Confecionarea formelor (formarea manual la crud i folosind tehnica vidului) pentru

obinerea semifabricatelor tunate

Pentru obinerea pieselor turnate, aliajul lichid este introdus intr-o cavitate care reproduce
configuraia si - cu oarecare corecii - dimensiunile pieselor ce trebuiesc obinute. Cavitatea se afla fie intro masa granulara refractara consolidate cu un liant,( amestecul de formare pentru formarea manuala sau
mecanizata)sau folosind tehnica vidului, fie intr-o masa monolitica, de obicei metalica.
Pentru a ajunge in cavitatea formei, aliajul lichid turnat strbate o serie de canale verticale, orizontale
sau nclinate care alctuiesc sistemul de alimentare sau reeaua de turnare.
Ansamblul material care cuprinde cavitatea, a crei configuraie si dimensiuni corespunde piesei
turnate, inclusiv sistemul de alimentare se numete forma de turnare.
Deoarece peste 90% din producia de piese turnate se obine in forme temporare, vor fi prezentate cu
precdere problemele legate de elementele cu ajutorul crora se obine cavitatea formelor temporare
In figura 1 sunt prezentate elementele tehnologice necesare obinerii cavitaii formei in care trebuie
turnata si obinuta piesa din figura 1, a.

Fig. 1. Elementele tehnologice necesare obinerii cavitaii formei

a - piesa finita; b - modelul piesei; c - miezul; d~cutia de miez;e - reeaua de turnare;f~ modelul
maselotei; g - modelul canalului de ventilare; h - forma asamblat. 1semiforma inferioar; 2 - semiforma superioara; 3- marca inferioara
4- marca superioara.
Procedura (Toate operaiile se execut de ctre muncitorul formator.)
1. Se verifica daca platoul de formare si garnitura de model sunt corespunztoare.
2. Se curata platoul de formare si modelul prin suflare cu aer.
3. Se aeaz partea inferioara a modelului (cea fr cepuri) pe placa de formare si se fixeaz
tija cu ochi pentru incalarea modelului (unde este cazul). Se aeaz semirama inferioar. Se
pulverizeaz semimodelul cu motorina sau petrol la nceputul fiecrei formari.
4. Se introduce amestec de formare pe suprafaa modelului, in proporie de 1/3 din volumul
semiramei, apoi se completeaz cu amestec de formare in straturi succesive pana la umplerea
semiramei si se ndeas cu bttorul de mana sau cu ciocanul pneumatic.
5. Se ndeprteaz surplusul de amestec prin rzuirea cu o rigla metalica.
6. Se practica canale de aerisire pe suprafaa semiformei cu o vergea de 5 mm, cca., 5 6
1

orificii/dm2, adncimea fiind de pana la 8 10 mm fata de model.

