Anul VII nr, 1/2015 Revista de studii de securitate si informatii pentru aparare Revistd cu prestigiu stiingific recunoscut de Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNADTCU) Directia Generala de Informatii a AparariiNoi valenje ale abordar Gabriel ANGHEL, Liviu IONITA hibride in confictele contemporane. Amenintarile hibride. O provocare la adresa pacii si securitafii globale. Corina BUCUR Sprijinul cu informagi ire in condiqiile rtzboiului hibrid. ‘Ovidiu FRATILA Iosif SOLOMON Contopirea si influentarea reciproci a lumilor generafionale in relaiile internationale contemporane. Tulian CHIEU Islamul $i violenjele de sorginte istamisti in Europa. O perspectivi socio-antropologica. ‘Alina IONITA, Transformarea Orientului Mijlociu. Perspective istorice si moderne. Daniel COCOLICT Bogdan MARCU Actualitatea fenomenului terorist. Organizarea si modul de actiune ale structurilor teroriste. Marius LAMBREA Dependen{a Europei de gazele rusesti Dan-Marcel BARBUT Tehnologii care vor modifica aspectul campului de luptit ‘Alexandru DUMITRIU Francise ROMOCEA Gheorghe TATARASANU. Marian STAN ‘Securitatea nationala in contextul dependentei de sistemele de infrastructuri critice ‘Alexandru GEORGESCU Stefan POPA, Stefan-Ciprian ARSENI Iulia IVANESCU Ciiteva considerafii teoretice privind etica activitiii de intelligence. ‘Comelia VASILESCU Emanuela JONITA Cyber-psihologia. Impact si consecinge asupra luptitorului, Cristian DOBRE 15 20 28 34 a 66 78 81 91INFOSFERA NOI VALENTE ALE ABORDARII HIBRIDE iN CONFLICTELE CONTEMPORANE Abstract Dr, Gabriel ANGHEL Drd. Liviu IONITA* Currently, there is an increasing degree of networking and interconnection of risks and threats. Therefore, state institutions and international organizations face difficulties in terms of anticipation, prevention and combating. The new threat is dynamic, nonlinear, it is subject to rules, it is difficult to predict, and its effects are difficult to quantify. In order to capture and describe the characteristics of the new type of conflict was introduced the term “hybrid” to define in a better way the complexity of current conflicts, the number of actors involved and the ratio of net unconventional actions carried out against those classics. Keywords: interconnected risks, hybrid threats, Afghanistan war, Ukraine crisis, Islamic State of Iraq and the Levant Evolufiaprovocirilor la mediului contemporan de securitate La inceput de secol, lumea a intrat intro noua fazi de evolutie, marcati de coexistenta gi confruntarea unor tendinfe pozitive cu altele generatoare de riscuri si ameninjiri. Vechea ordine mondial’, bazati pe logica bipolari — caracterizati de rivalitate si capacitate de anihilare reciproc’ a unor state si blocuri politico-militare — a disparut, in timp ce germenii unei arhitecturi globale de securitate ocupi un loc tot mai important in cadrul preocupirilor comunitai internationale. La nivel global, lumea continua si rimana puternice conflictuali. Motoarele conflictelor opereaz atat in domeniul accesului la resurse, la mecanismele de distribujie a acestora si la adresa piete de desfacere, cat si in cel al diferentelor identitare de natura civied, etnica, religioas culturali sau ideologicd. Probabilitatea” unui conflict militar de mare amploare nu este foarte redusi, iar conflictele regionale si cele interne pot fi mai frecvente, cu efecte directe sau cumulate, tot mai greu de controlat, Mediul de securitate international se afl’ intr-o rapida schimbare. Unele schimbari sunt lineare si previzibile, fie c& decurg din evolutia obiectivi a mediului de securitate, fie ci sunt rezultatul unor strategii si programe, Altele au caracter surprinzitor, seismic sau de. discontinuitate strategica si sunt insofite de o doza de incertitudine semnificativa ca natura, amploare si durata. Pana la 11 septembrie 2001, fenomene precum terorismul, traficul de droguri, traficul de arme, migratia ilegald, spilarea de bani se manifestau aproape separat, motiv pentru care institufiile nafionale si internationale abordau aceste fenomene tot in mod separat. La un moment dat, s-a descoperit ci ar putea fi observat un nexus al acestor probleme diferite, utilizat de citre retelele criminale interne si transfrontaliere drept modalitate de agi spori eficienta. Prin natura lor, riscurile si ameninfarile contemporane cunose crestere a gradului de relationare si interconectare, generand dificultati institufiilor de stat si organismelor internationale in ceea ce priveste anticiparea, prevenirea si combaterea lor, atat din perspectiva interna, cat si externa. in plus, noul model de ameninfare este dinamic, neliniar in incidenta, nu se supune unor reguli de angajare sau constrangeri, nu dispune de o doctrind proprie, este dificil de prognozat, iar fectele sale sunt grew cuantificabile, Trecutul nu foarte indepartat ne ofera experienta unor inamici, in general simetrici, predictibili, omogeni, dinamici gi "Autorit sunt expertiin cadrul Ministerului Apardrit Nationale.INFOSFERA interconectati, cduténd mereu s& evolueze si si se adapteze Astfel, pentru a oferi un rispuns prompt si adecvat acestor provociri, a fost necesari regandirea mecanismelor inteme ale sistemelor actuale de securitate, atit la nivel nafional, cat gi international, urmarindu-se o mai buna adaptare in ceea ce priveste apirarea statelor si alianfelor. in consceinj, structurile militare — principalul actor implicat in incercarea de gestionare a situafiilor de eriza si razboi — au fost supuse unor transformari graduale, astfel ineat si devini mai flexibile, mobile, autosustenabile si capabile si intreprindd acfiuni militare in medii foarte diverse, de cele mai multe ori departe de fara de origine. Experienfele actuale ne intdrese convingerea ci adversarii care dispun de capacitati inferioare armatelor modeme devin inovativi, utilizand, simultan gi in aceeasi zon’ de operaii, actiuni de tip conventional combinate cu actiuni de tip neconventional, asimetric. Astfel, conflictele militare actuale se desfagoard intre indivizi, grupari transnajionale sau organizatii internationale care deruleazi actiuni specifice de lupta atat la nivel local, limitandu-se la zona de operafii, cat si la nivel international. Tehnicile, tacticile si procedurile diverselor forme de violenti (insurgenti, terorism, atacuri de intimidare, atacuri cibeetice sau informationale ete.) se perfectioneazi continuu, find angajate inclusiv mijloace economico-financiare sau politico- diplomatice. Acfiunile militare au devenit tot mai dependente de clemente si componente non- millitare si vor implica, pe langi comunitatea de informatii, © colaborare mai strins& cu alte structuri de fort, de stat sau private, descentralizate la nivel tactic, De fapt, acest tip de abordare cuprinzatoare ofera posibilitatea formularii unui rispuns adecvat, echilibrat i simetric la ameninfarile haotice si asimetrice Exista ins o serie de limitari in ceea ce priveste contracararea actiunilor intreprinse de adversari, fapt dovedit atit de experienta Israclului in confruntarile permanente cu Hezbollah si Hamas, cat si de experientele NATO gi SUA in conflictele din Afganistan si Irak. in cazul_ campaniilor militare_ din Afganistan gi Irak, att migcarea taliband, cat gi armata lui Saddam Hussein au fost nevoite si se retragi rapid din fafa forfelor Occidentale, net superioare din punet de vedere tehnologic si al instruirii. in pofida acestui fapt, situafia din cele doud spafii de confiuntare s-a complicat, generdnd unele dintre cele mai ample erize de securitate de dup Razboiul Rece, demonstrnd ci, de fapt, forfele coalitiei internationale s-au confruntat cu un nou tip de conflict, diferit de cel clasic pentru. care erau antrenate si pregitite, Gestionarea acestuia a implicat intrebuintarea unor mijloace variate gi diverse de natura politica, ideologicd, cultural’, economics si social, concomitent cu desfigurarea operatiilor de stabilizare si reconstructie post-conflict. in