Sunteți pe pagina 1din 1

: sa faptul ca aici accentul cade pe receptarea, este adevarat constienta, a adevarurilor.

pe reproducerea arqumentatiei deductive (a


emonstratiei logice), elevul nu ajunge la descoperirea adevarului prin
1 lnsusi, ci Isi insuseste numai " ... logica ce ,sta la baza analizei aces:ei descoperiri" [16, p. 36], a exam inafii unei idei.
Pre 1 e ~a~~_.c~Q.. r a este Iolosita cu precadere in liceu __
si are caracterul unei inlantuiri loqice de rationamente prin intermeiiul' carora profesorul comunica un material informational nou sau
-:mtin cunoseut care' face obiectul unei teme din proqrama. Se foloseste
=i ca modalitate de prezentare.eu anticipatie a structurii logice a n;ra.eriei ce urmeeza sa fie studiata sau de sintetizare a unui continut
ai vast deja studiat.
Folosirea acestei metode necf!sita 0 grija dcosebita pentru esantia.izarea materialului faptic, ierarhizarea str icta a ideilor, dezvaluirea
qumentatiei stiintifice, enuntarea unor ipoteze si teorii, analiza '~i
terpretarea critic a a aeestora etc. Planul de structurare Ioqica a ma.eriei se aduce la cunostinta elevilor, fie 1a inceputul lectiei, fie pe
cursul acesteia, subliniindu-se cu atentie, prin formulart, ton si
:O.~cent trecerca de 1a 0 idee la alta, ideile subordonate, exemp1ele sem--ficaHve etc.
..
Cur s u l mag i s t r a 1. In IDva amJE.tul su])erior, ser~de llrll-:_~eri ia forma cuisului magis1ral, destinat s;omunicarii rezultatelor
ziintifice proprii .unui domeniu dat,rez~fl,ffiril problemelorlamase.
'-ca, deschise, ne!~vate, a--ideilo)" ~i tetlriilo.I confroyersaf~, __ rEns,@L~
erii terminologiei specifice, oriantar ii de ansamblu a .studenttlor in
_aterie etc. - ~ - Pre 1 e 9 ere a - d e z bat ,e r e. Pre1egerea universitara se coma usor cu alte metode, cum ar fi, de exemp1u, dezbaterea, ceea ce
_ Qat nastcre preleqerii-dezboiere sau conferintei-de;zbate.re._'_.;..,
in cazul aeesta, intr-~cJIrta_expun.ere'Iacu a 1a inceput .de 25minute):-profesorul fufati~eaza tezele. p-tincipal.e, opinii, puncte de __ ,
edere etc., creind astfel 0 baza pentru desfasurarea imedia a a dez- '
terii care va contribui Ia adincirea intelegerii celor expuse anterior,
::. interpretarea si raporterca lor la aspecte1e practicii.
Devine eficienta aceasta metoda mai ales in conditiile in care parIpantii detin deja un fond de cunostinto in tema data (prin parzrqerea prealabila a unei bibliografii minime, din experienta profe- ala etc.). 0 asemenea "plinere in tema" sau raportare la experienta
_ prie favonzeaza 0 participare vie Ia dezbateri si la elucidarea pro.emelor din partea 'calor prezenti la aceasta.
'
Ex pun ere a c u 0 p 0 n e n 1.. Este 0 forma drematizata a exerii, presupunind prezenta celui de-al doilea cadru didactic care
.:::::ervine cu intrebari. observatii, solicita lamuriri etc. in cursul ex-=erii. Se simuleez a, astfel, un dialog cu profesorul de la catedra, cu
:.-' ea de-a inviora mersul expunerii, de a dirija efortul participaal auditoriului. Tot atit de bine vorbitorul poate fi interpelat direct
_ atre unii dintreyascultatori, preqatiti, blnelnteles, mai dinainte in
scop.
"
In general, reusita expunerilor este conditionata si de elocinta pro- rului, de grija sa pentru lntrebuinterea unui limbaj bogat, ales' si
,. at iegere - ectiune de oitdre ~i prae - in .f.a~a OUiVd, impreunete Insem-. citesc ceva in f.a~a lumi auditoriu.

121