Arhitectura gotic reprezint unul din stilurile arhitecturale asociate cu catedralele, precum i cu

alte biserici din aproape toat Europa n timpul perioadei medievale, ncepnd cu secolul al XIIlea i ncheind cu anii 1500. Ca o situare mai exact n timp i spaiu, cele mai importante opere
arhitecturale gotice acoper perioada 1140 - 1500, fiind construite din Romnia pn
n Portugalia i din Slovenia pn n Norvegia, Suedia i Finlanda. A fost precedat de arhitectura
romanic i a fost succedat de arhitectura renascentist, o transformare a stilului romanic, odat
cu Renaterea, nceput n Florena secolului al XV-lea.
Dou dintre elementele caracteristice ale arhitecturii gotice sunt bolta n arc frnt, sau ogiva, care
este de fapt o intersecie longitudinal a doua bolte clasice ale stilului romanic, i arcul de
susinere al ogivei, aa numitul arc butant. Un al treilea element definitoriu, care apare la multe
cldiri gotice, nefiind ns omniprezent, este rozeta, prezent att n basoreliefuri ct i n alte
forme ornamentale.
Stilul gotic este o transformare a stilului romanic, aprut din necesitatea de a da o alt
dimensiune vertical cldirilor. Goticul flamboaiant, adic goticul trziu, a fost faza de apogeu
artistic a goticului care s-a remarcat prin exagerarea abundenei detaliilor, n parte pentru a
diminua greutatea pe care cldirile gotice o impuneau, respectiv pentru a ncerca o salvare a
stilului.
Goticul transilvnean s-a impus n secolul al XIII-lea, cu caracteristici conservatoare, dominate de
tradiiile romanice. n secolele XIV-XV formele goticului transilvnean au evoluat spre maturitate.
Planimetric a fost depit varianta bisericilor de tip bazilical cu transept (n form de cruce),
precum Biserica Sfnta Maria din Sibiu, n favoarea construciei unor biserici-hal de mari
dimensiuni, precum Biserica Neagr din Braov, Biserica Sfntul Mihail din Cluj, Biserica
Reformat din Trgu Mure etc.[1] n ara Romneasc goticul a ptruns la sfritul secolului al
XIII-lea, tot prin intermediu ssesc. Ilustrativ n acest sens este bria din Cmpulung.
[2]

n Moldova stilul gotic a ptruns n secolul al XIV-lea prin intermediu ssesc i maghiar.

Ilustrative n acest sens sunt ruinele Catedralei Catolice din Baia. Sub influena arhitecturii gotice,
bisericile ortodoxe din Moldova au preluat elemente gotice caracteristice, precum
ancadramentele ferestrelor i portalurilor, contraforii etc., care au participat la sinteza stilului
moldovenesc constituit n epoca lui tefan cel Mare.[3]
n Anglia, la nceputul secolului al 19-lea, goticul cunoate o re-evaluare i o nou recunoatere,
de fapt o "renatere" denumit gotic renscut (conform termenului original folosit n
englez, Gothic Revival architecture) sau neo-gotic, producnd cldiri memorabile, dintre
care Palatul Westminster, care a fost total refcut dup devastatorul incendiu din 1834, este un
exemplu memorabil de gothic revival. Mai trziu, la sfritul aceluiai secol i nceputul secolului
20, arhitectura gotic are o ultim "tresrire de orgoliu", producnd opere durabile, n stilul numit
deja atunci neo-gotic, n locuri foarte diferite ale lumii, nu numai n Europa, ci i n Statele Unite
ale Americii, Canada,Australia, Filipine, India .a.m.d.

Stilul care ulterior avea s aib identitatea definitorie sub numele de gotic, originase odat cu
construcia numit Bazilica Sfntul Denis, biserica abaiei din Saint-Denis, din
apropierea Parisului, caz n care a exemplificat viziunea arhitectural a Abatelui Suger. Suger a
dorit s creeze o reprezentare fizic a sfntului Ierusalim printr-o cldire de o verticalitate i
liniaritate impuntoare. Astfel, faada bazilicii a fost designat efectiv de Suger, n timp ce nava a
fost adugat sute de ani mai trziu.
Ctre mijlocul secolului al XII-lea, n plin epoc de dominaie a romanicului, i face apari ia un
nou stil n arhitectur. Numele i-a fost dat de oamenii veacului al XVII-lea, care dispre uiau
aceast art, vzut ca o art "barbar", "gotic" de la numele celor mai cunoscu i "barbari" ai
sfritului antichitii. n realitate, arta gotic a dat Europei capodopere comparabile cu cele mai
mari creaii ale geniului uman. Monumentele romanice le preau arhitec ilor secolului al XII-lea
greoaie, masive i ntunecate, datorit ferestrelor puine i nguste. Arhitec ii goticului au
revoluionat viziunea spaial romanicului prin dou invenii: ogiva i arcul de sus inere (arc
butant). Bolta semicircular este nlocuit cu o bolt n form de arc de cerc frnt, sau ogiv, la
care presiunea vertical este mult mai redus. Meterii nlau pe patru coloane, dispuse n plan
ptrat, cte dou perechi de arcuri n ogiv; fiecare arc este sus inut de dou coloane diagonal
opuse. Prin multiplicarea acestor grupuri de arcuri se putea obine o construc ie foarte solid,
capabil s susin, prin ncruciarea de ogive, bolta edificiului, oricare ar fi dimensiunile ei.
Arcurile de susinere, cealalt invenie, sprijin, din exterior, pereii nali ai navei centrale, alturi
de contraforturi, pentru a contrabalansa presiunea lateral a bolilor. Aceste solu ii au ngduit o
nou organizare a spaiului bisericii, n care planul cu o nav este cel mai rspndit. Una dintre
gloriile catedralelor gotice este turnul de nlime ameitoare, al crui vrf mpunge bolta
cereasc. Multe catedrale aveau mai multe turnuri, dar unele dintre ele au rmas neterminate din
lips de fonduri, cum ar fi n Belgia catedrala din Anvers. Primele catedrale gotice au aprut n
inima Franei, pe domeniul regal. Cea dinti este biseric abaial de la Saint-Denis din Paris,
nlat n deceniile 4-5 ale secolului al XII-lea, sub ndrumarea abatelui Suger, sfetnicul regelui
Ludovic al VI-lea. Au urmat, ntre 1150 si 1250, patru catedrale celebre ale goticului francez.
Prima este Notre-Dame de Paris, n a doua jumtate a veacului al XII-lea, cu cinci nave si o
faad admirabil.ntregul ansamblu degaj echilibru i armonie. A doua este catedrala din
Chartres, cu dou turnuri inegale. Catedrala din Amiens este cel mai mare monument gotic din
Franta. n sfrit, cea mai frumoas rmne catedrala din Reims, comparat cu Partenonul, loc
de ncoronare a regilor Franei. n Germania, goticul ptrunde mai trziu, influenat de
monumentele franceze. Cele mai cunoscute opere gotice sunt:domurile din Koln, Nurnberg i
Bamberg. Caracteristica edificiilor germane este planul "bisericii-hal", cu trei nave de nl imi
egale.n Anglia, trstura monumentelor gotice este masivitatea lor, necunoscut pe continent.
Principalele edificii gotice de aici sunt catedralele din: Canterbury, Wells, Lincoln i Salisbury. i
Spania st sub influena goticului francez, adus de pelerinii sosii n Peninsula Iberic de dincolo

