Sunteți pe pagina 1din 8

Psihopedagogia madaptirii gi deviaalei comportamentale

Curs nr.I- anul 11 2fi141ffi1j

DE,LIMITARI CONCEPTUALE ALE, DOME,NIULUT


Dezvoltarea societ[{ii civile prin prisma progreselor inregistrate impuile o
serie de cerinle menite a facilita adaptarea indivizilor. Omul, e& frint* superio*r*,
de reaclie.
este a11ali;6at prraprisrra sompfifirfifrfelcr sale, a ruodurilor specifice
'studierea problemelu pe r,are implic* r,ompottamenttrl deviant s-a constituit

ca o&iesf de :#udir at it*eip*inetor saciolrgir=, # rfu'sripti*efar pe#e,

al

di*cipli*ekt-p*i&olegke, *1 cekr pedegoSee; ?a f*tt*,{!e 4e 'Frmc,ttrl'*e'peraire a[


juvenile,
cercetEritror s-au eonturat diverse rargruri: soeiologia delicvealei

criminologie, psihologie

judiciarn,

psihologia comportamentului deviaat,

psihopedagogia inadaptarii gi devianlei. etc.

Astizi, problematica in sine are rm saracter interdiscip{inar, conceptele


folosite in contextul deviantei gi-au llrgit aria de acoperire 9i s-au diversificat
operaysruI.
Ca odoe 6isciptinfi de

stusiu

deviarrlei disp*re de rur aparat

corrcqrfnal proprirl at $nrfli o+nsepf cen{rd estt *mrpitrtameniul deviant'


Fc1rnularea
?acercar-e pentr,u

urei deslrtii cta:e a aclirraii de *caapcr,iaureat d*i*ttt este a

sricare qpeeialist datorite at& complexit5{ii fenoueaului' c6l mai

ales, formelor de maaifestare

a deviaa{ci, mai ales prin prisma

aspectului de

inadaptare pe care iI relev[.

Conceptul de devian{a a fost utilizat psnfirr prima dftt6 in literatura de


specialitate ile citre E. Durkheim gi de corifeii sii. E. Durkheim analizear-h si
iaa:odace

in

reta{ia de defiaire

a comportameatrdni dsvia* floffirL asfel

cd,

compofiamentul social, ea expresie a obiectivfrtrii romportamerrtale a individului


gi
ar:r.rrlrlt fl&d4 au ss futaread kz#dului +i esf* rtglaf prin aorrae

iaa..r.a

aqteFtri

iasti*rite qi

ia$ritabile,

iar

rcrtr?Br,taxrs,{rt$1 de*-iaat

este

acel

'iaxa*gava*rr*:i *a.e

d'-*ix*-y."ase

fi:r;r*fu

****g**

# rc*-*# iffi##

*.*re

societate"
Ace{agi ceaeep! cel de devk!!$" este uf-ikzat,

i:r 1938, rle eEtre soei+t+gri

americani T. Stellin gi R.K" Merton. Stellin a definit pentru prima dat6, devianta ca

iiind ansamblul q.ollportaqEutqler ipdreptalg illpatriva normelor de conduit[ sau a


ordinii institutionale. Merton a considerat cI rm comportament deviant desemneazE
o reactie normali a oamenilor normall plasati

in conditii anormale.

Remarcim cd ktsd de ia irrcepur Mrtuir a subiiniaf in ca&ul definigei date

dorri caractedstici definitrrii ale dedanlei qi anrurre, relatirritatea qi rnivecalitatea

eomp*xtalryr,a**ki deyja**, Fie*alze


csus*est*ry

sau

*zr, *flaf ia*'-* si*rafie

=&lxeatl$,

isediti EodE reastriuaa priat-o +crrd*i1* deyiarltE

Putem spurl asadm *4 devis-xls deserxneczd ansatrblul canportawentelor ce

tncalcd *armele existente la un mornent intr-o culturd d*rd pria aceasta *hilibrul
sistemului fiind ameninlat. Din aceastd perspectivd deviantul este cel care rezolv[ o
situatrie contrar expectaalelor morale, sociale, culturale ale csmrmit[gi sau grupului
de aparteoent5

