Sunteți pe pagina 1din 37

I.

Geografia si didactica acesteia

1. Geografia ca stiinta
2. Didactica geografiei ca stiinta
3. Stiinta mediului si educatia pentru mediu

1. Geografia ca stiinta

- Cum a aparut ?
- Obiectul de studiu al geografiei
- Relatia dintre geografie ca stiinta si ca obiect de invatamant

A aparut ca o necesitate, de a ne localiza in spatiu, pentru a sti unde ne aflam - a


aparut in antichitate
Ge - pamant
graphein - a descrie

"Prima pagina de geografie a fost harta " - Simion Mehedinti

Geografia s-a nascut in antichitatea greaca, in principal ca harta, evoluan ca stiinta


a spatiului terestru si a relatiilor spatiale
- principala stiinta menita sa ajute la intelegerea structurii si a functionarii spatiului
terestru.

In lumea conteporana harta ramane un simplu instrument de analiza sau o expresie


de cunoastere si aprofundare a unui teritoriu.
Necesitatea care a dat nastere georgrafiei in Antichitate ramane si astazi aceeasi necesitatea de a ne localiza.

In prezent, insa, capata si o valenta noua, necesitatea de a ne reintegra in unitatea


spatiala a mediului terestru, ca urmare a profundelor transformari ale mediului
terestru sub influenta omului.

Obiectul de studiu

Din perspectiva necesitatii vareia ii corespunde si istoriei sale indelungate,


geografia ca acceptiune in sens larg, de disciplina, de informare a publicului,
sintetizand principalele cunostinte despre Terra, ca intreg si parte a Sistemului Solar.
In sens restrans, geografia este stiinta mediului terestru (natural si cultural), a
mediului geografic(inconjurator), stiinta a organizarii spatiale a fenomenelor
terestre in sisteme teritoriale bine individualizate.

Din perspectiva secolului XXI cu privire la conceptia actuala despre obiectul


geografiei, noile opinii converg in aceeasi directie, respectiv geografia.
Geografia studiaa planeta Terra ca sistem unitar, adica geosistemul (structura,
energia, evolutia sa, geosferele naturale, componentele) dar si raportul relatiilor de
intergrare a omului in peisaj.

- studiaza mediul de la suprafata pamantului, unde a aparut si exista viata, mediul


fizic ca suport pentru societatea umana.
geografia ca stiinta studiaza relatiile dintre geosferele Terrei - litosfera, atmosfera,
hidrosfera, biosfera, antroposfera, rezultand un invelis specific sociosistemului sau
mediului geografic, in toata varietatea, complexitatea si unitatea lui, inclusiv sub
aspectul utilizarii si transformarii acestuia de catre societatea umana.

Relatiile dintre geosfere :


- statice
- dinamice
- spatiale
- temporale
- de la cauza la efect

Principiile pe care se fundamenteaza geografia

principiul :
- repartitiei spatiale

- repartitiei de timp
- al cauzalitatii
- al structualismului
- al diversitatii

Legile specifice geografiei - legea zonalitatii geografice pe latitudine, legea etajarii


pe verticala, legea eroziunii fluviale, legea eroziunii glaciare etc

O serie de metode de investigare a realitatii comune mai multor stiinte dar si


metode proprii (metoda cartografica)

Relatia dintre geografie ca stiinta si geografia ca obiect de invatamant

- nu este una de egalitate, deoarece continutul obiectului de invatamant se


elaboreaza in functie de logica si continutul stiinte dar si ca funtie de logica
(cerintele) didactica.

Obiectul de invatamant este o structurare specifica a unui cuantum de cunostinte si


operatii adoptabile caracteristicilor si finalitatilor didactice.
In obiectul de invatamant informatiile sunt preluate dupa o metodologie specifica a
conceptului didactic dupa o metodologie specifica a conceptului didactic pentru a
asigura participarea activa a elevilor si redactate intr-un limbaj stiintific adecvat
elevilor.
Obiectivele actuale ale geografiei ca stiinta, vizeaza urmatoarele directii :
- analiza
- diagnoza si progama

zona mediului geografic - formularea unor solutii cu caracter aplicativ in scopul


organizarii optime si a utilizarilor variabile a mediului de catre om.
Geografia contemporanconfer domeniului educaiei (geografie colar)o serie
de domenii:

- Dimensiunea geoecologic- reflect principala problem a lumii contemporane :


cunoaterea , conservarea i reabilitarea mediului nconjurtor .

- Dimensiunea global - ofer premisele unei educaii pentru globalitate :


raportarea la ansamblul planetar al elementelor naturale ,umane i a celor rezultate
din interaciunea dintre om i natur .

- Dimensiunea european - a fost i este o preocupare continu a geografiei umane


.

- Dimensiunea uman (relevat prin titlul de ,,geografie uman")- red


problematica societii omeneti n dimensiunile ei spaiale , temporale i n
legtur cu elementele din mediul nconjurtor .

- Dimensiunea economic - dezvoltarea durabil are coordinate noi n condiiile


generalizrii economiei de pia care mbin elemente legate de eficiena ,
accesarea resurselor i atenia pentru mediul ambiant .

-Dimensiunea interdisciplinaritii - are n spaiul geografiei ,o semnificaie


deosebit , deoarece prin structura sa interioar ,ca tiin a naturii ct i a
societii , poate sintetiza aspecte ale cunoaterii i practicii umane din cele dou
mari domenii;acestora li se adaug elemente de transdisciplinaritate prin metodele
asumate , n deosebi , metoda cartografic i de multidisciplinaritate aceeai
problem este analizat de diferii specialiti prin prisma propriilor discipline .

- Dimensiunea naional - poate fi realizat printr-un sistem educaional nou care


s aib un nucleu , conform i tradiional .

Pentru o percepere corect a acestui raport dintre geografie ca tiin i


geografie ca obiect de nvmnt trebuie s respecte o serie de repere
educaionale :

Proiectarea curriculm-ului vertical (urmnd parcursul colar) ct i a


procesului de instruire cu toate elementele sale (obiective , coninuturi ,
activiti de nvare ) ;
Elementele procesului de instruire s fie adecvate capacitilor i vrstei
elevilor (dezvoltarea psihologic).

Instruirea (i coninutul) n prima parte a colaritii trebuie s aib o structur


adecvat n principal vrstei (sau preponderent psihologic) i n partea a doua
,prepondere logic (adic adecvat n principal structurilor tiinei ).
Accesibilitatea instruririi i a curriculum-ului trebuie fcut pn la un nivel care
s nu pericliteze dezvoltarea intelectual a elevilor (i ndeosebi a celor capabili de
performane mai nalte).
Obiectivele educaionale stipulate n ,,Caretea Internaional a Educaiei prin
Geografie pot fi urmrite n procesul de instruire prin geografia colar .
Utilizarea tradiiilor colii romneti i ale poziiei geografiei n educaie
elaborat i aplicat( inclusiv prin manuale de Simion Mehedini ), care printre altele
a creat o imagine cuprinztoare a geografiei ca tiin unitar ,integrat despre
natur i societate .
Aplicarea sistemului de evaluare prin instrumente diversificate i
corespunztoare obiectivelor i coninuturilor .

2. Didactica geografiei ca tiin

Didactica geografiei ca teorie special- nvare,instructiv.

-Are ca obiect de studiu predarea i asimilarea ; care se afl ntr-o strns


interdependen , realizarea obiectivelor predrii depinznd de substratul psihologic
al nvrii .

- Este disciplina tiinific al crei obiectiv este optimizarea procesului de predarenvare.

-ntre didactic i metodic exist o strns legtur .

