Sunteți pe pagina 1din 14

MODALITATI DE INVESTIGARE RADIO-IMAGISTICA A

CORPULUI UMAN
RADIOLOGIA SI IMAGISTICA MEDICALA
RADIOLOGIA CONVENIONAL - imaginea este rezultatul impresionrii
directe a ecranului de fluoroscopie sau a filmului radiografic n funcie de
absorbia fasciculului de raze X prin structura de examinat
IMAGISTICA MEDICALA imaginea este rezultatul utilizarii computerului,
imaginea fiind digitala
in TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA formarea imaginii este un proces
care are trei timpi distinci:
1. Scanarea cu fasciculul de raze X colimat
2. Reconstrucia imaginii
3. Conversia imaginii numerice ntr-o imagine vizibil
ECHOGRAFIE
REZONANTA MAGNETICA
RADIOLOGIA STANDARD
Raza X = flux energetic fotonic produs de generatorul de Rx (tub radiogen)
I.

surs

II. vector (fascicolul de radiaii)


III. corp de radiografiat (modulator)
IV. receptor
V. decodor

I.

SURSA
= anodul tubului radiogen
Tubul radiogen:
1

format din anod /catod /conintorul (din sticl)


catodul filament de tungsten (2300C)
anodul
pies metalic situat opus catodului (din metale greu fuzibile)
form de disc cu suprafaa nclinat fa de axul lung al tubului cu 1520
destinat frnrii electronilor provenii din catod
tuburile moderne anode rotative

1.discul anodului
2.axul de rotaie
3.rotorul anodului
4.filamentul catodului
5.peretele de sticl al tubului
6.statorul anodului

Accesoriile tubului radiogen


n afara tubului
scop: optimizarea omogenitii i transmisiei fascicolului de raze
1.cupola rol:
protecie mecanic a tubului
oprete alte radiaii
limiteaz dimensiunile fascicolului
conine uleiul destinat rcirii tubului
2.diafragmul rol: modeleaz dimensiunea i formarea fascicolului
3.centrorul rol: obiectiveaz limitele fascicolului
4.filtrul rol:
absorbia razelor moi din fascicolul emis
omogenizarea fascicolului
II.

VECTORUL
2

= fascicolul de radiaii
radiaie incident:
fascicolul de radiaii (form conic) ce traverseaz atmosfera de la
fereastra cupolei pn la corpul de radiografiat
radiaia absorbit:
radiaia incident care nu mai prsete obiectul radiografiat
pierzndu-se din fascicol
radiaia rezidual:
ce rmne din fascicol dup pierderea radiaiei absorbite
e purttoarea informaiei diagnostice
radiaie secundar:
sursa principal de iradiere a mediului nconjurtor

Proprietatile razelor X. Aplicatii


1. Propagare sub forma de fascicul conic
2. Luminiscenta (fluorescenta + fosforescenta): transformare in energie
luminoasa la interactiunea cu substante ca : sulfat de Zn si Cd, platicianura
de Ba aplicatii:
ecranul radioscopic, ecranele intaritoare
3. Absorbtia + difuziune = atenuare;
absorbtia ~ Z, , , grosimea structurii strabatute aplicatii:
contrastul in imagine, substante de contrast (Ba, I), protectie cu Pb
4. Divergenta: scaderea intensitatii fascicolului cu patratul distantei
aplicatii: radioterapie

5. Penetrabilitate : functie de lungimea de unda (raze dure / moi)


6. Efecte biologice (ionizare) aplicatii: radioterapie
7. Efectul fotochimic asupra filmului
III.

IV.

MODULATOR
=corpul de radiografiat
modifica intensitatea fascicolului de raze X prin absorbtia diferita a
acestuia la trecerea prin structurile care-l compun, transformandu-l intr-un
fascicol neomogen
RECEPTOR
fascicolul de radiaie rezidual este obiectivat pe un mediu
sensibil fotografic ( strat de bromura de argint)

razele X favorizeaza reducerea bromurii de argint la argint oxidat


de catre substantele reducatoare din revelator argintul oxidat este
un precipitat negru in functie de intensitatea variabila a fascicolului apar
tonuri de gri

Formarea imaginii :Principiile geometrice ale formrii imaginii


1. Legea proiectiei conice: cu ct obiectul se afl situat mai departe de film i
mai aproape de surs, proiecia lui este mai mult mrit
2. Legea proiectiei oblice: un obiect al crui plan este oblic fa de film se
proiecteaz deformat
3. Legea paralaxei
4. Legea sumatiei si sustractiei
5. Legea proiectiei tangentiale
6. Legea proiectiei ortograde
V.