a deviaafii, &Epf co+cepf gsq

Poafe sra reai ac$rcli de&uge

da6, de

tvnlrrlia fenonrcnrrlui qi a {ivtnsifrrnnii iavtntigapilor sale, este sea a tui N- Emler

in 1992- Astfrl

devia*la e*e *arsmlslu] ea*lulte]*r Si *:t#rilar p ctlpv tnesslyii


*rar{ Sfixrp le j*&c-rt drapt *eear@mre c* *q*ep{*n?e, nsr**eJe.rsr: r.,a/arjJe qces{or.c

Si carc determi$rt reprobare Si saxcgiurui.-

Remare{m

ei la niv-ehd defiairii

coaceptuale a devlan{ei sunt {rei elemente

constante:
1) Norma sau prescriptriaideal5 a compoframentului reprezint5, in esen{5,'un
aasanrblu

delrdecef

de valoare cu priviie 1a rnodalitElile adecvate de cornportarnent

is crrmrre sifiratii saciale .


Din Fmnt

& vedme jwidit, ffirma rxte rm elcmtrt ssrmtit*iv al drqrului.

Ea este o 'leguH de crxdr:rfE ills$frritl de puterca p*bJrcd sau .recr.ruaserr$ de


aceaf;ta a cfuei amp#*art este asigura#, Ia aer"*{ 1ria @ +eercitirr5. a sfalu}rri.
Scopul normei juridice este acela de a asigura cour.ietr*irea social6 ?n direcgia
promow.Srii

gi ceaeoli&dni relatriikr saeiale patrivit idealurilcr gi valorilar ce

Sulrerrres.zg sociefsfea resp.edr"-

l
Prl* r*ferrndirl *olselor

3truidiee se

dre+trluircls{iilc in**urmase- Norma iutidicS. este


elementul coffitit$tiv sau "celula de bauE" a dreptului. Prin aa&rf,a sa nofinajuridic[

reglemeafeaz5. ?nforroe speeifice

are urm5tsarea stnreturi sau urm6toarele

a} I-in caracter general

di*

trisdturi

care decurge gi eenduita tipicd. Nonna jtrridiel

devine un criteriu unic de indrumare gi aprecie-re a eonduitei oamenrlor, ua ventabif


etalnn sau stmrdmd in furc{ie de cae o mrmrritl curr*ait6 este definit[ ca fiind licit5
sau ilicit5.

b) blaExraisxi{lic[ e$e iaegsrffia$- eeea ca ?asearcr* c5, ra

rr1r sE

adre$az[

uaor llerso:me anume? c,tii vzeaznpe fo$ oamenii -sa$ o cafegarie de perseiane, cum
ar

fi de exernplu func{ionarii publici" chiriafii. pensionarii

etc.

c) }t{ormele juridice sunt oblisatorii. Normele juridice nu sunt simple dolean{e


sau indicalii, ci reprezintii o poruncS, un ordin, o dispozitrie obligatorie. Ele sunt un

comandament impus de puterea publieE, a cErui putere der,.ine obligatorie, ele fiind

prescripfive gi nu de-ecnptrve, EIe asigur{ trecerea de Ia rnrficatrv Ia uuperatrv, de Ia

"sr*r", adic* de 1a ceea cB eite,

1a

"sollrrr", a*ic* la ceea cettebuie s* fie

* pusE' ia e*rderf5 prn trsi s*rse pcsi'hile:


{o&esi{es +u, c6t e$e sesi f+Lusit5, qr a*&t e,* per+ep*n ca r*d. legi{isln
lgifimitaaea ucei rcrme poet*^

respeetsf* E$Iifaf-ea - cu c6f re-speefarea, ei


cu

at eavu S percepufii

va,

s{t}se mai multe beneficii eomuaiflgii,

ca fiind legitimq asocierea crr ake forme de leeitimitate-

cu c6t prescrie modele de conduiti ?n concordan{E cu alte noflne cu at0t devine


srxsl de legitimitate.

exercitarea unei constrdngeri asupra membrilor eomunitdtrii,

unei

presiuae colecfive ce asigurd coezruaea, ordrnea socral5 presupuafnd


reqpeuta-ea mrcn valcni.

