ROMANIA INSTITUTUL ROMAN STANDARDIZARE, STANDARD DE STAT EDITIE OFICIALA, CONSTRUCTH VILE § INDUSTRIA CALCULUL St ALCATUIREA ELEME SI BETON PRECOMPRIMA ENTELOR} C21 dons w2sury de 4 STAS 1010 Intocuieste 1 STAS 10105 0-76 STRUCTURALE DIN BETON, BETON ARMAT |——————— Clasificareaalfanumerica cu ullaings Constructions eiviles et industrietes Crpoureswrao _rpaneqaionoe a AILING OF CONCRETE, MEINFURCED CONCRETE AND PRESTRESSED CONCRETE STRUCTURAL EMBERS, UL ET CON sraveriy MESISTAN! ARME ET BETON T PION CON’ IX, 30] TOWTGEN TL DAPUTEABHO HANPHOREMI DY ROnCTPS NIM ‘OFRAINT CUPRIN Pagini 1 MALITAVT . 7 ~ 3 1.1 Obieet si domeniu de aplicare. . : 3 1.2 Clasificarea elementelor structurale si a armaturilor lor 3} 1.3 Principii generale de aleatuire gi caleul 5 2 MATBRIALE . : 21 Beton .. : - 8 2.2 Armity : ua 3 CALCULUL ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT . wu 3.1 Staind limita . 1s 3.2 Caleulul la starea limita de rezistenta in sectiuni normale al elementelor solicitate a Sneovoiere, eompresiune excentrieii 5i intindere exeentriet, - 16 3.8 Caleulul la starea limita de rezistenti in secfiuni inclinate 29 SA Cazuri speciale de verificare a armiturilor transversale . , - 9 5 Calenlul Ia starea limith de rezistenti al clementelor solicitate la ineovoiere eu torsiune 5 : 32 8.6 Caleulul eforturilor unitare in beton i in armaturi in stadiul IT de lucrn, la elemente solicitate le incovoiere eu sau fark efort axial. . 33, 3.7 Vorificarea la starea limit& de oboseals, Pood . 2 38 3.8 Verificarea la starea limita do fisurare 5 : 36 43.9 Verificaren ln starea limit de deforn od .. aT 3.10 Prevederi suplimentare pentru caleulul elementelor profabricate 38 4 CALCULUL ELEMENTELOR DIN BETON SIMPLU : 40 0 ei critiekl mecesaret : er) 4.2 Excentricitatea de eal. . 40 4.3 Condiii de utilizare . . , : see a0 44 Compresiune excentricd cu excentricitate mare . : Boog ¢) Blaborat de 5 | MINISTRRUL LCCRARILON PUBLICE "| SUAMEXAIANIE TERTTORIULUT DEPARTAMENTUL CONSTRUCTIILOR gf LUCRATILON PUM, Construct Sti. cat irate auyistenvr INVATAME Anstltutul de Construeytt Gateara construct de Data intrarit 1 vigonre Ui, ROMAN DE sTaNDanDIZAnF Jean Lonix Calderon “nr. 13 i BUCURESTI j | Telex TID INS R 1990-12-01SPAS 10107/0-90 ANEXA A ANEXA B ANEXA D ANEXA E ANE ANE ANENA IL Stabiliren ef 7 PREVE! COMPRIMAT pat LA DERE PRIVIND AT 4.6 Influenfa zveltefet 4.7 Verifienrea ln fort taietoare 4.8 Verificaren Ia compresiune local 5 CALCULYL | ELEMENTELOR S.A Verifiediri necesare 4.5 Compresiune excentricd en excentricitate mick simedie «6 6. DIN BETON PRECOMPRIMAT avilor qaitare in Weton si armditina pretensions ti 6A Grosimeastratului deacoperire en Delon a arn Anvorares armiturilor 6.3 Tmnddinea anmaturilor GA Prevederi suplimentare pentru stitpiy | fis. Prevederi suplimentare pentru gxina 6.6 Prevederi suplimentare peutne plied 6.5 Date ev trebuie ineluse in proieetele de executie ale elementelor din beton armat 5 Armarea zonelor de transmitere LAYIMEA FORMA DE T PROCEDE DIN BETON AR TRICITATE OBLICA LA PENTRU CALCULUL ELEM CTIVA A TALPIT A LIMIPA DE FISUK, COMPRIMATE LA’ SI ARE iitusilor SIMPLIFICAT PENTRU CALCULUL ELEME: [ SOLICITATE LA C Ds TAREA LIMITA DE REZISTENTA STELOR DIN BETON ARMAT MPRESIUNE CU NOPIUNI SPECIFICE BETONULUL PRECOMPRIMAT CALCULU! A BETON CLUT CALCULUL DRFOKMATIEL SPECIE BETO: CULL SULUI LUNGIME, RILOR PR SIONATA CARACTERISTICILE PRINCIPALE, ALF ch. PIERDERILOR DE SIMPLIFICAT AL DEFORMATIEI SPECIFICE DE DURAT PROCEI COMPRIMARE CU ARMATURA POSTTNTINSA vox por TICIPAN’ ZONEL PPLE ST LUN GIMIL F fs PENTRU STRUCTURILE BLA SOLICITARI 8) SEISMICE DE CALCUL EISMIC A ALE ZONELOR DI CADRE EPATA DEN BETON ARMA 5.9 Calenul elementelor din. befor preconrptimat fa staren Timits de recisteu a 5.4 Caleulol clementelor dity heton precamprimat ki obosealt 5.5 Caleuhil elementelor dity beton preeomprinsat ta fisnrare 5.6 Caleulul elementetor din beton precomprinna ka sturea Tanita de deforms tie 3. Calewlul zonelor de transmitere ; 6 PREVBDERTDE ALCATUIRE PENTRU BELEMENTE .CAVUIREA BLEMENTELOR DIN BETON PRE- i Prevederi generale nb0c8 7.2 Detalii si conditii tehnice care trebuie si fie specificate in proiectele de executic pentru clemente din beton precomprimat ooo 7.3 Prevederi specifice pentrn elemente ew armiituri preintin GA Prevederi specifice parti demente eu ameituni postintin pet LASTICE PAR TRU 101 103 107 108 13 115ae (i) 11.1 Prezentul standard stabileste reglementirile de ealeul si turale din beton, betow armat i beton precmaprimat ale coustructillor civile, zootchnice, executate din heton ev agveg Ae (beton obisuuit) sau din hot snare , ent structing compacta. et si domeniu de aplieare le aledtuire a clewentelor struc- viale yi agro- n ent agregate Penirn clement ele din betoane celular, din betuane de clase mai mari decit cele previente in prezent ul standard si pentru cele din betou eu sumiil ni rigide (din proiile imetaliee), prectam si pentrn elementele reaizate eu telmolugii speciale eare influcn{eai caraeteristioile lor de ealeal ‘nudul ler de comporiare slement avile telinice sporifive se aplied prevederile din y Pentru tipurile de elemente gi structuri de lirgt utilizare, pentrn eare exist reglementiiri Cehnieo spreitice (exemple :sirneturi prefabriette penten hile industriale. stimetaiendiatragnie abvieate pentin ckiditi etajate, plansee, fraakitii, 1500 min (sttpi, di 1 u aaa preslone excentried Fabricalt ete.) ipl pre- Orlrontald eau verticalé | ———| cu inaltime de tarnare | clemente Uniare solicitate 1a tnco- | <200 ‘51300 ras Sotere gent, rigle de cuplare | le iatragmcior tte) |-— | 200 pitt I oricare 4.2 Pentru caleulul la transfer al elementelor din beton precomprimat, coeficientul ms obfinut conform pet. 2.1.2.4.1 se mai multiplied cu : 1,2 in cazul elementelor prefabricate monobloe, realizate in fabriei ; 1,0 pentru celelalte clemente,2.1.2.4.3 Pentru calculul la oboseala, coeficientul m,, determinat conform pet, 2.1.2.4.1 se mul tipliex “cu coeficientul mj, determinat cu relatia : << 10 (6) in care P» Coeficient de asimetrie, determinat cu relatia : - Crome @fortul unitar maxim in beton, in fibra extremi comprimata : nin efortul unitar minim de compresitine in beton, in acceasi fibra. Valorile 6% mux Si % gin 8@ etermind in stadiul IT de Incr, din incireazile de exploa- tare corespunzittoare verificdrii la starea limita de oboseali. Pentru elementele solicitate Ia ineovoiere, poate fi luat in considerare : in care Mm si Méax Sint momentele incovoietoare, minim si maxim, din inedredile de exploa. tare corespunzitoare verificirii la starea limit de oboseali. 21.3 Alte caraeteristici de ealeul 2.1.3.1 Valorile modulului de elasticitate al betonului obignuit solicitat Ia compresiune B, pentru inedirediri de seurt duratti, se dan in tabelul 7, Tatetul 7 wn [mw lew) au Fact | wes i | evo | nes re co | | | toon | 14000 | 21000 | aio | 700 6000 | as000 Pentru betoane cu agregate ugoare, valorile modulului de elasticitate ale betonului sol citat la compresiune By, se caleuleazi ou relatia a in care Ey modulul de clasticitate al betonului obisnuit de aceeasi clasti cu betonul cu agregate ‘ugoare ; 34, Sy densitifile aparente ale betonului obisnuit gi betonului cu agregate usoare. Modulul de elasticitate al betonului solicitat 1a intindere te ia egal ou cel al betonului solicitat 12 compresiune. Coeficientul de deformatic transversala : Modulul de elasticitate transversal se in G, = 0,2 0,4 Ey, respectiv G,, = 0,4 By. 2.1.8.2 Coeficientul de dilatatie liniarl pentru elementele din beton, beton armat si beton pre- comprimat la variajii de temperatura in domeniul —35° ... + 80° se poate lua x, = 1.1075 pentru betoane obisnuite ti 2, = 0,8 .10-® pentru betoane cu agregate usoare. 7 BLAS LOW usuBEAD AM en QUA Diagramme © & (riort unitardeiormatic speciti Lin calcula! seetimilor eleinentelor din beton arnt solieitate 1a incovoiere ew aut fr fort axial, se adopt windtodrele diagrame peat zoncle comprimate ale clementelor din betun obignuit, parabolt sf palier ori rontal cout fig, 1a. in enre deformstia Specifies whying ih cal betoanelor de Rint in He Sy Respectiy tig hilly th ez evlor de class egal saat ant mare de Be ate ale vlementelor din Leton eu agregate uyoare, diagrania uu zoncle comprin sn pentin zonele intinse ale clementelor dint beta elini€de orice elisa parole dit Diliniant fig. te, owse ston tes, 1 stu Salaite tn emndiile te pretand) prevederir de armare sini eee ee canard Novae tachi ciet hme pentru a f-wllvte sf pentra gopee platice potentiate fir arinare:transvergs brajorala fata de era min fn cara) in care. po bavd de justitieare tehnico-econemiess se adpla un stad de confioare superior, tn eal ae re care ere ale eapscstelil de rosstenth at-de-ésformate postslstici pot f bate In considerare eee insti anjerale corespuazilore fundamentte prin date experimentate emologate, ‘fied totala 24.5 Deformagia sp Deforniatia specified tolali a belonului &,, dupi consumarea deformatiilor in timp, din curgerea lentit si din contraetie, se determing eu relatia : cue t= fye Tt Soa . : (8) in care : cop freeliunen inifiald a deformatiel specific’, Gare se éaletilextat eit modulul de elastt Glate pentru inedxciri de scurté duratii.By. dat in tabelul 75 a fraefiunea de lung duratiia deformafici specifice, care xe poate determina printe-un calcul shuplifieat et relatiile din anexa E. in cazurile-cind este necesari o evaluate haf devaliati, in special in calculul pierderilor de tensiune in armiturile pretensio- hate (de éxempltt cind preeomprimarea ve realizeaza in etape), xe wtilizenzi rela din anexa Fy22 Armatura Am epretensionate Jale armacuurilye eewetensionate. a {racliupe, Hanite de enrgere. ‘aractetisticile goomettive (diamnetre, tolerant, seefi si earacteristicile mecanice de livrare (rezistenta ba rupes nepre‘ensionie complenentare ale elementelor din heton precarnpriaal, inehisiv pentin eter care sint dimensiouati pe bazi de calcul, de 1egull, se utilizew3 ofehuri en rezisiente swperionre {in can barelor lamsinate : PC 52, PC 60), Simm (rast profilatl STPB sau ueledi: STNT se utitizea’, ori de eile ati este posibit ren clemeniiclor de supralaly (plici, pret) swh format de phice sate, jwreettin si ha Parele sale ale carcavelnr suddate ale gviazller OnSERVAT a ofclesitee SIPB Lo penten armani de tip PC 90, Kezistentele de caleul pentru SBP, SHEA, TBP si PC 90 se dan in tabelul 11 Tabet 14 Disueteu sine, | Hevitentacarteriatog. | eaatenta se cae | ipl gf ealtaten anata sar Sato i i | 7 { I 1 supa j 100 | rt va tio | . ia i380 nw i | a i i [sen | I 1 sues | Sapa TT | ! - / | j 600 i 300 OBSERVATIE = Anhatuei SIP eu diametrel mad asie de mim se wtilizea2d musnai pe baed de presesipti aniituilor pretensionate, veatizate din ofeluri de inalts rezise 2.2.24 Rezistentele de calcul ale 3 se stabilese conform reglementiirilor tenfd de alle catitati de eit cele menfionate Ia qe tehnice xpecitice. 2.5 Modulil de elastic jate al sumfituaii pretensionate se ia in ealeul dup! eum mmeaz: Ey, == 210000 Sime pentru armaturi de tip PC; 2B, ~ 200000 N/mm? pentru SBP si SBPA; RB, AS0000 Nim? pentru toroane si life, : : 2.6 Diagrama a, ~~ 2, pentrd ojeluri de tip SBP, SBPA si TBP se in in considerare in caleul conform fix. 3, avind eimavouren reprezentare analities : ae 2) z= (a2) — pentru a, < 0,6 Re — pouitw 6, > 0,6 R, (3)confor ‘alan ipotezel 1 31d (efortuy rile sectionale eapabile, e se siahilese pornind de 1a aceste modele Pentmn strncturile formate din eleiiente de suprafagt (pkiei ewe subini, aunsambluri de diafragme considerate ca profile spatiale eu pereti subtin ete.), 1a care, in Tips unor modele de cate teoriet eforturile seetio eforturi unitare prin in-umarea acestora pe sectiune. starea plane’, elrii de caleul eu cen eapabil’ | starea ultime 312 reziste de ans: ineovoi depigeased 50%, in maj nee sint ar se ndmite evaluarea lor prin procedee simplitieate, fu Jare) pe si experimental, se admite ca efectele de oudinul 11 xi tie luate in eonsiderare , in mod op Pentrn ofeluri de tip PC poate Ti ofilizatd o diagram’ conventional de extent biliniw’, m fig. 2a Deformatia epocificd limiti de rupere a aemsitueif pretensionate are valoaren s, =: 3%, ex delottustie: specifive iid de caleul 3 aM QUil petedsfouate, &se-siahilesteeomosin — f jor de la pet. S32 | | 5 CALCULUI, ELEMENTELOR DIN BETON AMAT | Sui } Cajeutut ta starea limits de rezistenti se faew pentru toate Clemeniely ale eto atmat Pentru elementele lnsiare ti aviale, momente ineovoietoare ele.) masime, produse de incireirih verificarea se-faee prin compararea clurtwilor secyionale ealeul ew efertty Th eau clementelor de supratayil pentra etre se dispune de tnodele de eabettl corelate en comportarea lor reali ca elemente din betor armat.(gtinzi-pereti, diairagme), efortumile see tionale cul ca elemente de beton armat , determinarea stiri de eforturi se face prin procedee ale clasticititii, eave nu furnizeazai efortmi sectionale, ci numai eforimi wnitare, se admite ile pentiy ealeulul la starea limiti de rezisten{it si ve dedued din diagramele de La structurile saw subansamblurile stenmale penta care, printi-un caleul static de echilibra limits, se poate deternuina inciveaten eapabili in mod global (de exemplu pliet |, verificarea la statea limitk de reristenia se poate efectiia prin compararea directit a in ‘In eazurile cind se efectueai un calcul pustelastic detaliat al stuctutii, verifiearea Ia | limit de rezisten{a se poate face punind conditit de nedepigire a deformialiilor specifice in beton ( h, 0 foo fen 8@ determing prin interpolare Hniand intre valurite 29% $i sue (Hig. 6 dreapta 3) OBSENY APNE — th ty. 6 eifele din parantese se refers la beton grew de elast 235 In aceste relatii sie se ia en valorile precizate Ja pet. 2.1.4 iar e, reprezintil defor fia specified a betonulut la fibra cca mai putin comprinatit a seetiunii ; | — dingrama o, — & confonn fig. 2. Deformatia specifick maxima wiizabili a anni tunii cq, se in 50", in eaul verifieddilor la grupiri de fhiedirediri care includ actiuni seismice si L075) in celelalte eazuri. ODSERVATIE — Pentru caleule nelineare ale structurilor pot fi adoptate alte valor! ele ul ey su $e fm couditie precizate la pet. 2-1 % Re Fig. 632. raport en curba limit de interactiune Nee = f(Meay), S pentru scetinni simetrice, armate simetzic Definirea gi delimitarea eazmilor de solicitare la incovoiere eu sau fii efort axial, in int_aritate in fig. 7 exemplificativ, meresianeh Carut Ide compresiune tesnnaerel 3.2.3 Pentru: clementele selicitate la ineovoiere, 1a compresitme excentriet gila intindere exeen- (rie eu excemicitate mare, se-admite un calenl simplifieat Ivind in considerare wmitoarele (fig. 8): Fig. 8 — eforturile unitare in betonul din zona comprimati sint distribuite uniform pe intl timea ra acestel zone si au mirimea £,, Relagia intre a sig (fig. 4318) estez ~ 1,25 2; valorile & = “* corespunziitoare punctului de balans din fig. 7 (eg R,|B,), pot fi luate din tabelul 125 Tabelal 12 | sa Beton "| “Vip ae beton t Be 35 Heton obiguuit 0,95 0.50 |-19— — efortul unitar gj in armiturile A dact a> 2a’ se ia — Ry. Pentru « .: 2a’ se admite simplifiearea suplimentari de a considera ei rezultanta (uturor eforturilor siuilare din zona comprimati a seetiunii (beton -+ armitturi) este concentratii in central de greutate al. armiturii 1). Accastit simplificare este admisi mumai pentru verifienvea la stasen Tints de vezistenti, nui gi pentru evaluarea duetilitatii seeionale ; ~ efortul unitar a, in anmiitumile 1, se determing in functie de intijimea relativa = ry 8 zone’ comprimate si de & (fig. 7) en relafiile au) sy ~ BRAS — = 4) (16) — in caztrile curente, se adinite si nu se ia in considerare aportul aniniiturilor interne diave A. tea) la determinatea moment ului capabil al seetiunil, La elementele la care acest aport exte important simi poate fi neglijat (stilpi cu seetiuni mari, diatragme ete.), eforturile unitare ¢,, in armiiturile intermediare se stabilese separat peutru ficeare rind de arnxituri, en relatiile (fig, 8) : @ dred Bx OS aay us) 3.2.4 La elementele structurale eare participa la preluare:. acfiupilor seismice, ineadrate in clasa a conform pet, 1.2.5, in zonele plastice potenfiale, pentru asigurarea ductilitaqii sectionale necesare, se pune conditia mai restrictiva decit cea de Ia pet. 3.2.3 si anume ca £< Eyp, in cate Eue are valorile — 1a extremi turilor 44) = 0,255 ile riglelor de cadru Em (determinat tinind seama si de prezenta arm: — la extremitiitile stilpilor, Evy = 0,40. Aceast’ valoare poate fi depisiti pint la %, cu conditia majorarii anniiturii transversale