acelasi timp, comunitatea intemationala se confrunti cu 0 —exacerbare a fundamentalismului religios si, in special, a celui de sorginte islamic, care a cuprins o mare parte a arealelor locuite de populatie musulmana, si nu numai, cu repercusiuni semnificative in planul securititii globale, afectind deopotriva state cu populafie majoritara de religie islamica, precum gi state occidentale, La principalele fenomene politice si sociale care au marcat ultimele decenii se pot adiuga si cele aparute recent, unele aflate inci in desfasurare, ale ciror consecinfe $i finalitate sunt ined greu de anticipat: criza statelor din Orientul Mijlociu si Nordul Africii, expansiunea extremismului religios promovat de Statul Islamic in Siria si Irak si, nu in ultimul rand, criza ucraineana. Contextul in care F. Rusa a trecut la utilizarea instrumentelor de ford pentru susfinerea intereselor geopolitice schimba atat paradigma de securitate actual, ca urmare a implicatiilor la nivel regional si mondial, cat gi strategiile de contracarare a unei astfel de ameninjiri venite din partea unei superputeri Provocirile generate de actiunile F. Ruse pun sub semnul intrebarii o trasiturd major a mediului actual de securitate, pani de curand pe deplin acceptata de analistii in domeniu, cea reprezentati de absenja unui conflict major, conventional, care s implice prineipalele puteri ale lumiiINFOSFERA in acest context, trebuie remarcat faptul c& solutionarea conflictelor urmeazi permanent un ciclu de adaptare aflat in evolujie si, de aceea, modalitatile de raspuns militar nu pot fi nici ele constante. Principiile generale de intrebuintare sunt valide in orice imprejurare si, din acest motiy, ele trebuie corect definite, iar adaptarea la cerintele operatiilor prezente sau viitoare necesita. a fi realizata prin optimizarea procesului de transformare. in acest sens, analistii militari au sugerat c& rizboiul/conflictele viitoare vor fi sub- conventionale’, neregulate saw/si neconven- tionale, si au recurs la analiza acestor forme de razboi, considerate incd neclare, dar care au inceput sa se produc cu o frecventa si letalitate din ce in ce mai mar in literatura americana* conceptul de stizboi_neconventional” (unconventional warfare) se refer’ la activititile desfagurate de o miscare de rezistenti/insurgenta pentru a constrange, submina sau risturna— un guvern/putere ocupanta prin operatii purtate prin intermediul sau cu o forta ilegald/auxiliara/de gherilé into zona interzisi. Acelasi document defineste razboiul neregulat (irregular warfare) ca fiind o lupti violent’ intre actori statali $i non-statali pentru legitimitate si influenf’ asupra unei populatii relevante. Razboiul neregulat favorizeazi abordirile indirecte si asimettice prin faptul c& poate angaja intreg spectrul de capabilititi militare si de alti natura, cu scopul de a eroda puterea, influenta si vointa adversarului, Astfel, razboiul viitorului se prefigureazi a deveni un conglomerat care schimb3 raportul actiunilor militare de tipul armata contra armata” in favoarea actiunilor informationale, —psihologice, de boi electronic ete. in prezent, in locul amenintirilor cu abordare clara si fundamental distinct (conventionalé, —neconvengionala, __terorista, insurgenté etc.) au aparut forte care au capacitatea de a angaja simultan toate formele gi tacticile de lupti, inclusiv activitati criminale (contrabanda, trafic ilegal cu droguri si arme, narcoterorism), pentru destabilizarea guvernului local sau pentru incurajarea si asigurarea resurselor insurgen{ilor/luptitorilor_ neconven- tionali. Aceste ameninjari pot veni din partea unor state sau actori non-statali care selecteazi si folosese o gama de tehnici, tactici, proceduri si tehnologii pe care le aplicd simultan prin metode noi, pentru a atinge scopurile strategice, culturale si geografice vizate. Abordiri conceptuale ale termenului ,,hibrid” Pentru a putea descrie diversitatea noilor ipuri de conflict apirute recent, a fost introdus termenul hibrid, care a dezvoltat directii complementare de dezbateri referitoare la ameninjare hibrida si razboi hibrid, sintagme conceptuale aflate ined in dezbatere in mediile de specialitate. Consideram cA acest termen nou poate defini mai bine complexitatea conflictelor actuale, multitudinea de actori implicati si raportul net de actiuni neconventionale desfagurate in defavoarea celor clasice. Astfel, se poate face o diferentiere intre abordarile tactice desfigurate in conflictele clasice, majoritare in perioada Razboiului Rece si dinaintea acestuia, si cele actuale care imbina trisiturile conventionale si neconventionale, Proportia dintre cele doua caracteristici difera de la un conflict a altul, ultimele confruntari armate reflectind raportul direct existent intre ponderea componentei neconventionale gi complexitatea conflictului si raportul indirect dintre aceast’ componenta si identificarea unor modalitati de solutionare a acestuia. And la aparitia si vehicularea termenului de ,rdzboi hibrid”, care s& reflecte provocdrile asociate conflictelor modeme, literatura de specialitate americana a uzat de conceptul de wtazboi combinat’, considerat a fi precursorul celui hibrid. Sintagma de —_,razboi__combinat” (compound warfare) a fost lansati de Thomas M, Huber in anul 1996 in articolul Napoleon in Spania, unde a incercat si descrie modul comun de actiune al fortelor regulate cu cele neregulate, intr-un demers de analizi a motivelor pentru care impdratul francez nu a reusit si pacifice Peninsula Ibericd*, Autorul defineste razboiul combinat ca find similar cu toate marile conflicte care au avut componente conventionale si neconvenionale semnificative yi care au actionat simultan sub aceeasi comanda”. Huber a analizat modul de actiune combinat al forfelor regulate cu cele neregulate, explicdnd rolul si functiile fiecdrei categorii in diverse ipostaze. Astfel, actiunea _forfelorINFOSFERA regulate il determin’ pe adversar si concentreze forte similare pentru a le interpune acestora, simultan cu aparifia necesititii dispersarii fortelor regulate pentru a putea contracara eventualele atacuri ale fortelor neregulate. De aici provocarea pentru cel care are de infruntat un adversar care actioneazi_ simultan gi combinat cu ambele tipuri de forte’. Contracararea unci acfiuni combinate poate avea rezultate doar in situatia in care adversarul dispune de forfe si mijloace suficiente, cu un grad crescut de mobilitate, care au capacitatea de a angaja simultan si eficient ambele tipuri de forte. Ulterior, ca o consecinti a nevoii de adaptare permanenti a forfelor SUA la noile realitdji ale mediului neclar de confruntare, in gandirea militara americana a ultimului deceniu a apirut si s-a dezvoltat conceptul de ,rdzboi hibrid”. Varful de lance in dezvoltarea conceptului a fost reprezentat de o echipa din Corpul de Infanterie Marina a SUA, condusi de Frank G. Hoffman gsi James N. Mattis, considerati pirintii conceptului de rzboi hibrid, pe care Lau lansat in anul 2005, in articolul Confruntiri —armate _ viitoare. —_Apariia razboaielor hibride’. in opinia autorilor, conflictele din Afganistan si Irak au influentat procesul de echilibrare a gandirii strategice americane, care, in prezent, trebuie si ia in calcul modalitiji de raspuns in fafa unei palete largi de ameninfari la adresa intereselor SUA. Pe de alta parte, in cadrul aceluiagi articol subliniaza ideea cd ameninjarea conventionala nu va dispirea niciodati, iar forjele armate americane trebuie s4-si mentina superioritatea in acest domeniu, pentru a fi gata si duc oricand un rizboi major, de inaltd intensitate. Superioritatea neti a capacitiilor militare americane obliga posibilii adversari ai SUA sa identifice solutii de nisi, prin evite contactul direct, prin mijloace conventionale, gi si recurgi la combinatii tactice si tehnologice neconventionale, in__vederea—_obinerii avantajelor strategice dorite. Acestea reprezinti, in esenfi, ameninfarile