Esenta crizei morale consta in diminuarea religiozitatii.

Libertatea este conditia responsabilitatii, iar responsabilitatea este masura libertatii

castigate.
Etica este stiinta binelui/raului, a fericirii si virtutii, a placerii, a idealului social. Stiinta
ethosului, adica stiinta moralei. Este guvernata de credinte, obiceiuri, de modul de a fi a
vietii. Stiinta a comportamentului, a moravurilor, un ansamblu de prescriptii concrete sau o
teorie asupra morale. Etica reprezinta idealul conditiei umane.
Virtutile desemneaza insusirile morale/trasaturile de caracter pozitive ale oamenilor, adica
abilitati exceptionale pe care le poate cultiva orice individ.
Virtuti cardinale: intelepciunea, vitejia, stapanirea de sine, dreptate. Virtuti de 2 tipuri: etice
sau practice; dianoetice, logice sau intelectuale.
Domenii si diviziunii ale eticii: *eticile de gradul 1(studiul marilor teorii si doctrine etice),
*eticile de gr 2 (studiul limbajului moral+ et. Gr 1), *eticile aplicate (analiza unor fenomene
sau cazuri morale particulare cum ar fi avortul, eutanasierea etc).
Componente ale eticii: *Istoria eticii (istorie a doctrinelor morale), *Metaetica (teoria asupra
eticii), *Sociologia morala/sociologia morale (conturata in legatura cu caracterul de stiinta
sociala a eticii), *Psihologia morala/psihologia morale (studiul judecatilor morale si a al
stiintelor carora le apartin, ocupandu-se mai mult de conceptiile morale, decat de actiunile
indivizilor), *Deontologia sau teoria datoriilor (studio empiric al diferitelor datorii,
referitoare la o anumita situatie sociala), *Etica profesionala/ deontologia profesionala (repr.
reflexia etica aplicata etica aplicata unui domeniu particular al activitatii umane, permitand
examinarea aprofundata a problemelor concrete legate de exercitarea unei profesiuni),
*Bioetica (este o cercetare normative ce reliefeaza exigentele etice in interventia
biomedicala), * Etologia (reprezinta partea descriptive-explicativa a Eticii), *Etica in afaceri
Misiunea si functiile eticii: a gasi acel principiu care sa armonizeze binele nostrum
individual cu cel social, din care combinare sa derive adevarata fericire, c ear mentine
echilibrul fortelor si ale intereselor.
Functiile eticii: *f. cognitive (treapta descriptiva, analitico-sintetica, explicativa), *f.
normative (crearea de norme morale), *f. persuasive (urmareste actul convingerii), *f.
educativa.
Tebuie sa fim morali pentru ca ne ajuta la formarea si dezvoltarea virtutilor.
Etica profitului: 2 curente: Pozitivism economic (scopul principal- maximizarea profiturilor,
ia in calcul doar interesele proprietarilor si a actionarilor, obtinerea profitului maxima este o
datorie morala, nesocotirea obtinerii de profit incalca drepturile indivizilor, este inechitabila,
nedemocratica); Umanism economic (scopul principal- conditii de viata mai bune pentru toti,
propune acordarea unei importante egaletuturor partilor interesate).
Etica este o disciplina stiintifica, teoretica, al carei obiect de studio il reprezinta morala.
Diferentele dintre etica , morala si moralitate: Etica (caracter accentuat cognitiv si
explicativ); Morala (caracter proiectiv-programator); Moralitatea (caracter real-practic).
Morala este obiectul de studiu al eticii.

Morala reprezinta totalitatea convingerilor, atitudinilor, deprinderilor, sentimentelor reflectate