de confinare conform relatiei (197) §1 apli- ‘rit prevederilor de la pet. J. 2.3 din anexa J, Verificarea in raport cut valotile Eq se face separat pentru fiecare directie principal a + seefiunii, Valorile & care se compari cu Ey, 8e determin Iuind in considerare rezistentele de ealeul ale betonului si armiturilor P,, Ry. ORSERVATIUL 1 Pot fi admise valori Sigg diferite de eele prescrise, numai eu juslificare gf numai dacd slnt determinate pe bava vinul eatea dinanile weliniar aprofandat 2 Pentru diatragme, valorile ju tn funelie de forma secfiunil se stubilese prin reglementarile tehnice spe- fifice structurilar eu dlatragme’.LAR HULU UeDu — wu tole telor se majoreaza en o exeentricitaie aditionaki ¢,, care tine seama de neomo! antele de executie si in care Beste mivimen latnnii seetinnii dupa direc si se determine valorile coefi late eu La elementele liniare solic ate Ia compresiune excentried, excentricitatea ¢ya efortului ftates secfinnii si de are mirimea cea mal mare dintre valorile : 201 h sau 1 excentricititii ey ONSHAY YEH; In fis 7. penten os valeare dati a eforluiné asin Ny momental tncovotetor eapsbil net spoil) Moay Nig ale. tupwozeat peinslterents Inter abseisy May phevilul respeetiy de pe four Tits be vteraetiuie sh altel Neg A phnetuhil-enrespimn7Ator ae pe teee 4 3.2.6 Intluentazveltetei (efeetelor de ordin 11) 1a structurale en clemente coniprimate exeentrie Se earacterizen zi prin Coeficiental de majorie a-momentului ineuvoietor, determiaat ew rolagiat M, momettul incoveietor determinat printram ealen! de ordin Tai structuvii : My, Momentul incovoietor determinntt prinntram calenl de ordin Mal str net ii in'condigiile respectirii prevederilor de Ja pet, 3.12 (= 13), se admite ea in ealeutel de ordin TLil struct urii si se cousidere modulii de rigiditate 27 ai havelor coristanti, independe de staurea de solicitiare si avind ex prosia (Dane & ag) in care (BDjou: modalul de vigiditate conventional alsectiunii transversale in veeinitatea stiri limita de vezisien{a, incluzind efectul'prezentei armiturilor, al jesivii din Iueru a Tetunului din zona intins’ si al deformatiilor din curgerea lent ah 1 auomentul de iner{ie al seefiunii de beton p procentul total de armare longitudinal’ a’ secqiunii ; Mig miomentul ineovoietor de caleul de ordin I din inearedrile de lungi dwati eae produe deformarea stilpilor prin deplasiti laterale ale nodurilor M —_momentul ineovoietor de calcul de ordin 1 produs de inedreatea total OBSERVATIE — Pentru determinarea, Volorilor coeticlentulul 1, m vederea verfiedell tnesdedeit Tor tn rita precizatd ta pet. 3.1.2, euleulul de ordinul Y's ect de ordinul 11 se efeetueard cu accleasi valori ale ‘modulilor de rigiditate CED Jeong Lastructurile care » < 1,2,se admite ca in loeul unui caleul de ordin TT al structurii jenjilor 7 in mod aproximativ, eu relatia (20) ay (ED ane conform Felatiéi (19) : Tn ugimea de flambaj a elementului, evaluati'in funefie de natura legituritor Tui eu testul stiueturii La structurile eu noduri uomentele dea eapetele < in jurul noduuilor cide, momentele inedvoietoare la capetele riglelor trebuie core Ipilormajorateen y, astiel ea si se menting echilibrul momen-La strueturile in cadre en noduri fixe sau la care deplasirile Interale ale sodurilor sint imitate prin prozenta wor ditfragme rigide care preiau fortele orizontale, majoraren_ momen- telor inravoietoare in stilpi eu coeticiental se aplick nunii pe treimen ‘mijlocie a inlfimti stilpilor la fiecare etaj. Verificarea in treimea mijlocie a iniltimii etajului nn este necesars in! Cantrile curente cind se respect recomandarca de li pet. 3.1.2 (4 < 1,5) si armaresstilpilor cole constant. ye iniltinea etajula Bleetele de ordinul IL se neglijenzd in caleul (7 ~ 1) la elementele Ia care coeficientul de aveltete %y indeplineste conditia : ree Ht gs ay ai uri a ‘etia considerata uuntdl condlitie este : in care Feste taza de inertia seetiunii traneversale In eaaul clementelor eu seetiune dreptuny Tk < 10 in care f este matinen lati Sectiunii Gamsversale dupa divectia considera, 3.2.7 Dimensionarea Ia star fried sau Ia intindere exeentri i -L,) xe face considerinl ¢ = detonul mu preia eforturi: miiturile A, si lj, eforturite unitare sint egale eu 12, limit de rezistentit a el eu excemticit neniclor solicitate la intind je mied (efortul WV stelioneaz intre arm 32.8 — In eouditiile admiterii ipotezelor siniplifieatoare de la pet. 3.2.3, ealeulul da stare limits Ge rezistenta a sectiunilor elementelor ew un ay de simetzie, solicitate In incovoiere ew xa Bak fort anial, 1a cave planul de incovoiere este situat in axul de simetrie, se fave eu relatiile din tabelul 13, ‘Tabelul 19 ; Naren Domenie de] i Nota | Stictaree Peer | | tacovoiee | 22a’ | ateap= Aatate (ant | rent, cw _ iO) AR + Aida — Aaa =0 Meap = Sple + AdPahe sectu’ | Shap = Mag — a) + Mallat Agi ailly 0) ees ried Ine | | | | laa ez 1, m=3=8 <1 (30) = in restul eazurilor, m, La_grinzile la care din solicitiri seismice, nivelul de solicitare la forte tiietoare alter- nanteeste Q>1, in ambele sensuri, se ia m, = 0 (exemplu : riglele de cuplare ale diafragmelor cu goluri).3.3.24 Pentru grinai, in relajia general (28) = © 2 penta zonele plasti 1p potentiate tru restul eazurilor OOSERVATHE — th relate (91) si (2) D se determind ou relatia (2), Am care Hy mu este atertat de cnefeientul i. 5 Caleubul la forfii thietoare al elementelor eu seefiune comstantit se face et rela tia Q © Qe =O + YAeeltetsin 2 + Yred Rar 3 im care (fig. 10) Q or{a tiietoare do cateul, stabilit sP5.8.2.25 @, forta finind seama de prevederite de la pet. 3.5 rekitia : jeloare prehiat de betonul din zona comprimatil, determinatit OF yn a procentul de amare longitudinal’ din zona intinsi, in dreptul tisurit inclinate 5 aria sec{iunii nnei armituri inclinate, intretiiat® de fisura inclina A, aria secfinnii transversale a unci ramuri a unui trie: introtaiats de fisura inclinata ; Me numirul de rumuri a unui etrier ; asia conform fig. 10. Fig. 10 In Yq, se inched numai armiturile inelinate ear egal eu 3/4 din lungimea portiunii inelinate. Relatia (33) se verified pentru inclinarea cea mai defavorabils a fisurii, punind condigia @.., si fie minim, eu respectarea limitelor : sint intersectate de fisurdt pe zona cen- eminatit 0,5 Mos #1 < 2,5 hy (3a) Pentru clementele fark bare inclinate, conditia Qua, Si fie minim se reduce Ia Qn = Qe +S tecleRay = minim (6) 1n enzurile curente se admite ea si kt clementele cu bare inclinate, inelinarea cea mai defavorabili a fisurii 1,5 Q, (limi- (area superioari mi nati este neces) SAA Calculul stitpilor se fave cu aceteasi relatil a si pentru clementele solicitate Ia ineovoiere (pei. 5.3.2), in care intiuenta efortului asial de compresiune asupra forfei thietoare preluate de hefon se ia in considerare introducind in relatia (29) my = 140,50 (39) in care ele Tigh, Y efortul avial, in ipoteza de inedreare in care sa determinat forfa tiietoare. Pentra stilpi, in rekatin (28): (40) OHSENNATHE fn eatin (19) Ry mw se afeeteari eu cnefic ental my dat de relatia (0. ale pline si a. 23.4.3 fn calealul in sectiuni inctinate la for tietoare a diatragmelor verti moufantilor disfragmelor eu goluri, se admit urmitoarele simplifiesri ~ inclinares fisurii se ia ke 45°; forta thietare prolits de heton se ia egal eu Q, 0,5 bh, in zona plastic’ poten- si de La bara diatfragumned si Q, = 0,7 Died, pe restul inslt inal cla lia general (28) se aplick sub forma < 1,5 0bR, ulimilizile conform relatiei (38). Pentru stabilirea forfed (ietoare asociat® mecanismului de rupere, kt dialragiele pline sila montantit diafrsmetor eu goluri, Lrebuie avute in vedere si reglementirile Lehniew speei- fice pentru structuri eu diafragme, 33.5 Caleutul fa fore taietoare al nodurilor eadrelor etajate Calenlul se face conform prevederilor din reglementiirile tehnice specifice pentiu struc- ri in endre elajate din beton arma3.3.6 Calenlul ke fort Glietoare at ol sleulul fa fort’ (Hietoare se fare ew sceteasi relatii ex si penirn elemente soticitate ta incovoiere (pet in eare influenta eiurtuiui axial de intindere asupra fortel Uietoare preluate de beton se fa im considerare intreducind in relatia (28) entelor intinse escentri: pentru clementele intinse exeentric cu exeentricitate mare ap in care ue) — pentru cleinente intinse excentric eu exeentricitate mivit mya . B57 Console seurte (f. < B eonform fig. 1) BAT Pentre console scurte, in relatin gener e ro Pig 1 Pentru consolele seurte © regi areu de lneru sau pect ante att 5), Lelie res: fe sustin ering de rulare, in eazul eind podwile nai sever (wrupele TT... confor SPAS W101 3, in plus, condifia wat ayy in eare Q este forta taietoare maxim din verificaren ta stare limilii de oboseaki, majoralit cu coeficientul 1,5, 3.3.7.2 Se considers in indlfimea console’ seur' ul ca trier’ activi ta fort iiietoare 213 din etrierii izontali de pe Avia totald a seetiunilor acestor etvieri a trehuie sk indeplinease’ conditia : 3.3.7.3 Pentru cor < jh <1,3), verifivarea prin caleu se face atib ca pentru o consoli seurta eit si ea pentru o conolt luigi, adoptindu-re ipoteza cca mai defavorabilit.ee BAS Cale ry al plieilor en rezeniiri locals (pe “itp! BBSA Bros nite precedert nwa pentru cara cind i centred). ausinied de Tn exevite ciel bositnils inre die i stip! na transmit momenta ineovoietoays iny tante (exon 1 piansecle ch vile ctajate eu iy le pity BOD0 Xan? sl eare forfels orizoutate slut preveate prin diatragme), se a@iuiie ex inear transmis ov inter fie ronsieadt esnivied. U sili mare colt neleget) rcavingi primetrale 1. if mod cone ind Ye, are de trinesss st nna jugat al inesiscorii verte kpeeifiee pessisu pla BAS2 Verifienrea a stra derind ea seetinne dase de pe ecoatursl seeuanii stitpalui, en pana mestis xe slabileste cu rekutis 1. neniea evar Ho fenvaieoars Hapor tt inca! pagger Tn eazul stiipiter cw seetinss st eizeuta: Tig. 3.3.8.3 Pentra plici fri armiturd transversali in zonele rezemarilor pe stilpi, verifiearea se face eu relotia: Q 6059 Ve high (46) in care: @ forta de stripungere de ealeul ; hy inaly a atiki a pliefiASE ey TOR OR ilor pe stilpi, verifienres se S84 Pentre plied ex armilurt transceralt in enele eet relagian Q 6 OST dyRe & Ybgodas Aq Rypsith 2S 12 Tahal uw in care + Yelee stuna aviilor seetinnilor arm dest urilor verlicale care traverscazi suprafits evretion aiagre (lotele inelingte ale (renehilui de piramid din fig, H's een artiler ware save de planul piteit Vianiler svmaturitor inelinate cu unghiul % cough suptuabs leon thsi de stiripungere, S29 Lat pliclte en ges dink niu. euin “iat cle ale fenlatitioe — radier. ky Guy seotinnes aetiva Ja siipnmere este iinpastanti ia rapt ew aria foil aferesit s plicli, La ealeulal forked siiipangere Q se reconmudld si se lind seana ed inciiredrile din iuterioval gesstet wii pot ti ante din inciireares taal fanemiad de phe 6 Pentr eaieglal fa sukpuungere al fuudagiilor iz ale ale stilpiter, Gebuie avute ia ved ile telmaiee pe r'ru Tuncay je suprafats din betow anus! fcure a neacitnaon trea versile | J misakteed de anpendare Ta cinaile ph Ba cere pliea eote reuemati ly nivetul ipii infericare (grinai ate ee exricrion trebatie i se find seama si de solleltarea be Tx intind. prrieanit inesreaes ae ‘ | | BAL La interseesiile de nive Yaieat (fig, 15), trout diuensioniagi s0 tate Lansaisi do {re gainvi seomndare si gtinzt principale, monsl ads in gvinda privelpala, conse peuttu a x rig. 16 3.1.3 La clementele soticitate In incovs infsinde in zona intinsi a seetiunii (Tig. 10) : cu sun Fini efort avial, eae prezint A unghie dacd armaiturile din zona inti int intersectate peste unghiul intrind si prelun- gite in zona comprimati a sectiani de ancorate deterininati conform pet. 6.2 pentra bare intize sf misurati de la f’2 ca iu fig. 17a, mn este necesar un caleut al clyieailor en armitnri de suspendare eare se dispun constrnetivs = In unghimii intrinde Ja ere conform fix. 17 F, tg y < 0,05 se utnra intinsi si fie dust continuw peste unghiel ino nt care eaz in ride |. dizectie a armiturii Iongitudinale se provid etrieri de suspendare, dimensionafi tn utindere pentru rezultanta 2 = 24,R.siny/? a efirturilor din ammihuile longitudinale. In asemenea Situatii se previid etrieri intermediati, astfel ex Hecate bani longitudinal s% fie prinsii de un colf de etrSPAS TOTO (30) _ Fig. 17 Tu ambele cazuni din fig. 17 pe axa geometric a grind, pe care pendare, se determina ea relapia : Iungimen de o parte side alta a unghiuli intvind, animate rievii se consider’ in caleul ea activi ex armani de suse (130° — y nig SALA {In toate cazurile, etvierit de suspendare se previd inchisi, far seetinnea lor rezaltat din caleut ea armituri de suspendare se cuinnteazi eu cea reaultatit din ealeulul la fora taietoare {iuni inclinate conform pet. 3.3.2 $42 Dimusionarea armiturilor Grausversale eu fanetie de coneetori SALT Aceste prevederi se aplieg in situsiliile eiud este necesard impiediearea Tuneedrit (dislo earii) relative in plinal fetei de contact inte doui materiale diferite sau intre betoane turnate supe diterite. Hscmphe : fata de contact intre an element prefabrieal saw o grind meta 1M supribelonared monoliti, rasiuile d+ turnare la aivelal plaugeelor ke diafragmele verticale involite, sau rosturile verticale ky peredii structurilor din panouri ari prefabrieate, wt rolul de a impie. Armit arile Lransversale eare strbat planul potential de unecare yi tori) si pot fi dis: ica dislorarca in hungul acestuia sint denumite armeituri de conectare (eon jntse perpendicular saw iuclinat fut de planul de lmneeare. 14.2.2 Iu ealenl eapeitate de redstent Ia nuccare se consider asigurals. de un mecanism cchivalen! de frevare. Dac warmal pe plana? de Tunevare ac(iowwazt st an efort axial ae fcomprestune Torta ile freeine pe eure 0 uenorval se adangh fa eee echivalenta went potential de Foita totali de lunecare £,,, care poate fi preluata in lungul planu are sc determinit eu relatia : Fie June pt darlor + NY) + Aaedtan (C08 -F py Sin a) (48) in care orilor dispusi perpendieukir pe plamul de hw ec SuunEL atiilur sectiunilor conee! oc Stina aviilor sestinnilor armiturilor inclinate intinse care stritbat planul de lunecare 5 \ @ — unghiul dintre barele inelinate yi planul de lunecare efortul axial sectional de compresiune ; dack efortul axial este intindere NY se ntroduee eu semnul negetiv sh nu se afecteazi eu wy; uy cooficientul echivatent de freeare, avind valorile : = 0,7 pentru beton tumat pe pkiei metalice, eurifate in prealabil de rugina, sai pe beton iutarit, euritat de kaptele de eiment, fink misuri speciale de ereare a unor asperitiifi; 1,0 pentru beton tarnat pe un heton intinit cunifat de laptele de ciment, eu axperititi sau profilaturi realizate artificial, avind adineimea intre 2 §i 6 mm 5 ay = Lf pentru beton turnat pe un beton intirit eui{at de laptele de eiment, ch asperititi sau profilaturi realizate artificial avind adineimea> 5 mm. joarea efortului unitar medin + = Lfble {in care b este Kitimea si fy Iungimen fetei de contact) ce trebuie preluat in lungul plamului de lanecare trebuie si nu fie mai mare de 4 Ze, in eare Zt, este rezisteuta de calen la intindere a betonului ew cea mai mick clast dintre cele dou betoane in contactdistribuie cit mai uniform in Iungul phunului de Innecare si se ancoreazi {ea bare intinse solicitate la nivelnl rezistentei de caleul 5 In canurile ind planul potential de hmecare este perpendicular pe asul element afi (exemplu : rostarile orizontale de {nrnare ale diafraguielor verticale iuonolite ta niyelal phan seelor), conform fig. 18 a, dimensionaren conectorilur se face cu, relatia Q < Tray (9) in care @ este Forfa taietoare de calcul in seetitmea consider mini eu relatia (48) eu urmitoarele preeiziiri meatal, BY dey st deter in goncle seisiniee de eatent cai eu caeticient ul 0G 5 — pentru elementele participante Ia structuri antise A... E, cid WV este efort de compresiune, nsirimea Ini — in Ay, se includ ariile seofiunilor armiturilur verticale de intins al sectinnii. 342.6 In eazurih iniwa si de la capital ind phuwul potential de unecare este parted ca aul elernent abu (exemple: Slementele prefabrieate cu suprabetonare), dimensionaren coucctonilr se face eu vehi kt De Seay . 7 (an) in care Z este forta de lumecare de caleul, asociath in acest eax capacitatii de recistenta elementalit (de exempla, dact planul de lyuecare este sittin zum inthe’ a see aumnaturii intinse : LA Ma), iat Lng, se determing, 0 si cu urmitoarele preeiziti (tig. 18)’: . 