* Dac didactica colar studiaz procesul de nvmnt n ce are essenial i


general independent de obiectul de studiu , atunci din acestea s-au desprins
metodicile ca teorii speciale ale procesului de nvmmt pentru fiecare obiect de
studiu .

* Nucleul disciplinar al didacticii este ,,metodica adic ,,drumul , calea de urmat.

* Didactica general include metodici ale ,,didacticii speciale rezultate din


aplicarea teoriei generale asupra procesului de nvmnt la predarea-nvarea
fiecrei discipline colare .

n acest sens didactica geografiei este o subramur a didacticii generale (ca parte
a pedagogiei ), care urmrete principiile , metodele i procedeele de predare ,
forme de organizare ale procesului de nvmnt adaptndu-le obiectivelor legate
de specificul geografiei ca tiin i ca obiect de nvmnt .

n acelai timp , didactica geografiei are o strns legtur cu psihologia


pediatric de la care ia informaii despre legile psihologice n funcie de care asigur
nsuirea , asimilarea cunotinelor de ctre elevii pe diferite niveluri de vrst .

Didactica geografiei are ca obiect de studiu n cadrul procesului educaional ,


principiile ,metodele , procedeele , mijloacele de nvmnt i formele de
organizare necesare pentru realizarea obiectivelor (sau competenelor) izvorte din
coninutul geografiei colar ,n raport cu particularitile de vrst i psihologice
ale elevilor .

Obiectivele didacticii geografiei

n concordan cu direciile educaionale din Noul Curriculum Naional i potrivit


coninutului Cartei Internaionale Educaionale prin Geografie , obiectivele sunt :

Perzentarea documentelor colare (plan cadru de nvmnt , programe


colare , ghiduri , norme metodologice i materiale suport , manuale colare
alternative , care consemneaz datele eseniale privind procesul de educaie
i experienele de nvare pe care coala le ofer elevului.
Utilizarea mijloacelor de nvmnt permanent i specifice geografiei inclusiv
, cele audio-vizuale , la care se adaug cele n scopul accesibilitii
informaiilor din coninuturi , exemplificri privind modul de utilizare, de
confecionare , colecionare i procurare etc.
Abordarea de modaliti privind selectarea i sistematizarea informaiilor
pertinente i utile n volumul de cunotine geografice i fixarea lui n noiuni ,
concepte , principii , legi etc. , rezultnd din selectarea i organizarea obiectivelor
din coninuturi .
Dirijarea demersului metodic , centrat pe activitatea elevului n scopul nelegerii
elementelor i fenomenelor geografice a sistemelor spaiale , a structurilor ,

succesiunilor n timp , interaciunilor i cauzalitii desfurate ntre componentele


mediului geografic .
Evaluarea rezultatelor nvrii la geografie .
Proiectarea activitii de predare-nvare a geografiei (exemplificri).
Prezentarea unor moduri i forme de organizare a procesului , de nvmnt
geografic .

Sinteza obiectivelor privind organizarea nvrii geografiei

1. Ce trebuie s tie i s fac elevii ? Definirea obiectivelor


2. Ce trebuie predat ? Determinarea coninuturilor
Cum trebuie predat ? Alegera metodelor i tehnicilor (elaborarea strategiei)
Ce tiu elevii nainte i dup instruire ? Evaluarea achiziiilor i capacitilor

III tiina mediului i educaia pentru mediu


1. Importana educaiei ecologice i protecie a mediului
Educaia ecologic n nvmntul preuniversitar
Conceptul de mediu
Conceptele mediului
Protecia mediului

1. Educaia ecologic (educaia relativ la mediu ) se refer la gradul de


cotientizare i responsabilizare a factorului uman fa de mediu i
problemele acestuia .
Vizeaz n general asimilarea de cunotine , formarea de atitudini i
comportamente dezirabile , clarificarea valorilor .
Rolul educaiei , ce este acela de modelare a viitorului ceean capabil s-i
formeze un punct de vedere obiectiv asupra realitii nconjurtoare , de
contientizare a acestuia asupra impacrului aciunilor sale pentru generalitile de
mine .

Este o educaie prin i despre valori , care poate dobndi forme concrete de
realizare , la diferite niveluri de colaritate , oferind coninuturi informaionale ntrun mod transdisciplinar , n context formal sau nonformal.
Politica educaional actual acord o atenie deosebit educaiei ecologice ,
de aceea este necesar contientizarea de ctre elevi a faptului c omul , ca specie
biologic , este dependent de natur i nu poate tri n afara ei .

Educatia ecologica in invatamantul preuniversitar

Obiectivele generale din cadrul programei in invatamantul prescolar :


Educatia constienta fata de mediul inconjurator si cunoasterea concreta a locului
pe care omul il ocupa in lumea vie .
Educatia copilului in spiritul responsabilitatii fata de natura si viata , pentru
pastrarea echilibrului natural .

Obiectivele particulare in invatamantul prescolar :

Sa inteleaga ce inseamna sanatatea .


Sa constientizeze ca o sursa importanta de viata si energie pentru tot ce este viu
reprezinta aerul care trebuie pastrat nepoluat .
Sa stie ca planeta pe care locuiesc impreuna cu miliarde de oameni este un system
viu .
Sa stie ca deseurile sunt nocive pentru viata omului , animalelor si plantelor .
Sa-si formeze si sa-si consolideze deprinderile de a se apara de zgomot , care le
poate afecta sanatatea .
Sa stie ca apa este un factor esential al vietii .

In invatamantul scolar primar , pentru clasele I-VI prin ariile curiculare om si


societate , consiliere si orientare .

In clasele III-IV prin aria curciulara stiintele naturii .


Sensibilizarea si constientizarea elevilor cu privire la frumusetile naturii .

In invatamantul gimnazial si liceal , educatia ecologica se realizeaza interdisciplinar


si de sine statator in cadrul disciplinelor biologie , geografie , educatie civica .

Conceptul de mediu
Mediul in sens larg
- poate fi asimilat cu acele forme de materie si energie care sunt situate in imediata
vecinatatea a sistemelor biologice vii .
Legea nr. 265/2006 , Legea Protectiei Mediului defineste mediul ca ,,ansamblu de
conditii si elemente naturale ale Terrei.
Solul si subsolul , ape de suprafata si subterane ;
Toate straturile atmosferice ;
Toate materialele organice si anorganice ca si fiintele vii ;
Sistemele naturale in interactiune cuprizand elementele de la ,,a la ,,c, inclusiv
valorile istorice , culturale si estetice rezultate .

Ecologia
- este stiinta care studiaza factorii de mediu ce influenteaza organismele vii avand
ca scop identificarea activitatilor umane cu impact asupra mediului si evaluarea
consecintelor acestora .

Biosfera
- reprezinta invelisul planetei ce contine ansamblul de organisme vii si in care viata
este posibila in permanenta (litosfera , stratosfera , atmosfera ).

Ecosistemul
- este o unitate naturala care include toate relatiile dintre organismele
vii(biocenoza) si mediul(biotopul) in care traiesc .

Relatiile dintre organismele vii si factorii de mediu sunt realizate prin schimbul
reciproc de materie si energie ; ecosistemul nu are limite fixe , structura sa
numerica faunistica , floristica ,si trofica fiind permanent mobila .
Ecosistemul reprezinta o unitate structurala si functionala de baza in ecologie si
constituie , practic un nivel superior de organizare a materiei vii .

Biocenoza - reprezinta totalitatea organismelor animale si vegetale care traiesc pe


o anumita suprafata intr-un anumit mediu cu conditii specifice de organizare , viata
si inmultire constituind o entitate distincta a mediului , perfect adaptata conditiilor
din acea zona geografica .

Biotopul
(mediul fara viata) - reprezinta locul ocupat de biocenoza cuprinzand mediul
abiotic(solul , apa ,aerul , factorii climatici etc.) si toate elementele necesare
aparitiei si dezvoltarii organismelor .

