Sunteți pe pagina 1din 2

,

"-

Finalitatea actului instructiv-educativ este primordiale, attt in aleqerea metodei, cit si in precizarea Iunctiilor ce urmeaza a si Ie asuma
in vederea atingerii acestar teluri.
Exista, apoi, 0 imitate dialecticii lntre continutul inviuiimuuului
si met odele de insttuire. Metodele nu sint exterioare continutului, ci,
intr-o forma sau alta, se incorporeaza in valorile culturii: stiintifice,
tehnice, Iiterar-artistice. f<ilosofice etc., care fac ~tectul invatarii. [4,
p. 40}. Schimbarile de continut suqereaza, deci, il'l"niod inerent si 0 varia tie in aleqerea metodelor care se aplica.
",''''
Avind 0 dubla deschidere - spre ceea ce face si cum face profesorul in raport cu "obiectul" instructiei, dar si spre ceea ce face si
mai ales cum face, cum procedeaza eel care Invata, aleqerea metodei
este conditionata, deopotriva, atit de cotnpetenia si petsotuiiitatea protesotului, de priceperea si experienta lui didactica, de stilul sau de
munca, in general, cit si de factori subiectivi ce tin de psihologia
vtisiei si a uuiividualitiitii iiecatui elev (de nivelul dezvoltarit inje-.
lectuale si fizice atins, de mecanismele de achizitie constituite, de suportul motivational si atitudinal ce se reflects in disponibilitatea, atentia si gradul de efort de rnvatare de care -sint in stare sa dea dovada
etc.) si de psihosociologia grupului scolat (climatul socio-afectival clasei de elevi, gradul ei de omogenitate, relatiile de cooperare si competitie etc.), Nici 0 metoda nu poate fi considerate la fel de eficienta
pentru arice situatie. pentru orice cateqorio de elevi si mai ales pentru toti elevii. Gindirea concrete a scolarului din clasele I-IV, ca sl
Iluctuatia atentiei lui, vor impune, de exemplu, 0 folosire mai frecventa a povestfrii. a descrierii, explicatiei sprijinita pe elemente intuitive si, pe operatia cu obiectele concrete, dupa Ilcum predominanta
gindirii abstracte la adolescent! va solicita metode de conceptualizare
(discutil coleotive, problematizare, afializa de text, modelare etc.). Folosirea metodelor se asociaza, de regula, si anumitor mijloace de 'invtuiimiru (Intelese ca instrumente materiale), pe care si ie subordoneaza selectiv si, impreuna, cauta sa asigure 0 eficienta sporita 'activitatii de pre dare si invatare. Exlstenta unor laboratoare, ateliere,
cabinete etc. bine dotate, a unei aparaturi audiovizuale moderne, ca si
arhitectura interns a spatiului scolar, distributia mobilierului, ambianta
(mediul natural) in care se afla amplasatascoala etc. influentaaza puternic .asupra exercitarli cu prioritate a unor metode sau a altora. In
fine, jlmele' vor fi metodele aplicate in conditiile orqanizarii activitatit
didactice cu intregul colectiv al clasei sau in grupuri mai mari si altele atunci cind aceasta se realizeaza in echipe (microqrupuri) sau in
forme de munca lndividuala (independenUi) or! combinate.
\
In concluzie, se poate afirma ca alegerea metodelor este un act
deliberativ, de slnteza a conditionarilor impuse de 0 serie de factori
obieciiv i (finaliteti, logica stiintel, leqile invatarii etc.) si iactoti subiectivi (ce tin de 'psihologia elevilor si personalitatea profesarului,
de contextul
social-afectiv al clasei "de elevi etc.).
,
,

3, PRINCIPALELE TENDINTE ALE PERFECTIONARII


$1 MODERN1ZARII ACTUAJLE A METODOLOGIEI DIDACTlCE

o racordare cit mai perfecta a intreqului proces de invetamint I


obiectivele majore ce stau in rata scolii noastre sociaJiste of era '
-larga deschidere perfectionarii $i moderniza;-ii continue a metcdolo-l
116