1, se asoeiazt eapacil cu relafia (48), pentru) a) pentra conectorii din porfinnea de moment negativ admite si se ia uniform distribuitit pe lungimes Ty = la diagran ainati in ipoteza de ineiseave eare yrnduce momentul « respectivit; = Ay (eazem) Ry care se 1 de mwinente nega ina La extrenitat b) pentrn conectorii din portimiea de moment pozitiv, Ll, (wimp) Ry, care se admite Si se it uniform distribuits. pe lungimes Jo f, a diagraned de! momente de hy sectinue eu moment pozitiv masin pint la sectiunes ‘de suuulace a momentulni pozitiv, determinate in ipoteza de incite momentul pozitiv masin in eimpul resprctiv. La elemente simplu rezemate, 7, ale ale Li truetusi antiseisiaies ©) in. zonele phastice pot Be in zmele seismnice de ealoul A. iglelor de eadru participant = daek plastificaes apare“ea efeet al momentelor negative (eare supun be intindere Jes. He xe recomanda ea eat i, putin 30% din eilinetii dispusi in suprabetonare sf se sudeze dle bare Inclinate de acelasi di mtr, iesite din paren prefabricata arinsit. Kestul Fortes de lunecase poate fi laansimis prin trier! vertical, distribui(i uniform ye lunginea 7,5 — daci plastificarea apare ca efeet sil momentelor pozit coneetarea ‘numai prin etrieri: a 600 Fea turile din suprabetonare), Ia grinaile Se addinite sh se realizezei desta) plangeelor de tip predti se face conform prevederilor din reglement Lohuies specitice teferitoae In acest tip de plansee. Colaba Ia stacea Hata de vezistenta al clementelor solieitace ta incavoiere ew torsiune Niselal de sotieit efurt tangential peutew elemento supyse Ja incovoiere cu tore ee 6 ange eae pris tape fe. My 7 GH (24 : a _ whee Wy ) R, ey inca “noansitul ds (orsiane de catenly ii, modalal de iozisient la Corsiame, calenkes ex pentru o sectiane ideal plastiea. In eacel sectiunii dewptunghiviae 1, = 4 BAGS — B22). in care b exe Iaiura mie si peste laters mare, inditecett de orient aren lov p traisvers rgitudiuale suplimentare necessze pentue igi de tesienn mat < 0,30. prefnare:: a BS voetinniie de het tia (BL) eS bocpecte condi + olemnen ice ineit @ calentat en rek, fa eare e se ix conform pel. 3.3.24. Vontin nalts de cadra eare inti egorin de la pi. 3.3.1.5, determinarea forte iaigtone i! coteal si aphiearea telaties (SL) se efeettewzA tinind teama de prevederile de Ia pe age 24 c SA ta domenial 1,5 < <¢ (in eare ¢ conform pel. 3.3.21), caleulul arnaitunitor pentrar protium efortuilor prodice da Mf, si cumelaren lor eq arneiturile pentrn preluarea fortelor Hiwioare ere tin fu euntitaten d Uni transveisoli neeesant pentay preluarea forfelor viele pt 22 se dete Giietoare, ext rola! entra prelicing muinenicler de torsiune at wef in eave a sectiunii unet rammari de etvier; a distant inline ettieris re ale efreriluy {erie ig soctiunii simburelui de beton, perinetrali ginit de fetele Dismetrul etricrilor si distanta intre etrieri se stabilese cumulind cantititile de annii- turd transyersali necesare din caleulul la forti thietoare si la momentul de torsiune. La grinzile late, en etsieri avind mai mult decit dons ramuri vertiente, cumplarea se face mumnaé pentru etrierii poriuetrali, cot intoviori considerindy-se munai in caleulul ky forta tlietoare 5 -- 9 deGamint cantitaica suplimentari de srmeiturg longitudinals penty preluarea momenteloy te forsiiate, et i ME, Ry Yaa (53) in eae BAe Suma ariflor ain seeqinnli ; usilor longitudinale suptinentare, aispuse pe yerimetrul UC, perimetrul stusburetui de beton de arie Age104) La elementele eu sectinne tubular sau tn foruxi de cutie (fig. 19), dy, 31 U, se enleuleazi ea pentru seetiunea pling en acelasi coutuy exterior. rf te OBSERVATIE — Nelafile de culewl presupun asigurata condlitia de Indeformabilitate ransversall penta ORiunea ementulul; pris grosimd anficiente ale niiloe whale Wiiplior sauy, dach este necesar: prin proce, Alerea de diafragme transvereale de rigidizare Fig. 19 5 In cazul clementelor eu sectiune compusi din mai multe dreptunghiuri (de exemple Reefiune in forma de sau dublu 1), momentul de torsiune se repartizeazit dreptunghiuailor componente proportional cu momentele lor de inertie la torsinne, ealeulate ca pentru elemente ‘omogene si elastice. 3.6 Caleulul eforturitor unitare in heton gi citate In ineovoiere eu sau titra efort axial in studiul IT de Jucru, la elemonte soti- 3.6.1 Determinarea eforturilor unitare in beton si in armuituri in stadiul LI de lucru se face in cazurile cind se efectueazi verificiri ln stirile limita de deschidere a fisurilor, de defor mafie sau de eboseaki. 3.6.2. Calewlnl efortmrilor unitare normale in stadinl TT de tuerm se face admifind ummi- toarele ipotexe — see{itnile plane inainte de deformare rimin plane gi dupi deformare ; — se neglijeari contribntia betonului la premarea eforturilor de intindere ; — pentru beton si pentru armiituri, » specifice sint Tiniare. fille intre eforturile unitare gi deformafitle In relatiile de ealeul, modulul de elasticitate al petonului se introduce eu valoarea covectati — pentru beton ew agregate obisnuite : oy E, (55) 1+ 0,757 in care © raportul intre momentul incovoietor din incredrile de exploatare de lungi duratt sicel din ineireirile de exploatare totale ; caracteristica deformatiei in timp a betonului. In caleul se considers 0 sectiune echivalenti (idealt) de beton, in care cantitatile de armituri a,, 4; intervin multiplicate cu coeficientul de echivalent’ ral BS. (56)SPAS 101 0-90 Toe 3.6.3 Relatiile generale pentru calculul eforturilor unitare normale in beton ¢, si in arms- tari o., @% (fig. 20): So mor, Big. 20 3.6.3.1 Tu eaznl elomentelor soli rile de exploatare) : ate Ia ineovoiere (2 — momentul tneoveietor din inedre’- ia axei neulve se determing eu relatia = pori Suu ce (Me = 1) Adler = a) = te Aglty — 9) wr) in care Sy. ~f d,ydy — momentul static al zonei_ comprimate de beton in raport eu axa neutrs — momientul de inertie al sectinnii ideale de beton se determina eu relatia : Tay hae + (te = VD Aah = PF MeAtg — 2? (58) in care Ly =(" byr2dy —momental de inertie al zonet comprimate de beton in raport cu asa nent: - eforturile unitare normale in beton si in armaturi se determin’ ou relatitle = Oy mar = — (59) (60) 3.6.3.2 In cazul, mai general, al elementelor solicitate 1a incovoiere eu efort axial, folosind ace~ Jeasi notajii ca 1a pet. 3.6.3.1, eforturile unitare in beton si armiturs se obtin utilizind relatiile (60) si relatitle ve EAE 8. + Ala, — Agoa © (ou) ae el (ho ~ @) Sse + Tue] + Alot he in care semnul plus corespunde solicitiirii de compresiune, 3.6.4 Bforturile unitare principale de intindere 1a nivelul axei neutre se ealeuleazi cu relatia : 4-2 (62) in care b- Litimea, inimii sectiunii 5, = bratul de pirghie al eforturilor interioare calculate in stadiul IT de Tuera gi eare se poate. Ina in mod simplifieat = = 0,85 Ip La elementele cu sectiune variabili, forfa tiietoare de ealeul din relatia (82) se coree- teazk cu termenul + M tg 9/5, in acelasi mod eala pet. 3.3.2.6.3.7 Verificarea In starea limit de obosealit ‘Veriticarea elementelor de beton armat In care solieitarile pot produce aparitia feno~ mienului de oboseakit se face punind eonditiile ex — eforturile unitare normale in beton si iu arngitura in stadiul TT de lueru, determinate conform pet. 3.6.3, si nm depiigeasea rezistenfele de calcul ky obosealt stabilite conform 7 QA'B gi 2.21.85 — eforturile unitare principale de intindere, determinate conform pet. 3.6.4, 4 fie preluate de beton si de armsturi, a Fforturile unitare se determina pentru gruparea de inciredri_corespunzattoare veriti- cli 1a starea Timilii de obosealt eu exceptia incireiuilor date de masini st ulilaje ew ampli- sament fix pentru care se ia in considerare incareatile de caleul corespunzatoare verifiearit ka starea limita de rezistenti. 3.1.2 Nivelul de solivitare In eforturi principale de intindere pentru elemente en sectiune dreptunghiularh saw in formi de T, se earacterizeaz’ prin raportul in care ¢, se caleuleazA en relat Caleulul armitnrilor transversale an este necesar daed @ 0,50. Sectiunile de heton ale clementelor trebuie astfel dimensionate incit si fie respectata conditia de Timitare a eforturilor principale de compresiune a<2 Eforturile principale de intindere ¢, se preiau astfel (fig. 21) — In zona %, < 0,50, se preiau de beton ; — in zona 0,5 < 3, <2 a) dack ineivesrile mu sint alternante (coeficientwl de asimetric ¢— cy ma waz > 0) eforturile ¢, se preiau de citre beton si armiiturile transversale (etrieri si bare inclinate saw mumai etrieri), pattea preluati de beton fiind = 0,8 b) daca incdredrile sint alternante (p <0), eforturile a, se preiau numai de citre armi- turile transversale, wi se determing cu relati tn ambele eazuri, partea eare poate fi preluatit prin etri Ae Fe ab R (63) Cind rezult& necesare si armituri inclinate, aria total a acestora (,,) se-caleuleaz cu relatia : Aybsinaky . 6H Aa > SOS in care Z,este aria piir(ii din diagra ate, far a este inclinarea acestora, wv valorilor @, preluat de armitturile tneli10107;0-90 Parte preluaté armaturile it \ | Parte preluaté de f — prelug P ciearane & | pentru p20 1 t arte preluaté de idturile inclinate ~~} Porte pret etrieri Parte prelvata de“ Verena 3 befor pentru 90 ig. 2 3.7.3. Avmaturile inclinate se repartizenzit in lunge grinzii astfel en sf fie in mod egal inedir- cate in raport eu diagrama infiguritoare a valorilor maxime , (fig. 21), Same 3.8.1 Verificaren la starea limilit de fisurare se face punind conditia ea sub astiunea incdiret dior ae esplontare, in grupitile Fundamentale, deschiderile medii ale fisurilor normale gi ineli- nate fail de ava clementului si nu depisease’t valorile limit admise. jut camurile speciale mentionate in reglementri tebnice specifiee pe elemente si struc- tui, veriticarea se free In staven Tinitit de aparitie 2 Hsurilor, stares limita de fisurare 3.8.2. Yalori limit admise pentrn desehiderea medie a fisurilor In afara equi in care prin reglementiri tehnice specifice se previid alte valort, dese! ovite mutt ealeulate (2,) ale fisutilor (rebnie iu depisease’ urmatoatele yalori : pentru clemente supuse ka preshmea unui Tichid saw a anni material necoeziv, la eare se pam ermditii de elangeitate : 6,1 mm, in cazul elementelor intinse centrie sau excentric eu excentricitate mied 5 0,2 mm, in restul eaznriloy 5 pentru alte clemente : 0.1 mim dae sint expuse unui media agresiv 5 O12 mun daed sint espuse divect (neprotejate) actiunit intemperiilor O73 min in restul exaunilor. 3.8.3 Calenlul deschiderii medii a fisurilor normale 3.8.3.1 Deschiderea medie a fisurilor normale se caleuleazit cu relatia : aye (65) in care dy distanta medie intre fisuri; y = *™ indice de conluerare a betonului eu armitura longitudinal ; tan alungirea specified medie a armiturii intye ous fisuri consecutive ; e2” alungirea specified a arméiturii in dreptul fisurii; €, efortul unitar in armittura longitudinal intinsi, in dreptul fisurii, sub inediredzile precizate la pet, 3.8.1. Stabllirea valorilor termenilor care intervin in relatia (65) se face conform anexei C Jn cazul elementelor supuse la ineivedri repetate importante (grinzi de rulare, perefii celulelor de siloz.etc.), valorile «, determinate cu relafia (65) se majoreazi eu 50%,3.8.32 Peninn clementele en procente miei de ary incovoiere, respeetiv su D,4!) In cele solicitate Ta hntindere), se veritic rea fisurilor si-ew relatia : rare (sub 0.3% ka elementele solicitate ta suplimentar deschide: in care @ — diametrul barelor de armituri ; 24, pentru bare eu profil periodi 1,5 R, pentru bare netede; ante ai rezervoarelor R, pentru bare netede, in perefii executati in cofraje gl si silozurilor. Se ia in considerare valoarea «, cen mai mare dintre cele calculate cu relatiile (65) si (66) OBSERVATIE — Prin veriticarca suplimentard eu relatia (68) se flne seama de fisurite nesistematice (in- Umplitoare), cargeterstice clementelor preclzate Ta pet. 38.2.2. 3.83.3 tn anexa C, la pet. (5, sint anitate cazurile eind nu este necesar verifiearea Ia starea Timi de deschidere a fisuviter normale. 3.8.4 Calculul deschidiii medii a fiswrilor inclinate BSA Deschideren medic a fisurilor inclinate se caleuleaz’ eu relatia (67) in care 2, distanta medie dintre fisuri; 4, indice de conluerare a betonului ew armitura transversal; ou efortul unitar medin in armiturile transversale care intersecteazii fisura inclinata. Stabilives miiimilor care intervin in relafia (67) se face conform anexei C. 3.8.4.2 tn anexa C, la pet. C.8, sint indieate cazurile cind nu este necesari verifienren Ta starea limniti de deschidere a fisurilor inclinate. 3.9 Verifiearen ta st de deformatie 39.1 Verificaven 1a starea limit& de deformatie se face punind conditia ea sub inc&rcérile de exploatare, sigeata total’ sau o fractiune din aceasta eX nn depageased valonren admish, pre- cizatt in functie de destinatia elementuhii. Valorile admize ale siigetilor sint date in tabelul 14. opsERVATIE 1 Pe Bax de hustifleare pot 1 adinive alte valori pentru sigeti dell exte din tabel 2 Pent alte tir de elementos necupringe abel, valorle sgitor maninie se sfabilese prin reglementiei tehice speeitie 3.9.2 Valoaren xigetilor se determina dupi regulile calenhului stneturilor omogene — elastice, introducind pentru modulul de rigiditate yaloarea corespunzitoare stadiului TT de Iwerw a) in cazul elementelor solicitate Ia incovoiere (pliei, grinzi) EL = Ph Iw (6s) in care Ej, In Se calculearA ou relatiile (54), (55) si (58) de Ja pet. by in cazul elementelor solicitate la incovoiere eu compresinne sat intindere (cu excen- tricitate mare) : (69) in care ® curbura fibrei me a, Ex omar conform pet. 3.6.2 gi 3.6.3; c) 1a determninarea caracteristicilor de vibratie ale elementelor de beton armat (de exem- phi pentru plangeele cu aglomeratii de oameni), modulul de elasticitate al betonului se ia in considerare cu valoarea din tabelul 7, deformate (rotirea specific) ;Yabelud tt ‘artea lin sageat Caraclerintiel de Sigsala (Fan at irene ewe se la hi considerare Wiel de verificare ‘utilizare a eementulut ae sigeatt a verificare pO Straeturat Moai) Ssiyeata de tunat durata | Plansce care sstin fia din. Anedrearea talula soit aint stasate Uioe 1 fe esploatare (g), minus flemente ‘testeulieale Maw Elemente fae pot Th delero 1 ale pls Ua fog in fedrea eaploatare cura aeliones: Painainte de eseetitazea tlenienteloe nestructurale w) Ui for tin Ioedteatea ti | {i rods de aglome: | "rate de oament i | sageata totabs ain in vedrile considerate 10 faleulul In oboseala (7) 10) 5 foam alt) ~ Falah) & Mb Fuslg®) — fala) Slot Fale te aleformatite fat! ale planseclor Plante care ts {in a ant ata gute nner'eenette | Struct care | | not aeterorte de | Uetorvatie wart le | phagetor Phangecle stilor de | spectacle, inelusiv | | 1 tele le balcomnelor 00 tecstora.. GFadenele tribunetor t i Poduri rwtante ma | | Podurt rutante ele: Lirice Fone | aes OBSERVATIE — Ineiredrite notate eu inllerle 1° reprerinlA valorite de expoatare Inearedeile permanente se iat vabrile normale, far pentea i tite eu coefiten{it subunitarl we" din STAS 10101/08-77). ale inedecdriler (pete areirlle variabile se lav yalorile norte a Pentrit grinzile gi plieile simply rezemate si im mod general pentru portiunile de ele ment cu moment incovoietor de acclasi semn, EL se poate considera constant. La elementele continue, la care valorile EZ calculate pentru zonele de moment pozitiv si negativ nu difers fntre ele eu mai mult decit 509,, se admite si se in in caleu} pentru ET o valoare wnicl, egal cu semisuma valorilor respective. 3.9.3 Jncaleulul deformafiilor ayiale ale clementelor din beton aimat re wlilizeaz’ urmiiton rele Valor} penta modulul de rigiditate axial EA; pentru elemente solicitate preponderent In compresiune : yt By Ae (79) in ere £j se determin ew velatitle (54), (55) 5 — pentru clemente solicitate preponderent Ia fntindere : Ey A. (ay in cave Y= conform pet. 3.8.3.1 3.10 Provederi uplimentare pentru ealeulul elementelor prefabrieate 3.10.1 La proicctarea elementelor prefabricate, ipotezele si schemele de caleul se stabilese in corelare eu telinologia de exccujie si cu toleranfele previtzatte in reglementiiile tebnice corespunziitoare, tn situa{iile cind evitarea unci dimensionari neceonomice impune restriefii ea condifii obligatorii tehnologici de execufie, acestea se specified in. proieet. 