Tipuri reprezentative de ecosisteme :

Ecosistemul acvatic
este acel ecosistem ale carei biocenoze sunt legate de mediul acvatic .(exemplu
Balea lac) 5 exemple de ecosisteme acvatice de pe fiecare continent Americile luate
separat .

Ecosistemul aluvionar
este acela care se dezvolta pe soluri aluvionare bogate in substante organice si
minerale . 5 exemple din Romania (lunci).

Ecosistemul antropizat sau antropogen


este acel ecosistem in care interventia omului este partiala sau totala , este acel
ecosistem transformat de om partial sau total . 3 exemple de pe fiecare continent si
3 exemple din Romania (Litoralul romanesc cu plajele , Lacul Tei , lacurile de baraj ,
salinele , pesterile ,cultura agricola ).

Ecosistemul artificial
este acel ecosistem creat si intretinut de om (acvariu ,salinele din Bucuresti). 5
exemple la alegere .

Ecosistemul autotrof
este acel ecosistem in care predomina activitatea plantelor verzi (zone cu vegetatie
abundenta , zona Amazonului , Delta Dunarii). 3 exemple.

Ecosistemul heterotrof
este acel ecosistem in care predomina activitatea organismelor consumatoare.
(exemplu savanele (animalele carnivore) .3 exemple

Ecosistemul inchis sau autorhic este un ecosistem special , aici circuitul


material se desfasoara in principal fara influente din exterior . (pesteri) 5 exemple
din Romania si 5 exemple de pe glob .

Ecosistemul complex este ansamblul de ecosisteme aflate in interactiune intrun spatiu dat care au o evolutie comuna .(rezervatiile) 3 rezervatii ale Romaniei
(Delta , Retezat , Muntii Rotnei ) 5 parcuri nationale sau natural , 3 exemple de pe
glob .

Ecosistemul fragil este acel ecosistem cu acea comunitate de plante care sunt
vulnerabile ca urmare a capacitatii reduse de regenerare si a daunelor cauzate sau
provocate de activitatea umana .(exemplu Delta) 5 exemple de unde vrem.

Ecosistemul forestier este ecosistemul format dintr-o biocenoza forestiera si


biotopul pe care aceasta il ocupa . 5 exemple de paduri

Ecosistemul industrial ,prin procesul de ecologizare a industriei se realizeaza o


combinare a ansamblului ecologic , eficient de utilizare a resurselor , a proceselor
tehnologice de productie , de comercializare si reciclare a deseurilor toate
materializandu-se in crestera profiturilor .(explorare a resurselor , platform
petroliere). 5 exemple de pe fiecare continent si 3 din Romania .

Ecosistemul lotic este un ecosistem acvatic curgator reprezentat de un rau , un


fluviu .(ape curgatoare de suprafata ). 5 exemple de pe fiecare continent si 3
exemple din Romania .

Ecosistemul matur - este cel in care productia plantelor verzi este aproximativ
egala cu cea a organismelor consumatoare . 3 exemple .

Ecosistemul tanar este ecosistemul in care productia plantelor verzi depaseste


consumul organismelor heterotrofe . (exemplu Delta ) . 3 exemple .

Ecosistemul natural este acel ecositem care a aparut spontan prin lupta pentru
existenta a speciilor vegetale si animale in care omul nu a avut nici un rol in
modificarea densitatii , a abundentei si diversitatii organismelor .5 exemple de pe
glob.

Ecosistemul terestru - este acel ecosistem in care comunitatile de organisme


ocupa biotopuri (mediul de viata) formate la suprafata uscatului (exemplu
deserturile , lanturile muntoase , campii , dealuri ). 5 exemple de pe fiecare
continent si 3 exemple din Romania .

Ecosistemul uman, se referala ansamblul planetar in interactiune al populatiei


umane impreuna cu factorii de mediu (exemplu planeta in sine , mari metropole ) .
5 exemple de pe cele 5 continente .
Protectia mediului

- reprezinta totalitatea actiunilor intreprinse de om pentru pastrarea echilibrului


ecologic local si global, mentinerea si ameliorarea calitatii factorilor naturali etc.

Activitati de protectia mediului :

1. Activitati legislative
2. Activitati admnistrativ- institutionale
3. Activitati educativ-informative
4. Activitati economico-tehnologice
5. activitati sociale
6. Activitati de cooperare internationala

1. Activitati legislative

- implica legi cadru, legi specifice, hotarari de guvern, ordonante

2. Activitati administrativ-institutionale

- infiintarea autoritatii centrale de mediu cu structuri administrative in teritoriu


- infiintarea unei inspectii de mediu la nivel central si local
- organizarea de directii sau servicii de mediu la fiecare minister economic
- organizarea de institute de specialitate
- infiintarea si organizarea zonelor si ariilor protejate

3. Activitati educativ-informative

- crearea de scoli, facultati


- de introducere in programa scolara si universitara a unor discipline de ecologie si
protectia mediului
- organizarea de muzee, expozitii, comunicari cu tematica de protectia mediului
- organizarea de sesiuni stiintifice, simpozioane, conferinte cu tematica de protectia
mediului

4. Activitati economico-tehnologice

- promovarea unor mecanisme financiare pentru asigurarea de fonduri pentru


protectia mediului
- elaborarea si introducerea unor tehnologii curate
- dezvoltarea unei activitati de tip industrial aceea de protectia mediului
- promovarea unor programe intersectoriale : energia si mediul, transportul si
mediul

5. Activitati sociale

- anchete sociale de specialitate


- antrenarea populatiei in luarea deciziilor ce afecteaza mediul inconjurator
- antrenarea populatiei in manifestari care sa promoveze protectia mediului

6. Activitati de cooperare internationala

- semnarea si ratificarea de tratate


- conventii
- intelegeri
- protocoale
- organizarea si participarea la activitati comune de cercetare
- paerticiparea la congrese
- simpozioane
Strategiile didactice aplicate in activitatile cu specific geografic

- prin strategie didactica se intelege un ansamblu de procedee prin care se


subliniaza conlucrarea dintre profesor si elevi in vederea predarii si invatarii unui
volum de informatii a formarii unor princeperi si deprinderi a dezvoltarii
personalitatii umane.

- strategiile didactice ocupa un loc central in cadrul tehnologiei didactice, iar


alegerea si folosirea lor depinde in mod hotarator de pregatirea si personalitatea
profesorului si de experienta lui.

1. Resurse didactice materiale. Mijloace de invatamant (definire,


clasificare, functii)
2. Metode de invatamant. Definire, clasificare, functii
3. Metode expozitiv euristice
4. Metode conversative sau dialogate
5. Metode bazate pe utilizarea textului scris
6. Metode de explorare si descoperire
7. Metode bazate pe actiune

1. Metode didactice materiale. Mijloacele de invatamant(definire, clasificare, functii)

- mijloacele de invatamant constituie resurse didactice in desfasurarea procesului


de invatamant
- mijloacele de invatamant sunt definite prin ansamblul aparatelor, instalatiilor,
materialelor, procedeelor si cerintelor pedagogice de utilizare a lor, pe care
profesorul si elevii le utilizeaza pentru a facilita priceperea, fixarea si consolidarea
cunostintelor si abilitatilor practice.

Principalele functii ale mijloacelor de invatamant utilizate in lectiile de geografie.