Le ni*elui sacie*E1ii si*:ile func{*oneazf ma* md*e cesegorii de aorrne

rcnne prcscriprtive ce inr{ic5 indirrizifCIr ce nu trehuie sE fac4

noflre informale;

a&{e- p+e*e<ipive. ce is!*i*A iadi..iziler ceare &ebsie&errt;

asrrre forsale ce inclsd prescrip{ii de comportarnent {gegulamente.


normejuridice, etc);

r
-

,r:$;=ils garroralr- ralebilr parrfiu t*$t

i*diw*i

iri, sociefafs;

ir$iiric specifi* rssr enr.imite gnrp*si sscisle i$l+isasq etnice)

Nc*r:a este e$sder *n model standard ce contribuie la reducerea gradului de


i*cerfrfird*e a indix:il*r f, -<e afl5

ir difenre *itu*gi sc*ialq amligua

Din acest

prmct de vedere, devian{a apare ca o acliune ce dezamege$te o expectan{e prin faptul

cI iadivizii adopti rm model antinormativ

sau rm model aondominant (cazul

bolnaltlor psihic sau a s.eler ce oirtc*loe pe*tru faloase-propri+

2) Coufalmff*te* crxrsfd ftr courpatrttlitutofi csrupsr&amerr&rfu{ cu norrna


prrirrdahenmea mw tkpmsmiffircege Fffifffie & rffi. Latti1rek1lr"m&rmit*trii
se rcgEsegfe

aefiunea

tx>a+:

cntet[.* patr. u f,ecf.e:*;

gr*ryr{ei:***ia{*.e

de*e"*;*A

precesul ds sscializare gi de ?nvlfare a normelor sociale prin care

i*taa;aali??e*ffi{trr.te de.vr.aicd

sanr*taiadividulni

+}arfe a E*dld

se

idividului;

congtientizarea sanc{iunilor,
conqtientizarea alegerii alternativelor;

Conformismul este rrn proces cornplex de interinftuenl*re

desfrgoard fufre' rrsdiyrd

{r

gnrpuf sd{r

&.

negeeiere oe se

Wa{*nellr@. Acesf prses

qtre

iffimin@ffie

, diett ierirymafiarmfm,mimdtifor*r*mreattrt?arae
se ewrytie;lf*zeaz| cn aparigia wwt dazacaad ia*'e ;rld*4dqi gzupul de agt<;r*o*gE
*Se gmmkr & iem*i*dis, xrrx{e,fute, qi *.e* se sr*&. ,prb ::ege*-ie e-a
telafiil*r cu ceilal$ membri ai grupului. Pe lf;ng6 acest aspect de negociere nu
trebuic s* *itfua prr*esela dr, ia8uea{al* c<r*rcle ee pr-rt fi &ntifuate h di&nte
condifi sociale qi care. in

esen@ se

rezum[ la trei forme: somplezenta- identificarea.

interiorizarea

3) Ilevianla, degi coast1 in ranconformitate& orr normele saciale sau in


coaffictr{rl su sfsn&rde.fu {ffirylcr,;tetre,{r#tte a{e renrrxrr$ga; &r p*acf de vedere
mcialtryir ffi. s& mnffi rrr ffimt=uffiflaffi*tafiffi" k=rim4a &c tefeti la