hibride, adic& cele care determina producerea razboiului hibrid. in cazul —ameninfarilor —_hibride, componenta neconventionalé are o pondere dominanté in raport cu cea conventionali, deoarece, prin metode specifice terorismului gi crimei organizate, insurgenfei, prin atacuri cibernetice sau informationale, pot fi afectate mult mai usor interesele de securitate ale unui stat puternic. in marea majoritate a situatiilor, ameninjarea hibridi este generat. de un adversar care urmareste obfinerea unor victorii tactice care, sprijinite de operafii informafionale (cibemetice, psihologice, manipulare, mass- media ete.), capata importan(a strategic’, Putem afirma cA, in prezent, suntem in situafia in care ne confruntam cu 0 varietate mult mai mare de ameninfiri, de multe ori generate simultan, de actori diferiti, in toate mediile posibile. De aceea, devine din ce in ce mai greu si catalogim — conflictele actuale—drept ,conventionale” — sau__,neconvengionale”, deoarece oponenfii combind o multitudine de capacititi si capabilitati intr-un amestec complex, neclaritatea modalitijilor de abordare devenind 0 constant. Provocarea nu va veni de a un stat care selecteaz o anumiti abordare, ci de la state sau grupuri fri apartenenfi statal’, care aleg din intregul arsenal aflat la dispozitie tehnologii si tactici care se preteazi strategic la propria geografie si cultura’, Ideile lui Frank Hoffman au fost preluate si la nivel oficial, in anul 2007, in cadrul unui document care reglementeaz’_—_operafiile intrunite ale forfelor SUA: Asa cum s-a intémplat uneori si in trecut, conflictele viitoare vor aparea sub formé hibridé, avand in continut combinagii diverse, dinamice si simultane de organizatii, tehnologii si tehnici care sfideaza categorisirea”®. De asemenea, in documentele de instructie ale forfelor terestre americane, ameninfarea hibrid’ este catalogat’ drept combinatia diversd si dinamicd dintre forte regulate, neregulate si/sau elemente criminale, unificate pentru a genera efecte benefice”. Sintagma ameninjare hibrida” este folositi mai mult in legatura cu. conceptualizarea unei descrieri_ realiste de ameninfare ce defineste modul in care potentiali adversari isi folosesc capabilitajile de care dispun pentru’ a _—contracara__avantajele convenfionale, considerate simetrice, pentru indeplinirea obicctivelor strategice. in acelagi timp, conceptul de ameninfare hibridi poate fi considerat un amalgam sofisticat de activititi far restrictie, caracterizate prin conducere descentralizati, activitati militare si non-militareINFOSFERA intrebuintate simultan, 0 combinajie de traditionalism si asimetric, acfiuni neconven- fionale, inclusiv din sfera _criminalitayii organizate, adaptate unui mediu operational complex, toate in scopul adoptirii unei decizii adecvate situatiei'!, Ameninfarile _hibride fructificd, in primul rand, _vulnerabilititile adversarului, Combinarea mijloacelor conven- fionale si neconvengionale alese coincide cu slabiciunile si vulnerabilitatile identificate ale adversarului, Cu alte cuvinte, amenintarea hibric poate fi definiti ca fiind acea activitate concertatd a unui adversar statal sau non-statal ce incorporeazi intr-o manier’ adaptativa si rapid elemente diverse si dinamice ce jin de spectrul conventional, asimetric, terorism si criminalitate onganizati, precum si de mijloace neconventionale gi non- militare, simultan, folosind intregul spectru de conflict ca o for{i unificati pentru atingerea obiectivelor propuse’”, Actorii care produc ameninfiri hibride aut si utilizeze mass-media, coruptia la nivel politic, infrastructura militar si social in avantajul propriu. De asemenea, vor crea instabilitate sociali pentru a produce respingerea de citre populafie a forfelor legitime. Operatiile desfisurate de astfel de actori au un grad ridicat de adaptabilitate, utilizand tactici conventionale, neconventionale, asimetrice si specifice crimei organizate in diferite combinatii, in functie de situatia creat 1a un moment dat. Razboiul hibrid contemporan reprezinti 0 noutate prin faptul ci presupune obtinerea succesului simultan, pe toate ,cdmpurile de lupta” care presupun prezenta populatiei locale, fiind dus cu participarea implicit a populatiei, sub ,privirile” uneori pasive sau neputincioase ale comunitafii internationale, Problema care apare in razboiul hibrid rezida fn faptul cd potentialul adversar incearca si eludeze victoria militara, concentrindu-se pe obfinerea victoriei politice pe termen lung. In relajie directi cu acest aspect trebuie avute in vedere trei elemente decisive'’: concentrarea eforturilor in domeniile cognitiv si moral (influentarea voinjei populajiei inamicului gi izolarea temporaria populatiei proprii, cu scopul de a reduce posibilititile de influenjare); forma evazivi si fluid a ameningérii (inamicul hibrid are o amprenti fizicd greu de descoperit si angajat, deoarece se disipeazd in mediul inconjurator, poate prelungi conflictul, duednd la epuizarea resurselor si diminuarea voinjei _adversarului); existenta capabilitailor de lupta in intreg spectrul de conflict (globalizarea, disponibilitatea si accesibilitatea financiari_ a _—_tehnologiei informatiilor, mijloacele cibemetice si sistemele de armament modem usor de procurat). Opiniile specialistilor _referitoare la definirea/semnificatia conceptului de rdzboi hibrid prezinta atat asemanari, edt si deosebiri, toate ins subliniind evolujia ameninfarii si necesitatea adoptarii de cdtre forfele armate a unor strategii eficiente de contracarare. Rizboiul hibrid va reprezenta forma dominanta a confruntarii in secolul XXI din cauza prezenei extinse a ameninfirilor hibride care combina atributele diverselor forte, operdnd in acelasi timp ca trupe regulate, formafiuni de gherila, elemente teroriste sau criminale, utilizdnd arme si tactici de tot felul, fra a fine cont de legile razboiului Razboiul hibrid presupune angajarea simultana a mijloacelor convenfionale si neconventionale de ducere a luptei, precum $i adaptarea permanent a mijloacelor politice, militare, economice, sociale, informafionale sau diplomatice pentru objinerea scopurilor politico- militare propuse. Ameninfarile hibride care genereazi un astfel de razboi incorporeazi o gami variati de capabilitaji conventionale, tactici si formatiuni neregulate, acte teroriste, actiuni violente, coercitie si criminalitate. Acestea pot fi desfigurate de grupuri separate sau de citre aceeasi unitate, dar sunt, in general, operational si tactic, directionate si coordonate in zona de ducere a luptei, pentru a realiza efecte sinergice in dimensiunile fizicd si psihologicd ale conflictului la toate etapele de ducere a rizboiului. Conflictele hibride le putem considera ca find cioeniri sau situafii de erizé cu un spectru larg, care includ atat dimensiunea fizicd, cea conceptualé: prima reprezintd impotriva unui inamic armat, iar reprezinté lupta complex pentru céstigarea controluluiperceptiei populatiei indigene din zonele de conflict, sprijinul populatiei civile din statele contributoare la operafii si sprijinul comunitifii internafionale,INFOSFERA Abordiri hibride in conflictele actuale Pentru a exemplifica__afirmatiile anterioare, am ales ca exemple conflictele armate majore aflate in plind desfasurare in Irak, Siria, Afganistan sau Ucraina, pe care le putem incadra fir mare dificultate in seria celor hibride. Toate aceste confruntari prezinté unele similitudini, in primul rand din punct de vedere al oponentilor, respectiv grupari de forte neregulate, foarte bine dotate si instruite, folosind mijloace si metode att conventionale, cat si neconventionale, care se opun forfelor de securitate nationale, indiferent cd vorbim de cele irakiene, siriene, afgane sau ucrainene, pentru obfinerea unor obiective finale. Tot la capitolul caracteristici comune putem menjiona echipamentele si tacticile folosite de fortele neregulate, care reflect’ o combinare eficienti de armament conventional de inalta tehnologie cu