- functia informatica sau de comunicare, deoarece faciliteaza transmiterea


informatiilor pe calea mai rapida si eficienta datorita asocierii cunoasterii senzoriale
cu cea rationala si cu practica

- functia subtitutiva - mijloacele de invatamant asigurand substituirea realitatii

- functia de motivare a invatarii - prin care nijloacele contribuie la stimularea


curiozitatii, a interesului de cunoastere facilitate de mijlocul respectiv ca exemplu :
lucrul cu calculatorul;

- functia formativa - prin care mijloacele contribuie la dezvoltarea capacitatilor de


operare a gandirii logice

- functia estetica - deoarece mijloacele de invatamant au calitatea de a reda si


corecta realitatea estetica din natura, cum este, filmul didactic, mesajul tv

- functia ergonomica - prin care mijloacele de invatamant permit transmiterea


unui volum maxim de informatii intr-un timp scurt si de maxima frecventa.

Categorii/tipuri de mijloace de invatamant

- in functie de potentialul pedagogic si de principalele caracteristici de constructie


pot fi grupate astfel :

- instrumente si aparate - care cuprind : busola, microscopul, statia


meteorologica cu toate aparatele sale (termometru, pluvimetru, girueta, barometru,
higrometru...etc)

- modele - care cuprind : globul geografic, machete, mulaje, planse in relief din
material de plastic pentru studiul geografiei fizice (relief, ape, soluri..etc)

- materiale grafice - care pot fi : atlase geografice, harti de diferite continuturi si


marimi, planse, mape tematice ilustrative, tablouri si portrete, postere tematice cu
continut grafic si ilustrativ, aplicate pe panouri cu caracter permanent in cabinetul
de geografie;

- mijloace si echipamente tehnico-audio-vizuale necesare predarii-invatarii


geografiei, deoarece "aduc" in sala de clasa, in fata elevilor, obiecte si fenomene
de la mari distante si locuri inaccesibile situatiei date. Acestea sunt : filmul didactic,
aparat de proiectie, retroproiectorul, aspectomatul, video proiectorul, proiectoare
mobile, calculatoare

- mijloace naturale (naturalizari) - care cuprind fragmente ale realitatii


colectionate, clasate si ordonate dupa criterii tematice cu denumirea si
caracteristicile lor principale

- ierbarul - cuprinde o colectie de plante uscate prin presare pentru a pastra cat
mai fidel elementele plantei

- coltul viu - din cabinet poate avea functie estetica dar si didactica
- colectia de minerale si roci
- colectia de fasole - cuprinde exponate gasite cu elevii in timpul activitatilor
didactice extrascolare, drumetii, excursii in care s-au intalnit deschideri naturale
(aflorimente) geologice si paleontologice
- colectia de esantioane din materiile prime utilizate in industrie : minereuri
pentru industria metalurgica, feroasa si neferoasa, tipuri de saruri)sare guma, saruri
de potasiu, de fosfor..) utilizate in industria chimica, esantioane de roci pentru
industria materialelor de constructii.

Eficienta mijloacelor de invatamant - depinde nu numai de calitatea lor ci, in primul


rand de modul cum sunt integrate in lectie. Ele trebuie selectate cu atentie si
utilizate rational pentru atingerea obiectivelor lectiei.

- profesorul trebuie sa verifice din timp starea de functionare, mao=i ales a


aparaturii, sa stabileasca cu exactitate iamginile, graficele, schemele, hartile etc,
care sunt necesare lectiei, modalitatea de integrare si sistematizarea explicatiilor
care vor insoti demonstrarea cu fiecare mijloc de invatamant.

Conditiile care trebuie sa le indeplineasca mijloacele de invatamant


utilizate in lectii de geografie

- trebuie sa aiba un continut stiintific corect (harti, imagini)

- sa fie clare si concise care sa reprezinte cu exactitate fenomenul geografic pe


care-l prezinta elevilor(amanuntele inutile ilmpiedica selectarea si fixarea
esentialului

- sa fie de actualitate

- sa aiba coloristica variata si expresiva mai ales prin redarea in culori vii pentru a fi
observate si de elevii din spatele clasei.
Metodele de nvmnt
Definire,clasificare,functii
ntre mijloacele de nvmnt so metod de nvatamant exista o relatie speciala
deoarece nici un mijloc de nvatamant nu beste eficient daca nu este insotit de o
metoda si de specificul lectiei.
n viziunea principiului didactic al participarii constiente si active a elevilor la propria
lor instruire, met de invatamant constituie instrumente de lucru cu ajutorul carora
elevii dobandesc cunostinte, priceperi si
deprinderi, fie sub indrumarea directa a educatorului, fie in mod independent,
dezvoltandu-si potentialul creator.

Functiile metodelor de nvatamant

Functia instrumentala- se refera la utilizarea metodelor ca instrumente de instruire;


Functia cognitiva- prin care metodele devin obiecte de cunoaste si achizitii pt elevi;
Functia formativa- prin care metodele au implicatii directe n exersarea capacitatilor
intelectuale,
afective etc

Clasificarea metodelor de nvtmnt


1.Metodele expozitiv-euristice:
-expunerea sistematica
-explicatie
-descrierea geografica
-povestirea
-prelegerea(dezbatere, in echipa, cu demonstratii,etc)

2.Metode conversative sau dialogate:


-conversatia
-dezbaterea
-comparatia
-problematizarea

3. Metode bazate pe utilizarea textului scris

-Utilizarea manualului de geografie n lectie


-utilizarea dictionarului geografic si al unor carti
-lucru cu harta ,globul geografic si atlasul
-folosirea tablei si a desenului explicativ

4.Metode de explorare si descoperire

-metode de explorare nemijlocita (obs sistematica si independenta a obiectelor si


fenomenelor geografice, lucrari experimentale metoda descoperirii)
-metoda de explorare a realitatii geografice prin intermediul substitutelor
acesteia( metoda demonstratiei si formele ei, demonstratia cu ajutorul
ei,demostratia cu ajutorul proiectiilor luminoase, demonstrarea cu ajutorul altor
mijloace de invatamant specifice geografiei)

5.Metode bazate pe actiune

-exercituil
-metoda algoritmizatii
-jocul didactic
modelarea
Metode expozitiv euristice sunt metode care ofera informatii;
-determina urmarirea continutului logic si sugereaza caile pentru a ajunge la adevar
-au un important rol deoarece asigura conducerea de catre profesor a lectiei si pot fi
optimizate n diverse moduri prin transferarea monologului in dialog, prin apel
permanent, fie prin inductie, fie prin deductie, prin introducerea n cuprinsul lectiei a
exerciiilor prin munca independenta de a desena harta, de a citi harta, de a analiza
texte geografice, lucrari de laborator etc.
-prin aceste procedee, elevii devin participanti activi la nsuirea propriilor
descoperiri.
Pentru a deveni instrumente eficiente n procesul nvrii, metodele expozitiveuristice trebuie s respecte urmtoarele cerine:
-expunerea informatieis nu depasesca 20 min si dupa fiecare obiectiv parcurs
(realizat), este necesar sa se realizeze succesiv schema pe tabl, iar elevii pe
caiete;
-succesiunea i claritatea ideilor, precizia acestora i corelatia logic trebuie s se
bazeze pe exemple observate
n natur sau oferite de mijloacele de nvare(substitute ale realiti) dar care s
respecte continutul i limbajul stiinific;
-expresivitatea limbajului, a tonului utilizat de profesor constituie o condiie foarte
necesar n timpul aplicrii diferitelor forme ale expunerii

1. Expunerea sistematic

-o metoda expozitiv de nvtare pasiv prin care profesorul prezint continutul


informativ al lectiei ordonat logic, simplu ,clar, accesibil elevilor expresiv i intuitiv
-n acivitile cu elevii, expunerea sistematic se utilizez mai mult la clasele de
liceu i se recomand s nu se depseasc 20 min pt a respecta particularitatile de
varst i pt a fi urmrit cu interes
-oricare ar fi metoda expozitiv, ea trebuie mbinat cu utilizarea mijloacelor de
nvmnt adecvate(ilustraii, harta sau mijloace audiovizuale)

2. Explicia

Medode prin care se urmareste lmurirea i clasificarea unor notiuni, principii,


legi,prin sublinierea notelor eseniale, a legaturilor cauzale dintre obiecte i
fenomene.
Dup rationamentul utilizat explicatia poate fi: deductiv,inductiv,analogic.
Explicatia deductiv operaia logic urmeaz calea de la general la particular, de la
necunoscut spre n cunoscut, de la abstract spre concret i ajunge la judeci mai
putin generale.
Explicatia inductiv porneste de la cazuri particulare la general sau la esential.