de Munii Pirinei. Caracteristicile acestui stil apar mai ales la catedralele din Burgos si Toledo. n
sfrit, Italia rmne refractar inovaiilor gotice, datorit puternicei rezistene a influen elor
bizantine. Cel mai reprezentativ monument gotic din Peninsula Italic este domul din Milano,
nlat pe parcursul a cinci secole. n schimb, Italia, mai mult dect orice alt ar european, a
dat admirabile monumente gotice n arhitectura civil. Zeci de palate comunale din ora ele
italiene preiau elementele stilului, ce le ofer elegan i armonie. Printre cele mai faimoase
edificii civile se numra Palatul Dogilor din Veneia i admirabila "Casa de aur" (Ca d'Oro) aflat
n aceeai cetate din lagun.

10. Catedrala Sfntul Stefan din Viena

9 Catedrala din Burgos
8. Catedrala din Reims
7. Catedrala din Milano
6. Catedrala din Sevilla
5. York Minster
4. Notre Dame de Paris
3 Catedrala din Cologne
\

Numit si ogival (stilul arcului ascutit). Se naste din arta romanica, in a doua jumatate a secolului XII sub influenta
Cruciadelor, a scolasticii si a misticismului religios. Arta gotica datoreaza mult contributiei masive a societatii laice,
fiind creata si reprezentata de mesteri si artisti laici, cu concursul material si moral al multimilor de credinciosi, dar
inspirata si patronata tot de clerul Bisericii. Pe cand in perioada romanica bisericile cele mai importante care sau cladit erau abatiile (bisericile marilor manastiri ale ordinelor calugaresti), gloria stilului gotic sunt catedralele.
Arhitectii, mesterii constructori si lucratorii (zidarii, pietrarii, decoratorii, sculptorii, pictorii etc.) au inceput in sec.
XIII sa se organizeze in adevarate corporatiuni ambulante, raspandite mai ales in Germania si Anglia ; acestea
stau la originea asociatiilor de francmasoni (zidari-liberi) de mai tarziu.
In comparatie cu stilul romanic, stilul gotic se distinge prin urmatoarele caractere generale :
a) Planul predominant e cel de cruce latina (romana), iar edificiile sunt de dimensiuni mari.
b) Zidurile masive din stilul romanic sunt inlocuite cu ziduri mai subtiri si inalte, sprijinite la exterior de contraforti
in forma de arcuri butante (proptitori ingusti si inalti, meniti sa preia o parte din greutatea boltilor).
c) Interiorul e impartit (ca si la basilici) in mai multe nave longitudinale, (trei sau cinci), delimitate prin siruri
de coloane subtiri.
d) Elementul nou si specific stilului gotic e arcul frant sau ascutit (unghiul format de intretaierea a doua
segmente de cerc), dar mai ales ogiva si bolta ogivala (bolta sprijinita pe doua arcuri diagonale de sus tinere, care
se incruciseaza in punctul de cheie a boltii). Elementele acestea aparusera sporadic, inca din sec. XII, la unele
catedrale romanice din nordul Frantei.

e) Dintre incaperile bisericilor de tip romanic dispar nartica de la fatada si criptele de sub chor, dar se mentin
deambulatoriile, formate din siruri de coloane, iar absidele altarului sunt mai mult poligonale decat semicirculare,
fiind flancate spre exterior de mici capele.
f) Ferestrele sunt foarte numeroase, largi si inalte, terminate in forma de rozeta sau de flacara si impartite
longitudinal prin colonete, avind geamuri multicolore (vitralii translucide), care dau interiorului lumina multa
(goticul a cultivat cel mai mult arta vitraliilor, dintre care unele cuprind o minunata iconografie a sticlei colorate,
fiindadevarate opere de arta).
g) In ornamentatia interioara pictura este intrebuintata mai putin ;
predomina (mai ales la exterior) sculptura monumentala (statuara).
Stilul gotic decade in sec. XVI, cand este concurat din ce in ce mai mult de arta noua a Renasterii.