8.10.2 Conform prevederitor de la pet. 1.3.1, clementele prefabricate se verifies prin caleul, jn toate fazcle intermediare caracteristice ale execntici : decofiare, depovitare, transport, manipulare si montaj, construcfia partial montatdl, De reguki, aceste verifiehi ve fae mumai Ia starea limitd de rezistenti. In eazurile cind rezulté necesar (de exemply, Ia elementele prefabr cate eu suprabetonare inalti, care in faze intermediare au sectiuni aetive sensibil avai mi decit in constructia terminati) se efectueazd si verificarea la starea limit& de deformatie, L punind eonditia fre < o> +La verificdrile in faze intormediare ale executiei trebuie 88 se fin seama de urmitoare a) la decofrare, manipulare si montaj, greutatea elementelor se ia in consi caleul muliplicatti cu un coeficient dinamic. Daed valoarea acestuia nu se determin: calc aleul dinamie, se poate Ita orientativ egal ou 1,5 cind masa elementulni este <2 1,35 la mase peste 2 15 by) in faza de decofrare, Ia greutatea elementului se adaugi forfa de smulgere din tipar, galt ew aria suprafetet de contact intre element si Taturile fixe ale tiparului, moltiplienta ent cee Mort unitar cate depinde de ungnentul folosit ‘si de inclinarea fetelor tiparului: ©) verificiaile se efectueaz in sectiunile evitice stabilite, {inind seam si de faptul ei xchema statics a clementului si ineiredile in fazele respective pot diferi de cele din construc. fia terminal 5 4) in situatiile cind datoriti montajului in constructia partial montati lipsese uncle legitusi, verifiedrite. se efectueaz inind seam eX deschiderile si longimile de flamta} ale amor clemente pot fi mai mari deceit in constructia terminata 5 @) pentru clementele eare se decofreani si se nmmipaleant inainte de atingeren reristenfei betonului, eorespanziitoare clasei de Veton previvaite in proicet, in ealeuttl Ik pes stenttoemediare ale exeen{iel trebuic si se {in sean deo reducere in eonseein{& a rezis: tentelor de calen! ale betonvlul: 1) prin alettuiren clementetor si prin felinolngia de exccubie preserish prin project trebuie A se wiairensel ea ori decite ori este posibil, verificarile in faze intermediare ale execute’ Fee Manduca Te dimensionsini itr exces ale secliunilor de heton si de armitw in rapart eu Vevifiesitile in stadiul et constrmeyin termintté 3.10.3 La elementele prefabricate en suprabetonare, ip condifiile in eave conluerarea cu stprat- Fotomares este neiguraiy prin coneetori dimensionati conform pet. 3.4 2, verifiearea th situa fin consirueties partial exceutate si in cea a copstructiel terminate se face dup cum armewza — in taza I (clementul prefabrieat montat si supraberonarea exeentat dar ine nein: in tuna), elemental iu beneficiazA de continuitiile pe reazeme realizate 1a nivelul Nbetonii inalfimea activi a seetiuni (i,) nu include gi suprabetonarea. Caleutul se face Neg, din faza respectiv’, incluzind gi o inelveare whi din eewlatin pe planseul montat 5 — in fara II (constrnctia terminat’), dae In nivelul suprabetoniitii se realizeazi con- ‘ne. iarelementul devine parte component’ a unei structuri eu noduri rigide, inditimes activa a sectiunii esto ha= hy + Ak (Ah este indltinea suprabetondrii), Caleulul in MRetlunife din cimp si de_pe Teazeme se face Ja eforturile sectionale rezultate din insumarea celgr produse de ineirciiile q, aplieate inainte de realizarea contimuitatii pe reazeme (Hiri a {awin ponsiderare inedrearea utili din eireulatia pe planseu in timpul montajului) cu cele produse Ue incdresrile aplicate dupt realizarea continuititii, determinate potrivit schemelor statice corespunzitoare acestor dou situatii. Conform conditiei de ta pet. 3.10 .2(f), se recomands ca raportul fh, si fie astfel ales ca armaturile si fie dimensionate de caleutul in faza TI. Tn eazurile cind rezulté mai defavo- SAILS faza J, se_analizeazd si posibilitatea folosirii in aceasta fazd. a unor reazeme intermediare provizorii pink Ia intrarea in Iuera a suprabetonarit, Caleudul Ja staren limith de rezistenti in sectiuni inelinate in faza TI se face pentru elementul de iniltime f,, corectind fora thietoare eapabili determinata conform pet. 3.3 eu coeficientul 0,9. 3.10 4 Lungimile de rezemare ale elementelor prefabricate se stabilese in eotelare eu toleran {ete din reglementarile tebnice, considerind ipoteza cea mai defavorabiki si finind seama si de tialifia realizait Inngimilor neeesare de aucorare a armiturilor dineolo de marginea reazemelor. tinuiti pe rea 3.10.5 Imbinarile elementelor prefabricate 3.10.5.1 La imbinivile umede (realizate prin movolitizare), transmiterea eforturilor de la Glement la reazem sat de la un element Ja altul se asigurt tinind seama de urmatoarele : se admite ca eforturile de compresiune s& se transmiti de 1a beton la beton, in apaciti{ii de reristen(a a celui mai slab din eele douk betoane in contact ; limitele — eforturile de intindere se transmit prin armaturi Lisate din elementele eare se imbin’, imnfdite intre ele in interiorul imbinirii. Sistemul de innddire se stabileste finind seama de spatiul disponibil si de condigia ca eforturile de intindere si se transmit centric de la 0 armmituni Ha cealalta 5 _fortele taietoare se transmit, de reguli, prin rezemari directe sau praguri, Nu se admite Iuarea in considerare a aportului aderentei intre elementele prefabricate si betonul de monolitizare. La imbintiile care transmit eforturi tangentiale in plan orinzontal (de exemplu It jlangecle lu crind ca gaibe) se admite si transmiterea prin musti{i de armitura snmddite in ost,3.10.5.2 La imhinitile uscate, cu piese metalice sudate, eare transmit. si eforturi de intindere, Fabuie st xe asigure continuitatea Iransmiterii acestor eforturi de ta piesele metatice de imbi pare la arnviturile din interiorul elementelor prefabrieate, dupa directia efortului. ela particulavititile de ealeul ale unor imbiniri specifice diferitelor Ne structutilor ew panouri mari) se daw in reglementarile te respective. 3.10.5.3 Detalii eu pri fipmri de structuri (de exeimplu tehnice gi cutalongele de prefabri § CALCULUL ELEMENTELOR DIN BETON SIMPLU 4.1 Verified necesare Flementele din beton simplu se verifies tatea de ealeul numai la starea limita de rezistenta, Pentru clementele solicitate la compresiune excentrieS, excentricitatea de calcul ¢,, forfei de compresiune ¥ se stabileste tinind seama de excentricitaten adifionall, determinatz conform pet. 3.2.5. In funcfie de mirimea exeentricitifii de caleul, se diferentiazi urmitoarele eazuti de solicitare (fig. 22)5 — excentricitate mare, penta ee > 0,9 — excentrieitate medie, pentr 12%, < te < 0,0 tp — excentricitate mica, pentru ¢, <1, in care r, distanja de la centrul de greutate al secfiunii pin’ la limita simbarelui central, situat’ de aceeasi parte cu forja 5 ty distanta de Ja centrul de greutate al seetiunii pinii la marginea cea mai comprimata ‘@ seefiuntl, 4.3 Condifii de utilizare De régult, nu se admite realizarea din beton simplu a clementeler solicitate Ja compre- siune excentricd eu excentricitate mare. Fae excepfic cazurile in eare preluaren unor momento incovoietoare prin sectiuni nearmate in zona intinsi am conditioneazd echilibaw) de ansamblu {exemplu : zonele de moment negativ din cimpurile plicilor monolite continue). De asemienea, fac exceptie blocurile din beton simplu ale fundagiilor de tip euzinet si blee, pentiu eare se aplic’ prevederile din reglementirile tehnice specifice pentru proiectarea fundatiilor de suprafagii, pre- Cum gi elementele cu solicitiri reduse, rezemate pe pimint sau pe alt reazem continua, @ eiror avariere nu poate provoca vietime omencsti sau pagube materiale importante, 44. Compresiune exeentricd eu exeentricitate mare (e9.> 0,940) 4.4.1 _ Verificarca In starea limitit de rezisten{& se face Iuind in considerare schema din fig. 23 si punind condifia : MEN r+ ell (72)—4b— STAS 1OL0T/0-90 in care = N eq — momentul incovoietor de calcul ; LY efortul axial de compresiune de exleut 5 conform pet. 4.25 Wy modulul de rezisten{it fa fisurare al secfiunii, caleat considerind zona intins’ inte gral plastifieat hi m ¢w cocficient prin eare se tine seama de plasticizaven partial a zonei intinse a sect si ale elu valori se ian din tabelul 15 in fimetie de inalimen secqiunii (pe valori in germediare intze cele date in tabel, se inter polenza Tininy) 44.2 Pentru clemente din beton obignuit (xreu), 1, se determing cu relagia 2h, w= 2h ay, (ay a in care Tye momentul de inerfie al zonei comprinate in raport eu asa neue 8; momentul static al zonei intinse in raporl cu axa neutr’ {2 — inatyimea zoned comprimate s Sy. momentul static al zonei comprimate in rapert cu axa neutr’ ; Ay aria zone intinse, In canal seetiunitor dreptunghiulare san in formi de 'T, se admite si se determine Hy ou relafia simpliticat® Wy = 1,75 Wein care W, este modulul de vezisten{z in stadiul ¢ 44.3 Pentiw elemente din beton eu egate de gramulit, Wy se caleulciadl conform pet, $4.2) si se reduce cu coeficientul 0,9. dot In seefiuni eae reprezint® rosturi de (umnare, valearea mementului capabil se determin eu relatia (75), 44.5 Pentiw e.>3 h, caleulul se face ca pentru un clement solicitat Ja incoveiere fF avial $i anume ew relatia (72) in eate ve in N= 0. Bofort 4.5 Compresitme excentried eu exeentriei ai gi edie (ee < 0.9.9) 1.5.1 Verificarea lo starea limita de rezivten(a a Cementeler solicitate Ix compresiea Cesc tried ou exeentricitate mic sau medie, cu exceptia celor mentionate Ia pet. 4.5.2, se face avind in vedere schema din fig. 24 si 'considerind activi numai zona comprimata 9 -ce fiunii, pentru care se pune conditia qa) Fig. 21SPAS LOL07/0-90 -h- in care zonei comprinate a sectianii, detcrminata punind conditia ea centrul ei de forte Y. 1a greultate 8% coincidl eu punctul de aplicati relatin (74) devine : Exprimatit in raport cu momentul incovoietor de caleu! IP Ms An Retse wm) Jn ew clemonicler solivitate Ia ecampesimme excentricd ea exeentricitate medic Ln, eee O49 ay), dei se afki in entact eu iehide eu aefiune coruziva asupra betonului, in local telatfitor (74), plied relatia le solicitare i compresinne escentried pentru elemente ONSENVATHE — Detinires sh setinitarea exvuritr 15 in Faport cu Gin Feton simp gh ate demeniilor slo miteaee a relator (72). C1 (7A) sink aratate ty fi. ura linia de interaetione Mery =: £(Ncap) : ‘f M : Mead) Excentricitate cart rela ior (iL 75) ae (¢<8125) Excentricitate medie Meet, ot M 125208 Conform relate’ (72) 25462 09%) 6.299% Tpunct de bons Excentricitate ‘mare 409% 52856 £30, lincovoiere (e,.>387| top 4.6 Influen Nu se recomandi utilizarea betonului simplu Ia realizavea elementelor avclte (L/h <4, cu notafiile de la pet. 3.2.6), la care devin semnificative efectele de ordinul 1 a nveltee ein beton simply, momentul incovo- Actenninat cceform preve- In sitwa{ii speciale cind elementele (rebuie realiza ietor de calcu! din relatiile (72), (74) este momentul de cidinul 11, dorilor de la pet. 3.2.6 luind in relagia (19) p= 0. 47 Verifies Elementele din betcn simphu se dimensioneazat astfel ca nivelul de solicitare toare si fie: la fort tietoare fori taie- (76) 48 Verific ‘a In compresiune local Jculul 1a compresiune local se face cu relajia : Ne WARY iyin care AE rezistenta de ealeu! a betonului la compresiune ( 3, neafectatd de covficientul condigillor de knew m0) 5 Ay aria suprafefei efective de aplicare « ined iii locale; A aria nei suprafete avind acelasi centrn de grentate si ace si Ay si definitd conform fig. 26.4... f, in functie de distantele ssi f pind la inarginile elementului Dack pe acelasi elcment +e apli nitoare la doua inciredri vecine, determinate conform regulilor din fig. pun poo lungime ¢, suprafaja comuna xe imparte conform sehetei din fig. aalnarea de baz conform tabelului emu Gehuie si a wai maulte incarcni Iecale si roy SEAS Labo ogo Jeasi axe de sinetrie ca seasel pe cele dint Tabet 1 afetele A coresyun. 26a se Hp Pig. 26TAS 10107/0-90 -4 5 CALCULUL ELEMENTELOR DIN BETON PRECOMPRIMAT 5. Veriliedri neces 5.11 Blementele din beton precomprin si deformatic ; clementele la care condiiile de sol. Oboseald se verified gila starea Himits de oboscaki se Yerified In stiinile limiti de rezisten are tare pot conduce In aparitia fenomenului de De asemenca, in toate cauurile xe verified zonele de transmitere a efortului de precom- primare si respeetarea condifiilor prescrive la pet, 5.2.5, 5.2.6 $1 5.2.7, pentru valorile eforturi- Lor unitare din armitura pretensionat’ tn camuvi justificate telmic, pontiu un acelagi element se pot aplica in diferite seetiuni sau chiar pentru fefele opuse ale accleasi sectiuni, prevederi bazate pe ineadiarea in difeite moduri de verificare (ca beton simpht, ca beton arniat sau beton precomprimat) OUSERVATUE — Prinetpatete mifiuns ype Ace Hetonului precomprimal sist alate 9 anesa. 1, uli, de solicitivile, earacteristicile fare fazei considerate de exploa- mare). 5.1.2 Diferitele verifiedri se efectueand tinind seama, de vey detonului si maitimea efortului de precomprimare, corespur: tare sau de execufie (inclusiv etapele succesive de precompr Gn diferitele verificini, efortmile wnitare in bcten $i iy armiitura_se pot considera in faa initiala pentia ealculal sub efeetul solicitirilor eare aetionea7si la transfer, transport saw montaj Alin fam finali pentru ealeulul sub efcetul solieitavilor care actioneazi in exploatare, Stubilirea eforturilor unitare in heton si armitura pretensionatt Caleutul in secfiuni nefisuate al_eferhnitor unitare normale si prinejjale in beton. gi oP eforturilor unitare it armitura pretensionati se efectucaat dupl regulile rezistentei materia Tolar ea pentru materiale elastice si omogene, efortul de precompriniare, “conform pet, 5.24 const derindexe ca o for{a esterioar’ Pack sectinnea este compusi din betoane cu caracteristici diferite, pentru stabiliren se tiunii ideale, ale calcul, portinnile din betoane de diverse ealitiqi se redue In o Singur calita prin multiplicare ew raportul modulilor de elasticitate, onsny.vrul Ja slabiliten caracterstiellor geometric se calen ale seetiunil ideale. se send golurite eanatelor pentew armatur! postintinse. chiar dae acesteu atal ulterior Uamplute eu mortar saw helen, = Goeticiental de eehvaloalA are yalorite Fy © pentru armatori pretensionate ny > j rw nepretensionate ie = 2" pentew armaturl nepretensionate te = 5; Calcul) eforturilor unitare in stadiud IT (ew zonele intinse fisurate) se face admifind atimitoarele ipoteze (fig. 27) — sectiile plane rimin plane si dupa deformare + — efortul de precomprimare se consider’ ea 0 fort exterioart 5 — zoncle intiuse ale sectiunii de beton nu se iaw in considerare In preluarea soli- citirilor 5 — eforturile unitare in betonul zone’ comprimate sint distribuite liniar pind la valoa rea R, in continuare avind valoarea constant Res odulul de deformatie al betonului se considers constant pe intreaga zon’ compri- mat&, coeficientul de echivalen{a avind valoarea : nn = My + 0,8 9) (78) — armitura nepretensionatit se in in considerare numai dack A, > 0,25 A,, coeficien- tul de echivalen{i avind valoarea : a1 + 0,8 Br) (79) Men observajie — In evaluaren maicimll @ (conform anexei E) se considers ky = 4Centrul de grevtote Centrul degrestate ol znei_Fsectuin de beten Neamipiniow de befon : Big. 27 elatiile eu cartcter general pentru caleutul eforturilor wnitare inst fieate pentru eazul din fig. 27, sint Jiu TT, exempli- { by oily F NE S44 (80) Mi Nay + 2, — dag) = (Adc, + Sy)2, 4 % (sl) - (82) in care (83) OBSERVATIES Sent de deasupra at lui Nin reatile (80) sl QSL). corespunde compres 5.2.3 Bfortul unitar din armatura pretensionati se considera cu wmitoarele valori earacte- Tistice, finind seama de pierderile de tensinne : a) am wa preintins — faze inipials : Oy = ayn — (Se, + Aa; + Ao, + Sot A (st) — faza finala Bp = Oy — [(At, — Aon) + Sag] (85) b) armiitur’ postintinsd : — fazn initiate: yp = G ya — (Boy + Moy + Aa, + Bou) (86) i Se = Oy + Mpee st) = faza final: 6~ (Nay + doz) (88) STAS 10107/0-90STAS 10107/0-00 46 — in care Ao, pierdere de tensiun datorita freedrilor pe traseul armitunior 5 afiilor locale in ancoraje ta Say. plerdere de tensinne dateriti tuneeitilor 3 deforn blocare ; pievdere de tensiune datorita pretensionfnii suecesive a armiiturilor ; pierdere de tensiune datoriti strivirii betonutui sub arndituri inffigurate : Aa pierdere de tensiune datorila efuctulni tratamentului termic al betonulais cup efortul unitar in fibra de beton de Ia nivelul contrului de greutate al armétturii pretensionate, produs de efortul de preeomprimare Ace pierderea de tensiune datoritt coutmactie’ gi curgerti lente a hetonta Ao, pierderea de tonsiune totali datorigh relaxirii armaturit pretensionate 5 ny coeficient de echivalentts Ao, pierderen de teusiune datoriti relasarii armiturii preteusionate eare se produce inainte de transfer, lt armitura preintins’. Modal de stabilize a valorilor pierderilo" de (ensiune se di in atexa H. onsinyatit ceria anmatisi prelntinse, pe fungimea de transmitere (anexs G), Se