7. Se face prinderea manuala sau in macara a semiformei si rabatarea ei cu 180.
8. Se finiseaz suprafaa de separaie, se pudreaz cu nisip uscat si se aeaz partea
superioara a modelului, elementele reelei de turnare pulverizate in prealabil cu motorina.
9. Se aeaz rama superioar si se introduce amestec de formare in proporie de 1/3 din
volumul semiramei, apoi se completeaz cu amestec de formare, continundu-se ndesarea
amestecului ca si la semiforma inferioara.
10. Pentru asamblarea formei se practica minim 2 canale de ghidare cu stifturi conice,
amplasate la colturile formei in diagonala.
11. Se extrag tifturile de ghidare, elementele reelei de turnare si se rabateaz manual sau
mecanic semiforma cu 180.
12. Se extrage modelul din forma prin aplicarea de lovituri modelului folosind elemente de
protecie (lemn, cauciuc).
13. Se repara forma (dac este cazul) si se armeaz cu cuie de turnatorie. Se folosesc scule
de turnatorie: lanteta, troila, rigla, etc.
14. Se practica canale de aerisire in mrcile formei si in cavitatea formei superioare unde
este cazul.
15. Amestecul de formare se va prepara conform reetei.
Miezuirea cu amestec pe baza de silicat de sodiu
Cuprinde urmtoarele faze executate de muncitor:
1. Se curata cutiile de miez naintea fiecrei miezuiri.
2. Se nchid cutiile de miez, se asigura, se introduc armaturile si apoi amestecul de miez in
straturi succesive si se taseaz in funcie de configuraia cutiei cu bttoare de mana.
3. Se ndeprteaz surplusul de amestec si se practica canale de aerisire in numr de (1 3)
4 6 mm.
4. Se dezbate uor cutia i ntrete cu CO2. Se considera miezul ntrit dac la apsarea cu
degetul suprafaa nu se deformeaz.
5. Se deschide cutia, se scoate miezul si se debavureaz.
6. Miezurile se vopsesc cnd este cazul cu vopsea pe baza de grafit folosind ca solvent
alcoolul.
7. Uscarea miezurilor se face prin flambare (arderea vopselei).
8. Miezurile din amestec pe baza de silicat ntrit cu CO2 se utilizeaz in max. 48 h dup
confecionare, dup care se vor flamba nainte de introducerea in forma.
Asamblarea formelor
Operaiile se execut de ctre executant si se verifica de seful de echipa.
1. Se verifica aspectul celor doua semiforme si a miezului si sufla semiformele.
2. Se introduc miezurile in forma.
3. Se asigura continuitatea canalelor de aerisire miez-forma practicnd pe suprafaa de
separaie canale de aerisire.
4. Se asambleaz cele doua semiforme prin rabatarea cu 180 a semiformei superioare, dup
ce au fost introduse tifturile de ghidare.
5. Se nchide forma. Participa obligatoriu doi muncitori.
6. Se ngreuneaz formele cu grutati pentru a evita scurgerea metalului lichid la turnare.
Preparare amestec unic la crud cu bentonita carbonica U1 1. Reeta amestecului unic la crud U1 este:

Nr. crt.

Componeni

Procente (%)

Amestec refolosit

94,10-97,76

941-977,6

Cantar

Nisip cuaros splat

52

50 -20

25

Cantar

Bentonita carbonica

0,5 0,1

51

60

Cantar

Material carbonic

0,3 0,1

31

30

Cantar

Soda calcinata

0,04 0,1

0,4 1

30

Vas tarat

Apa pana la
umiditatea de : 3,0
4,2%

120

automat

Total

Cantiti pentru
Timp de
1000 kg
amestecare (sec)
amestec

100

1000

Mod de
dozare

270

2. Fazele operaiei de preparare:

a) Dozarea componenilor prin cntrire si volumetric.
b) Pornirea sistemului de amestecare.
c) Introducerea componenilor treptat in ordinea din reeta de la pct. 5.2.1.
d) Amestecarea conform timpului specificat in reeta 5.2.1.
e) Deversarea amestecului pe banda transportoare.
3. Controlul calitii amestecului
Se face conform P-SPT-27, Anexa 1.
4. Caracteristicile amestecului unic la crud U1
a) Umiditate
%
3,0 4,2
b) Permeabilitate
u.p.
Min. 100
c) Rezistenta la compresiune in stare cruda daN/cm2
0,70 1,5
d) Rezistenta la forfecare
daN/cm2
0,15 0,41
e) Capacitatea de demulare
%
max. 70
f) Duritatea (uniti Dietert)
D
85 5
g) Fluiditatea
%
65 5
h) P.H.
6,5 9,5
i) Pari levigabile
%
10 16
j) Pierderi la calcinare
%
58
k) Coninut de carbon
%
2,5 4,5
l) Argila vie
%
min. 7
m) Greutatea volumetrica
kgf/dm3
0,6 1,0
Nota: - Daca rezistenta la compresiune este sub 0.7 daN/cm 2 si argila vie sub 7%, se va
creste cantitatea de betonit pana la 0,5%.
- Daca PH-ul este sub 6,5 uniti, se va creste cantitatea de soda calcinata pana la 0,1%.
5. Criterii de acceptare
Conform P-SPT-27, Anexa 1

Exemple de confecionare manual a formelor

a) Formarea cu model in rame de formare
Se considera piesa din figura 2, a crei garnitur de model este prezentat in figura 3.

