Povestea lui Harap-Alb

ION CREANGA= apartine epocii marilor clasici alaturi de Caragiale,

Eminescu si Slavici. El este un scriitor clasic, desfasurandu-si activitatea in
perioada clasicismului si anume, secolul al XVIII-lea. Un scriitor prin
excelenta moralist, dinainte idificat asupra ordinii morale in lume, exprima
printr-un exemplu particular generalul. Modelul povestitorului.
OPERA= Romanul autobiografic ,,Amintiri din copilarie; povestiri ,,Cinci
pani, ,,Poveste, ,,Prostia omeneasca; basme ,,Povestea porcului,
,,Fata babei si fata mosului, ,,Povestea lui Harap-Alb.
BASMUL= Specie a genului epic, de obicei in proza, popular sau cult, cu
raspandire universala, construit pe schema opozitionala bine-rau, finalul
glorifica triumful binelui, personajele au puteri supranaturale si savarsesc
fapte miraculoase.
George Calinescu afirma intr-un studiu critic despre basm ca orice scriitor
care intentioneaza sa conceapa o asemenea opera culta trebuie sa preia
schema speciei populare.
BILDUNGSROMAN= Caracterul de bildungsroman al basmului presupune
parcurgerea unui traseu al devenirii spirituale, concretizat in trecerea
probelor si modificarea statutului social al protagonistului.
Etapa initiala de
pregatire pentru
drum (fiul craiului,
m ezinul)

Parcurgerea
drum ului initiatic
(Harap-Alb)

Refacerea
echilibrului si
rasplata (Im parat)

ACTIUNEA= Actiunea se desfasoara linear, succesiunea secventelor

narative, a episoadelor, este redata prin inlantuire.
Din basmul popular Ion Creanga preia:

Tema (lupta binelui impotriva raului)

Motive literare (superioritatatea mezinului, calul nazdravan, podul,
lumea ca labirint)
Formule tipice (initiala, mediana, de incheiere) = conventii care
marcheaza intrarea si iesirea din fabulos.

Elemente de originalitate in basmul lui Creanga:

Un prim mare punct de originalitate este arta narativa= imbinarea

unica a trei moduri de expunere (naratiune, dialog, descriere). In
virtutea combinarii acestor moduri de expunere, basmul lui Creanga
nu poate fi povestit decat in pierdere.
Naratiunea este modul principal de expunere al basmului,
ritmul narativ este unul alert deoarece trecerea de la o
actiune la alta se face fie printr-un proverb, cu valoare
1

concluziva, fie printr-un singur enunt care schimba planul

narativ.
Prin dialog scriitorul dramatizeaza actiunea si confera
personajelor psihologie proprie. (ex: Craiul- tata dezamagit
de esecul fiilor, Gerila- suparaciosul)
Descrierile sunt putine, destul de scurte si de cele mai multe
ori marcate cu note de umor. (ex: portretul lui Gerilacaricatura)

Un al doilea punct de originalitate este felul in care Creanga

umanizeaza fantasticul. El readuce elementele miraculoase cat
poate de mult. In functie de puterile supranaturale pe care le au,
putem distinge mai multe tipuri de personaje:
Personaje tipice de basm: fiica Imparatului Ros, furnicile,
albinele, cerbul.
Personaje care au puteri supranaturale, dar fie sunt imbinate
cu puternice trasaturi umane (ex: Calul- razbunator), fie au
puterile limitate (ex: Sfanta Duminica- licoarea pentru urs).
Tot aici pot fi incadrati cei 5 prieteni ai protagonistului
deoarece fiecare e construit in jurul unei necesitati umane
augmentate (rezolva toate probele doar impreuna).
Personaje fara nicio putere supranaturala: Spanul, Craiul,
protagonistul.