tehnici si tactici de tip insurgent. Totodatd, aceste grupari pot opera sisteme de comunicafii performante, utilizind metode —specifice rizboiului__asimetric, psihologic, mediatic, se infiltreaza in strueturile guvernamentale si le saboteazd actiunile, dar, ceea ce este foarte important, beneficiazé intr-o mare misuri de sustinerea unor state natiune care le asigura echipamentele — militare sofisticate, cel mai adesea de ultima generatie, consiliere, instruire si asistenfa financiara. Observand relatirile din mass-media, remaredm c& in toate aceste cazuri prezentate, fortele regulate de securitate fac eforturi susfinute, beneficiind chiar si de sprijin international, pentru a se adapta la aceste noi tactici si combinatii de capabilitati. Zilnic, acestea sunt supuse la noi provocdri, uncle imposibil de solufionat, la adresa modelelor, principiilor si normelor de drept international. In Afganistan, strategia si actiunile gruparilor militante afgane indreptate impotriva forfelor locale de securitate i a prezentei intemationale se bazeazi pe componente conventionale si neconventionale, militare gi non-militare, destinate obfinerii__surprizei, protejarii fortelor proprii si impiedicarii unei reacfii_adecvate de contracarare din partea autorititilor si/sau forfelor _multinafionale. Metodele utilizate de insurgeni, extrem de diverse si diferenfiate, au fost perfectionate continu, ca rispuns la masurile anti- si contra- teroriste adoptate de fortele guvernamentale si cele internationale, dar si pentru cresterea letalitatii si impactului mediatic. Desi, in prezent, numarul atacurilor este in seddere fai de cel din ultimii trei ani, seINFOSFERA Soe remared. 0 tendintS a insurgentilor spre executarea de atacuri cu impact mediatic ridicat, in zone cu un grad ridicat de securizare (centre urbane importante), cu scopul probabil de influentare a evolutiilor politice interme. Discreditarea actualei administratii _afgane, simultan cu cresterea nivelului de incredere a populatici in autorita{i locale _,paralele”, reprezint& una dintre directiile prioritare de actiune ale grupirilor militante afgane in plan politic, in plan militar, acestea vizeaza obtinerea si mentinerea controlului supra zonelor importante, infiltrarea in randul fortelor de securitate si cresterea numérului _actiunilor ofensive indreptate impotriva acestora, a autorititilor afgane si a prezentei internationale. Modalitatile de atac folosite sunt foarte variate si apartin atat categoriei de atacuri convenfionale, specifice forfelor_armate regulate, cat si a celor neconventionale, specifice organizatiilor teroriste. Acestea includ: atacuri cu armament de infanterie sau de artilerie, atacuri cu rachete sol-aer asupra aeronavelor, dar gi rapiri, asasinate, atentate cu dispozitive explozive improvizate, atacuri din interior sau atacuri complexe. Toate acestea se desfagoara simultan cu acfiuni din spectrul operatiilor —_informationale, in special propaganda si dezinformare. Temele principale se referd la prezentarea (exagerata) a succeselor actiunilor de lupté, promovarea _valorilor islamului, discreditarea guvemului, alimentarea temerilor populatiei privind —abandonarea Afganistanului de catre NATO si comunitatea internationali. in pofida ~campaniei _antiteroriste desfasurate pe parcursul a 13 ani, insurgenta igi pistreazi abilitatea de a purta un rizboi de uzurd impotriva guvemului afgan, a forfelor afgane de securitate si a prezentei_militare intemationale. Mediul operational creat de noua posturd a forfelor NATO dislocate in Afganistan va permite insurgenfilor si isi regenereze capabilitatile proprii si si recdstige controlul asupra unor zone contestate, precum gi sd adopte un mod de operare mai agresiv, inclusiv cu trecerea de la actiuni specifice gherilei (bazate pe mobilitate si disimulare) la combinarea atacurilor de tip asimetric cu acfiuni conventional, Un alt exemplu il constituie organizatia Statul Islamic’*, care si-a extins considerabil aria de operatii si de influenti in a doua jumitate a anului 2014, printr-o strategie ce a imbinat forme de lupti conventionale, specifice grupirilor teroriste, brutale si bine coordonate, cu acfiuni neconventionale, specifice crimei organizate (jafuri, trafic de arme, rapiri de persoane pentru obfinere de recompensa etc.), coroborate cu 0 propaganda susfinutd, menita si atragi noi adepti, dar gi sa alimenteze tensiunile sectare, pe fondul exploatarii slabiciunilorINFOSFERA politice si securitare din zonele controlate din Irak si Siria. incepand cu anul 2010, organizatia a evoluat continu dintr-un grup terorist, coordonat de liderii Al-Qaeda, intr-o ,,adevarata armata” a carei strategie generala de consolidare si extindere a Califatului ,s-a bazat in mod fundamental pe superioritatea sa militard pentru a prelua controlul de teritorii si localitati de la state modee”* Cu toate ci, din punct de vedere organizatorie si al idealurilor, este si va ramane © organizatie teroristi, expansiunea si obiectivele sale strategice sunt mult mai avansate, in condifiile in care incearcd sa construiasca gi si securizeze un ,,stat” bazat pe fundamente islamice, in teritorii din zona de est a Siriei si vestul Irakului. Pana prezent, se pare ci aceasti strategie a functionat, avand in vedere cresterea numarului de adepfi, inclusiv in alte regiuni ale globului, precum si atragerea unui numar semnificativ de luptatori straini de cele mai diverse nationalitati si de resurse financiare substantiale. Din punet de vedere militar, gruparea a dovedit abilitati similare nor _ structuri conventionale de infanterie usoara, sustinute de artilerie, dar si de forfe speciale, antrenate si pregatite si lupte disimulat in randul populatiei locale. Din aceste considerente, organizatia Statul Islamic nu poate fi consideratd si tratatd cao grupare exclusiv teroristi, ci trebuie perceputa si analizati ca o reali ameninfare hibrida. Aceasta susfinuta de afirmatie poate fi argumentati si caracterul hibrid al actiunilor desfagurate si al modului de operare ce include tactici combinate de acfiuni__militare convengionale cu atacuri asimetrice si tactic terorist-insurgente executate de echipe de dimensiuni reduse, care beneficiazi de mobilitate sporité. De asemenea, flexibilitatea si adaptabilitatea acestei organizatii ii permit executarea de operafii cu formatiuni similare celor conventionale, de dimensiuni mari si pe fronturi largi, cu obiective multiple, dar si de celule formate dintr-un numar redus de luptatori cu obiective punctuale, dar de valoare ridicata. Beneficiind de mobilitate ridicaté si apeland la tehnicile de inducere in eroare, gruparea a objinut in multe situafii superioritate 10 numerici locali, chiar daci forta efectivelor participante la actiune era mai mici in comparatie cu cea a adversarului. in urma unor astfel de actiuni, elemente armate imbarcate, de nivel pluton sau companie, au reusit si ocupe pozitii succesive ale forjelor irakiene sau kurde'®. De asemenea, luptitorii Statului Islamic au demonstrat c& stipanese tacticile de cercetare si inducere in eroare a adversarului, fiind folosite freevent pentru a evita zonele cu Aispozitiv puternic de aparare, dar si pentru a distrage atentia fortelor adverse de 1a tinta principal si a le redirectiona cdtre una secundard sau fals’. Caracterul neconventional al abordarii hibride este cel mai vizibil gi include actiunile teroriste, de o cruzime inimaginabili care genereazi teroare in randul populatiei locale sau al forfelor de securitate, si aciunile specifice crimei organizate folosite ca sursi de baz pentru objinerea de fonduri in vederea sustinerii actiunilor de lupti, recrutare, instruire, dar gi pentru procesul de administrare a teritoriilor cucerite. in pofida faptului ci beneficiaza de un arsenal semnificativ de arme si sisteme de armament modeme, gruparea teroristi a rimas totusi fidela metodelor ,,traditionale”, respectiv atentatele cu dispozitive explozive. Astfel, multe dintre