Operaiile necesare confecionrii formei de turnare sunt prezentate in succesiunea lor in

tabelul ce urmeaz
Succesiunea operatiilor
- se aeaz modelul pe planet;
- se amplaseaz rama de formare;
- se pudreaz cu pudra de izolaie;
- se depune un strat de 10...15 mm
amestec de model si se ndeas manual
Utilaje, dispozitive, scule
- planeta de lemn(metal)
- rama de formare;
- scule cu pudra de izolaie;
- semimodel;
- lopata(scafa)
Materiale
- pudra de izolaie
- amestec de model

Succesiunea operaiilor
- se ndeas amestec de umplere in
straturi succesive;
- se ndeprteaz surplusul de amestec
cu o rigla;
- se executa canale de aerisire cu o
vergea de otel;
- se rabate rama cu 180o
Utilaje, dispozitive, scule
- bttor;
- rigla de lemn(model);
- vergea de otel;
- lopata(scafa)
Materiale
- amestec de umplere
Succesiunea operaiilor
- se curata prin suflare (sau cu o
pensula) suprafaa de separaie a
modelului si a formei;
- se netezete suprafaa formei cu
lanteta;
- se monteaz cea dea doua parte a
modelului;
- se monteaz rama de formare
superioara;
- se monteaz modelul reelei de turnare
si a rsufltorului;
- se pudreaz cu pudra de izolaie
Utilaje, dispozitive, scule
- sufltor manual de aer sau pensula;
- rama de formare;
- scule de pudra de izolaie;
- semimodel;
- model pentru reeaua de turnare si
rsufltor;
Materiale
- pudra de izolaie

Succesiunea operaiilor
- se depune un strat de amestec de
model si se ndeas manual;
- se ndeas amestec de umplere in
straturi succesive;
- se ndeprteaz surplusul de amestec
cu o rigla;
- se executa canale de aerisire cu o
vergea de otel;
- se demuleaz modelul reelei de
turnare si a rsufltorului
Utilaje, dispozitive, scule
- bttor;
- rigla de lemn(metal)
- vergea de otel;
- lopata(scafa)
Materiale
- amestec de model
- amestec de umplere
Succesiunea operaiilor
- se ridica semiforma superioara, se
rabate cu 180o si se aeaz pe un pap de
amestec de formare sau pe o planet;
- se demuleaz modelul din semiforma
inferioara si superioara;
- se executa eventuale reparaii la
ambele semiforme;
- se executa canal de etanare sau se
aeaz nur de argila
Utilaje, dispozitive, scule
- cui pentru demulare;
- ciocan de lemn;
- pensula si vas cu apa;
- lanteta si alte scule ale turntorului.
Materiale
- apa;
- amestec de model pentru reparaii;
- argila plastica

Succesiunea operaiilor
- se monteaz miezul in semiforma
inferioara(miezul este executat separat);
Utilaje, dispozitive, scule
Materiale
- miez

Succesiunea operaiilor
- se monteaz semiforma superioara (se
nchide forma);
- se consolideaz forma prin aezarea
unei greuti care se sprijin pe pereii
ramei si nu pe amestecul de formare.
Utilaje, dispozitive, scule
- greutate de consolidare
Materiale

Succesiunea operatiilor
- se monteaz semicutiile de miez 1 si
1', in caseta de centrare2;
- se ndeas amestecul de miez3;
- se usuc miezul;
- se executa canalul de ventilare
Utilaje, dispozitive, scule
- cutii de miez;
- caseta de centrare;
- bttor manual;
- burghiu de gurire
Materiale
- amestec de miez
7

Exemple de confecionare a formelor cu ajutorul tehnicii vidului

Procesul tehnologic de confecionare a unei forme prin vidare cuprinde urmtoarele
operaii:

Montarea modelului pe caseta de vidare; modelul i caseta de vidare sunt

prevzute cu numeroase orificii de dimensiuni mici prin care se absoarbe aerul
(fig. 4,a);
Mularea unei folii de polistiren pe suprafaa modelului i a casetei de vidare prin
vidarea casetei (fig. 4b);
Montarea ramei de formare pe suprafaa casetei de vidare, umplerea ei cu nisip
uscat, acoperirea ramei de formare cu o folie de polietilen i racordarea ramei la
pompa de vidare (vidarea formei); n acest moment se decupleaz caseta de vidare
de la pompa de vid (fig. 4,c);
Se rabate semiforma cu 1800 i se demuleaz modelul, se obine o semiform (fig.
4,d);
Se procedeaz n mod asemntor i cu cealalt semiform;
Se monteaz miezurile (fig. 4,e);
Se asambleaz semiformele, se consolideaz i se toarn (fig. 4,f).