Un alt punct de originalitate este umorul:

Spre deosebire de Caragiale care transforma umorul intr-o
arma ascutita menita sa indrepte metehnele societatii,
Creanga utilizeaza umorul pentru a mentine atmosfera
senina a basmului, buna dispozitie.
Umorul este obtinut prin:
o Porecle: Buzila, tapul cel Ros.
o Utilizarea diminutivelor cu valoare augmentative:
buzisoare, bauturica.
o Exprimarea mucalita: inceptul unor fraze este unul
sobru, serios, iar finalul lor aduce in prim-plan o
puternica nota de umor ce contrasteaza cu sensul
initial.
o Ironia
o Scene comice: cearta din Casa de Arama care este
pornita de Gerila. Ceilalti 4 prieteni incearca sa il
linisteasca. Spiritele se incing pentru ca in final tot
Gerila sa aplaneze intregul conflict printr-o singura
replica.

Scriitorul porneste de la registrul regional, dar rastoarna limba

populara in tipare proprii, formand astfel un limbaj original si avand
2

o exprimare locutionala. Limbajul lui Creanga este unul afectiv:

naratorul este echidistant prin atitudine fata de toate personajele.
De asemenea, stilul lui Creanga este caracterizat si de oralitate:
Regionalisme fonetice (,,Io)
Proverbe, zicatori
Aparitia interjectiilor
Superlativul
absolut
obtinut
prin
prelungirea
unei
consoane/vocale
Inceputul frazelor prin ,,si sau ,,apoi
Aparitia unor dezacorduri anacolutul

Scriitorul e original chiar in modul in care concepe formula

initiala: ,,Amu cica era odata (regionalism, Moldova, o posibila
localizare a miraculosului). Astfel el pune pe seama altcuiva
veridicitatea intamplarilor, castigand in realism fata de basmele
populare.

Formula finala aminteste de diferenta dintre clasele sociale avand un

puternic mesaj moralizator: ,,Cine are bani bea si mananca, iar cine
nu, se uita si rabda..

Relatia dintre doua personaje

BINELE
MEZINUL CRAIULUI (H-A)
Initial nu are nume (nu a facut
nimic prin care sa se evidentieze).
Statutul social privilegiat nu este
obtinut prin merit propriu.
Porneste la drum cu o singura
calitate: este milostiv. (banutul)

RAUL
SPANUL
Conform
conceptiei
populare
deficientele fiziologice duc la
inasprirea caracterului (oameni
rai).
Spanul
si
Omul
Ros
sunt
caracterizati direct de catre Crai ca
fiind ,,sugubeti= vicleni.
Se afla inca sub autoritatea Spanul poate fi considerat un
paterna. Desi dorea sa isi incerce ,,pedagog al protagonistului. Fara
norocul nu indrazneste sa ii ceara sa aiba aceasta intentie, prin
voie tatalui.
fiecare proba la care il supune, el
dezvolta caracterul mezinului. (desi
vrea sa-l omoare)
Este imaginea neofitului, a omului
lipsit de experienta vietii. Prin
fiecare proba pe care o va trece isi
va dezvolta caracterul. => basmul
= bildungsroman
Fiul de Crai il va tocmi drept sluga pe Span abia dupa a3a intalnire. (numar
magic)
3

FIUL DE CRAI
Initial nu stie ce sa raspunda
Spanului pentru ca nu intelege de
ce ar avea nevoie de sluga. El nu
anticipeaza pericolele.
La a doua intalnire isi verifica
armele dovada ca se lasa influentat
de ceea ce ii spune Spanul, pentru
ca
in
fata
primei
dificultati
(Padurea-Labirint)
sa
incalce
interdictia tatalui.

SPANUL
Bun cunoscator al psihologiei
umane, el schimba tehnica de
persuasiune de la o intalnire la
alta.
La inceput pare total dezinteresat.
A doua oara se autocompatimeste
si incearca sa starneasca mila
eroului.
In final il ameninta.

Episodul de la fantana este un pasaj-cheie al basmului: cei doi isi

inverseaza indentitatile, iar protagonistul va fi botezat. ,,Harap sau
,,arap inseamna persoana care apartine unei populatii negroide, sluga.
Albul simbolizeaza inocenta, statutul, originea nobila. Negru si albul
formeaza un oximoron. Acesta este momentul cand intre cei doi se
stabileste un pact, fiul de Crai isi va recapata statutul cand va muri si va
invia. Astfel, situatia se poate schimba, Harap-Alb primeste inca o sansa.
DEZNODAMNATUL: Dupa ce Spanul e demascat de fiica Imparatului Ros,
acesta il omoara pe H-A. Calul il va arunca pe Span in inaltul cerului, iar
fiica imparatului ros il va invia pe H-A cu smicele de mar, apa vie si apa
moarta.
Analizand modul in care scriitorul isi construieste personajele putem
observa unitatea operei sale: intr-o scriere realista precum ,,Amintiri din
copilarie mama vazuta prin ochii copilului pare un personaj cu puteri
supranaturale, in vreme ce in basm personajele sunt umanizate.