actiunile ofensive asupra unor obiective erau initiate cu autovehicule capcana (Sinucigage sau angajate de la distant2) si/sau atacuri sinucigase cu vesti exploziva'’, cu scopul de a provoca un numar cit mai mare de vietime. Propaganda si elementele _specifice rizboiului informational contribuie la demonstrarea caracterului hibrid al actiunilor Statului Islamic, prin exploatarea retelelor de comunicafii globale, pentru a promova valorile si ideologia radical islamica, pentru radicalizare si atragerea de noi adepti sau pentru stringerea de fonduri. Elementul de noutate, dar care accentueazi caracterul hibrid al_conflictului provocat de ,Statul Islamic”, il reprezinta procesul de guvernare, respectiv administrarea teritoriilor ocupate. Astfel, succesul tranzitiei de la preluarea controlului asupra teritoriilor la guvernarea si administrarea acestora constituie ©INFOSFERA provocare la adresa capacititii gruparii, La acestea se adaugi procesul dificil de identificare a personalului care s fie, simultan, si loial gi calificat pentru administrarea zonelor detinute, in conditiile in care o mare parte a populatiei locale a parasit teritoriul ocupat de teroristi Pentru acestia, loialitatea pare si fie mai important’ decét guvemarea propriu-zisi, ins buna guvernare si administrarea teritoriilor este cea care poate asigura durabilitatea asa-zisului os Pentru administrarea teritoriilor, Statul Islamic a dezvoltat o structura birocratica similara celor militare, cu delegari_ de responsabilititi si transmiteri de ordine conform lantului de conducere. Sistemul provincial acorda guvematorilor locali un anumit grad de autonomie, in conditiile in care acestia sunt freevent inlocuiti, probabil pentru asigurarea consistenfei actului de administrare sau pentru a se evita aparifia unor centre de putere locala independente de conducerea _centrala’”, Guvernatorii au in subordine direct 0 structura administrativa si una responsabilé de asigurarea serviciilor publice esentiale”. Evenimentele recente din Ueraina ne prezinti o realitate pe care nu multi dintre noi au anticipat-o, mai ales din cauza_actiunilor F. Ruse inainte si dupa declansarea crizei, care au scos in evidenfi abordarea complex si multipld a modului de folosire a forfei pentru atingerea obiectivelor strategice propuse. Pentru punerea in practic a acestei strategii, liderii militari rusi si factorii de decizie politici au preluat elemente clasice ale gandirii militare ruse din perioada sovietica pe care le-au adaptat la capacititile actuale, dezvoltind astfel noi modele de actiune militar’, adaptate mediului contemporan de securitate, Practic, in prezent, F. Rusi actioneazi pentru tranzitia rapid’ de la 0 abordare conventionala a modului de rezolvare a unui conflict, previzibilé, construiti pe modelul clasic centrat pe raportul de forfe, etre modelul hibrid, mai putin previzibil si mai greu de contracarat, ce permite combinarea, intr-o manier’ deliberati si sincronizat, a capabilititilor militare conventionale si neconventionale cu alte instrumente de putere ale statului, sub umbrelaunei_campanii informationale cuprinzatoare. i Evenimentele din Ucraina au scos in evidenfi flexibilitatea aparatului militar rus, reflectati in capacitatea de a se adapta rapid gi cu succes la situatii diferite, militare si geopolitice, prin utilizarea diferitelor strategii si tactici — majoritatea in consonanfa cu orientirile politice si strategice cuprinse in doctrina militard. Putem afirma, fii gresim, ci recentele evenimente din Ucraina au demonstrat potentialul fortelor armate ruse (prin contrast cu deficienfele inregistrate in conflictul din Georgia) si abilitatea de a atinge obiectivele politice prin utilizarea instrumentelor rdézbotului de tip hibrid. in cazul de fafa, elementele cheie ale abordirii hibride pentru atingerea intereselor strategice atét in Pen. Crimeea, cat iin regiunile separatiste din estul {ri au fost reprezentate de suprematia informationala si de manipularea segmentelor de etnici _rusi, omogeni ca limbi, culturd sau etnicitate. Succesul acestor doud abordari a fost objinut prin intermediul mass-media ruse (controlate, in mare misuré, de stat), care au facilitat fransmiterea mesajului strategic in mediul national, precum si prezentarea trunchiati a situatiei, adaptati propriilor interese, in mediul international, Aceasti abordare a permis surprinderii, preluarea initiativei _strategice, dezorganizarea structurilor de fort si administrative ale statuluiucrainean, prin dezinformare si ambiguitate atit in ceea ce priveste stabilirea cu certitudine a agresorului, cat si in cea ce priveste prezentarea actiunilor legitime, de orice natur’, ale Kievului, ca riposte ce aduc atingere intereselor F. Ruse si contribuie la escaladarea conflictului. Ulterior, derularea actiunilor pentru protejarea intereselor etnicilor rusi si legitimarea —sprijinului Kremiinului pentru garantarea acestora au fost prezentate ca actiuni firesti, fara nicio legatur’ cu evenimentele desfigurate anterior. Astfel, din punct de vedere practic, in faza premergitoare declangarii_propriu-zise a confruntirilor armate, F. Rus’ a intrebuintat cu preponderenf mijloacele non-militare (politice, economice, sociale si informationale) in scopul generirii de efecte strategice prin actiuni destabilizatoare si de —spionaj, —alterarea perceptiilor si mentalititilor, construire realizareaINFOSFERA legitimitatii actiunilor ulterioare, divizarea si subminarea autorititilor si entitatilor locale, regionale gi nationale, dezvoltarea unor structuri politice si administrative alternative sau exploatarea structurilor existente, cresterea tensiunilor sociale gi amplificarea insatisfactiei in raport cu autoritatile centrale. Ulterior, au fost concentrate instrumentele de putere in scopul alegerii _ momentului oportun, a pretextului sia condifiilor pentru actiunile tactice viitoare, precum si a securizarii, controlarii punctelor si cdilor principale de acces si a elementelor de infrastructuri critic’. Si in acest caz, actiunile executate au fost, in general, neconventionale, executate de forte din afara sistemului militar (companii private de formatiuni nationalist), securitate, grupiriparamilitare, inarmate locale cu agenda sprijinite si coordonate de unitifi tactice aparfindnd forfelor speciale si altor genuri de arm care nu au purtat insemne de identificare (green little men)’. Concomitent, in proximitatea zonei de operatii au fost dislocate semnificative forfe convenfionale care si sporeasc tensiunea si si sprijine campania 12 informational. Acestea au fost dislocate rapid, pentru a —sprijini acfiunile _forfelor neconventionale de preluare a controlului asupra centrelor urbane, eviténd angajarea militar’ directa. Fortele neconventionale au actionat in ascuns, pentru a crea instabilitate si. presiune, oferind posibilitatea F, Ruse si nege implicarea in conflict. Criza din Ucraina a demonstrat, de asemenea, abilitatea F. Ruse de a comanda, de a disloca rapid la granitele sale gi de a sustine un numar mare de efective din toate categoriile de forte si din toate regiunile militare. Aceste forte au permis, in afara presiunii exercitate asupra potentialului adversar, s& demonstreze ca F. Rusa are vointa, dar si capacitatea de a conduce o interventie militara directa. ste foarte posibil ca lectiile identificate in urma conflictului din Georgia din anul 2008 si a exercifillor si aplicatiilor militar desfigurate ulterior sii fi permis identificarea si remedierea deficientelor constatate pe linia comenzii si controlului, mobilizirii, dar si pe cele de natura logistic’. Vor urma probabil noi misuri de reformi si exercifii care si conducd laINFOSFERA erearea unor forte armate mai agile, mai bine echipate si instruite fn ansamblu, actiunile desfisurate in Ucraina au demonstrat un model bine dezvoltat al gndirii militare ruse, bazat pe imbinarea clementelor traditionale cu noile abordari conceptuale ale desfasuririi actiunilor de