Fig.4. Fazele principale de confecionare a formelor fr liant, cu ajutorul vidului

Turnarea aliajului n cavitatea formei se face cu vitez mai mare dect n cazul formelor
temporare obinuite, pentru ca aliajul s umple cavitatea formei naintea arderii foliei de polietilen.
Dezbaterea formelor este o operaie simpl comparativ cu formele clasice obinuite (Exemplu:prin
formarea manuala). Pentru dezbatere este suficient ntreruperea legturii cu pompa de vid. Nisipul
uscat curge singur din form.
Comparativ cu procedeele clasice sau speciale de turnare a pieselor n forme temporare,
procedeul de formare prin vidare prezint o serie de avantaje tehnice i economice, ca de exemplu:
Se reduc substanial cheltuielile de fabricaie, deoarece nu se mai consum liani;
Se micoreaz consumul de nisip, nisipul rezultat la dezbatere se recircul;
8

Se elimin instalaiile de preparare (inclusiv consumul de energie i manopera

aferent acestei operaii tehnologice);
Se micoreaz consumul de manoper la curtorie, piesele obinndu-se cu o
suprafa foarte curat nc de la dezbatere;
Se elimin suflurile deoarece vidul existent n porii formelor absoarbe orice gaz
produs la turnare;
Nu mai apar crpturi n piesele turnate, nisipul fr liant permind contracia
liber a piesei n curs de solidificare;
Se elimin operaia de ndesare a amestecului;
Se reduc substanial noxele de turntorie
Procedeul de obinere a formelor cu ajutorul vidului prezint unele particulariti, de
exemplu:

Depresiunea necesar (vidul), n form trebuie s fie cuprins ntre 350400 mm

Hg, n funcie de mrimea formei i granulaia nisipului; volumul recipientului de
vid se dimensioneaz astfel nct s absoarb instantaneu aerul din caseta de
vidare i din form. De asemenea el trebuie s asigure evacuarea volumului de aer
rezultat din dilatarea izobar la turnare, precum i absorbia de aer fals prin
neetaneiti, care poate fi de peste 20%.
O depresiune prea mare (sub 300 mm Hg) poate duce pe de o parte la distrugerea foliei
de polietilen, iar pe de alt parte, poate duce la penetrarea aliajului lichid turnat, n porii nisipului.
O depresiune prea mic (peste 450 mm Hg) nu asigur rezistena mecanic a formei:
Vopsirea formelor mari se face pe suprafaa activ a foliei de polietilen (cea care
vine n contact cu aliajul lichid) dup extragerea modelului din form; vopsirea
duce la mbuntirea substanial a calitii suprafeei pieselor turnate;
Temperatura de turnare trebuie s fie ct mai mic posibil pentru a nu se obine
piese a cror suprafa s aib o rugozitate mic;
Viteza de turnare trebuie s fie mare, pe de o parte datorit faptului c acest lucru
este posibil datorit vidului din porii formei, iar pe de alt parte pentru c
umplerea cavitii formei s se fac naintea arderii foliei de polietilen.
Lucrarea se execut folosind instalaia existent din laborator prezentata in fig.5

Fig.5. schema de principiu a instalaiei de formare prin vidare n rame verticale.