DECODOR
=staia final la care ajunge informaia = ochiul i creierul
utilizatorului
analiza informaiei presupune integrarea ntr-un context clinic, biologic i
imagistic
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
Definiie:
reprezint o metod de imagistic n care, cu ajutorul unui fascicol colimat de
raze X, se produce imaginea unui plan selectat din regiunea de interes.
Principiul metodei:
msurarea atenurii unui fascicol de raze X care strbate un corp i calculul
coeficientului de absorbie, deci a densitii.
reconstrucia imaginii unui obiect n funcie de diversele sale proiecii.
Aparatura:
Tubul
Circuitele de rcire: ulei-ap / ulei-aer
Colimatorul
Detectorii: cu iodur de cesiu sau cu xenon presurizat
n decursul timpului au existat mai multe tehnologii CT:
4

sistem rotaie-translaie cu detector unic


sistem rotaie-translaie cu detectori multiplii
sistem rotator cu detectori mobili
sistem de rotaie cu detectori staionari
Computerul:
reconstruiete imaginea
stocheaz imaginea
Gantry-ul: se poate bascula nainte-napoi cu un unghi variind ntre 15-39
Masa pentru bolnav: calitile ei sunt apreciate n funcie de viteza cu care
poate introduce bolnavul n gantry i precizia cu care vine la o anumit
distan(0,5-1mm).
computertomograf rapid (fast CT, dynamic scanner)
computertomograf spiral (spiral CT, ultrafast CT)
computertomograf multislice

Formarea imaginii
are 3 timpi distinci:
1. Scanarea:
fascicolul de raze X strbate structura de examinat fcnd o rotaie de 360
n jurul bolnavului;
fasciculul atenuat ajunge s ionizeze detectorii de iodur de Cesiu, curenii
generai de acetia sunt amplificai i utilizai ca date de msur primar a
densitilor traversate
fiecare detector efectueaza peste 1000 de masuratori de densitati;
aceste msurtori sunt convertite n semnal electric i transmis spre
prelucrare digital unui calculator.
2. Reconstrucia imaginii:
Calculatorul utiliznd peste 350.000 de valori rezultate la o rotaie complet,
reconstruiete imaginea de seciune pe care o afieaz pe un monitor video n
nuane de gri.

n funcie de valoarea coeficientului de atenuare si pozitia in spatiu, fiecare


structur intern va putea fi recunoscut.

Din coeficientul de atenuare a luat natere unitatea de densitate=UH. n


cadrul prelucrrii i reconstruciei sunt incluse operaii care permit o
obiectivizare strict matematic a datelor imaginii: astfel densitile au fost
codificate n 2000 de nuane de gri, cte una pentru fiecare unitate
convenional de densitate ntre 1000 UH (uniti Hounsfield), cea mai
5

mic densitate posibil n corpul omenesc aerul, i + 1000 de UH, cea mai
mare densitate posibil compacta osoas.

Apa = 0 UH, Aer = - 1000 UH, os = + 1000 UH rinichi se situeaz ntre 30


60 UH, pentru urin la 20 UH, pentru grsimea perirenal de la 15 la 60
UH.

Imaginea CT este o matrice de elemente individuale

O matrice este un tablou rectangular cu m coloane i n linii care are m x n


ptrate elementare.

Volumul studiat este descompus n mici elemente de volum numite voxeli


= volumul elementar.

Mrimea unui voxel depinde de:


cmpul de reconstrucie (FOV field of view)
mrimea matricei (64, 128, 256, 512, 1024 elemente)
grosimea seciunii (1-20mm)

Pixelul = imagine elementara

Mrimea unui pixel= FOV/ mrimea matricei

cunoscandu-se suma cifrelor unei matrice de-a lungul tuturor axelor se


deduc toate cifrele corespunzatoare fiecarui voxel

marimea matricei si volumul tisular influenteaza rezolutia spatiala

3. Vizualizarea imaginii: conversia imaginii numerice ntr-o imagine vizibil (scal


de gri-uri).