constr eu Carla Tard ae Ta zen plad Ta waloarea op ( fn suri th care afnt neeesare Verifjelet ale slementelor di beton precomprimat in faze inter mediare forint unitar in araaturs pretensiaatd se slabileseUinindl seama de pierderte de tensinme pentru tateryatal fe tings by rater pln ba taen consilerati o falatente se pot lia in cousilerare salle plenders de tensiune. tn funelie de conditite speciale teknaln- Jee de raceulte han se expleatare ate elemental (le esetpht pisederi de teasiune dora determi ros: {inilordinire, prefabrieate. Ia precorprinare) Terdcrle ie fensiune se ia ia caleale ew volute ee rerwiti din anesa Hl, considerate 69 maxim, sa sultiptecte ci eoefielentil O45, considerate va wisi. dap cum efeetul tor este detavorabil pentra 6 ver flere dats rela azul uiliaril_unor procedse de pretensionare, 1a care prin presertlle de aplicare se admit abat ti fh realfvarea efortulal uniter de control vai mise de 1%. amet Ih ealeule se ine seama explicit de tmpre dda tottutul witlar de conteol, pe hari de prevederl speciale (abaterte 4a realloatea efortwlul unitar de eon. trol. pentra pracedcele indicate im aneya tse Incadrewed tn 4%) tut unitar din armstura pret ensionals 5, Bfortul de precomprimare, egal en rezultanta eforturilor din armitusile pretensionnte din seefiune, se determing ew relatiile = in faze initiate (39) Ae (oy onsrnvatit fu cue) dispunerii armituritor pretensionate dupa trasce eurhe sam poligonale, ta determinatea efortutal die peecompriinare se. (ine seama de Melinarea armaturior Pe eatettul eferules ce precompeitare Mt faza finald, se Yine seama de armavra nepretensionata mumat daci aria acestela depayeste 25%, din aria armaturll pretenstonate, Valorie Moy 1 o’a se determina com fanin anese! I 525 ¥ fa) la armiituni pentru care Ry = Rye fortul unitar de control o,, din arnuitura pretensionata se limitenzi prin conditiile cw < Rog Si on < Rp (91) OBSERVATHE — Pentrw SHE, SHD.S si TBD este suficienta veriicarea conditiet on € Ry b) la armituri pentra care Ry = Ry,se (armeituri de tip PC 90) ay < 0,95 Rye (92)a STAN 10107,0-90 52.6 Pentya armituri pretensionate situate in zona intins’, efortul unitar in faza finaly @ stabilit tinind seama si de efectul inesresnilor de exploatare, sé recomandi sii respecte condigia : - amin ew Rye = Ra 05 Ry <3, < 0.85 ys (93) = armatari on 2, = Bose : 0,55 Ry <3, <10 Rs (4) se determin eu relagia = Fn + Ac, (99) in care Ac, reprezinta cresterea efortului unitar in arniaitura pretensionatd, fata de @, sub actine nea solieitirilor exterioare. tn exploatare, eresterea efortului unitar in armidiura pretensionatd se limiteazd prin conditin = armaturi preintinse : Asy < Aas + (Ac, Aan) (96) — awrnvituri postintinse : Aey < doz + Aor (9) 5.3 Caleulul elementelor din beton precomprimat ka starea limit de rezistent 3.1 Veritiearen In starea limit de rezistenta se face prin comparutea solicitirit exterioare, determinata pentru inedreirile limita, eu solivitarea capabild In starea limita de rezistenta, care este egali eu capacitatea portanta a sectiunii multiplicatt ew un coeficient m <1 al eondi- tiflor de Iucru al elementului din heton precomprimat, care se precizeaz’ in continuare pentru fiecare verifieare Caleulul ka starea Himiit de rezistent in seetiuni normale pentru clemente din beton precomprinat total si beton precomprimat partial eu precomprimare limitats gi precomprimare moderata, solicitate la incoveiere, compresinie excentried ed excentrieitate mane sau intindere excentricd cu excentricitate m 5.3.2.1 Se conside zouei comprimate condigia : eu excentrivitate mare cazurile in eave indyimen jelor de la pet. 5.3.24, respect i compresiune excentri sectinnii, dedusi prin caleul, pe baza ipot (8s) care: fim are unvitoarele valor armiturd preintins’ : — arm (wai postintins OBSERVATIL = Pentru seefiuni ew pluca In zona eomprimata se reeomand: in =O = Vente elementele solicitate ka compresivie excentried, excentrieitatea % a efortului axial se majoreazt eu excentricitates adifionald. ey, eoblorm pete 22.5 5.3.2.2 Se consider’ intindere excentried cx excentricitate mare cazurile’in are forfa V actio- neazi in afara distau{ei dintre centrele de sreutate ale armiturilor A, si Aj. 5.3.2.8 Pentru elementele incovoiate nu se utiliz ‘a2il solufii pentru care £> Gig (pet. 5.3.2.1).a 5.8.24 Calenld solicitirii eapabile la starea limita de rezistenti a elementelor din beton precom- primat total st belon precomprimat partial ew precomprimare limitat&. si precomprimare mode WEL, alicitate It incovoiere, compresiune exeentriek ca excentricifate mare sau intindere cseenirica et eseentticitate mare se fae pe ava utmitoarclor ipoteze (fig. 28) penta deformatiile medi ale betonului si armitturii, sectiunile plane inainte de deformare Himin plane pink he mperes (resterea doformativ’ specifive a armaturii pretensionate Ac, ins de rupere, fal de defornijin specified a arniiturii datorita: pretensiondirit Fanevie de delormatia medie a betonului inting din fibva adiacent& prin relatia : ctiunea fisurat’, se exprimi fn (99) care } este am factor sulmtaitar eave fine seama de conlucrarea betounlui intins ew armitura pe distanja intre fisuri in starea limita de rezistenta; pentru Y se recomandiy valorile : © arméitur’ preintinsi cu profil periodic 4¥=05 9 armiturt preintinss din bare TRP, SBPA, LBP: d = 0, © armiitunst postintinst y= 1,00 _- dliayrama efort unitar — deformatic specified a betonului corespunde diagramei paraboli drepiunshi (tig. Ua)ylay ew limitarea deformatiet specitice limits: de ealeul 1a. eom- Brestune din ficovuiere Ia valouren €,,— 0,003; se permite sk se eousidere o distributie arept- Ubghiulani de eforturi pe inal{imes s°— 0,8 7 a zonei comprimate de beton, avind valoarea Re (fig. 28 b) ; Hitimea activa a plicti comprimate la seetiuni T si Tse consider conform anexet Ay cforliwile unitare ditt betonul zonci intinse nu se iaw in considerare ; — dliagrama de eateul ¢,— ¢» aotelurilor de tip SBP si THP se in conform pet. 2.2.2.6 5 = dlingrama de caleut nepretensionate de tip PC Go, PC «, pentru ofehui de tip PC 90, preeum yi pentru armaturi Se ia cnform fig. 2 — cvesleren deformaties specifice in atmiatuia pretensionatt de, ge Timiteari Ie vatoarea. 0,015 deformatia specified limit de Jeulaarmiturit pretensionate % (fig.3) are valoan Ey} 0,01 — nrelatiile de calcul, armitura pretensionati situatt in zona comprimat a seetinnti se poate considera en efortul unitar timits ack a> Daye jy = 100 = 11 Su (N fmm] (100) oy = —141 3,08 /mm} (01) ONSENVATIE =. Retail (100) 51 (01) mu se pot utiliza tn eazal srnidluritor distribute pe tnaltimea zone can un ealeal care s8 find seama de vatlatia deformatillor specifice pe see- feomprinate final mecesat 19 a Me49 — STAS 10107/0.90 yenoral pentru verificarea In staren Limit de rezistent’ (fig. 28) 5.3.2.5 Relatii cu earacter {) bout out AuKe Aye = (oz Moa, = MA, 6 Al Res) (103) san my on te + ened Re (ao4) Hey = fide + (105) * coo (a6) (407) <%= 0,003 (108) — in eazul compresiunii ew exeentricitate mare : emi teth— in eare % se in conform pet. 5.3.2.10 — in caznl intinderii ew excentricitate mare C= tI bay (110) onsenyarn tortul unitar oy corespunztad loi ey se objine din diagram de ealett oy ~ ey (pet 22.2.0), = Dacd armatura pretensionata este disteibuita pe tmaltimea xonl inline se reeomand’ ea valorile opp Si tie stabilite separat pentrw ficeare din rindurile de aruiturs Semmu de deasupra@ lui te retaie (102) yi (104) eorespnne compresiunii. 3.2.6 Coeficientul condifiilor de Iucru m al clementelor din beton precomprimat pentru inco- Yoiere, compresinne sau intindere excentried eu excentricitate mare se ia in relafille (103 si 104) en valoarea — pentru armaturi pretensionate de tip SBP, TBP m = 0,95 (1—0,3 8) > 0,85 (uy ~ pentru armituri pretensionate de tip SBP, TBP, impreuni cu armituri nepretensio- nate complementare de tip PC 60, PC 52, in loc de m se introduce valourea : mA, R,+ Ae Re A;Ry+ dae (112) OBSERVATIF, ~ In relatia (112) m se fa eu valonrea dat® de relatia (111) In cazul armturilor pretensionate de tip PC 90 m = 1. 5.3.2.7 Pentru cazurile curente, in care armiitura pretensionati nu este distribuiti pe intreaga iniltime a sectiunii sau pe intreg conturul gi la care centrul de greutate al armiturii nepreten- sionate de rezisteni coincide ew centrul de greutate al arniturii pretensionate sau hua = (0,95 + + -1,03)iep se poate utiliza relatia simplilieatt de caleul a efortului unitar limit’ : ‘oy =m, Ry (113)STAS 10107/0-90 — 50 — in care 2. quay m, =1— bh. Re 0,30 pentru armiturt preintinsd ; 0,60 pentru arnitur’ postintinstt: Ay, fractiunea din aumitura pretensionatd sifuatd in zona intinsd care echilibreags, jrealeulut In tezistenti, compresines preluath de betonul din porfiunea As de Vitimea b, a zonei comprimate (lig. 29) ; in eazurile a sib Aye b Latimea zonei comprimate la nivelul axel neutre. Relatian (114) este aplicabils pentru elemente din beton precomprimat eu armaturi pre- tensionate din SBP, SBP.A. TBP sau LBP, cate respect conditiile (93) 31 (98). fn tabelul 17 se dau relatitle de caleul pentra ineovoiere, compresiune excentricit en exeen- tricitate mare #1 intindere excentricd cu exeentricitate mare, in ipoteza distributiel dreptunghit- are a efortului unitar de compresiune in beton (fig. 28). Semnificatiile unor simbolwi din tabelul 17 sint urmittoarele: Ap ity ~ dhe _ Ab * hy Re 2 distanta intre central de greutate al arméturii si al ariei porfiunilor de plack de o parte side alta a inimii, OBSERVATIL 1 Ga sh tm carul general pet. 5.3.21 litimen activA a plichl din zona comprimatd by ta sectiunea T sau I, fe determin’ conform anexel A. 2 fn relaiile de coleul in eare tnaintea Tui N se prevede sem dublu, seminul de deasupra se refer Ia carut Ih care forta axiald este compresiune 4 Yn figure ty cate apare forla axial cu excentrieitate mare, forla exterloari sa reprezentat att pentra 2 eee clu exgehtsiee (lie pling), cits pentru eaztl Antinderiiexeentriee (ne tntrerupts).STAS 10107/0-90 foway on ome (2-2) x Forty = ody o~ tee [eon - a+ ieee f a8 Su ty He fy — ar, dla 4) — = Os B+ Ce Sortedy tH [septa ~ 40 4 ( z fey, Sie oy fey Aut = He ‘ «i]} wan nteio,STAS 10107, 8 Pentru clementele la care planul de acfiune al momentului ineovoistiy extern At este paralel ew planul lor de simetrie, se permite si se aplice preveder ile pet. 3.2.10 tinind seama de vatficientul eouditiilor de Inera precizat In pet, 5.3.2.6. «3.9.9 Rlementele din beton precomprimat ew armatturs preteriionatd avid Ise: Hoa (oe Mee tip PC} se pot ealeula en relatiile penta elemente din Pelun snes coniderind ea efor- a ei ameatura y este egal cu Hy fay eFortul unitan-din armaturs Ay este egal en niried infiuenta zvelteted (efectelur de orili- 3.6. (ED one, eterminindu-se et relay 5.8.2.10 Tat elementele solicitate In compresitne exe PaVTH) poate fi luat’ in eonsiderare conform pet. 3 (ED ons se pemnite ea infiuenta aveltetei fie unt im ealent in mod simpitiat eu afutornt rela ties (20) de la pet. 3.2.6, im care : : (ais) 9 ty Ra 1 — 0,01 Re in care oft este efortul unitar maxim de compresiune produs de efortul de precomprinare Tailienta flexibilititit poate si nu fie luats in eonsiderare dack 1,/f < 39. 5.4.3 Calentul la starea limit de rezistentA in sectiuni normale, pentru elemente ain beter pie cmaprimat total st beton precomprimat partial en precomprimare Lan iare Sf prectte! igware coer solictave 1a hatindere cenxieh sau Intindere excentrics ew eseentrieitate mice 5.3.3.4 Blementele solicitate la intindere centrict xe ealeuleanii eu rela N < 0,85 (ApRy + Aa) (16) Pentru elementeleFiniave (tirnnti, bare intinse ale grinzilor eu 7AbeeTe) se utiizeaa yee fia: N < 0,15 (A,Ry + ARs) (at) 43.3.2 Blementele solicitate la intindere exeentiiek eu excentvicitate mick (Fort actioneazi tabie Centrele de greutate ale armiturilor A, §i Aj) se caleulea7ak eu relafille + Ne! < 0,85 (ApRy + AaRe) (ho—43) cus) Ne < 0,85 (AgR, + Ailes) (ho 45) cs, Pentru elementele liniare (tiranti, bare intinse ale grinzilor cu 2ibrele), relafile devin Ne’ < 0,75 (ApRy + AaRe) (lo (120) Ne < 0,05 (AgRp + AZ) (o—45) ca) ‘53.4 Caleulul ta staxen limit de rezisten{it in seefiunl normale pentrn clemente comprimate centric sau excentrie en excentricitate mich Fc4.1 Elementele din beton precomprimat total gi cele din beton precomprimat parti} Eo aenprimave limita si precomprimare moderatt previzate a fi seller ate la compresiune cen- conprinna Hua ea elenientesulieitate exeentric, en exeentricitate mining conform prevederilor pet. 3.2.53.4.2 Se consider’ compresiune excentriek eu excentricitate mick acele cazuri in care nu xe respect conditia (98). 5.3.4.8 Calculul solieitirit eapabile la starea limit de rezistent’i se poate face prin interpolare injarsi intre cazul ideal al compresiunii centrice si eazul limit’ corespunziitor conditiei (98). Coe- ficientul conditiilor de Ineru al elementelor din’ beton precomprimat se consider’ cu valorile : - peviri arméturi pretensionate de tip SBP, TBP, impreunt cu armituri nepreten- sionate complementare de tip PC 60, PC 52: — pentrn arnuituri pretensionate de tip SBP, TBP, m = 0,8: 9, 5 App + Agly 22 A;R, + AaRs ie) Tn camul armiturilor pretensionate de tip PC 90 m = Relatiile de caleul se daw in tabelul 18. fn cazul consideririi compatibiliti{ii deformatiilor pe seetiune, deformatia limit a beto- nulni In compresiune se limiteazd la. valoarea 0,002. 5.344 Luarea in considerare a flexibilitiii se face conform pet. 5.3.2.10. 5.3.5 Caleulul Ja starea limits de rezistenta la transfer 53.5.1 Caleulul se efectuearii eu relatiile pentru elemente din beton armat sau beton simpha solicitate la compresiune excentriclt sith aefiues efortului de precomprimare gi a eventualelor incireiiri exterioare concomitcnte. ousenvvTte ‘Excentriitatea nasiderare In exzal eforLulul de prceompriqare sions nn se fe s€ coMsidert ex poutne Leto armat {a slementele «ih arudturd pre nalurd” postintings avtind arinahiea uepretensionata hy procent minim ea be lemenlele ew armaturk postintusa Feed saw e whnglund petetsianaté vital suinion ‘ee “alan armal, hnelisiv ht rosturve cleentetor, irmsmate inentele prefubsieale precowupriiate, reallzale In fabich valurile Mt. se majoreaed prin tut tire cu cuefieiental mye = 1.2, conform pet, 2-121.2 2 Fforful de precomprimuare se poate determina eu vekutin : 1 = (Ay + AS) op Tanta 18 ‘Conaitit de Solictarea Retatit de ealeul Nota ‘plesre Compresime |g Ap ceowrae | tum fven[s— Sy Skeentictate | i Bl S ae | fy 3 { Me Neve | = 215) Nem ApRe + (Ap + AS) 05 | | , fe | a | Nim Aun Pe~ Ase Ab A Mun = Sune + 85 050 — Nec forte axtald capabilé pentru eazut time Sunt — 90 { {8 corespunzator conde! Myom moment Ineovoieter eapabil fats de entrul secant pentew exzul lit forespunadtor condities Atm aria Zone) comprimate de Beton pentru ‘cozol limit corespunzator eenditch Sim moment statie al ariel joe In raport cen eentrul de greutate al armatyrit Ay Sh Mmomentul statle al armatur ay tn ra port cu cenlral de greutate ai gematurit My coe excentreitaten de calcul 2 __covticient conform pet. 5.32.10 | OBSERVATIE — La elemente cu armiturl postntinse la cae se ae tn vedere pretensonarea armiturt jy ‘ltevior pretensiondrt armaturt ay este necesarefectuaten ealululal gf sub acfunea N= Ayo ay5.3.5.3 In relatia de ealeul (123jefortul unitar din arn siderk in miod conventional en valorile — pentra armitturi preintinse = 11 07-300 [N/mm] (125) — pentru armituri postintinse oy = Abary (Ximm*) bcd Bfcetul flexibiitiqii sub actiumea efortului de precomprimare Ia transfer re i iy Cont sae e namal in eazul clementelor eu armiituri postintinse, amplasate in exteriorul Seetiuni! St sere Me qkind dianietrul mai maxe cu peste 20 min deeit valotile minime reromandate in rele jnentirile telinice specifice pentru diferite eategorii de constructii, 5.3.6 Calculul la starea Timitii de revisten{a iu secjiuni inclinate fisurate Gc Cleulul in seotiuné inclinate fisurate 14 moment incovoietor se face pe baza ipotecclor dein pet, 5.8.2.4, Pentru eazurile curente, in care armvitura nu este distribuiti pe Intacage 1 fime 2 scetiunti sau pe intreg conturul, se ponte utiliza relasia simplificatd de eaten} @ efortului unitar limitd op, conform pet. 5.3.2 5.3.6.2. Relatin pentru calculul solicit ii eapabile 1a starea limit de rezistent# in secfiuni inet nate fisurate In moment incovoietor (fig. 50) M 0,85 (Apopity + Ep Ayanisd + Aaltate + YS Ault yy Adare (237) ODSERVATI: — nditimea zonel conventionale coumprinnate sl valoarea efortulul uniter opt, Fertig Pequlis tm seetiunea normals pe axa elemientutui, situatf Ia ext fe sectinnié Inctinate (ig. 80); rmitura pretensionati se tea dit zona conrinats Fig. 30 026A yy se lait pe Dard de regkeeni seca — tungines ns pete nzotte sean cline de crerunnd wt ape, mininn 5 RANEY Fad prin tnceretspormind Ge ta mages faetioara a reazenuul, Petry oc it tn cose Gerare, valor! intro hi si 2.6 he53.6.3 Calculul in sectiuni inclinate fisurate la actiunea fortelor tiietoare (fig. 31) se face eu relatia : Mes Q< 30,93), Ansin ay + FE Acme Resin as + Y Aves Ret Qt EE sn) in care me, = 0.7 pentru STNB ; my, = 0,8 pentrn alte calitAti de armitura nepretensionati : gylza) wnghiul dintre armitura pretensionatit inelinata (armi nata) gi axa elementului; fi nepretensionatit incli- 4 wnghiul dintre laturile inferioars si superioara ale sectiunii longitudinale prin element, al carai sem se consider’ -L cind sectiuen lementului ereste in acelasi sens ew in mentul incovoietor 5 Q fora tiietoare preluati de beton conform pet, 9.3.6.4 anima a forte 13 @ valoai toare pe ungimea sectiunii inclinate. Fig. a1 5.3.6.4 Forta taietoare preluati de beton se determin’ eu relat = pentru beton obisnuit (431) 1,75 hE Ry % Qo = pentru beton eu agregate usoare (132) in care b lafimen grinaii (Iiimea inimii la racordaren cu talpa comprimatt Ja secfiuni T sau 1); hy inaljimea utils a grinziis 4 proiectia pe axa elementului a rectiunii inclinate considera incercéri sau eu ajutorul relafiei : a= V2 bh Re (133) cm e, care se determina prin g, efortul preluat de etrieri pe unitate de lungime : Ay ma Rs a (a3) a, distan{a dintre etrieri. OBSERVAT! 