in principia, norme, repuli determinate istoric si social, care reglementeaza comportamentul si
raporturile indivizilor intre ei precum si dintre acestia si societate.
Orice morala se centreaza pe component normativa.
Caracteristici ale moralei: heteronome (respect unilateral, constrangere, egocentrism,
sanctiuni ispasitoare, reguli exterioare, realism moral, conformisc social, conservatorism
politic); autonome (respect reciproc, cooperare, decentrare, santiuni pentru reciprocitate,
interiorizarea regulilor, relativism moral, creativitate, progresist).
Functiile sociale ale moralei sunt: f. de cooperare, f de integrare, f. reglementare normativa,
f. reproductive morala, f de promovare a inovatiei morale.
Consideram ca incurajarea si laudele sunt mai puternice decat santionarea.
Moralitatea cuprinde actiunile indivizilor si comportamentul in ansamblu ale unor mari
grupuri, comunitati sic lase. Moralitatea reprezinta manifestarea efectiva a morale prin
atitudini. Moralitatea obiectiva (raportarea faptei in sine la legea morala, privind fapta
insasi); Moralitatea subiectiva (rezulta din raportarea vointei faptuitorului la legea morala,
urmarind subiectul constient si liber care a produs fapta). Moralitatea apare ca reactie, nu ca
actiune.
Principalele reprezentari ale reactivitatii morale: *omul realizeaza moralitatea in el
principiul binelui sau simtul virtutii care il dicteaza conduit morala; * moralitatea nu mai
este artribuita naturii, ci deprinderilor pe care omul le dobandeste prin invatare si exercitiu
practice; *reactia morala este mijlocita de evaluarea consecintelor actiunii; * conduit morala
nu mai este apreciata dupa urmarile actiunii, ci dupa intentile care o determina.
Moralitatea exprima ceea ce ar trebui sa facem si cee ace nu ar trebui sa facem daca am fi
rationali, binevoitori, impartiali, bine intentionati.
Vointa reprezinta aspiratia finite noastre pentru realizarea unui lucru si satisfacerea nevoilor.
Este conditionata de intelect si este material prima a acestuia.
Conceptele de amoral si imoral. Amoral: * fara morala, lipsit de morala si de principiile
morale care nu are notiunea de moralitati, impotriva moratitati, necunoastere neglijenta.
Imoral: * cee ace e contrar morale, raul moral savarsit cu intentie, raul moral savarsit in
cunostinta de cauza, cee ace e contrar regulilor de conduit.
Cauzele comportamentului imoral sau amoral: sila, frica, ignoranta, deprinderile, alte
influente.
Comportamentul etic este o functie de judecati care rezulta din rationament etic, ca si un nr
de factori individuali si organizationali.
Modalitati de incurajare a comportamentului moral in afaceri: *modelul eticii burgheze,
al eticii datoriei/de tip protestant (respectful fata de individ; responsabilitate fata de
comunitate si redistribuirea unei parti catre cei defavorizati; devotiunea si chiar renuntarea la
sine pt binele aproapelui; respectul fata de sine).
In morala se regasesc: Normele morale; lege morala, principia, reguli, standard morale;
constiinta morala; valori morale; responsabilitate si relatii morale etc.
Norma este o regula care indica drumul pentru realizarea unor valori, poate fi considerate un
model de actiune si comportament.

Indrumatori ai omeniei: Confucius (avea ca idee fundamental salvarea omului pe calea