3. Povestirea

Este o alt form a expunerii cu caracter de naraiune sau descriere geografic al


crui coninut este mai plastic dar intuitiv , evocator i emoional prin care sunt
prezentate fapte, evenimente,ntmplari fie prin trecutul important, fie petrecute
recent n via real.
Povestirea trebuie nuanat n aa fel,ncat elevii s-i imagineze aspectele
prezentate.
n timpul povestirii se pot folosi i lecturile geografice integrate n diferite momente.
Pt ca metoda povestirii s fie atractiv pt elevi se pot implica acestia n mod direct,
solicitandu i s povestesca o ntamplare cu continut geografic legat de tema pus n
discuie petrecut cu ocazia unei cltorii, drumeii, excursie cu familia sau cu
grupul de prieteni etc.

4. Descrierea

Este o forma a expunerii expresivesub forma oral sau scris pe baza careia sunt
prezentate caracteristicile exterioare ale obiectivelor,fenomenelor i proceselor
geografice.
Descrierea constituie una din primele metode de cercetare utilizate n geografie ca
stiin prin care se consemnau rezultatele observatiei vizuale asupra celor cercetate
n natur.
Descrierea geografic poate fi inclus ca o met. did. atractiv atunci cnd solicitam
elevii s fac o descriere asupra unui fenomen observat intr-o activitate
extracolar.
Descrierea se aplic i n sala de clas utiliznd mapadidactic ilustrativ ordonat
tematic ca de exemplu: descrieti peisajul pdurii ecuatoriale, descrieti planta de
cactus caracteristic deerturilor corelnd cu condiiile climatice de aici.

5. Prelegerea

Este o expunere mai complexa prin care se sustine un volum mai mare de
informaii, cu caracter mai abstract i nivel tiinific mai ridicat n care
argumenteaz teorii, conceptii ntr-o nlnuire logic bazat pe idei principale cu
argumentri i exemple.
Este utilizat mai mult la nivelul elevilor claselor liceale n care elevii dispun de un
bagaj ridicat de informaii, de nelegere.
Prin metodele prelegerii profesorul parcurge n cadrul leciei doua etape:

Explicatia deductiv operaia logic urmeaz calea de la general la particular, de la


necunoscut spre n cunoscut, de la abstract spre concret i ajunge la judeci mai
putin generale.
Explicatia inductiv porneste de la cazuri particulare la general sau la esential.
n prima parte i pergtete proiectul de lectoe, n mod selectiv,documentat,
precizans clar obiectivele operationale ( in fct de programa), si alege strategia,
metode ,procedee, mijloace si planul de idei al continutului informativ.
n a doua parte prezinta continutul prelegerii, care poate fi scris pe tabl,pe folie, tip
poster inainte sau in timpul prezentarii.

1.Conversatia

Metoda de instruire activa care ofera informatii prin dialog bazat pe intrebari si
raspunsuri, prin discutii sau dezbateri desfasurate intre profesor si elevi sau elevielevi.
Face parte din metodele fundamentale ale nvtamntului fiind utilizat nc din
antichitate(met. Socratic)
Este intens folosit n predarea geografiei avnd o mare valoare formativ,
deoarece prin sistemul de interactiuni angajat ntre profesor si elevi se dezvolt
capacitile intelectuale, memoria i imaginaia.
Conversatia cunoaste mai multe forme
Utilizat n orientarea gandirii elevilor prin intrebari bine formulate, prin
comunicari verbale n scopul dobandirii de noi cunostine & ,,conversatia euristica,,
sau ,, conversatia socratica,,;

Conversatia sau dialogul euristic au rolul de a redescoperi cunostintele si deriva din


cuvantul cuvantul grecesc euriskein=a descoperi;

- Folosita la verificarea cunostintelor, fixarea acestora , prin reproducerea


cunostintelorbnvate in lectiile anterioare;
- Conversatia catehic denumit si conversaia examinatoare( ntrbare i rspuns),
prin aceasta forma profesorul constata volumul i calitatea cunotinelor elevilor pe
baza crora se poate trece la dobndirea altora din noua lecie.

2. Comparaia

n predarea geografiei are o deosebit nsemntate deoarece cu ajutorul ei se


stabilesc asemnri i deosebiri care exista ntre obiectele i fenomenele
geografice evidentiidu-se trsturile specifice ale acestora;
Contribuie la formarea reprezentarilor i noiunile geografice costituind o operaie
de gandire;
nsoeste celelalte metode fiind considerata de cele mai multe ori un procedeu
anexa al acestora prin care se rezolv o serie d probleme instructiv- educative care
se analizeaza.

3. Problematizarea

Metod did. de activizare prin care se solicit elevilor un efort intelectual sustinut i
complet pt a descoperisinguri noi adevruri , a gasi solutiile unor probleme , inclusiv
de a le verifica si explica.
Problematizarea consta in aplicarea unor procedee prin care se urmareste crearea
situatiilor problema care antreneaza i dirijeaz gandirea elevilor n activitatea de
rezolvare a acestora.
n orice situatie problematic se disting n general, doua elente principale:
-primul, o scurt informatie de date constituind partea anticipativ a problemei prin
care se pun in tema elevii.
-al doilea, ntrebarea care provoaca dificultatea de rezolvare pentru gsirea
diferitelor soluii.
-Prin aceasta metod elevii se obisnuiesc s adreseze o serie de ntrebri n cadrul
diferitelor tipuri de activiti did. sa participe efectiv la procesul nvarii.
Este contribuia geografiei la ceea ce se cheama nvmnt formativ.

4. Dezbaterea

- este o metoda conversativa bazata organizat pe schimbul de idei si opinii, un tip


de abordare pro-contra, care le dezvolta elevilor abilitatea de a analiza din multiple
perspective, o serie de probleme controversate, ii stimuleaza sa emita prejudecati
asupra unui fenomen sau fapt, pe baza unor criterii obiective si totodata ii ajuta sa
apere o pozitie, folosind argumente sustinute de dovezi.

1. Utilizarea manualului de geografie in lectie


2. Lecturile geografice
3. Folosirea tablei si a desenului explicativ
4. Metoda lucrului cu harta

1. Utilizarea manualului de geografie in lectie

- lucrul cu manualul sau dictionarul (poate fi dictionar geografic sau dictionar de


explorari si calatorii) sau alte carti cu un continut geografic sau inrudite cu
geografia(descrieri, legende, curiozitati geografice, jurnale de calatorii)

- constituie un sistem de actiuni prin care se urmareste formarea priceperilor si


deprinderilor necesare in vederea utilizarii corecte si eficiente a manualeleor si a
altor carti ca surse de informare
- rolul acestei metode, consta practic in actiunea cadrului didactic de a-i introduce
pe elevi in tehnica folosirii textului scris, a ilustratiilor, a graficilor si a hartilor, cu
semnele corespunzatoare, al caror continut completeaza textul scris
- este metoda care se foloseste pe toate treptele invatamantului, in forme diferite,
in functie de particularitatile de varsta si de sursele de informare pe care le
utilizeaza fiecare.