Ochiul uman nu poate percepe din cele 2000 de nuane de gri dect 18
20.

Pentru ca imaginea s devin operaional n cadrul diagnosticului este


necesar ca medicul radiolog imagist s perceap elementele patologice ale
unei imagini i s aleag dintre cele 2000 UH pe cele 18 20 optime
pentru vizualizarea imaginii patologice.

Aceast operaie se efectueaz cu ajutorul ferestrelor de densitate.

Fereastra = intervalul de densiti reprezentate de totalitatea scrii de


gri-uri a monitorului.
Lrgimea ferestrei (window width) poate fi modificat.
O fereastr larg furnizeaz o imagine cu contrast moderat, n
timp ce o fereastr ngust ne ofer un contrast foarte bun.

nivelul ferestrei trebuie adaptat la valoarea medie a densitii


structurii studiate
Indici de performanta ai CT
Rezoluia spaial = distana minim la care 2 elemente geometrice
matriceale, puncte sau linii pot fi percepute corect (separat):
n CT: 0,5-1,5 mm
n radiografia standard: 0,2-0,4 mm
n mamografie: 0,1mm
Rezoluia de densitate = diferena de densitate a 2 esuturi care s poat
fi observate separat.
n radiografia convenional: 10%
n CT: 0,25-0,5%
Avantajele CT
diferentiaza intre ele densitati radiologice putin diferite
realizarea de cupe transversale (axiale) inaccesibile radiologiei standard
iradierea pacientului este limitata pe zona studiata (fata de tomografia
conventionala in care pentru fiecare sectiune este iradiat tot segmentul
respectiv)
ptr. CT spiral si multislice:
rapiditate
scanarea intregului volum, fara a sari
tehnici de reconstructie MPR, 3D avansate
investigatie de electie a vaselor si vascularizatiei parenchimelor dupa
adm. s.c.
Inconvenientele CT secvential
numar limitat de cupe, ce dau doar o imagine fragmentara (nu avem
vederea de ansamblu din Rx)
exclusiv cupe axiale (cu exceptia craniului unde se pot efectua si cupe
coronale directe)
7

INDICATIILE TOMOGRAFIEI COMPUTERIZATE


in patologia craniana, mai ales in urgenta (suspiciune de accidente
vasculare acute hemoragice sau ischemice, traumatisme craniene, patologie
tumorala etc)
in patologia toracica (plus de informatii dupa radiografie, stadializare
tumorala pulmonara, patologie mediastinala)
in patologie abdominala si pelvina (dupa echografie, pentru patologie a
organelor parenchimatoase in special)
in patologie osteo-articulara (pentru segmente osoase greu investigabile
prin Rx pelvis, craniu, coloana vertebrala-, dupa radiografie pentru date
suplimentare in patologie traumatica, infectioasa sau tumorala in ceea ce
priveste integritatea corticalei, densitatea leziunilor etc, reconstructii MPR si
3D)

ECHOGRAFIA
se bazeaza pe studiul modificarilor suferite de un fascicul de ultrasunete care
traverseaza medii cu proprietati acustice diferite la zona de contact dintre
doua medii diferite apar fenomene de reflexie, refractie si absorbtie ale undelor
incidente undele reflectate = ecouri sunt receptionate si decodificate
sursa de US = transductorul (emitator+receptor)
traversarea unor medii cu un coeficient de atenuare foarte mare os,
calcificari, calculi- determina absorbtia totala a fasciculului incident con de
umbra posterior
interfata dintre aer si orice alta structura reflexie totala a fasciculului
fenomenul de reverberatie imagine in coada de cometa
structurile lichidiene, grasimea : intarire posterioara
Semiologic: imagini hipo/ hiper/ anecogene
INDICATIILE ECHOGRAFIEI
patologie abdominala variata (colecist, organe parenchimatoase)
patologie pelvina, monitorizarea sarcinii
patologie articulara
ghidare punctii / biopsii
patologie endocraniana la nau-nascut

Indicatiile investigatiilor imagistice in sarcina normala:


Atat screeningul malformatiilor cat si urmarirea dezvoltarii fetale si a anexelor
se face ecografic.
8