innoirii Antichitatii); Buddha (cautarea mantuirii, eliberarea omului prin dobandirea
intelegerii lucrurilor); Moise (parintele spiritual al natiunii, subiectul eticii lui M. este
poporul); Iisus Hristos (arata in ce consta fericirea si cum se ajunge la ea); Mahomed (Allah
este unic, iar Mahomed este trimisul lui).
Clasificarea normelor morale: Norme generale, universale (durabilitate mare in timp,
prezente in toate tipurile de comunitati umane, regleaza toate tipurile de relatii si activitati
umane, sunt proprii comunitatilor,societatilor umane, influenteaza toate activitatile umane);
Norme particulare (poseda o anumita variatie in timp, regleaza relatii si activitati umane
particulare, se adreseaza unor gruguri de indivizi); Norme speciale (sunt ocazionale, se
manifesta in cadrul unor grupuri restranse, vizeaza relatii si actiuni specific, se adreseaza unor
grupuri distincte).
Normele pot sa fie formulate ca : imperativ categoric (ce trebuie sa faca oricine); imperative
ipotetic (ce ar trebui).
Modalitati de elaborare a normelor: Neorganizat/ neinstitutionalizat (elaborate spontan,
difuz-traditii; de catre anumite grupuri de apartenenta-familie; adaptate anumitor contexte
social-juridice); Organizat/ Institutional (de catre organitatii, institutii, cu ajutorul carora este
impusa ordinea).
Valoarea morala, conceputa ca norma, motiv al actiunii, poate fi heteronoma, atunci cand
inpusa de o autoritate externa (Dumnezeu, stat) si autonoma cand individul isi da siesi legi.
Caracteristici ale normelor morale: *au valabilitate universala sau absoluta; * sunt in
conformitate cu legea morala; *sunt admise de catre un grup sau de o epoca.
Eticheta releva ansamblul normelor de conduit si politete necerare in viata de zi sau la ocazii
in diverse sfere de activitate.
Legea morala nu este obligatorie deoarece nu are caracter de constrangere.
Constiinta morala reprezinta cunoasterea valorilor morale, a datoriilor ce avem de indeplinit
si a felului in care le indeplinim.
Constiinta poate fi considerata: un instinct divin; o judecata practica a sufletului si ratiunii,
spre a face o fapta buna; o putere psihica prin care deosebim faptele bune de cele rele.
Constiinta include: *Elemente intelectuale (cunostintele), elemente afective (iubirea
dezinteresata a binelui si ura dezinteresata a raului; respectful datoriei si a valorilor morale;
bucuria binelui si a datoriei implinite); *Elementele sociale (credinte, datini, obiceiuri
collective promovate de catre societate); *Ipotezele sociologice (structurile sociale specific
determina cadre si alternative specific adaptarii insului la mediul social).
Raporturile dintru legea morala si constiinta morala: Legea morala (*norma obiectiva a
moralitatii, * regula externa a omului, * se bazeaza pe constiinta morala, *este eternal,
permanenta, continua, *impersonala, *implica libertatea si nu are caracter de constrangere);
Constiinta morala (*norma subiectiva a moralitatii, *regula interna a omului, * se bazeaza pe
legea morala, * temporala, * personala, *are caracter de ingradire a dorintelor, pasiunilor,
intentiilor).
Valorile morale reprezinta intruchiparea unor scopuri, proiecte, dorinte, intentii, adica
obiectivarea esentei umane in produse ale activitatii creatoare specific pentru fiecare tip de
atitudine umana. Valoarea suprema este idealul etic.

Valorile morale fundamentale sunt: binele, adevarul moral, iubirea aproapelui, dreptatea,
omenia, datoria si obligatia morala.
Responsabilitatea vizeaza obligatia ce revine unei personae de a se recunoaste ca autor liber
al faptelor sale si de a lua asupra sa urmarile. Are un dublu aspect: *caracter obiectiv,
*caracter subiectiv.
Responsabilitatea morala reprezinta asumarea in cunostinta si in constiinta dn cauza a unor
sarcini cu identitatea unor valori/datorii morale si indeplinirea lor prin actiune.
Responsabilitate sociala repr. cea mai inalta expresie a personalitatii civice cee ace denota
faptul ca responsabilitatea nu este un fenomen exclusive moral.
Responsabilitatea sociala a firmei este considerate ca fiind obligatia ferma a acesteia,
dincolo de obligatiile legale sau de cele impuse de restrictiile economice, de a urmari
obiective pe termen lung care sunt si in folosul societatii.
Deontologia, in conceptia unor autori, avand ca obiect de studiu datoriile si obligatiile
morale, este considerata un studio particular al morale si moralitatii, in timp ce etica este un
studio general al acesteia. Obiect de studiu: datorii, obligatii, reguli, norme.
Categoria de referinta in deontologie este datoria.
Principii generale ale deontologiei: p. umanismului, p. altruismului, reciprocitatii,
autoritatii, autoritatii adecvate, delegarii autoritatii.
Cod deontologic- obiective: consolidarea integritatii si a competentelor profesionale;
asigurarea unui nivel maxim de responsabilitate si profesionalism; supravegherea respectarii
independentei si obiectivitatii activitatilor desfasurate; promovarea intereselor tuturor
membrilor; implementarea si supravegherea respectarii regulilor privind secretul profesional;
sustinerea si promovarea aplicarii si respectarii nu numai a normelor interne, ci si a celor
nationale si internationale; minimizarea incalcarii regulilor deontologice, a comportamentelor
imorale, lipsite de responsabilitate.
Dimensiunea etica a afacerilor este tratata ca un plus de rentabilitate, profitabilitate.
Etica afacerilor (stiinta relationala) trebuie sa include un sistem de principii, valori, norme
si coduri de conduit , in baza unei filozofii a firmei, care se impugn ca imperative morale,
inducand obligativitatea respectarii lor.
Etica afacerilor se refera la stabilirea unui echilibru intre performantele economice si
cele sociale ale firmei.
Scopul principal al cercetarii eticii afacerilor se refera la stabilirea unor legi, principia
generale dupa care trebuie sa se orienteze conduit umana in afaceri. Conceptele central cu
care opereaza etica afacerilor sunt: datorie si utilitate.
Nivelurile de aplicare ale eticii: *Nivelul micro ( este cel care stabileste intre indivizi in baza
principiului corectidunii schimbului); *Nivelul macro (se refera la reguli institutionale sau
sociale ale economiei, ale lumii afacerilor); *Nivelul corporatiilor (responsabilitatea sociala si
international a corporatiilor).
Teza incompatibilitatii dintre etica si afaceri evidentiaza faptul ca nu exista responsabilitati
etice in afaceri, deci, nu exista etica in afaceri. 2 teorii : *singura responsabilitate a afacerii
este de a face profit; * abordarea maximalista a responsabilitatii sociale.