*xplici qi tostf*'txitataa
r-ers*le pryiieeeima&gnap c"affil selek *ssi x:h*sl*ri
**x*ea*f,*twtitato*

eu notwsr,lt sircjale g*rc;rale,

etar

oa

De'ti*sr{q necs*f+rmitatea cu uormele sociale se constifuie ca Bn fenomen


*Sigaurt ia s*at* s**i*t*grl*- d* Ia gmracle &rrrae *rgaaizat* de vi*f,5 *+*sI5 paai la

ceie etxrfempor*rc. Ea este ?rtotdeatma defrnitd dtft p''urlrctul de vedere

, irr *xr*{ie &

stu*trri armafi!{e

sfire

al wei

tmul fieieg& o reai de

permisivitate sau toleranfE a acfiunii gi comportamentuttri ufiIarL

in cadrul cireia

sunt stabilite variatrii de comportamenta*ceptate de societate.

Dewanf* este un lbncmen cE G etiologie cornplex[ care supartl multiple


abordlri gi interpret5ri. Astfel s-au conturat mai multe criterii de defini{r:

l.Criteriul statistic. Conceptele

de normalitate qi de devianli vehiculeazl un

seirs s&afistic. Perspec*iva mreracfraaisfi asqpra devrau(er relevd

cA

sosietafea

crceaz*d'evimla pctrtmcisabilcgte qi impn:me torareccdafirerc Sradtlde libartate

irdivid$al5. La rfindul lor aorznele vor evidealia ca aoranale praeticile qi coadurtele


curfrrte, &e^crrente-

Astfel" datorit5 faptului

cI nu srmt condamaate

&ecvelrd ieteesitatea cll cara se lllalrifestd deviaaS

actele se se produc tn mod

k aivelsl seidullri

ve

fi inllers

propo4ionaTl cu frecven{a sa. Aceasta gi datoritf faptului c6",la nivelul grupurilor,


majoritn{ile determin5 aprobarea criteriilor de normalitate, criterii care vor fi ulterior
adaptate Ia rrivel sociocdtrxal.

Ilr
terdin{efur

mornenf

se

statistica aaaliz*az* fenosre*eJe sociere

sle eentale ,&'ffirrsi{#, dmria{a

nssliffiti d+?f,

gin

prisma

eritsid s**istic

este o abatere de Ia fendinfa cenfralE de maaifesfare a rurui grup.

2. Cel ds-sl dsilea c*it*riu

$tili#

k. sbsrdrse d*ricn{ei es& sel *xtrrx*liv-.

Ct: ajutor,ul acestuia, devian{a este definiffi ca o ?nsi}eare a normelor soeiale gi nu ca


o trEs5tur5 in*iasec5 a comportarneatului iadivizilor carc ?ncalci aonnele sociale

( ce stabilesc comportamentele dezirabile sau iadezirabile, licife sau ilicite).

Din

aceastd perspecfivd, comportamentul

adeuvate (din

pmfi

ile vedere soeia$

dwiaat este {egat de normele

qi cfoligaturii {din pwrut de veilere mora}

peafr{, iadivizii crr 'Ciferiee sfaf*fe sscjale.

3. Criteriul wrynira$inii qi grs,;.iadtrii <rctd*i ramryrlameffi defirege c*


derriaafe ac.ele conduife ce se abal semnifieafiv de

Ia e4peefan{eJe normafive ale

seltlds.S si fiW $$ssidtrfitr peric*I*ase.

Aspeetul eser4ial al acestsi abord*ri este rqrrezerrtat do conceptul maria


comportameatelor acceptate

su

de variabihtatea comllartaaaeatald..