28h. — unglmea sq determinats ex relatis (138) se Hniteard conform pet, 5.0.6.2 ta valostea Jn eazul actlunll unor inedreae\ concentrate predaminante, s1 nu se ia mal mare decit distanta de ta mare tinea Snterioara a reazemolul Ia primis tneareare cilemeniele se dimensioneazit astfel incit — clemente cu arméturi preintins’, Qso (139) —elemente cu arnsitwra postintinsi Q< 0,30 bh Re 136) OnseERWATIL Fee NEN cit anmaturh pretensionate Welinate, forla taletoare dat de Incdedrite de eaten ta staren To eee Mteata Qin estate (135) 31 (136) se reduce cw efectul componentel verlicale Jp a efortutas din p= E Mdge Fo sin 37) In relaitle (195) 51 (136) 8 repeeuint& lafimea mipim’ a seetfuntt de beton 5.8.6. Forja t&ietoare minimis eave poate fi preluat’ de beton gi etrieri se determin cu relatia + On = VSO RE 13s) 6.7 Secliunile inclinate gentru care +e respect, pe toata Jungimea lor, condita on S05 Ry (139) hu trebuie si fie verificate prin ealeul la actinmea momentului incovoietor gi a fortei Uietoare, conforat, pet. 5.36, Ni3.6.6: anmitura transversali se dispune pe criterii constructive. ii canal elementelor ca avmitwri postintinse ly eare se prevede © armare transversal, ex etvieti ia provent minin de 0,1, se permite ca iu locul condifiei (139) s& se aplive couditia ou < By (ato) forturilor unitare principale ep, £¢ ealeuleazi ecnfam yrevedaiilor pet. 5.5, sivilor de calcul Ja starea limit de rezisten{a. Valorile sub aetiames incr Calculul elementelor mixte 53.7.1 Caleulul elementolor mixte se face in douit etape : a) Piri a {ine seama de conterarea betenului {umat ultaier pantnn solicitairile care setioneart in elementele de constructie in timpul exeentief, pin’ la jntdrirea betonulut tumat ulterior. ' hb) Tinind seama de intreaga scefiune, peutru solicitarile totale date de inediretrile de eaten! 5.3.7.2 In caleule ficeare calitate de beton se introduce eu rezistenta corespunzitoare, 5.3.7.8 Pentru verificarea armiiturilor transversale cu 261 de eoneetori pot fi aplicate prevederile de la pet. 3.4.2, 3.8 Caleulul elementelor din beton precomprimiat la torsiune si torsiune cu incovoiere 53.8 cfectitea 5.3.8.3, 5.3.82. Bfortul unitar oy: in armitura pretensionat’ de tip SBP si TBP se considers cu valoarpa 0,85 Rp. ‘Pe lungimen de ancorare, la anmiitusi preintinse, ce considerd ef efortul unitar in armi- tura prétensionata varinzi liniar de la zero la 0,85 Rp. 4. Caloulul elemtentelor din beton precomprimat la torsiune si torsiune eu ineovoiere se fa Ta beton armat conform pet. 3.5, tinind seama de precizarile de la pet. 5.3.8.2 si 3.8.3. Alegerea dimensiunilor sectiunii se face respectindu-se eondifia = — elemente eu armiturd preintins’ : aay (142)oe NR ak 5.4 Caleulul elementelor da beton precomprimat la ebeseali 41 Laele celelalte verifiedri necesare, se verifies gi respeetarea wm citiirile date de incdreizile de ealeul la obosealk + de obosealii, po lings in faza final’ sth soli Hie din beto precompriniat ka eave pot a praca fenomei lor eondif eforturile wnitare in secliumi normale viiaate In pet. 5423 3 fie de compresiane si mai mari deci. valorile limit — eforiurile unitare masime in sectinni nornuile si efort aril presiune, determinate in conformitate ev prevederile pet. 3.2 3155, entele de caleut la obuseali stabil'te couform pet 4 unitare prineipale de com 3, si um depaseased rezis valoaren 2, — cforturile unitare principale de intindere St nn deyrisease: Valuri Timild pentru efurtul vnitar minim, de compresinue in see(iuni normale : mia pentrw clemente fir restari de a-anbtars este 109, din efortul uni de compresiaue Ta tansfer sub aciunes precomprinviril, dar ni mai mult de S fmm? — pentru sectivnile din rosturile elementelor asa mblate din panouri prefalaieate : of 1 N/mm 1.3 Covficientul m, de inedreare (seat de imprecizie) al efortutui de preeomprimare se consi deri ew valoaren 0, Calculul elementeler din heton precomprimat Gradul de precomprimare | Dupa gradul de precomprimare AY, definit prin raportul TF), 415, elementele din beton. precomprimat se clasifie in : — elemente din beton precomprimat eu precomprimare total, pentru care : K>d — clemente din beton preewmpr at partial eu precomprimare limitata. pentru care Mii, lp h> ° Mi, — clemente din beton precomprimat partial en precomprimare moderati, pentru care : momentil de decompresiune, care anuleaz momentul produ de efortul de pre comprimare fa{% de imita simburelui central opusd margini intinse sau mai putin comprimate a sectiunit in exploatare si eare se determin’ conform pet. 5.54.13 de aceeasi Timiti'a simburelui momentul ineizedrilor totale de expleatare fat central ; Mf,o momentul inciredrilor de exploatare de lungk durati fatit de aceeasi limit a sim- burelui central ; Mfm» Momentul incireirilor permanente fat de aceeasi limita a simburelui central. 5.5.2 Ipoteze si conditii de caleul ta stiri limita de fisurare 5.5.2.1 Caleulul la fisurare a clementelor din beton preeomprimat total sia clementelor din beton precomprimat partial eu preecmprimare limitatii si precomprimare moderatt se efeetueazi prin Verificari la urmitoarele stiri limita = inehiderea fisurilor normale si inelinate fafa de asa elomentului 5 deschiderea fisurilor normale si inelinate; xime in beton ~ aparitia fivurilor longitudinale paralele en diveetia compresiunila m In transfer. 5.5.2.2 Condifiile de verificare la fisurare trebuie si fie respectate pe Intreaga deschidere a ele- mentelor.STAS 1010¢/0-90 — 5.5.2.3. Caleulul la fisurare se efectucazi atit pentru faza initial (Iransier, transport, montaj) cit gi pentru diferitele ipoteze de solicitare in faza finald (exploatare ‘forlul unitar i armilura pretensionati se introduce in ealeule en valoarea eorespan ritoare farci respective, siabiliti tinind scama de pierderile de tensiune conform pet. 5.2 4 Inciredirile pentru care xe calculeazi solicit sin combinatiile eorespunziitoare elaselor de verifieare conform pet. rile exterioare in sectiune se iau cu valorile 6. 5.8 Clase de condifit de verificare la fis urare 3.5.3.1 Din punt de vedere al conditiilor de verficare ta fisurare, pentru fisuri normale s inet nate fafi de ava elementilui, se deosebexe (rei clase Treadvaren ineele Ire ease se face in fut-tie de danatite sf contifile de utilize spe cificate in tabel at 19. abel 19 lesa de Gonaiti de | Incroar ere _____| jyeriiare} Dowenit de wttizare | tiizare | eonsgerate | Im zone ex amatarl Iv zm fir armtrt | , [ O" retensionate |” “pretenstonate : * + | exemente ain beton | —impermeabiti! tncareari de | Inebidersa taurtor | Rforturle unitare preconprimat total | (ate eSploatare” | normale ctor normale de Innere Eoarmatura preten ‘otal pete Inehiderea | determinate conside dence Hip | — oa ew | Fsurilor incline | rind scefinnea ne aresietate Conforms pels 3-352? | surat se iiteazt ha | mea Saloarea 1,3) 1 | fnctasi sub ‘mneareasi | ce ationeaz ty fame | Intermediare: (de _ i _ | execute =) 11 | Eremente din beton | — medi tari | Incireiri de Linilarea deschiderit , Deschideres fisritor Frecomprinat pare” | agrenvtate | exptatare | fsurbe noma ta | nonnate se Hniteard tat Saurew agrest | totale | inti: ye periite. | ta acstasi valor py cu precomprinare | Sitate foarte ch aceasta veriicre | ea labeton semat dar | statis vind | slaba's) Si se efeetueze nad ft mai mat de 3 9) frmatort pretenso | prin bimitarea, Ap | inclunty sub incited | gate dep SH? | — wedi cw | [atourea 100” | ceacfioneasa in faze Shran rnp: | apresittate | Xian intermediare "(le sano | ) eu precomprinare frees ae [SY Tashan 1 | Inde ind aploatare de | “nor nomnate 9, com rata pretensto Ainge aural | on pets 3.344 fate de Up SBP. le 1)"Thnltarea dese SBPA, THP ar i ec fiantor normale maturi nepretensio | | fa.0,08 mm: se permite nate complementare | | ca ceusta seriieare | fe ip PO 52, PC Wo) Sh so ctectucve naa prin liitarea Sey ha Guapiearen presede flor de ts pet Pe. | a a1 oy tnchiderea | isritne “netinate®, | enter _pel. 5 Tit | Elemente ain beton | — meat 898 | Tnedreiri de | Miuitarea deschidett | Desires, thuror precomprimat partial | —agreniitate | esploatare — fsueior normale ta | normale se tiniteazt Eiprecomprivare | saw medit ew) totale Nalerie:@ Wy2 om in | ta acelas) valor! ea funders aint ar- | agrsivitate | Moa tied agrestitate | 1a elon arma rwpdera'a Gutonaie | peste sabe | | tana agra | te tip PC 90 "teat eu | | Sitate fare sab aaresinilale | “e-osts nmin ea | Saba | ce agrvistate aba \ Unitarea eeschidert | | \ fisutor tina | | sont pel 5.57 1) Se aplica gh proteetit suplimentare date tn reglementiri speciale 2} fa ipsa precomprimarii transversale se la, prin calcul, suri de limitare a desebideit gi dezvoltiel fsu- rilor Inelinate conor pet. 3:3 3) In sectiunile resturltor dintre boltatl se aplicd urmitonrele condi 2 pentru class Te slorturite qiitare, vor Mk nual de compresiune, dar > 0.5, Navin Meniew Glace ff 31 111: nu se admit eforturt unitare de Tntindere, et esceptia cxzutul In eare se asigurd pre- tuarea eforturilor de Intindore prin-armtari ) La elemente bidiniensionate preconspriniate pe o singura diseclie. deschiderea fisurilor pe directia pe care ru actioneazi precomprimaren se lipiteard ast ae daira clascle Ti Il: apere Od mn sav se liitear3 efortuile unitare de intindere tn betom tn sectiune nefisurata ta valoarea Ji; pentru clase Ts! Mg pentru clasa TT a pentr eli TIT. 97" 0.2 min 5) Se aplicd si prevedel constouctive suplimentare date In reglem miGit speciale @) La elewnente-de acoper's din beton precomptlaat nu este necesara verificarea conditiel de tnebidere a fisuiTor ‘tn situalile In care se au tn ealeul 91 Ipateze de aglomerish de 28padi. De asemenea ia elementele pentru structuri de pereti nu este necesard verificarea condifiel de Inchidere a flsurlior In exzul IneBrcérit din vint,2 Incadrarea in elase se poate face in mod diferit pentru elenente diferiteate aceleiasi_con- Sinuetii, pentru diferite seetitani ale winui aceluiasi element si pentrt fibrele extreme ale uncle sree eceFiuni, ih functie de modul de aledtuire, preeum side gtupiile de inedreari si de condi {ile de exploatare considerate. 5.5.3.5 In cami! mediilor agresive se aplicd gi prevederile privind nefisurile de protsetie date in Teglementirile tehniee specifice. 4 Vevifiearea inehiderii_ fisurilor normale 53.1. Verificarca inchiderii fiurilor normale se face punind cnditia ea eforturite unitare in aia’ normale si fle tumai de compresiune si egale ee! putin eu valorile limita preserise, 5422 Caleulul in sectitni normale se face ea pentru materiale elastice si omogene, exeeptind camurile de la pet. 5.5.43. 55.4.3 Dacd efortul unilar maxim de compresiune in heton depiiseste 08 J, sub inedresrile Jeeeploatare, attnci este necestr si se tind seama deo distribute neliniar a compresinnitor. pe nsenienea, cate necesar Si xe {IN Seana de reduceres efort ull ea poebil ke star de inchidere a fisurilor, daed anterior fazei considerate, in zona comprimati a seetiunii sa per mis fisurarea, cu limitarea prin ealeul a deechiderii fisurilor. 5.51.4 Elementele colicitate la incovoiere, compresiune si intindere excentried, eare se calen- Tenet conform pet. 3.5.4.2, se pot verifiea in sectiuni normale cu relagia : MES gs a, = ED palm (14s) We jar elementele solicitate la intindere centrica cu relafia : —xe Ar Pom (i) in care , _ efortul unitar minim de compresiune din seefitme Ia marginea mai putin compri- momentul de decompresiune, care se determini en relatin : Min = Bile + 70) ¥, efortul de precomprimare in faza finals toy excentricitatea efortului de precomprimare (fat; fiunii) ; de centrul de greutate al yl Zy (asi) eu conditia : wile, 2 0,03 YM (ass) nyt Ae avin ammiturilor dispuse pe divecfia considerata (perpendicular pe directia Fisurii probabile}, cuprinse in primele dunt-trei phase ir, dispuse la eapatul clomentulni Ia distante de maximum 3 em, conform prevederitor pet. 7.5 si pe Kitinwa corespinzitoare suprafetel de ealeul considerate 5 dy Torta de intindere care se poate caleule ex rekafin . g[frow-& yeu ay ] Een Pa (189) atit integrala cit si sumele estinzindn-se de la marginea elementului pind la orice nivel y It care se calenleazit Z, (fig. 33) 5 valorile forfelor din arnitunile postintinse sau-din grupurile de arnstturt preintinse ; X,cos 2, componentele longitudinale si transversale ale forfelor din armiturile preten- Nisin 2 sionate inclinate en unghiul 5, fat’ de axa longitndinala a elementulai, semnul pozitiv fiind cel eare eovespunde sensuini forfelor din fig.= STAS 10107 cs eforturile unitare normale in beton in sectinnea de la extreniitates zonei de transinitere [; (fig. 38); Ray Tevistenta de calen) a armiturii [ransversale, eare se ia ea peur OB 31, indi: ferent de felt armiturit utilizate, ovservarit Belerminatea forte de tntinvere Z se poate face prin metadele teorietelastcitai, tn eazul in care armaturs necesard petra verifcures relale! (188) disput primele dond-tel plose de ba etal clencatalai, eonduve ta ufiizarea nor bare ew iamictral nisi mace dell 14 mm. attael He colead ae au tn cousiderare salle plase situate pee linglaie de tefl de ta eapalul elementuluis Me g Quy. Arméiturd ipastintinsé Fig. 39 5.7.9 Daci arniiturile pretensionate sint ancorate in deschidere, se prevede in zona de trans- mitere o arméituti nepretensionatt suplimentari, dispust paralel enava longitudinal: a cles mentului si dimensionati eu ajutorul relal Ang Ba, > Ath Ap oun €08 Soe SOB (190) in care & Unabiul dintre armiturd si o paraleli 1a ava longitudinal a elementului in puncul de ancorare (fig. 34). Aceasti amnituri se dispune po inslgiinea 2 ing’ ancoraj gi so extinde pe lungimea de fieeare parte a ancorajului (tig. 34)Bias Teloy,0-n0 = bs 6 PRAVEDERE DE ALCATUIRE PENTRU ELEMENTE DIN BETON ARMA 6.1 Grosinea stratului de acoperire ex heton a armacuritor Gel Straial de acoperite eu beton trebuie si asigure conditii favorabile de alerentii a arm’ fririlov si protectin aeestort intpotriva aciinnii agentilor fiziei sf chimict ai sedézlai in care este Nituat clemeninl de coustructie, Grosinea lat se stabileste, diferentiat, fit funetie de = fapul de element dinar, de suprafafi saw masiv) ; yeti armatarilor 5 = dint conditiile Ue expunere Ja intemperii si la umidititi ridieate 5 condivitle de expanere ln medi cu agresivitate chint — elas hetonuli; sradul de rezistenyi la foe cerut constructiei. Dintve acesti factori, condifiile eare trebuic respectate legate de iniluenta mediilor eu auresivitate chimied, inclusiv a atimosferei saline umede din zona Titorahului Mail Neeey site preeizate in reglementizile telnice specifice. iti 6.12 Din prnet de vedere al conditiilor de expunere Ia actinnea intemperiilor sf wunidi Tidivate, in medii von-iderate' Tri agresivitate chimicd, elementele de constructit Be 20, grosimea stratului de acoperire en beton a armitht- tilor longitudinale de rezistenta trebitie si respecte vatorile minime date in takelul 22, day trebuie TRtieeel putin exikicu L2d (in cate qd este diametral armatunilor) dar nu n-ai mult de 30 mm, Tn cam hetoanelyr de east Re 10 si Re 15, valorile din tabel se sperese ea 9 ront Ta elemen- tele din eategoriile I, TIT si IV.Dretumat | *etabeicat | retumat | Prefabs a de clement pe santicr at | pe santion | mins « stratulul de acoperire eu belon. ps ile din Tetoane de class > Be 20 Pact plane 6 curs. neewurh to 8 15 » = ftese ew Tali 130mm | planter ie tt peat = 1 | Strut trogen a | Fada fendi de ae 23 ® eure ie cutee ae apa ousnaeary La pldei st la pocetl susie minime ale stratulal de acuperie et eton date fn tata] 22 sh oma Deen si prevederea isla pel. G.7 se raporteacd ly arentturie de pe pritoal 2d 2 Voorle din paranteze slat date pentra grosiniea aeopevilt ew belon a wralislor de pexistenta ke perctit Tena ty cote) glisant 4 Venteu stementele din eatcsrig IY. vatoile date 4 ta Shut in contact ew apa sublerand, daci aceasta ue prez 1 La clementele structurale (grind. stilpl poreli ete) lin vateyerife Esl este at Ta zd postion sb torand care Inled in estegoria IIL. se poate menine sl pe aevasld porshinescsvust zivsluve a slit We ye perire cu eta ea si in partea suprateran'. Yealizind diferenjr de geosiave a slestani de souperite necesari fn Prarica sublerand pia teneuire. ett mortar de client de earea 2 MU! 2 Nirexica seoperiel et Beton Ia pnonrie wat prefatieate de fatty irate se stabieste cer reemtentartur tehaice apeeitice pentra vansteils din pate BALA Li cazul elementelor din categaria THE eae se ail is contiet ditcet eu Eehide, dacs Haut de contact oa lichivel xe protejea? prin (eneuire sue pris placae ew haanti, gosime sinatalul ste acoperire eu beton poate fi redusti adoptindese valorile dete iat iibelul 22 petra elementele din extegoria 1 ele trans ersale ale earenselor nv calesoriile Psi 11, 20mm lout cle pre 6.1.5. Aeoperirea en heton a amiiturilor trunsversale (etter, bs stidatey Grebuie si Ge de nininunt £5 sn. pentru elenentele pentru cele din categoria HIE si 25 nua pentru evte di fabrieate uzinatte dist categoria T se aulnvite reducorea 1a 10 nn 6.1.6 La clementele din eateyorin I, grostinile muininwe ale avoperd 22 Se sporese cu 5 men daci aint realiztte din hewn ew agresate v 6.1.7 Grosimea statelui de acoperite ew heton a araiturilor longitu de veguli, multiply de 5 sum si se obtine prin rotunjiven itn plus i ew heton date iu tabelul are, le trebuie sit fie, aut eu eel mult 2 am iin aminus a valorii determinate conform pet. 6.1.8... 