lupta modeme, cu 0 pondere mai mare a actiunilor neconventionale in defavoarea celor clasive, dar care conduc catre indeplinirea obiectivelor strategice propuse Comparativ cu NATO, in cazul F. Ruse planificarea si executia descentralizati a acfiunilor in cadrul unui conflict/razboi hibrid permit un grad de adaptabilitate foarte ridicat, pe care structurile clasice, cu un lant decizional complicat nu si-l pot permite; totodatd, aceste caracteristici determina imposibilitatea detectirii apartenenjei adversarului, a structurii de comanda gi a elementelor de legaturd, aspect ce face cu atat mai dificil contracararea unei ameninfiri hibride. Concluzii Opiniile specialistilor referitoare la definirea/semnificatia conceptului de hibrid prezinti atat aseminiri, cat si deosebiri, toate insi evidenfiazd evolujia amenin{irii si necesitatea adoptarii unor strategii eficiente de contracarare. Razboiul hibrid va reprezenta forma dominanta a confruntarii in secolul XXI din cauza prezenjei extinse si variate a ameninfarilor hibride care combina atributele diversclor forte, operand in acclasi timp ca trupe razboi regulate, formajiuni de gherila, clemente teroriste sau criminale, utilizind arme si tactici de tot felul, fard a fine cont de legile rézboiului in esenfa, rizboiul hibrid materializeaza 0 combinajie de capabilitiji_conventionale si neconventionale, letale si neletale, care ii asigura. unui beligerant un avantaj decisiv supra oponenfilor sai, Asa cum sublinia Hoffman, razboiul hibrid este generat de fuziunea ameninfirilor si dus prin fuziunea capabilita{ilor, apirind astfel_convergenta oponentilor, metodelor si mijloacelor, in vederea indeplinirii scopurilor politice ale beligerantilor. De asemenea, dezvoltarea conflictelor cu caracter hibrid nu inseamn un sfarsit al razboiului traditional sau conventional, insi reprezint& un factor care complica planificarea apiririi, Aceste implicatii pot fi semnificative, ceea ce face ca formele hibride ale conflictelor sd necesite o gandire inovatoare. Conflictele viitoare, in general, si cele hibride, in mod special, se vor desfasura in medii preponderent urbane, locuite, aglomerate, in care se reduce eficienta capacititilor tehnice ale fortelor aliate si care conferd avantaj adversarilor prin actiuni de tip asimetric sau hibrid. Adversarii vor recurge la folosirea unor refugii in locuri de neconceput pana acum, precum spitale, scoli, Hicase de cult si locatiile populate cu femei si copii, exploatand cultura ‘operational a forfelor din Vest si importanta pe care acestea 0 acordi respectirii regulilor de angajare si legislatiei internationale. T Aceasté Mucrare a fost posibili prin sprijinul financiar oferit prin Programul Operajional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, cofinanfat prin Fondul Social European, in cadrul _proiectului POSDRU/I59/1,5/S/138822, cu till Relea Transnafionali de Management Integrat al Cercetirii Doctorale i Postdoctorale Inteligente in Domeniile “Stiinje Militare", “Securitate si Informasii” si “Ordine Publica si Siguransa Nafionala” - Program de Formare Continua a Cercetitorilor de Eliti - “Smar'SPODAS * Sub-conventional warfare - simagmé generic& ce include toate conflictele armate care sunt peste nivelul coexistentei pagnice a statelor, dar sub pragul razbojului (ex.: militantismul, insurgenfa, rizboiul de proximitate si terorismul angajate ca mijloace in miscarile de insurecfie sau purtate independent). Termenul a fost folosit de India, care a adoptat in anul 2007 Docirina raizboiului sub-conventional, ce stabileste principalele lini si strategii pentru purtarea operafiitor de contrainsurgenjé in zonele urbane si rurale, httpy/eitation.allacademie.comm/metaip_mla_ apa_research_ citation/3/1/2/9/0/pages3 12900/p312900-1.php * Joint Publication 1-02. Department of Defense Dictionary of Military and Associated Terms, 8 November 2010 (as amended through 15 August 2012), pag. 323. * ‘Thomas M. Huber, Compound Warfare: That Fatal Knot, US. Army Command and General Staff College Press, Kansas, 2002, http://usacac.army.mil/cac2/egsc/carl/download/esipubs/compound_warfare pdf, accesat la 15.02.2015 Tide, pg. 1 * Ibidem, pe.6INFOSFERA 7 James N. Mattis & Frank Hoffinan, Future Warfare: The Rise of Hybrid Wars, U.S. Naval Institute, Proceedings Magazine, Novernber 2008. Ibidem, p. 30. ® Department of Defense, Capstone Concept for Joint Operations, Version 3, Washington D.C. Jan 15,2008, p.2. "U.S, Department of the Army, Hybrid Threat, Training Circular 7-100 (Washington DC, Nov. 26, 2010), 1-L " Gabriel Anghel, Particulartaj ale confictelor vittoare. Ameningarile hibride. Rézbov/eanflicthibrid, in INFOSFERA nr. 1/2011, htp:/Wwww.mapn.ro/publicati/|_2011_pdf, acesat la 12.02.2015 " Thidem © Ltcol Daniel T. Lasica (US Air Force), Strategic Implications of Hybrid War: A Theory of Victory, School of Advanced Military Studies, United States Army Command and General Staff College, Fort Leavenworth, Kansas, 2009, 20-22. PP AiDawia ALIslamiyya fi AlAirag wa ALSham, DAESH (acronim fn limba arbi), Islamic State in rag and the Levant (ISIL). ineepand eu 29.06.2014, gruparea s-a autointtulat Al-Dawla Al-Islamiyya/Statul Islamic, Meologia gruparii este tadical-slamicd, inspirata'de scoala de jurisprudenta islamic hanbaliti (din care deriva si curentul \wahhabit), conform hitp:/www.wilkipedia.org , accesat la 11.02.2015 " Tessica Lewis, ,The Islamic State: A Counter-strategy for a Counter-State”, Institute for the Study of War, July 2014, Inpy/swww.understandingwar.org/sites/defaul/files/Lewis-Center"4200f%20gravity pdf, accesat la 15.02.2015 "© Majoritatca coloanclor crau formate din 10-30 de autovehicule utilitare usoare, uncle avnd montate mitralicre sau tunuri antiaeriene de calibru mic. in genera, tancurile si transportoarele blindate erau rar folosite in astfel de raidur, in cial din cauza lipsei de mobilitate pe distant lun "" Gruparea Statul Islamic dispune de un numér semmificativ de autovehicule echipate ca ,2masini capcana” si soperatori” pregitii pentru executarea de atacuri sinucigase, De altfel, numarul atacurlor cu masini capcani a ereseut de la 10 pe lund in 2010, Ia 71 pe lund in 2013, conform The Washington Institute, www.washingtoninsttute org! uploads/documentstestimony ,accesat la 12.02.2015 ISIS Governance in Syria, Charles Caris and Samuel Reynolds, The Institute for the Study of War, July 2014, hupviwww-understandingwar orgisitesdefaultfilesISIS. Governance.pdf, accesat la 12.02.2015 Idem % htp:i! www. reuters. Com article! 2014/ 09/ 30 /us- mideast- crisis- wheat- idUSKCNOHP12J20140930, accesat la 12.02.2015 * Sintagmé folositi in mass-media cu referire la uniformele verzi gi originea necunoscutd a acestorlupttori 14INFOSFERA AMENINTARILE HIBRIDE. O PROVOCARE LA ADRESA PACII $I SECURITATII GLOBALE Corina BUCUR* Abstract For the last years, the evolution of the security environment has shown that the traditional type of threats have been in a constant decrease, while the non-military ones have increased as a result of a great variety of unfortunate circumstances and ongoing actions. Therefore, the recent researches are focusing on the worldwide expansion of the term ,, hybrid”, hybrid threat, which generates hybrid war. Hybrid war” is a new kind of war that we have to worry about or it is a strategic action concept? This article tries to give an explanation of the phenomenon is being talked about so much, after which some states review their doctrines or strategies while it has been promoted by the major geopolitical actors in their areas of interest. Key words: hybrid war, strategic action, area of interest. Consideratii asupra mediului_ de Termenul de ameninjare hibridi este securitate international definit de analistul Frank Hoffman ca ,acfiune a Evolutiile in plan international care , unui adversar care angajeazé un mix de arme marcheazi inceputul secolului al XXI-lea au conventionale, tehnici _neregulate, _actiuni fost