, *i"i*i,fiiaaaea

cff'lIlorT*r:lsilfai, s*E nlarJa cornoorfarle-lrf-ei+r a:eeepfai

bazeazrt.pe eonstatar-ea

frptui cA ?a rrra-loriraiea cazunior)

mod specrtrc la un anumrt eomportament

-rrot-rl-rie

irri se reiEl&

eP

ri

ci Ia o clasE de comportamente"

considerate a fi sau nu dezirabile. Normele pennit o largf, marjf,.cie compcriament


pe care le detinesc ca fiind acceptabile. Pragul de toleran[E al unui grup cu privire la

apropierea

dintrt **iiiuiia iircrrrl:ri'lr;r =i *{;r'iii;r xrrr.,i:riir

ricgiiirriu

rir

lur-rr:; ia::::

normei sociaie.

in

generzf,

fu

reglarea normatild

a compoitamentului se rnanifest6

rnar

degrab6, permisivitate qi toleran{dla variabilitatea comportamentalE decdt intertiiciii


qr constriingen precise.

Prin aceasta se admife exisfen{a diferen{elor interindirdduale

in raportarea la norme. De aceeq devianla nu


cr [a acea variatrie

d-e

conduite ce se situeazd

se referE

in

la orice variaqie rie coruiurtq

afaru cdmpului conduitelor tolerante

in mod curent de grup pentru o normi sau alta.

4. Criteriul reac[iei sociole considerE


intensitatea reac{iei emotionale

ci

devian{a apare in rela;ie directd cu

a publicului la

conduitele nonconformiste-

ce

folosesc diverse modalitdli de caracteflzare a unui act ca fiind deviant.

Din peispectiva criteriului reacgiei sociale, devianp apare nu ca o stare de

fapt ci ca un proces decizional. in cadrul acestui proces decizional, membrii


grupului social:

caracterizeazi un anumit comportament ca fiiad devian{

.d

eticheteazil lrrrdtwrri care se comportd altfel, dec6t majoritate4 ca

fiind deviang

le rezerv6 acestor indivizi un fiatament special prin sanctiunile pe


care Ie impor.

5. Criteriul medical consider[ devirmla ca fiind re-zultanta incapacitfiii imor

ndtvtzi ( incapacitate determinat[ de exisfenfa deficien{elor psihice sau fieice) de a


respecta normele sociale.

Criteriile de abordare a fenomenului devian{ei impun o serie de sonstateri


referitoare la diversificarea gi specificarea terminologiei. Pe

mlsuri ce s-a extins

sfbra de cuprindere a conceptului s-au inclus o serie de categorii:

det:ic*#i s*fu.#Ena$- aoei i*druizt $era atr resrr*ls#s legltimitatea

=1

*o.***r

$$ *aEe .le *=s.bffiX. +i sE{&sre** .sA St*:s*xeEe ptep*ile,


a*rrlre: terari+Jt diside$i, membrii sectelcr; religioase" etc;

/ &gl#ssnr- slr:rt c.*i ana violeaed delitcrat a aannrS a c{rei


validitatea o recurrosc gi urmlre$e nu instaurarea rmei norme sau

unor valori noi, ci satisfacerea unor interese imediate;

mdivizii ea &*brdsi de e*mperter*eet-ia ese rcporrtrl diare vekmtar

rrvoitmra nu poare fr sfa*iftf eu preciere:' ff:ueori nq afeooficii,

persoantit tu tuibrx'lri trer*air. pii s'at de uarauter)

r' @EE.
L^-J-^--^a"-

-J

*.*-

E^-"a^----.F-iS.ffi-Ge
iG*-

iii G*ilI?ir {rC+'Iffi$EI IIA[ilt


',-_--

J---s

--

!------L--

A---L--.-

t-

1r)+}4e ?w*i

fucareBnri.s. de handicap;

a$ tbst r;tili-.*te c sssie de eoacryte ce au o acerylie rsstrfosL specialieat[

'try{+ip!d dearrrle Isstcs sisfe.m derefa&r$-

exemphr: com3xrrfsmr,nf deviant,

comportament aberang eornportament asocial, comportannent in&ac{ional sau


dehc?;rn\ relev6 diverse perspeetive de abordare a deviaalei gi au pot

fi

emsiderate

sinonime:

corn{iurtsrmrrt

*yia*-

ssib

$r rrtrr,ept sasiologis gr se rcfuii ta

rbtfrrxile de lasrerseiel -*d'sile sociale;

c'e*lrur&wt*{i*w

=?