Metodica utilizarii manualului impune profesorului sa-l prezinte din prima ora de
curs, de la inceputul anului scolar, sa dea informatii cu privire la titlul acestuia, la
continutul capitolelor, sa nuanteze importanta lor pentru a le starni interesul,
curiozitatea si placerea de a lucra cu el.

- cu ajutorul manualului si a altor materiale intuitive, se face dirijarea invatarii pe


fiecare secventa a lectiei din manual, potrivit obiectivelor operationale propuse;
- utilizarea si lucrul cu manualul este de doua feluri :

1. activitatea dirijata
2. activitatea independenta

1. activitatea dirijata, in primul caz, profesorul impreuna cu elevii fac citirea lectiei
pe secvente in stransa relatie cu ilustratiile, harta din manual, se explica si se redau
ideile principale in schita repetata.

2. activitatea independenta - elevii continua lucrul dupa modelul facut in clasa


pentru completarea planului de studiu

- in semidirijarea activitatii independente profesorul trebuie sa faca urmatoarele


precizari :
a) analiza textului pe secvente
b) integrarea ilustratiilor din manual si a schitelor de harta la care trebuie urmarita
legenda pentru a fi citita si interpretata
c) imbinarea schemei unei lectii facuta in clasa cu manualul acasa, pentru
fundamentarea continutului

d) colectionarea de catre elevi a unor ilustratii care sa reprezinte continutul


manualului

- utilizarea dictionarului geografic este un instrument de lucru, atat pentru profesori


cat si pentru elevi, deoarece ofera informatii clare si concrete a unor fenomene
neprecizate in manual;
- utilizarea altor surse bibliografice in acelasi scop al pregatirii suplimentare pentru
elevii pasionati de disciplina geografie, li se pot recomanda si alte carti de
specialitate sau reviste de gen.
2. Lecturile geografice
- reprezinta un fragment selectivcu mesaj geografic surprins de autori in diferite
tipuri de lucrari cu caracter literar sau de reportaj geografic sau note de calatorie
sau jurnale , legende , povestiri cu un continut istorico-geografic , note biografice
ale unor exploratori , ghiduri turistice , etc.
In lectiile de geografie lectura este fecvent folosita , deoarece prin stilul de redare
expresiv , simbolic , metaforic , exprima continuturi stiintifice mai abstracte insa
redate in imagini vii trezind astfel interesul si curiozitatea elevilor .
Lectura ii conduce pe elevi treptat in explicatia fenomenelor si conditiilor de
intelegere a acestora .
Pentru ca lectura geografica sa-si atinga scopul trebuie sa indeplineasca o serie
de cerinte :
-

Sa se tina cont de obiectivele propuse in lectie ;

Sa se tina cont de particularitatile de varsta ale elevilor si de nivelul lor de


intelegere ;
-

Lectura geografica sa aiba un mesaj stiintific ;

Sa se raporteze la regiuni precise si la obiecte concrete .

Lecturile trezesc curiozitatea de a cunoaste si de a cerceta , dorinta de a participa


la discutii si creste imaginatia .
Lectura poate fi utilizata in oricare moment al lectiei .
3. Folosirea tablei si a desenului explicativ
Tabla constituie unul dintre mijloacele indispensabile procesului de invatamant la
toate nivelele .
Continutul de idei , definitii , schite sau desene care explica si completeaza lectia
redactata pe tabla reprezinta practic un model de organizare a caietului de notite in
special pentru elevii de gimnaziu .

Deprinderea de scriere sistematizata se formeaza la elevii de gimnaziu in acelasi


timp cu activitatea profesorului , care utilizeaza tabla oferindu-le modalitati diferite
de intocmire a cunostintelor schematice de lectii cu utilizaerea cretei colorate , a
simbolurilor si desenelor .
Prin schema continutului de idei pe tabla , elevii percep lectia in intregime , pot
face unele legaturi mai rapide intre secventele lectiei , intre obiectivele operationale
, toate acestea ducand la fixarea cunostintelor .
Cerintele impuse pentru utilizarea tablei sunt :
-

Scrierea expresiva , clara , nuantata a titlului lectiei .

Succesiunea logica a ideilor din lectie , care alcatuiesc planul de idei .

Spatiul tablei sa fie proportionat in asa fel incat paralel cu continutul


scris(stanga) sa fie si desenul explicativ (dreapta).
Scrierea sa fie clara , ingrijita , cursiva , corecta si fara prescurtari care ar
crea confuzii .
Este recomandat pe cat posibil sa nu se stearga tabla cu desenul explicativ
pana la sfarsitul lectiei .
-

Notiunile mai abstracte si denumirile proprii .

Desenul explicativ are un rol deosebit deoarece parcurs etapa cu etapa , clarifica
si fixeaza notiunile invatate . Exemplu desenul structurii interne a pamantului , in
care invelisurile componente sa fie redate cu creta colorata sau desenul unui bazin
hidrografic sau desenul explicativ al unor tipuri de structuri geografice- aparat
vulcanic .
Desenul trebuie in asa fel amplasat pe tabla pentru a fi vizibil pentru intreaga
clasa .
Desenul sa se sincronizeze cu explicatia orala, cu precizarea elementelor
desenate pe plansa si pe harta .
4. Metoda lucrului cu harta
Harta reprezinta unul dintre cele mai importante mijloace de invatamant legat
de specificul geografiei inclusiv de predarea ei ca obiect de invatamant in scoala .
Harta geografica este o reprezentare grafica conventionala micsorata la
sacra si generalizata a suprafetei terestre pe un plan pe care este redata repartitia
spatiala a diferitelor elemente naturale si socio-economice de pe un anumit teritoriu
sau de pe intreaga planeta .
Harta reala micsoreaza suprafata terestra conform unei scari de proportie care
arata de cate ori a fost micsorata unitatea de lungime (km.)existenta in natura pe
hata . Exemplu la sacra 1 la 100 de mii , la un km. din natura corespunde un cm.
patrat .

Harta reda elementele din natura in mod conventional si intuitiv cu ajutorul


semnelor conventionale care pot fi de mai multe tipuri :
Culorile , simbolurile geometrice , hasuri , litere , simboluri chimice , cifre sau
alte simboluri prin desene schematizate care sunt explicate in legenda hartii .
Metoda nr. 4 - Metoda lucrului cu harta

- harta constituie un model al organizarii spatiale a obiectelor si fenomenelor din


natura, un instrument de invataredeductiva si inductiva, un izvor de cunostinta
explicand interdependenta intre elementele continute.

Simion Mehedinti scria :"...cea dintai pagina de geografie a fost un plan sau o
harta...care a fost si va ramane totdeauna temelia adevarata a tuturor descrierilor
geografice."

George Valsan spunea :" Harta este o inlesnire pentru minte, pricepandu-se usor si
aratandu-se dintr-o data in toata complexitatea fenomenelor care intereseaza. O
harta inseamna o mare economie pentru invatatura ."