dominate de conflicte i instabilitate, ‘eroriste, precum si un comportament criminal Globalizarea si regionalizarea contureazi o Pe un Spafiu de lupta, in scopul objinerii unor lume a schimbarilor firi precedent, in care biective politice”. In 2011, Armata SUA interconexiunea este escnfialé, Intro lume definea termenul drept, ,o combinatie dinamicd multipolar’ dominati de competitie, se impun 4& forte regulate, forte neregulate si/sau a relajii de cooperare si competitie si conflict clementelor criminale pentru a beneficia de Mediul de securitate este caracterizat deo “f@ete"s in timp ce fostul seeretar american diminuare a riscurilor conventionale, fapt pentru PERU iin fo Robert Gates eet ix ye sunt eliminate premisele aparijiel unui ee eee noone entice miilonce of conflict armat de amploate, dar se remarcao Prezent find tilizate, mai multe mijloace si a ractici de distrugere, de la cele mai simple, la amplificare necontrolaté a riscurilor si Cele mai sofisticate, implicate simultan in noi si ameninyirilor neconventionale, cu efeete complexe forme ale razboiului hibrid”®. negative asupra securitati Generalul Valeri Gherasimov, — seful ehmologia existenté si superioritatea Marelui. Stat Major al forfelor armate ‘ruse militaré conventionalé a actorilor statali si defineste razboiul hibrid ca ,,anumite mdsuri nonstatali au condus la aparitia ameningérilor politice, economice, informationale, umanitare, hibride, si anume la o varietate de fore si precum si altele de naturé non-militard, mijloace letale si non-letale, combinafii diverse aplicate in concordanjé cu potentialul de si tactici in scopul objinerii unor avantaje protest al populagiei-fintd. Acestea sunt strategice. Ac ameninjiri trebuie completate de mijloace militare, cu caracter contracarate prin actiuni letale si non-letale in acoperit, ascunse de cele mai multe ori sub toate domeniile (militar, economic, politic, masca unor actiuni de mentinere a pacii sau de informational), reglementare a crize “Expert in cadrul Ministerului Apdrérii Nationale. 1sINFOSFERA Irregular Foreign internal defense, Counterterrorism Unconventional Counterinsurgency Stability operations Conventional State-on-state conflict Componentele ricboiului hibrid’ Sursa: Grand Strategy: The view from Oregon Caracteristicile ameninfirilor hibride Adaptabilitatea —ridicaté —_reprezint capacitatea de a corespunde anumitor cerinfe. Concret, presupune transformarea prin adaptare inovativa si continu a metodelor si tehnicilor convengionale si neconventionale de purtare a lupte. Complementaritateareprezinti capaci- tatea de a completa acfiunile convenjionale utilizate, pentru a asigura succesul luptei. Un. element de complementaritate, care constituie un avantaj pentru cel ce define inifiativa in lupti, este utilizarea conjugati a forfelor neconventionale —simultan— cu_forfele conventionale, Complexitatea este dati de faptul ci ameninfirile hibride sunt din ce in ce mai variate si mai diverse, orchestrate de o gama largi de factori si acjiuni care intervin in procesul de constituire al acestora. Contracararea acestora este ingreunati de caracterul transnafional, Letalitatea este exacerbaté de usurinta cu care inifiatorii_ameninfarilor hibride pot comunica intre ei in vederea achizitionarii armelor cu efect letal ridicat. Vulnerabilitatea scdzuta este generat’ de faptul c4 inamicul nu este clar definit, fapt pentru care sunt intampinate greutiti in 16 detectarea — structurii elementelor de legitura®, Astfel, viitorii adversari (state, grupuri de state sau actori non-statali) vor exploata accesul la capacititile militare modeme, inclusiv la sistemele de comanda si control criptate, pentru a promova extinderea fenomenului insurgent care angajeazi tehnici de lupti diverse (raiduri, ambuscade etc.), precum si folosirea de dispozitive explozive improvizate si asasinate’, de comandi si a Amenin{rile hibride in contextul erizei ucrainene Datoriti reformelor recente si bugetelor crescute alocate apirarii, armata rusé este in prezent, o forti mai putemicd care detine capabilits}i_imbunatajite. Cu toate acestea, conflictul din Ucraina arata cd, desi puterea militaria a F. Ruse a crescut, iar capacititile conventionale si nucleare ale acesteia gi procedurile operationale au fost imbundtatite, ceea ce a contat cu adevarat au fost strategia gi tactica utilizate®, in ultimii ani, factorii de decizie rusi au combinat cu pricepere tactici militare si non- militare pentru a obtine cAstiguri geopolitice in detrimentul Occidentului. Agresiunile recente impotriva vecinilor au implicat atacuri cibernetice, operatii psihologice, campaniiINFOSFERA media imagologice, sanefiuni economice, actiuni de propaganda, exploatarea conflictelor interetnice, precum $i acjiuni ale agenjilor de influenta, simultan cu incadrarea problemelor in moduri atractive pentru public. Aceste tactici mu provoaci daune cu un impact semnificativ la nivel individual, dar atunci cand sunt combinate, pot slibi 0 natiune si o pot vulnerabiliza pentru a favoriza invazia si ocuparea acesteia. Efectul utilizarii acestei combinafii de instrumente este reprezentat de un amestec hibrid care a pus _comunitatea intemafionala in dificultatea de a identifica un rispuns imediat’. F. Rusa utilizeaza o politica externa bazati pe smart power, seful Statului Major General, Valeri Gherasimov, declarand explicit, ‘in 2013, cd Moscova va recurge la ,,instrumente politice, economice, informationale, umanitare, precum si nonmilitare, completate de instrumente militare” pentru’ a-si__atinge obiectiv Evaluind evenimentele desfasurate pe parcursul crizei_ucrainene, putem distinge urmatoarele acfiuni specifice conflictului hibrid: © Operatii psihologice, constand in actiuni de propagand’, dezinformare, _ manipulare mediaticd menite si deruteze si si impart opinia publica in doua tabere, pro si contra; de exemplu, conceptul de Novorusia a oferit ucrainenilor pro-tusi un sentiment de legitimitate si identitate, amplificdndu-le astfel ambifiile separatiste © Livriri de arme catre grupirile separatiste 7 sub forma de ajutoare pentru populatia afectata de razboi; aceasta tehnicd presupune acordarea de ajutor in spafiile in care au fost create” conditiile pentru o crizi umanitard. Destabilicarea economica presupune masuri (sanefiuni formale, amenintiri cu reducerea vanzirilor de energie, _constrangere economica), adoptate implicit sau explicit, pentru a slibi statul int, precum gi pentru descurajarea interventiilor externe. in schimb, sunt oferite stimulente pentru a face mai atractivi. cooperarea, cum ar fi achizitionarea navelor ,,Mistral” din Franta, care oferi oportunititi de investitii profitabile pentru. afaceri externe, sau subventionarea vinzarilor de energie in {ari strdine. Implicarea gruparilor _paramilitare cunoscute ca ,omulefii verzi” (personal militar fri insemne), a _ pensionarilor militar, a ,voluntarilor”——auto- declarati ,,luptatori cazaci” si a militantilor regionali, incluzénd bandele _criminale. Astfel este justificatd interventia militard direct pe Kinga cea de sprijin non-militar diplomatic, logistic. Angajarea de forte, desfusurari de trupe si alte actiuni militare pentru intimidarea si impiedicarea unui eventual rispuns militar al statului finti, precum si descurajarea interventiei tertilor prin ameninfiri de escaladare a conflictului, Fara a exista riscul de interventie militar’, un guvern orientat ar putea suprima mai usor acjiunile ,,omuletilorINFOSFERA verzi” prin aplicarea complet si complex a puterii politice si a forfelor conventionale. Asa s-ar putea explica rispunsul oarecum jlimitat” al autorititilor de la Kiev in incercarea de a nu ,oferi pretexte” pentru escaladarea conflictului si intervenia directa. * Atacuri cibernetice impotriva refelelor critice de infrastructurd informatica publica si privaté sunt de natura si intarzie si si perturbe rispunsul la astfel de actiuni, Consecingele incerte ale lansdrii unor atacuri cibernetice