strr *ffir*w,ei se .efex5

{egde gi pih+pa*e*cghe

'

fukie

tsr

I* *pevfele a*dieo-

rw{e c.ereri de devran{a-

Cqpsrtaree$u1 ancrsal" (noEiune psrhopatolqglsn)


i*ss$esil$srs i*dirii*rfni,
medieal, de

ryE*{{

a se adapta la

Ei

*xlidr$

exigen{ele

<fisl

carrcterlrzr*az5.

par* ds *slere

vietii sociale gi la cele de

exercitme ofiim5 a rolurilor sociale;

camportoment delicmal sou infracltonal (tlesemnat frecvent prin

tcrlffifiu{'Uefreven{fr}refevd

reffi fa acele
4c fape cae 'inealr* valo-nle aptoate prir intuniediul
Surdc{gi

se

zwrxan*l+r"3rm&ce.

Pe.1*rrg*,+*awptetre preeertate,mai *re*,laaite1r*llitetaaxi' de rpeeialitate

g*sirs, atrnei

efu4 *b*r*Ext pr*blsma

infraction-alitafe

deviengei, + serie de referi ta delicrrenp" Ia

L--

f,

;i;d

*i; ;p:+#5F;; s$*i+iry;, Fii Ea:dbi* *s * g*si * ifu:;;+;= de a:"=?:*:ii


h*re rs*ief,{Ht dg i':fu{ti+Eiiliiaic 1i cei de ikiic:eff- -isliei , ei e*m#er5 le
*:

66fi;:-v.ei:fa E-g.zg* SupE


delicven{5"

si*s + s*Eie de s*ie$uid e:eplictte s*u implicite, exist*xd

reali, delicvet$- deseoperi$. gi deteveal5-iudetad tau legag-

Const6m

cL in

conceptiit acestor speeialiqti delicvenla este

particularE de dedantS,

iar con{inutul infraclionalit5trii este

form6

suprapus eelui 4t

delicven;i.

ftnffi.

J,rfl$fi, . rogtmea

de deftcvenfi este eererrfiafI nef de cea

de

inftao$me
Delierenla rsfe def*n$E se fa6eli{ds de}ic*s}tr qi erime}m +orsider*$e, 6in
prm*t de vedere

st*ti*tb,

pe

ph* soeial DelkEt esh ln mt eepta*is &

lege

sancfioa*tpriatr-opedeaps[ ecrccfionalfl tn apozifie cu crime giconueveagia.

*imiwlitotea $i i*eqiotdilstee au con{inrrtrxi idmtic.e gr rqreziatfl


totalitatea ?nc[lcirilor penale comise intr-o anumitE perioad6 Si pe un anumit
teritoriu.
Delicven{a nu poate fr eonfrmdatE cu erimirratkatea, primtr} concept avfud un

ssrs milft arar Iarg cryruraf,nd af6t crrnrele, defic*le, decf crmrrraiitatea in

ei t;6# 1i rrmtrawemliile Ei chi6 rreeh aste de iac*lcffie aftffffistffi rntnale


Scfrffidiq rqnsr*n :re,la,Fa &ffis deadaa{5- delb}{e4E- ^tr;#ia;*itaf s o

-arearrbtr*I

ffi$4ie

ryme*a* #-per.wik e* ewter


iaterdiscipliaar ce trebuie {elizte ettt tageve*fa fenomesuluiset Si hcorectarea,
sanrtieiaarea -afrfs*d5rii acrmelor dar $i ia rrcuprerara gi reinsr4ia sffiial5- a

ld*e ge*- ryreie-

AseasE

indivizilor.

C0NTEBENTTAR UNrV. DR

UREAROXA}IA