Sunteți pe pagina 1din 3

.,.

ep sa S8
impuna noi variante, cum ar fi pteleqerea-dezbatete, pteleqerea-aplicatie, contetinta-tiezbatete, expunerca cu oponeui, informarea, microsimpozionul etc.

p
r
e
i
e
g
e
r
e
a

'"

s
c
o
l
a
r
i
i
,
c
u
i
s
u
l
m
a
g
i
s
t
r
a
l
,
i
n
s
t
r
u
c
t
a
j
u
l

e
t
c
.
l
n
c

Po v est ire a. "Predarea prin naratiune" raspunde unei Inclinatii Iiresti si puternic resimtite la copii spre miraculos, spre povesti
si fabulatie. Cu ajutorul povestirii, la inceput ei patrund in lumea basmelor si fabulelor, gusti:a farmecul legendelor sl ~l ~miturilor, pentru ca
apoi sa asculte episoade importante din opere litellare ori fapte istorice
departate in timp si in spatiu, sa ia cunostintade biografiile un or personahtati istorice, scriitori, savanti etc." complettndu-si cunostintele
la diferite materii.
Prin materialul Iaptic sl logica desfasurarii, prin simplitatea si claritatea exprimarii ideilor, povestirea urmareste sa asigure Insusirea
unui fond de reprezentari si imagini vii si dare despre realitate, sa
incite la analize si comparatii, la desprinderea esentialului si a unor
invataminte sau concluzii.
D e ~ c r i ere a. Cu ajutorul acesteia, profesorul infati~eaza direct
aspectele unei realitatl Inconjuratoare, trasaturile unor personaje
umane: preztnta un fapt, un cadru in care se desfasoara 0 actlune etc.
staruind asupra aspectelor de fOJ;,ma, dimensiune, context de relatii etc.
Prin inductie, elevii ajunq apoi la noi qeneralizari. Reprezcntarile qraIice ce 0 Insotesc sporesc puterea de intelegere si retinere a celor
descrise.
Dasi necesara in unele situatii,
predarea prin descriere" (prin
propoz itii descriptive) are neajunsul ca propune elevilor o- observare
dirijata si interpretata, acestia gasindu-se, pur si simplu, in Iata unei
scheme de activitate prestabilita.
Ex p 1 i cat i a". Studiul diferitelor , obiecte, fenomene, Iapte.: reIatii etc. se desfasoara in functie de legile care quverneaza ~i explica,
in esenta, aceste aspecte ale realitdtii. Contrar unui demers induetiv,
din exejnplu in exemplu, pina cind se ajunge la descoperirea legii, de
trecere, deci, de la specific la general, explicaiia didacticii presupune
parcurgerea, oarecum in sens invers, a accstui itinerar epistemoloqic,
Ea se bazeaza pe iieductie, ceea ce Inseamna ca profesorul porneste,
mai Intii, de la enuntarea cu claritate a legii (a regulii, a principiului,
a conceptului etc.) si numai dupa aceea se anallzeaza si argumentele,
premisele sau cauzele, se prezinta si exemplele sau cazurile aplicative,
particulare, ce servesc 1a dezvaluirea sau Ia deslusirea, la tntarlrea
ori Ia confirm area celor expuse. In felul acesta elevii slnt ajutati- sa-si
clarifice si sa adinceasca tnteleqerea noilor cunostinte (legi, principii, reguli, concepte etc.) prin raportarea lor, la niste structuri de
ordin inferior acestora (contrar explicatiei in stiinta.: unde raportarlle
se Iao la structuri complexe, superioare). [16, p. 35-36]
Metoda expllcativa este frecvent utllizata in toate domeniile si
pe toate treptele scolarc. caci prezinta numeroase si incontestabile
merite. Ea devine 0 cale foarte eficace, faci1a si rapida de obtinere a
unor noi cunostinte, limitind riscurile erorilor generate, de efortul conIruntarii cu probleme, al cautanlor si descoperirilor (28. p. 28), 0 cale
mult prea lunqa si hazardata la care ar fi antrenati elevii. Dat fiind
>

"

>, I.alt. explicate (cornpus din plicate s i prefixul ex) - actiune de deslusire, de
dezvaluare a ceea ce nil iese /ime,di'at in evidenta.

120