Ritmul ecografiilor recomandate (varsta sarcinii este exprimata in saptamani


de amenoree, adica de la ultima menstruatie): 6/7 sptamani: se combina
ecografia transabdominala cu cea transvaginala; se evidentiaza sacul
embrionar si localizarea acestuia care este in mod normal intrauterin; sunt
mentionate elementele specifice sarcinii: ecoul embrionar si vezicula vitelina;
nonvizualizarea sacului gestational intrauterin poate semnifica:
o sarcina extrauterina (se investigheaza cu atentie zonele anexiale
pentru evidentierea semnelor de sarcina extrauterina, sac gestational
ectopic, hematocel si fundurile de sac pentru evidentierea
hemoperitoneului); se aplica protocoalele specifice urmaririi clinico
ecografice a suspiciunii de sarcina extrauterina

o sarcina mica, inca nu se evidentiaza sacul embrionar; se recomanda


reexaminare dupa 1/2 saptamani.

11-14 saptamani : ecografia (se combina ecografia transabdominala cu cea


transvaginala) urmareste:
fatul; se masoara FL, BPD, CRL, translucenta nucala; aceste valori sunt
importante si pentru interpretarea triplului test
se poate face prima morfologie fetala, tinand cont de aspectul specific
al diferitelor organe la aceasta varsta gestationala, putand fi detectate
anumite malformatii
anexele fetale: placenta, sacul amniotic, cordonul ombilical (se
urmaresc alcatuirea sa din 2 artere si o vena, insertia placentara a
cordonului)
colul uterin- lungimea, aspectul orificiului intern
18-22 saptamani

este ecografia dedicata morfologiei fetale

se poate detecta majoritatea malformatiilor vizibile ecografic

se mai urmareste:
biometria: masurarea segmentelor osoase fetale
aprecierea anexelor fetale:
placenta: pozitie la nivelul peretilor uterini (anterioara,
posterioara, laterala, fundica), pozitia fata de orificiul
intern: normal situata sau variantele de insertie joasa
pana la placenta praevia cu variantele ei (totala, partiala,
marginala); gradul de calcificare (maturare) 0-3 si
grosimea; structura- eventuale tromboze
cordon
ombilical;
marginala,
9

structura,

insertie

(placentara,

velamentoasa=membranoasa,=extraplacentara sau vasa


praevia ); circulara-nucala, etc
lichid
amnioticcantitate:
normala,
in
exces
(polihidramnios), scazuta (oligohidramnios); aspect (clar,
modificat)

aprecierea colului vezi mai sus

indice de rezistenta la nivelul arterelor ombilicale si uterine

28-30 saptamani - se urmareste protocolul de la 18-22 saptamani; se


urmareste cresterea fetala, prezentatia; IR in arterele uterine crescut poate fi
un semnal de alarma al instalarii in viitor a disgravidiei sau intarzierii de
crestere fetala.
30-34 saptamani - protocolul de mai sus; se urmareste cresterea fetala
(majoritatea intarzierilor de crestere fetala debuteaza dupa 30 saptamani),
prezentatia (craniana, pelviana, transversa)
36-38 saptamani: protocolul de mai sus, prezentatie, greutate, lichid,
circulara de cordon, aprecierea starii fetale.
INVESTIGATIA PRIN REZONANTA MAGNETICA
IRM foloseste proprietatile magnetice ale protonilor de hidrogen din corpul
omenesc ce contine peste 90% apa
metoda se bazeaz pe propietatea protonilor de H+ plasai ntr-un cmp
magnetic puternic (0,2-3T) i excitai printr-o und de RF (impuls), de a emite
un semnal, care este tratat informatic i convertit n imagine.
AVANTAJE:
metoda neinvaziva
reprezentare multiplanara
contrast spontan intertisular foarte bun
Principiile formrii imaginii RM
fiecare proton este un dipol magnetic, avand o miscare de rotatie in jurul
axului propriu , orientat la intamplare
pacientul e introdus intr-un camp magnetic de intensitate crescuta ce
aliniaza toti protonii din organism pe aceeasi directie
cu ajutorul unor bobine de gradienti se induce un alt camp magnetic,oscilant,
de scurta durata,adica o unda de radiofrecventa, care sa determine
rezonanta nucleilor (schimb de energie intre doua sisteme care oscileaza cu
aceeasi frecventa frecventa de rezonanta)

