Sunteți pe pagina 1din 1

locul unui asemenea pseudodialog sau a unuiinvatamint expozitiv

camuflat, cum il denumeste Gilbert Leroy [19, p. 29] se Incearca sa se


impuna 0 conveisoiie mai puiiti dit iioiii, de mai mare suplete, fnmdamentata pe Intrebari mai cuprinzatoare. "deschise", ce incita la explor area mai multor alternative, raspunsuri (cercetarile psihopedaqcqice
intreprinse de J. Piaget, B. Inhelder, H. Aebli, G. Palmade s.a.), Aceasta
ar lasa elevilor mai multa Iibertate de cautare, de cercetare, de reflectie personala, de formulare si alegere intre mai multe alternative, po. sibile, de auticipare a unei structuri de ansamblu a temei luate in studiu. De exemplu, 0 intrebare ca aceasta: lICe caracteristici are radacina
plantei ... ,?" este de preferat in locul unei suite de Intreban limitate
de tipul: lICe forma are radacina ... ?", "Cum se numeste stratul de la
suprafata?", lICe culoare are ... ? etc.
Met 0 dad i s cut i i l o r rs i a de z bat e r i lor. Discuiia reprezinta -una dintre cele mai active modalitati de atragere directs a
elevilor (studentilor) la examinarea si clatiiicatea. in comun va u:p.or
notiuni si idei, teorii si conceptii. le analiza unui caz, a unei sf!uatii,
.a uriei opere liter are; Ia sotuiionorea unei probleme complexe care comporta mai multe alternative. la cercetarea unor noi aspecte teoretice
si practice ori Ia sistematizaiea si consolidarea unui corp de intormatii.
Dezbateiea are lntelesul unei discutli pe Iarg si amanuntite a unor probleme, adeseori controversate si ramase deschise, urmarindu-se influentarea convinqerilor, atitudinilor si conduitei participanttlor.
, Dlscutia, ca si dezbaterea, au setxmiticaiia unui schimb tecipi oc,
organizat $i ituctuos de itiiormaiii $i idei, de itnpresii $i de piueti, de
ctitici $i propuneri axate in jurul unui subiect sau chestiuni luate In
studiu, in cercetare, prin eiott colectiv . Ca forma societizaui a activitatii de Invatare, ea creeaza 0 atmosfera de deschidere st de receptivutate reciproca, intensifica relatrile de intercomunicare reala din
cadrul grupului, Iavorizeaza formarea deprinderilor de rezolvare in
spiritul uneilargi cooperari a problemelor luate in examinare. Discutia.
a si dezbaterea, cauta- sa valorifice la maximum posibil experienta
de cunoastere si capacitatile inteleduale ale participanttlor: sa inlesneasca transferul de informatii la situatii noi, sa promoveze un spirit
stiintific in abordarea unor probleme. Ambele imprima un impuls remarcabil dezvoltarii capacitatti de exprimare, puterii de asociatie a
gindirii, constructiei de .structuri operationale pe temeiul unei colaboran intelectuale. [1, p. 77] Numeroase cercetari (AI. Roses, D. Barnlund, B. E. Collins s.a.) releva posibilitatlle sponte de stimulare a spontaneitatii si a potentialului creativ pe calea discutiilor. Abordarea in
moduri diferite a rezolvarii unei problems face sa se zdruncine stereotipurile formate sl sa se obtina' acea scoatere reciproca din "punctul
mort" a mersului gindirii si Imaqinatiei, ceea ce duce Ia dezvoltarea
Ilexibil itatii qindlr lf fiediruia . dintre participantt si implicit la rezolvareamai usoara a problemelor date. [34, p. 57] Discutiile contribuie
Ia exersarea si educarea spiritului critic (B. Utterback), la cultivarea
oblectivitatii si a reflectiei discursive. ,
.
Intre variantele ': diie mai 'des utilizate se enumera: discuiia obisnuiti: in grup orqonizat, dtscuiia-seminat (preseminar}: -discuiia-dioloq
(de tipul consultatlei). consuliaiia in grup; discutia In masti", discuiia

..

fdezbaterea) de tipul .mesei rotunde"; seminatul-dezbotere, discuiia de


tipul procedeului PhiIIips-66; metoda asaltului de idei (brainstorming);

123

.
.