Tipuri de harti si atlase

Se pot grupa dupa mai multe criterii :

a) dupa scara de proportie


- harti la scara mare, 1:25.000 - 1:200.000, numite si harti topografice;
- harti la scara mijlocie, 1:200.000 - 1:1000.000, numite si harti geografice;
- harti la scara mica, peste 1:1000.000

b) dupa continutul pe care il redau


- harti ale reliefului, numite si harti geomorfologice
- hartu climatice si meteorologice
- harti ale vegetatiei
- harti ale faunei

c) tot dupa continutul lor dar cu o reprezentare mai generala a elementelor


geografice pot fi :
- harti geografice fizice
- harti geografice economice
- harti politico administrative

d) dupa destinatia speciala pot fi :


- harti de navigatie maritima
- harti de navigatie aeriana
- harti turistice
- harti militare
- harti rutiere si feroviare
- harti scolare

d) dupa intinderea teritoriului pe care il reprezinta sunt :


- harti ale continentelor
- harti ale oceanelor
- harti ale tarilor
- harti ale judetelor

ATLASUL

Constituie o colectie de harti care se ordoneaza dupa un anume plan tematic in


functie de continutul lor
Atlasele gepgrafice se clasifica si ele dupa aceleasi criterii :

- dupa marimea teritoriului - atlase mondiale si nationale


- dupa continut - atlase fizico-geografice si economico-geografice
- dupa destinatie - atlase scoalre, atlase stiintifice, atlase rutiere
- dupa continutul de specialitate avem atlasul climatologic, atlasul botanic, atlasul
zoologic, atlasul istoric

Utilizarea hartii in activitatea didactica

- profesorul trebuie sa-l invete pe elev sa identifice tipul hartii, sa descifreze


legenda, sa citeasca si sa interpreteze harta, sa localizeze pe harta elementele din
continutul lectiei

A citi harta - inseamna a cunoaste mai intai semnele conventionale iar cu ajutorul
lor sa se identifice ce elemente si fenomele gepgrafice reprezinta ele pe harta,
cerute de o anumita lectie sau o acrtivitate didactica desfasurata in clasa, ori in
teren, in orizontul local sau in excursii scolare
- in continuare tot harta ofera posibilitatea de a le descrie dupa caracteristicile lor :
altitudine, densitate, grad de fragmentare, orientarea in teren, lungime

A interpreta harta - inseamna a intelege relatiile dintre obiectele si fenomenele


reprezentate pe harta prin semnele conventionale si a le aplica potrivit cerintelor
obiectivelor operationale din lectia data.

Citirea si interpretarea hartii - sunt totusi laturi ale aceluiasi proces si numai luate
impreuna, conduc la o cunoastere a continutului hartii
- formarea deprinderii de a citi harta se formeaza in timp, fapt pentru care se
impune ca harta sa fie utilizata intens la fiecare activitate didactica geografica,
incepand din clasa pana in teren si in excursiile scolare.

Utilizarea hartilor din manual si din atlasul scolar

- harta din manual, prin semnele sale conventionale accesibilizeaza informatia intrun timp foarte scurt, o simplifica, o sistematizeaza
- de aceea, profesorul va da atentie mai intai lucrului cu harta din manual, in care
va avea grija deosebita ca toti elevii sa descifreze semnele conventionale pentru a
face posibila citirea si interpretarea, apoi a repera elementele cerute pe atlasul
geografic si in final pe harta murala.

Harta muta
Procedeul de lucru cu harta muta

Definitie : Harta este definita astfel, intrucat elementele geografice reprezentate pe


ea nu poseda nici o denumire, urmand ca elevii sa le identifice si sa le denumeasca
corect.

- la lectia "Carpatii Meridionali" se deseneaza harta reprezentand cele 4 grupe de


munti delimitate de rauri si depresiunile principale fara nici o denumire.
- se stabilesc elevilor urmatoarele cerinte :
- precizati denumirea raurilor care-i delimiteaza
- identificati principalele grupe de munti
- enumerati culmile si depresiunile componente fiecarui grup
Metode de explorare si descoperire

Dupa specificul lor se pot grupa in :

Metode de explorare directa (observarea sistematica si independenta a obiectelor si


fenomenelor geografice, lucrarile experimentale - descoperirea)

Metode de explorare a realitatii geografice prin intermediul substitutelor


acesteia ( metoda demonstrativa, calculatorul si instruirea asistata de calculator)

Observarea sistematica si independenta a obiectelor si fenomenelor


geografice

- metoda didactica de cercetare, de explorare geografica, nemijlocita imediata a


relaitatii, un proces complex de privire a obiectelor si proceselor de asociere si de
integrare si interpretare a celor vazute, dar si pe baza unor imagini similare si a
unor teorii
- prin observare se aduna material faptic in cadrul metodei experimentale, a
modelarii a descrierii etc.
- pe baza perceptiei directe, cu ajutorul observatii, elevii participa activ la procesul
cunoasterii
- elevii privesc lumea inconjuratoare, vad obiectele si fenomenele, dar nu stiu sa
observe, sa sesizeze ceea ce au in comun si ceea ce le deosebeste

- de aceea, profesorul este acela care formeaza la elevi priceperea si deprinderea


de a observa
-privind modul de observare, acesta poate fi direct, atunci cand se percep
elementele direct in natura sau indirect, cu ajutorul substitutelor acestora, ilustratii,
scheme grafice, desene, harti, filmul dupa caseta video etc.

Observarea prin comparare

Exemple :

- observati comparativ densitatea retelei hidrografice din zona montana si din zona
de campie in tara noastra ? Ce raspuns puteti da ?

- observati comparativ roca de lignit si un esantion de huila ! Ce caracteristici


desprindeti ?

- in cadrul lectiei Industria energiei electrice, observati harta din manual, legenda ei
si identificati principalele termocentrale si hidrocentrale dupa semnul conventional
caracateristice.
Lucrarile experimentale

- metoda de explorare directa a realitatii, prin care elevii sunt pusi in situatia de a
provoca si experimenta fenomenele pentru a cunoaste in mod corect, diferite
manifestari ale lor.
- sub supravegherea profesorului elevii efectueaza experiente pentru a observa
concret adevarul
- activitatea se desfasoara cu ajutorul aparatelor, instrumentelor si altor materiale
dinainte stabilite si pregatite de profesor, in cabinetul de geografie, in sala de clasa
si pe terenul geografic.

Lucrarile experimentale se pot grupa in trei categorii :

a) lucrari frontale - exercitate de toti elevii avand aceeasi sarcina


b) lucrari pe grupe - fiecare grup are sarcinile lui

c) lucrari individuale - in care activeaza fiecare elev

Dupa specificul si finalitatea pedagogica se pot desfasura in mai multe


variante

a) lucrari experimentale de tip demonstrativ in care profesorul desfasoara in


fata clasei fenomenul propus
b) lucrari experimentale aplicative, care se efectueaza de catre elevi in vederea
urmaririi in practica a cunostintelor teoretice

Metoda experimentala

- stimuleaza spiritul de observatie al elevilor, le suscita interesul pentru


descoperirea adevarului, imbina elementele practice(manuirea unui instrument cu
cele teoretice (observaream, analiza, sinteza)

- lucrarea experimentala necesita o pregatire prealabila din partea profesorului


pentru asigurarea conditiilor materiale si masurilor organizatorice

- metoda experimentala depinde mult in reusita si de capacitatea creatoare a


profesorului, de pasiunea lui si se aplica in functie de continutul temelor si
particularitatilor de varta ale elevilor.

METODA DESCOPERIRII

- se afla in stransa corelatie cu metoda problematizarii, care pune accent pe


declansarea si crearea unor situatii problema de invatare, iar descoperirea
impune o atitudine activa de cautare si de gasire a diverselor alternative
pentru gasirea solutiei; are loc o reactualizare a cunostintelor insusite anterior,
de prelucrare, de asociere, de observare etc,. in vederea gasirii raspunsurilor.

- invatarea prin descoperire se poate realiza prin mai multe forme in raport cu
cerintele didactice formulate : inductiva, deductiva si mixta(inductiv-deductiva)

Descoperirea de tip inductiva - implica analize de detaliu a unor date


particulare, care conduc la generalizari in descoperirea unor concepte care definesc
fenomenele de ansamblu
Descoperirea deductiva - se realizeaza in procesul de invatare, cand elevul pleaca
de la cazuri generale (definitii, reguli, principii, legi, etc.) insusite anterior, pentru a
ajunge treptat la adevaruri noi, la judecati particulare.