6.18, 6.2 Ancorarea armaturilor 62.1 Ancorarea armiiturilor longitudinale 6.2.1.1 Pentra armitutile din bare laminate la cald, lungimea de ancorare necesari, dincolo de sectiunea in care sint solieitate maximal, se caleuleazi eu relatia le a (asi) in care @ diametrul anaatu (192)Bae adeventi si de soli seismice de ealeul A inalyime 1 Aitiile Lehnologice ale turninii hetonn Drme aderente in zone de ancorare (de exemplt, ka strueturi 6213 Penta a i Tate Wea ~ ae Valorite coeficientilor nore si toy Sint date in tabelul 23, in funetie de condigiile de fare descrise It pet. 6.2.1.2 Tabetul Gena ae ees w sito | conaii severe de saiciare | aderenta bun conditil | “55h eqnaiih defavorabile Hormale de solieltare oad | | igen aera | P| | tntindere 6 oo | 07 In canurite cind se cumulenz ecnitii defavorabite de aderen{a ew conditii severe de solicitare, valorile din {abelul 23 s¢ majureazt eu 20%, 2 Se considers ca avind conditii severe de solicitare + miturile elementelor cu rol de rezisten{i antiseismied in constrnetii din zonele F, numai in zonele plastice potentiale 5 — anmfiturile elementelor solieitaie for{e concentrate importante, situate la distante miei de fd Fat de marginea interinar a reazemelor ; — annaturile elementelor ealeulate la oboseali. a avind conditii detavorabile de aderenti cl © pozitie orizontaki in timpul tumnarii (saw o inclinare mai mich, mplasate in elemente eu indyimea > 300 mm si situate in parten de rizontaka), a elemental 5 rintiturile or re §1 grosime joutale din clementele vertieale ale struct S00 nine (pereti structurali, pereli de flor de rezistenta, avind rezervuare si silozuri ete.) 5 _ on justificare, in cazuri deoscbite, alte armaturi a care conditiile de armare, eon ii satt alte eatize pot influenta nefavorali realizarea wnei executate in cofraje glisante). a urile intinse ale elementelor din beton_armat obisunif, in eaznile eurente, ;. din relatia (191) poate fi determinat direct, din tabelul 24 “Tabelut 24 eat on 7 Conditii de aterm st de solleltare Be 10, Be 15) ‘Be 20, Be 25 Aderen{a bund. condifil or- male de solletare Condit severe de solicitare sa condifit defavorabile de aderenti Condit severe de salieitare fcumlate eu conditil defavo- rabile de aderent—- ih OO SESS LO 62.1.4 La clementele din betoane on agregate usoare, in cazul utilizarii otelului OB 37 ta armituri a edror dimensionare rezulté din calcul, Inngimile de ancoraj se majoreazit eu 50% iat de cole date la pel. 6.2.1.1...6.2.1.3 pentru elemente din beton obisuuit. 6.2.1.5 Necesitatea prevederit de cirlige la eapetele Darclor de armiitur si modu) eum se ian in considerare In determinarea Iungimii de ancoraj necesare [, se stabilese astfel : penirn armatwrile din ofel PC 60 si PC 52, prevederea de citlige nu este obligatorie ; daci se previ totusi citlige, lungimea lor desfignrati se include in J, caleulati ou relatia (9); solicitate la intindere, se prevad fa eapete — pentyit armiiturile din ofel OB 3 lati cu relatin (S91); at se previid eirlige a elror lungime desfiigurati nn se include in Ta barele ent rol de armituri: de montaj; AW se previid citlige Ia sumiiturile utilizate sich form de plase sudate si la ele care intr-o grupare oareeare de inciresi pot fi solicitate 1a compresitine. 33) Formele de eit e utilizate sint (fh cu indoire Ia 180° pentru barele din otel OF 37 ; — ext indoire La 90° pentru barele din ofel PC 60 si PC 52. hy, IN sectunea pho cae se misoord lungimea de cncorare a » Fig. 3 6.2.1.6 Penten anniitunite Grantilor gi, in general, in situatiile eind efmrtal de intindere din amituri se fiansmite in cea mai mare parte It estrenititile eleutensului (exemple : gvinzi- pereti), se reeomanda ea aneorarea si se realizeze prin buele de diameiris mavit, iae ded dimen Siunile'clementelor nu peril realizatea de astiel de buele, trebuie si sy prevail aneoraje et. dare transversale stidate de cele longitudinale, 624.7 Lamy e& ancorares ‘mien ale ancotare a placelor sudate din sitmi last noted -e stabileste considerind calizesza nuit prin eferiul de impluare a araxiturilor sansversile in heton Se consider’ c& li fiecare nod al plasei (fig. 36) se poate transmite de ta aenvituri ta veton o forti F determinatt cu relatia Vid Re in care 4, diametrul armiturii transversale ; 1, distanta dintre axele armiturilor longitudinale (pentru eare se determing lungimile dle ancorare}, dar nu mai mult de 30 4, i] | [fi slAnweorarea atmiturilor transversale 62.24 Pentey ctrieri si agvafe ancominen se realizeazi prin citlige (fig. 37 a) indoite la 13% carte 180" in cazul otvierilor din OB 37 si numai la 135° in eazul eelor din PC 52 san PC 60. | Povttmile eurbe ale cfigelor tebuie continaate prin portant reetilni de ungine ea coc ty ee cer aera cet Putin SOrmmneea exeepna eazcriion mentionate | la pet. 641.3. alf Aa [asa Rad aud d \ { | i ee o) Fig. 97 cle transversale ale hy}. Ancorajul se conside mec deste sudata pe reaselor studaie se aneoreazit prin sudarea de bare longitudinale izai dae pe portinnea de ancorare bara transversahi de deni hare lungituel Je ce diganetan eel putin egal eu cel al barei transversale 5 fo bari Tongitudinal’, de diametru cel putin egal cu tt de. 6.3 inmadirea_armaturilor 6.3.1 Alegorea sistemului de innidire GBA Innsidiier armaiuilor se realizewal, de regukl, prin suprapunere in sudwed saw prin suudare, orie in eal barelor cu diametre > 32 mm gi se S25 am. Nu se huvidese prin sudur bare ew dia divea prin susan este oblig Si pent barele cu diametre metre sul 10min. In yond plastice potentials gle elementelor partieipante 11 stiuciuri antiseissice se awmmtatilory in siuatiile clad nu poate fi esitati, fimedirils (turer barelor ev 16 pum se realizeaat juin suders, Te eazul clementelor dey vistentit verticale ale jate (atilps, diataganeh, aveast prevedere se aplied umanci le uivelul de Ia hoz claditibor 6 excentrica prin andar, Se exceptea: ri ete.), Ia rele Jongitudinale ale elemeniclor solieitate Jn intindere eentig avexcentricitate mica (tiranti, Lalpile intinse ale fermeler ec.) 5 armaturile inckire ale recipic ve este permisii funddirea ya Ja intindere innfdese, de regult, (lor eilinéy ied saw Vonconiel (rezer™ suprapunere, in) ummiiearele eonditié : voare, sik — arnuiturile 1,5 (la pereti de silozuri 1, > 2 Te 1,2 60 d+ 200 mm). 63.1.3 Nu se permite folosivea sudurii la innidirile armAturilor din otcluri, cle ekror ealitati fizieo mecanice au fost inbunatafite pe cale mecanied (sitmA trast). Accastit interdietie mu se Tefert si la sudurile prin panete de lx nodurile plaselor sudete exeentate industrial. 6.3.1.4: Innddirile se amplaseaai, de reguli, in zoncle cu efort minim in armituri. La elementele Vortieale («tilpi, diafrasute) se admite innidirea deasupra nivelului fiecirui plansen. Daci acest Gemente sint participante la structuri antiseismice, lrebuie si se fini seam de prevederile de Ia pet, 62.1.2 side restriofile referitoare ta nivelul de Ia baz precizate Ix pet. 6.3.1.1.6.2 Lundin p B21 Pe fu suprapenere nirw are siusile din have laminaty br cal! lunginea de shprapunere necesa se deters i can 1 ennfivin velatied (INS: se(iunen @ sf arig etter aemitturilor Aca sh se eespecte ceantitia ree cole diy PO Sa gh PL ay araniturile vinse ale elenecntel ¢ colivitate Ie fneovoiere at fried Gaviiviere fate nies et sseeptia High Lie ad stlpiler corr dor pertiesy strget it atatfsnitiey ce) puelugioae Ai pri tps plete ond fe Teva awildig eapelwatdoving c < 025 Ita. se aeiniiecs in tebelia cibE sire ak che In toon exported a2 36 pun tls inewsuietoare teat eoansle respeetive wecidery, in mad sinplitien!, rayertul iaite monies rw carintuniis funsalitec In zeste fe ere sie ee weet rami seliek spreshane, Teves Ten cuphapenrne ieetaie sh fie te: 20d in ened lomontelor din beiatie de chad Be 23 9m d be eaaul eslar is botnene de das > Bs dlupi Preetin anes etter de rezisieutd se fice prin Prat. Lineeiines po ventions 2 plasclar sudate oy se fice eterno ghoynenits itor shinee speedier GALA Inti + surg parte ee disttrerins bar se PeMLEW proieetares sit Is ce Sui nm py oD jangin 2 eit Roenspacim dd legete teas le ew si re se iy se ts fice five eu inne odoele de sudsre sbiuuite, cone referiteate Ia sitlarex siudtordon div efbbeien. in eae sitet wer de sti fe. Condes de eianel ie cle a gensitindi Jeketes mn! adimise muimai Ne eso al sinieve tiie patki geneic piedairee tied aor suplinien Lerie de Lbeiniicia ercchisied a oferty de sudan ci a cliselor se fice fn seelagi ined ek postr Lneteber, BSBA La verifical aL snduntor Ce te tmbingrile elementelor py efat paute le surveturd say fselmnioe creduie si se the lee majerares ef partici celal ds enleul pont, conscntnit det le ds eforguzi inn sie, conforms roglomentinilar telasice pene in proiectares const 633.5 La stabiliren Giant dor iitve barde sunkturdi lengiiutinale trelnie «tse (ind seama de spatiile supli utiliza. 634 Alte sisteme de GALL Ctilizaren altor sisteme do innidive decit cele precizate Ia pet, 632 3 6. plu innidirer prin dispozitive mecanice, prt mumoane nictalo-termic Sucle suprapuse iiirile clemuentelor prefabricate ete.) este aduti tri tehnice =pecifice som de Tendamentini teoreticn-eyporimentale on euitare cespate de eelise, cchilii ete,, In fonetie de sis de innadire ine (de exem- sau prin presare, prin pe boza de reglemen- La inniidivite prin bucle, raza de eur inter ews 4d Ja barele din O18 37 eu d < 20 mans Gd In barele Gin OB 87, eu d> 20 an Gd Ta harele din PC 32, PC G0 eu d < 20 mm 5 sd la barele din P92, PC 60 cu d> 20 mm, si fie cel patinSTAS 10107/0-90 - ae 64 Provederi suplimen 6 pentru stilpi GAA Pregentole prevederi se referi la stitpii eu eforturi axiale xemnifieative N (v- > 0,05). hit Prescriptiile de anmare sint date diferentiat pentew wry nipa A: stilpi participanti la structuri antiseismice incadrati in elasa a din eate- goria de Ia pet, 1.2.5.1 in zmele seismice de ealeul A.B - qrupa B siilpi participanti la structuri antiseismice, ineadrati in clasele b sie din extegoria de la pet. 1.2.9.1 in zonele seismice de caleul A...B si in clasele a si b din categoria de la pet. 1.2.5.2 in zona seismiea de ealeul F 5 — grupa Cr stilpi nepartieipanti la structuri antiseismice, ineadrati in eategoria de Bh pel, 12.53 sh stilpidin elasa e din eategoria de ln pet zona seismicn de erent F foarea grupare a stilpilor : GAZ — Soetinnea de betwn Dimensiunile kxturilor seetinnitor forme ortogonale (LT, eruee) trebaie si fie unaltiphy de 50 mm Dimensiunile nyivine + 250 mm pentru Rilpi monoliti Cl D> 250 mm) si 20 wm petra eek prefabrivati eu solicit reduse. ly slilpit cw svetinnes dreptinghinku’ sau de alte coi eu sectiunea cireulart Raportul intre Lilurile sectiunié se stabileste, de reguld, dy) < 2,5 (la stilpit eu seetinni in forma de 1, T cruce ete, liuitares se referi le raportul intre dintensfunile maxime de pe cole dau ditec{ii}. Fae exceptie stilpii halelor judastriale eu podiri rekante care an_portale de frinare si ai alior construetii la care dupa una din diveetii sint previizute, pe linitle stilpilor, slomonte Hide de contravintuire, in care eaz rezullz valori mai mari ale raportului h/b. De asenienea, Fae exeepie stilpii sirncturilor de ekidivi inalte de tip tub perforat 6A Armuturite longitudinale GALL Diametre tninine si meaxine ale armiituriloe : diawelve minine : 12 nin pentra bare din PC GO si PCO52, 14 mm pentra bare din Ob 87. Lat stilpii tnmmati in vidarie ai strncturilor eu ziduri portante, aceste diametre pot fi reduse eV 2 nim, La stilpii nestructurali, diametral minim : 10mm ; diameire masime recomandate : 28 mm pentrn stilpii din beton obisnuit si 22 mm pentru ci din heton en agregate: nseare 6A32 Disaute wivime si masime inte bar distant Tiberi osininet intre bare : distant neaxinei din ay in ay : 250 mm (fig. 38) Se admite armarea cu numai patra hare dispnse I catturite soctinnit ba stilpi avind laturile sectiunit < 350 mm in eazul stilpilor din grupa A si 400 mm in ewaul color din grupele B gi C. La stilpit en sectiune eireukur numirul minim de bare este sase, Fig. 386.4.3.3. Procentul total de armare longitudinal’ p pA ope, (i) Si ptocentele de srmare pe fiveate laturi trebuie 100 mm, deA, portinnile drepte de la eapotele ciiligelur etvierilur trebuie si. tie wh se provede Ia pei. B22 sf fig. 37 Bol.tl Pe angcnily de tom dle stilpi, etnias tnedrie ind ine prin suprs punere a ilar t ule, In teale arupele i, respecting se 3 2 cash eamditii en la pet. 6l cation tadesiti tice portiunit de hingine 1, fn ea wd inatdinis tah pind deta fcy superiose’ «find pifistrats de hy fat 8 Ailpilor din sumpele Asi D se pre lor po disivata pind be pardoseli hate cea tai 645 La siilpii din grape ke care raportel iatre indleames liber pa regulile peeizs soctitnii Sransversale este Hoh <8 (SUT pt eet), elrieell se indlese~ pet. GAA2 pe toasi inalliaen wivelubti respectiv GAG Diameinul chietibor trebnie ot sie 1A din diunetrul masin al snsteritor Joust dinale, dar cel putin 6 mm, en eseepiia dinmetsnlal eivierilur pestue rath at ilpilor ditt grupa AA care trebitie sf fie er payin 8 ns CAAT Necesitaten wliliaeii de ei4e! neqorines sali se stabitegte finital seama de urngitoarele : <200mm op ee inal. ae en here Ion 2. BY b) die trehuie din gtupr A, Tee: inate = sau de ant (Hh ie togati fie Iegate disiants: intre dow de un ents de ey pumai din dari in dona de calguri de etrioy sat de agrati ( nitive ale acetora este 2208 mm, De gscnienea, Ja xalpii eonstruetiilor hanet seianiek deesteuT so adnate ronelor plastics potentiale, po iaturile eu se proved numa efvieri perimetry in afar nea << 400 tank, ek Ged dare pe Leting : Resi fy se provid etrieni weporimetrali in eazatie ind au peste 8 pwirimen Taturit ne som mun si cin atari aged nirimea Laturii mai a sectiaait est $69 nam) Ly scilpi dan grap 8 bare Dousiaetimle pe Tatur an peste 1 bute longitdinale pe 6A ealea Vrosou al de ararire transversal po divertit anei Laimi ba seetinaii stilprlai se cal- et velagin MA (%) (196) b in care aria soctinnii wnet raniuri de elvier 5 py, ntasitvul de ramuti de ctriert interseetate ce un plan paratel eu Latur U5 a dlisLanta thtxe etrietd pe inatgimen stilpata, on ATI, = Nolatile tp si ne se refers si ta agrate Pe divestia finetrei laturi, procentul de armare transversali trebutie si fie « =k din griapa Bosi Cs pe> 010% 5 ~