Dilemele etice repr. situatii neclare, problematice care ii pun in incurcatura pe cei care iau
decizii, in dorinta de a echilibra performantele economice si cele sociale. Apar in toate
domeniile firmei (marketing, aprovizionare, productie, resurse umane).
Functii ale actiunii morale: f. rezolutiva, f. expresiva, f. realizatoare, f. normative,
f.valorizatoare, f. comunicativa.
Tipuri de comportament etic: *etica obiectivitatii, *etica virtutii si a caracterului,
*etica drepturilor si a indatoririlor, *etica rezultatelor.
Principiile morale sunt idei esentiale, generale si abstracte care determina orientarea
individului in lumea valorilor morale, impunand conduitei o anumita forma de manifestare.
Principii universale: onestitate, grija, respect corectitudine, responsabilitate, solicitudine,
excelenta, curaj, integritate, leadership.
Principul etic general- calea de mijloc
Etica afacerii este deseori conceputa ca etica actiunii, respectiv ca executarea indatoririlor sau
sarcinilor in mod correct de catre manageri. Acesta este numit Management Etic.
Managerizarea eticii este actionarea in mod eficace, real, in situatii care au sau implica un
aspect etic.
Stereotipia sexuala se refera la prejudecati care pot afecta deciziile de personal, generate de
modul traditional de a acorda un anumit statut social unei personae si de-ai judeca
comportamentul in functie de sex.
Procesul de socializare organizationala presupune adoptarea acelei atitudini de conformare
cu sarcinile, normele, reglementarile ce decurg din statutul professional si din modul in care
fiecare considera ca trebuie sa le promoveze. Metode: * socializarea prin cointeresare;
*sosializarea prin manipulare; *socializarea prin coercitie.
Crearea unui mediu etic de lucru: Etape: 1. Ia decizia angajarii pe calea eticii; 2.
Recunoaste faptul ca esti privit ca model; 3. Asuma-ti responsabilitatea pentru insuflarea unui
comportament moral; 4. Defineste comportamentul moral; 5. Exprima-ti cu claritate valorile;
6. Pregateste personalul; 7.Incuranjeaza comunicarea deschisa; 8. Fii consecvent.
Sisteme etice majore care au relevanta directa pentru deciziile manageriale: *legea
eterna (standardele morale sunt inscrise intr-o lege eterna care este revelata de Dumnezeu
in Sfanta Scriptura, reconoscibila in natura, interpretata de lideri religiosi sau filozofi
umanisti); *Teoria utitlitarista (actiunile noastre fundamentale sunt ghidate de acele virtuti
sociale ale bunavointei si dreptatii); *Teoria universalista (comportamentul este considerat
moral daca este in conformitate cu principiile de responsabilitate si indatorire; scopuri- nu
mijloace); *Teoria distributiva (idea fundamentala pentru conceptul de dreptate este
corectitudinea, respective eliminarea oricaror diferente arbitrare); *Libertatea personala (bazat
pe intaietatea unei singure valori, mai degraba decat a unui singur principiu. Standardele
morale se bazeaza in primul rand pe libertate).
Activitate responsabila se refera la asigurarea succesului economic al unei firme prin
includerea unor considerente sociale si ecologice in strategiile firmei.
Codul de etica repr. un ansamblu de precepte, prescriptii de conduit pentru diverse aspect ale
valorii morale de drept, socio-profesionale. Formuleaza idealuri, valori si principia dupa care
este guvernata o organizatie.