4. METODA DEMONSTRATIEI SI FORME ALE ACESTEIA

- metoda ce consta in utilizarea unor obiecte, procese sau reproduceri mai mult sau
mai putin schematice ale acestora, precum si executarea sau producerea in fata
elevilor a unor actiuni, fenomene, experiente, etc,. in vederea acumularii de
informatii despre ele si a familiarizarii cu executarea corecta a actiunilor respective

- la baza demonstrativa se afla intotdeauna o sursa sau un model intuitiv, fie in


stare naturala din mediul inconjurator, fie material ilustrativ simboloc, grafic,
mijloace tehnice audio-vizuale etc.

Formele demonstratiei
Demostartie cu ajutorul obiectelor, fenomenelor si porceselor in starea lor
naturala

- cea mai eficienta in invatare pentru elevi, o are perceptia directa a obiectelor si
fenomenelor din mediul natural unde profesorul argumenteaza un adevar sau altul
dirijand observarea elevilor
- posibilitatile de demonstratie cu ajutorul obiectelor si fenomenelor naturale sunt
multiple, incepand chiar din orizontul local.

Demonstratia continutului lectiilor cu ajutorul materialului intuitiv

- se bazeaza pe utilizarea diferitelor materiale ilustrative si mijloace demonstrative


care sunt in masura sa redea cu mai multa sau mai putina fidelitate, ansamblul de
obiecte si fenomene despre care elevii urmeaza sa ia cunostinta
- in aceste conditii a aparut necesitatatea practica de folosire a mijloacelor de
invatamant demonstrative si intuitive care sa asigure baza perceptiva si sugestiva

pentru realizarea unei lectii atractive mai sugestive in intelegerea continutului


stiintific.

FORME ALE DEMONSTRATIEI CONTINUTULUI LECTIILOR CU AJUTORUL


MATERIALELOR INTUITIVE

A. Demonstrarea prin desene schematice efectuate pe tabla

- desenul geografic reprezinta imaginea grafica sau cartografica a cunostintelor


geografice si utilizat pentru intelegerea fenomenelor si proceselor din continutul
lectiei putand fi utilizat in orice moment al lectiei
- el nu trebuie sa inlocuiasca desenul din manual sau alte maeriale didactice

B. Demonstratia cu ajutorul planselor

- plansele sunt materiale grafice executate pe cartoane de dimensiuni mari, o serie


de schite grafice, desene care pot fi vizualizate de la distanta din orice punct al
clasei
- plansele necesita o mare grija din partea desenatorului, sa fie clare, expresive,
ingrijite, sugestive si sa redea esentialul continutului stiintific in mod corect
- ele trebuie sa fie in concordanta cu obiectele lectiei, sa fie actuale, sa fie in
ajutorul elevului si profesorului.

C. Demonstratia cu ajutorul fotografiilor si ilustratiilor tematice

- colectia de ilustratii tematice sau de fotografii, se organizeaza dupa capitole, teme


si lectii in colaje tematice si planse poster sau panouri poster cu un caracter
permanent in cabinetul geografic
- colectionarea ilustratiilor si fotografiilor se poate ordona si in mape-tematice,
ilustrative sau portofolii didactice
- ilustratiile au un rol deosebit in geografie, substituind elemente si fenomene de la
distante mari, inaccesibile elevilor in momnetul desfasurarii lectiei.

D. Demonstrarea cu ajutorul mijloacelor audio-vizuale : diapozitive, film


didactic, retroproiector

- modalitatea de imbinare a imaginii cu fondul muzical sau comentariu inregistrat se


numeste activitate diason sau diaporama
- se poate utiliza in orice moment al lectiei
- demonstratia cu ajutorul filmului didactic ofera posibilitatea observatiei
fenomenelor si elementelor indepartate in miscarea lor naturala
Calculatorul si instruirea asistata de calculator(I.A.C)

- Utilizarea calculatorului standard sau in sistem multimedia in procesul de


instruire la toate disciplinele de invatamant amplifica interactiunea elevilor cu
calculatorul .

- In conditiile instruirii cu ajutorul calculatarului se ofera posibilitatea ca in aceeasi


situatie de invatare sa regrupeze un set de elemente variate :sunete ,voci
,texte,imagini fotografice ,imagini video animate .

- In aceste conditii , elevii pot studia fenomenele ,procesele,informatiile complexe


in mod direct independent ,stopand ,revenind asupra unor secvente ,apeleaza la
alte informatii vehiculate de celelalte mijloace associate a calculatorului .

- Instruirea asistata de calculator(I.A.C)este apreciata de unii autori ca fiind


inovatia tehnologica cea mai importanta a pedagogiei moderne , deoarece
contribuie cert la eficienta instruirii , este un rezultat al introducerii treptate a
informatizarii in invatamant.

- In toate situatiiile ,calculatorul este un instrument de organizare al procesului de


invatamant dirijat de profesor dar si prin autoinstruire.

- Pentru utilizarea adecvata si eficienta ,calculatorul trebuie combinat cu alte


mijloace ,metode,forme de organizare a activitatii.

- Utilizarea lui la intamplare,fara obiectiv precis al invatarii,neintegrat la momentul


oportun in desfasurarea lectiei ,fara o contributie la realizarea rezultatelor.

Metode bazate pe actiune

Exercitiul
Metoda algoritmizarii
Jocul didactic geographic
Modelarea
Exercitiul

-Metoda didactica fundamentala ,care se bazeaza pe actiuni motrice sau


intelectuale ce se repeata relativ identic,in scopul automatizarii si interiorizarii unor
modalitati sau tehnici de lucru de natura motrica (manuala) sau mintala .

-A efectua un exercitiu ,inseamna o actiune in mod repetat si constient,a face un


lucru de mai multe ori ,in vederea dobandirii unei indemanari ,a unei deprinderi.

- In functie de continutul lor se pot delimita doua categorii principale de exercitii :


motrice si operationale .

*Exercitiile motrice sunt cele care conduc spre formarea de priceperi si deprinderi
in care predominanta este componenta motrica , ca de exemplu:manuirea
aparatelor ,instrumentelor,metodelor etc.

Exemple de exercitii motrice;exercitii de manuire a busolei ,pentru aflarea


punctelor cardinalesi intercardinale in clasa,dar mai ales la iesirea in teren,in
orizontul local pentru determinarea punctelor cardinal in care sunt amplasate
diferite puncte aflate in campul vizual(scoala ,biserica,o padure ,o sosea etc.)

-Manuirea instrumentelor meteorologice in scopul aflarii valorilor


masurate:termometru,pluviometru ,girueta etc.

*Exercitiile operationale sunt acele exercitii care contribuie la formarea operatiilor


intelectuale .

-Spre exemplu ,pentru consolidarea conceptului de variatie a orei pe glob ca o


consecinta fundamental a miscarii de rotatie a pamantului se pot face urmatoarele
exercitii cu elevii,utilizand plansa cu fusele orare si apoi atlasul.

Calculati ce diferenta de ore este intre Bucuresti si urmatoarele orase :New


York,Sydnei,Tokyo?

Daca in Bucuresti este ora 10,ce ora este in fiecare oras mentionat mai sus?

Cate grade de longirudine ar trebui sa aiba fusele orare,daca o zi ar dura 36


ore,12 ore,18 ore?

Dupa functiile indeplinite,exercitiile pot fi:

De instruire(introductive sau de acomodare)


De baza(de fixare si consolidare)
Aplicative
Recapitulative
De evaluare si verificare
De manuire(operatorii)
De observare si analiza
De exprimare concreta(desen,de orientare)
De exprimare abstracta(lectura,notite )
De creatie(descrieri si compuneri geografice)

S-ar putea să vă placă și