Eficiena sczut a administraiei publice italiene afecteaz n mod negativ mediul

de afaceri i productivitate. n Raportul Competitivitii Globale a Forumului Mondial

Economic 2015-2016, ineficiena birocraiei guvernamentale este identificat ca
fiind factorul cel mai problematic pentru a face afaceri n Italia. Impactul negativ
este canalizat n mod direct sau indirect, pentru ntreaga economie. Impactul
negativ este direct, n ceea ce privete costurile suplimentare sau pierderea de
resurse, de exemplu, prin un mediu de afaceri mai mpovrtoare. Ineficiena
administraiei publice italiene, de asemenea, un impact al economiei indirect, prin
reinerea creterii firmelor i a investiiilor strine directe sau ntrzierea punerii n
aplicare .

Fondul Monetar Internaional a estimat c n cazul n care eficiena sectorului public

a crescut la nivelul celor mai bune provincii ale rii, productivitatea firmei medie va
crete cu 5-10% i PIB-ul va crete n general, cu 2% .
Economia Italiei este a treia ca mrime din zona euro, reprezentnd aproximativ
16% din PIB-ul global al zonei. Acest lucru implic faptul c Italia este o surs
major de externaliti economice i financiare pentru restul zonei euro. Exist, de
fapt, schimburile comerciale mari directe i indirecte i a legturilor financiare. n
ceea ce privete schimburile comerciale cu bunuri n cadrul zonei euro, Italia este o
pia deosebit de important de export pentru Slovenia, Slovacia, Belgia i rile de
Jos, toate ale cror bunuri exporturi n Italia sunt peste 3% din respectiva lor
PIB (n jur de 7% pentru Slovenia). Pentru Luxemburg, este de servicii care domin
exporturile ctre Italia (reprezentnd mai mult de 9% din PIB). Pentru alte ri, cum
ar fi Malta i Irlanda, att exporturile de bunuri i servicii ctre Italia sunt relevante
n ceea ce privete PIB-ul lor .
Exporturile ctre restul zonei euro reprezint aproximativ 12% din PIB-ul Italiei.
Exporturile totale de bunuri i servicii reprezint aproximativ 29% din italian, PIB-ul
din care mai mult de o treime merge la restul zonei euro. Economia Italiei este, prin
urmare, supus stropii mari de la evoluia cererii n alte ri din zona euro. Acest
lucru este valabil mai ales pentru o cerere din Germania i Frana i, ntr-o msur
mai mic, din Spania, Belgia, rile de Jos i Austria.