majore au limitat, pana acum, utilizarea de citre Moscova a armei cibernetice. Strategia a fost clar observati in Georgia, in 2008, cand, probabil cu aprobare rus’, conflictul cu autorititile georgiene a fost escaladat pana la punctul in care administratia de la Tbilisi a fost nevoitd si mobilizeze forfele si si ameninte cu lansarea unei campanii de recucerire a regiunii, Atacul disperat al georgienilor asupra capitalei sud-osetine a fost utilizat ca pretext de catre F. Rusa pentru ocuparea farii. Aceeasi metodi pare si fie aplicaté si in Ucraina, Rebelii au fost initial sustinuti de ,,voluntarii rusi”, au fost Visati si cAldtoreasc fird restriefii in zona de conflict ete. Aceste forte au invadat o mare parte din Donbass, fortind Ucraina si lanseze 0 asa- numiti —operafiune de combatere a terorismului”, al citei scop a fost de a provoca victime in randurile civililor si ale propriilor cetateni, in timp ce F, Rusé a negat vreo implicare in proclamarea—_autonomici Republicilor Populare, Donetk si Lugansk, organizarea de —referendumuri pentru proclamarea independentei in cele doud regiuni si cererea de anexare la F. Rusi au oferit Moscovei o scuzi pentru interventic. Cadrul de actiune al NATO pentru contracararea amenintarilor hibride Pentru a putea oferi un rispuns eficient cu privire la legitimitatea si legalitatea actiunilor Alianjei, este necesard crearea unui cadru de actiune al NATO. Implementarea acestuia s bazeazi pe faptul ci ameninfirile hibride exploateaza lacunele mediului de securitate, dar si pe cele ale politicilor de securitate ale NATO intr-o zona dominati de conflicte''. Acest cadru 18 cuprinde patru elemente corelate, care pot fi aplicate individual sau simultan, dupa dislocarea forfelor militare: 1) Cunoasterea si constructia — vizeazi reducerea potenfialului de conflict prin identificarea din timp a regiunilor si actorilor (statali si non-statali) care pot reprezenta un pericol intr-o eventuala destabilizare regional, Activitaqile diplomatice desfigurate in paralel vizeaz reducerea pericolului. 2) Descurajarea — urmireste descurajarea oponentilor de a recurge la acte de agresiune; se poate realiza prin actiuni de constientizare a opiniei internationale a intentiei de a oferi un raspuns militar puternic oricdrei ameninfiri la adresa NATO sia forfelor care sprijina Alianta. 3) Angajarea — utilizarea _componentei militare a NATO pentru a forta solufionarea conflictului, in paralel cu continuarea actiunilor diplomatice. 4) Stabilizarea — presupune implementarea unui program de stabilizare a zonei de interes, printr-o abordare militar si politic’ comprehensiva; —_presupune angajarea continua a ONU gi a altor actori non-NATO. Prin urmare, aparitia ameninfarilor hibride si recunoasterea acestora_ ca _potentiale ameningari la adresa pacii si securititii vor avea un impact semnificativ asupra _culturii predominante a activititii militare traditionale, care este incd influenfati de conceptele din ultimul seco! in context, Alianta trebuie si dispuna de instrumentele si procedurile necesare pentru a descuraja sia rispunde ficient acestor ameninfari. Acest Iucru este posibil prin dezyoltarea comunicarii strategice, dezvoltarea scenariilor de exercitiu pentru rizboiul hibrid, intirirea comunicarii cu alte organizatii in scopul imbunatatirii schimbului de informagii, a procesului de consultare politica si a coordonarii inteme. Astfel, cu prilejul summit-ului Alianfei din Tara Galilor (septembrie 2014), s-a stabilit infiinfarea, in Letonia, a unui Centru de Excelenjé pentru Comunicarea Strategici, capabil si identifice eficient_ provocarile reprezentate de ameninfarile hibiINFOSFERA Coneluzii nationale, Bditura Universitajii Nationale de Din cele de mai sus rezulta faptul ci noul _—_Aparare ,.Carol 1”, Bucuresti 2013 mediu de securitate reclama analiza atenti a 4 FILIPESCU, Nicolae, ,,Consecinfele rizboiului ameninfirilor hibride. Actualul_—_context din Georgia”, februarie 2013, Revista 22, geopolitic conturat de procesul de globalizare, disponibil pe site-ul: bttp://vww.revista22.r0 see decccbit de fail Le noite tealinig alg. consecintele-razboiului-din-georgia-5142. htm accesul deosebit de facil la noile realiziti ale 5 Gost; Armand, Ucraina, un alt fel de rizboi”, societatii in diversitatea domeniilor ce 0 Revista 22, www.revista22,ro/uer-un-alt-fel-de- definesc, determinat de realizarea unor contact tahoi-40962 html, 29.04.2014. Airecte si insusirea unor modalitati consistente 6, ISACHENKOV, Vladimir, Russia continues de cooperare bilateral si multilateral, adeschis massive military moderniyation despite accesul spre vectori de proliferare si transmitere economic woes”, februarie 2015, hitp:/svww. rapid’ a riscurilor si ameninfarilor hibride bbusinessinsider. comy russia-continues- massive Privind in perspectiva, Statele Unite, aliafii si -military-modemization-despite-economic- partenerii sai, trebuie sa ia in considerare modul woes-2015-2, de a rspunde intr-o maniera cat mai potrivité la 7: NIELSEN, J. N., Grand Strategy: The view from Oregon, disponibil la adresa ameninfirile hibride http:/Awww.geopolicraticus.wordpress.com/2014 10/0 7/aybrid-warfare! Bibliografie 8. SCOTT, Jaspe, Conflict and cooperation in the 1, ANGHEL, Gabriel, —_,Particularitati_ ale global commons: a comprehensive approach for conflictelor viitoare. Ameninfirile _hibride. international security, Georgetown University Rizboi/conflict hybrid”, Infosfera, anul Ill, nr. Press, Washington, 2012. 1/2011 9. TOMA, Gheorghe; MORCOVESCU, Ionelia 2, COX, Dan G,, ,What if the hybrid warfare / Valentina, Provocdrile globalizarii_asupra concept was simply meant to make us think ?”, securitétii nafionale, Editura__ Academia februarie 2013, disponibile _site-ul: National de Informatii, Bucuresti, 2011. p. 219. http://www. e-iinfo/2013/02/13/what-if-the- 10. WELTZ, Richard, Countering Russia's hybrid hybrid-warfareththreat-concept-was-simply- threats, nov. 2014, disponibil pe _site-ul: think. http:/www. diplomaatia.ee/en/article/countering- russias-hybrid-threats/ meant-to-make- 3, DUTU, Petre, Ameninféri asimetrice sau amenintiri hibride: delimitéri conceptuale 11. Walles Summit Declaration, batp:!!' www.nato. pentru fundamentarea securitaii si apdrdrii —_int-eps-en-natohg-oflicial_texts_112964.hum. T Seott Jaspe, Conflict and cooperation in the global commons: @ comprehensive approach Jor international security, Georgetown University Press, Washington, 2012, disponibil pe site-ul: https://books.google.ro/books?id-Zq7saB- WITKC&pe-PA22&Ipg-PA22.&dq~securityenvironment+and+hybrid+threats&source=bl&cots= mTwxzE3et&sig~9S, 091A libevLwQimizxd93L Hd8&chl-ro&esa~X &ei-uenZ VODFAY WpOgi0Y AE&ved-0CB4Q6AEWADEK#v-onepag, e&eqsecurity’420environment”420and%20hybrid?420threats&f=false. * Gheorghe Toma, onclia Valentina Morcovescu. ,,Provocdirile globalizérii asupra securitafit najionale, Editura Academia Nafionald de Informatii ,Mihai Viteazut”, Bucuresti, 2011, p. 219, “Idem. ‘ [NNiclsen, Grand Strategy: The view fiom Oregon”, din octombrie 2014, disponibil la adres: !up:/iwww geopolicraticus.wordpress,conv2014/10/07/hybrid-warfare 5 Ibidem, © Gabriel Anghel, Particularitiji ale conflictelor viitoare. Amenintérile hibride. Rizboi/conflict hybrid”, Revista Infosfera, anul I, nt. 1/2011, p. 58 "idem, * Viadimir Isachenkov, ,,Russia continues massive military moderniyation despite economic woes”, feb. 2015, disponibil la adresa:_http:/iwww.businessinsider. com/russia-continues-massive-military-modernization-despite- economic-woes-2015-2, ” Poter Apps, ,West struggles Russia's ambiguous warfare tactics”, din data de S noiembrie 2014, disponibil la adresa: http://www reuters.com/article/2014/1 1/27/us-russia-nato-security-idUSKCNOJBOBU201 41 127. "© Richard Weltz, ,Countering Russia's hybrid threats”, noiembrie 2014, disponibil la adresa: http://www diplomaatia, ce/en/article/countering-russias-hybrid-threats! "Gabriel Anghel, op. cit, p. 61 19.