Situatia
initiala
perturbator

Partea pregatitoare

si

factorul ,,Cartea'' primita de la Imparatul

Verde (motivul imparatului fara
urmasi)
determina
parcurgerea
drumului
initiatic
(motivul
superioritatii mezinului).
PRIMA PROBA (A CURAJULUI) destoinicia fiilor este probata mai
intai de crai, deghizat in ursul de la
pod. PODUL - simbolizeaza trecerea
la alta etapa a vietii si se face intrun singur sens.
Drept rasplata pentru MILOSTENIA
aratata Sfintei Duminici deghizata in
cersetoare, mezinul primeste sfatul
de a lua ,,calul, armele si hainele''
4

tatalui sau.
Se sugereaza faptul ca tanarul va
REPETA
initierea
tatalui
->
nemultumirea acestuia si sfaturile
date din dorinta de a-l proteja de
pericolele pe care si el le-a traversat
candva.
CALUL (descoperit cu tava de jaratec
dupa trei incercari) -> tovaras si
sfatuitor cu puteri supranaturale
(vorbeste si zboara)
CARACTERIZARE
PRIN
FAPTE:
Intamplarile
pun
in
evidenta
naivitatea, nepriceperea tanarului in
a distinge realitatea de aparenta.
Inceputul calatoriei

Trecerea podului este urmata de

RATACIREA IN PADUREA-LABIRINT,
simbol ambivalent, loc al mortii si al
regenerarii.
-> CARACTERIZARE
INDIRECTA: mai are multe de invatat
Situatia il determina sa INCALCE
SFATUL PARINTESC si, crezand ca se
afla in ,,tara spanilor'', il tocmeste
ca sluga pe Span.

Probele de la curtea Imparatului Aducerea salatilor din Gradina

Verde
Ursului si aducerea pieii cerbului ->
probe trecute cu ajutorul Sfintei
Duminici.
->
CARACTERIZARE:
stapanirea de sine si respectarea
juramantului in pofida ispitei de a se
imbogati, curaj

Aducerea fetei Imparatului Ros (cea

mai complexa, o alta etapa a
inietirii) -> trece alt pod, o alta
etapa a maturizarii. Primeste in dar
de la craiasa furnicilor si craiasa
albinelor cate o aripa si isi gaseste
ajutoare in personaje himerice:
Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila,
Pasari-Lati-Lungila.
->
CARACTERIZARE:
este
un
bun
prieten si lider, responsabil, de
nadejde, comunicativ
Probele de la curtea Imparatului PROBA FOCULUI- CASA DE ARAMA
Ros
(Gerila)
Ospatul pantagruelic cu mancare si
vin (Flamanzila si Setila)
Alegerea macului de nisip (furnicile)
Pazirea nocturna si prinderea fetei
(Ochila si Pasari-Lati-Lungila)
Ghicitul fetei (albina)
Aducerea celor trei smicele de mar
dulce si apa vie si apa moarta
(proba adresata calului si turturicii
fetei de catre insasi ea)
Refacerea echilibrului

La curtea Imparatului Verde fata il

demasca pe Span
Harap-Alb este acuzat ca a divulgat
secretul si Spanul ii taie capul
Il dezleaga de juramant, initierea
este incheiata
Calul ii da drumul Spanului din
inaltul cerului

Rasplata eroului

Decapitarea
are
semnificatia
COBORARII IN INFERN SI A MORTII
INITIATICE
Invierea
este
realizata
de
,,farmazoana'' cu ajutorul obiectelor
magice aduse de cal
Nunta si schimbarea statului social
CONFIRMA maturizarea eroului