S-ar putea să vă placă și

• It Ends with Us: A Novel

  

  De la Everand

  It Ends with Us: A Novel

  Colleen Hoover

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (5824)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5808)
• The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  

  De la Everand

  The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  Jeneva Rose

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1119)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (353)
• The Art of War: A New Translation

  

  De la Everand

  The Art of War: A New Translation

  SUN TZU

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3044)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (20054)
• The Handmaid's Tale

  

  De la Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (13227)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  De la Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (20479)
• Good Omens: A Full Cast Production

  

  De la Everand

  Good Omens: A Full Cast Production

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (10911)
• Remarkably Bright Creatures: A Novel

  

  De la Everand

  Remarkably Bright Creatures: A Novel

  Shelby Van Pelt

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (5638)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De la Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (3294)
• And Then There Were None

  

  De la Everand

  And Then There Were None

  Agatha Christie

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (8971)
• The Hobbit

  

  De la Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (25198)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  De la Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3321)
• Freakonomics Rev Ed

  

  De la Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7865)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2484)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  De la Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (12954)
• The Hobbit

  

  De la Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (24586)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  De la Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2558)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  De la Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2499)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2568)
• American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  

  De la Everand

  American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (12520)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  De la Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2507)
• Good Omens

  

  De la Everand

  Good Omens

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (12041)
• How To Win Friends And Influence People

  

  De la Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (6532)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  De la Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Bronte

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9974)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  De la Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5719)