1-rame de formare;
2-cilindri pneumatici;
3-suport general al ansamblului ramelor de formare;
4-arcuri elicoidale;
5-vibrator pneumatic cu bil;
6-role de sprijin a ramelor;
7-sine de rulare pentru rame;
8-placa model dubl;
9-suport cu role al plcii model;
10-sine de rulare a modelului;
11-caseta de preluare, nclzire i depunere a foliei;
12-cilindru pneumatic de acionare a casetei;
13-rolele casetei pentru folie;
14-sine de rulare a casetei;
15-masa de pregtire a foliei;
16-tambur cu folie.
Caseta dubl de model 8 are amplasat, pe ambele fee, cele dou semimodele i reeaua de
vidare, ea putndu-se deplasa cu ajutorul suportului cu role 9, din zona ramelor de formare n
poziia de depunere a foliei. Calea de rulare 10. a casetei este amplasata sub nivelul inferior al
ramelor de formare. In zona de aplicare a foliei,caseta se poate rabate in poziie orizontala,succesiv
cu cele doua semimodele in partea superioara.
Folia de model este desfurat de pe tamburul 16. pe masa 15. de unde este preluat de caseta
de nclzire 11. care se deplaseaz cu rolele 13. pe calea de rulare 14..Deplasarea pe vertical n
vederea prelurii i depunerii foliei este efectuat cu ajutorul cilindrului pneumatic 12. care
primete comanda corespunztoare de la un electroventil pneumatic. Caseta 11. prezint pe contur o
ram din eava ptrat, n care a fost prelucrat un canal, racordat la instalaia de vid,astfel putnd
prelua, transporta i nclzi folia pentru model.
Operaia de depunere a foliei pe model se execut, succesiv, pe cele dou semimodele,caseta
fiind dubl, fiecare, din fee putnd fi racordat, separat,la instalaia de vid.
Dup aplicarea foliei,caseta 8. se rabate n poziie vertical i se deplaseaz ntre ramele
deformare 1. care sunt presate cu ajutorul cilindrilor pneumatici 2.
Nisipul pentru formare se afl depozitat ntr-un bunker, deasupra instalaiei i este transportat
n forme printr-un tub de cauciuc. La umplerea cu nisip, ansamblul rame i caseta model este vibrat
cu ajutorul vibratorului pneumatic 5, obinndu-se, astfel, o ndesare corespunztoare. Dup
umplerea cu nisip a formei,se acoper partea superioar cu surplusul de folie de pe model,prevzut
special n acest scop, se racordeaz semiformele la instalaia de vid i se ntrerup legturile casetei
model de la instalaia de vid. Cu ajutorul cilindrilor pneumatici se extrag semiformele de pe
semimodele, se deplaseaz caseta model n zona de depunere a foliei i se mperecheaz cele dou
semiforme. Pentru o etanare bun n planul de separaie semiformele sunt mai nalte cu cca. 1 mm
fa de planul de nchidere a ramelor, astfel, eliminndu-se total bavura din planul de separaie.
Fora de presare a semiformelor la nchidere este reglat la o valoare optim cu ajutorul
regulatorului de presiune existent n circuitul pneumatic al instalaiei. Dezbaterea se executa prin
simpla ntrerupere a legturii ramelor la instalaia de vid i ndeprtarea semiformelor cu ajutorul
cilindrilor pneumatici.
n figura 6 sunt prezentate dou aspecte ale instalaiei de formare cu rame verticale.

10

Fig.6. Aspecte ale instalaiei de formare cu rame verticale.

Construcia corespunztoare a ramelor de formare asigur o funcionare optim a
instalaiei de vidare datorit lipsei zonelor descoperite i o calitate corespunztoare a pieselor
11

turnate.
Ramele de formare sunt prevzute cu un perete vertical elastic, din folie de cauciuc de
1mm grosime, sprijinit de peretele metalic, prevzut cu orificii de legtur cu atmosfera. Acesta
asigur o rezisten mecanic uniform n toat masa formei, putndu-se, astfel, utiliza depresiuni
foarte mici. (-0,15...-0,02 bari).

Fig.7. Detaliu al semiramei de formare vertical.

1-role;
2-suport rol;
3-cadru frontal;
4-canal pentru etanare;
5-suport bol;
6-reea de vidare;
7-conduct de legtur;
8-capac;
9-orificii;
10-plac de cauciuc;
11-suport tij;
12-nervur;
13-racord.

12