10

Oprirea campului magnetic ce a interactionat cu campul magnetic principal


determina intoarcerea la pozitia de echilibru = relaxare
longitudinala relaxare
longitudinala T1

spin-retea,

refacandu-se

magnetizatia

transversala relaxare spin-spin, legata de neomogenitatile de camp


de origine moleculara T2
tesuturile au timpi de relaxare diferiti, ceea ce determina contrastul
spontan in RM (lichidele :T1 si T2 lungi, grasimea : T1 si T2 scurti)
magnetizatia depinde si de concentratia protonilor:
semnal crescut lichide, edem
semnal absent corticale osoase,calcificari, aer
substantele de contrast paramagnetice scad timpii de relaxare
Imediat dupa incetarea pulsului de RF, protonii care au fost excitati, revin la
starea initiala; printr-un proces care se numeste RELAXARE
Prin fenomenul de relaxare, magnetizarea transversala descreste, proces
numit RELAXARE TRANSVERSALA, iar magnetizarea longitudinala creste catre
valoarea sa initiala, proces numit RELAXARE LONGITUDINALA
In urma aplicarii pulsului de radiofrecventa (RF) nucleii absorb energie si trec
intr-o stare excitata.
Ei pot reveni la starea initiala numai dupa ce surplusul de energie acumulat
este cedat mediului inconjurator, care este numit retea.
Dupa ce protonii au fost perturbati, revenirea magnetizarii longitudinale la
starea de echilibru poate denumirea de timp de relaxare longitudinal T 1 sau
timp de relaxare spin-retea.
Conditia principala pentru a se realiza transferul de energie de la nuclei la
retea este ca si reteaua sa aiba un camp magnetic care sa preceseze la
frecventa Larmor.
Ca rezultat al variatiei campului magnetic pe care il simte fiecare proton in
parte, datorata neomogenitatilor, atat ale campului magnetic intern
(microscopic), cat si ale celui extern (static), imediat dupa incetarea pulsului
RF protonii se vor defaza, deoarece au frecvente de precesie diferite.
Deoarece defazarea spinilor este o consecinta a interactiei reciproce dintre
acestia, relaxarea transversala poarta denumirea si de relaxarea spin-spin
Contrastul reprezinta diferenta de luminozitate intre nuantele de gri (culoare)
ale doua regiuni adiacente de pe imagine.

11

Contrastul dintre 2 pixeli din imagine este egal cu diferenta dintre nuantele
lor de gri si, intrucat acestea sunt corelate cu magnetizarile tesuturilor
(longitudinale si transversale), putem sa consideram contrastul ca fiind
diferenta dintre magnetizarile voxelilor surprinse la un moment dat in timpul
fenomenului de relaxare.
In IRM exista 3 tipuri principale de contrast: T1, PD, T2
TR= timp de repetitie

corespunde timpului de recuperare a magnetizatiei longitudinala,


stabilind la ce interval se reaplica impulsul de RF

conditioneaza ponderarea in T1 a unei secvente (cu cat TR e mai scurt,


cu atat secventa e mai ponderata in T1)
TE = timp de ecou
momentul la care este masurat semnalul
conditioneaza ponderarea in T2 (cu cat TE e mai lung, cu atat secventa
e mai ponderata in T2)
Secventa scurta T1

Secventa lunga T2, DP

contrast anatomic

(s.a. alba, s.c. gri, LCR negru)

contrast invers

(LCR > s.c .> s.a.)

leziune = hiposemnal

leziune = hipersemnal

grasime, metHb = hipersemnal

lichide = hipersemnal

INDICATIILE IRM
patologie craniana variata
investigatie neinvaziva a vaselor angioRM cu sau fara contarst i.v.
patologie a coloanei vertebrale: discala, a componentelor canalului vertebral,
tumori vertebrale
patologie abdominala daca CT nu este concludent (ex.: prezenta de
determinari secundare hepatice, cancer pacreatic incert, patologie tumorala
suprarenale, colangioRM, uroRM etc)
patologie pelvina (in corelatie cu echografia cu transductor transvaginal)
12

patologie osteo-articulara (leziuni ale partilor moi articulare


periarticulare, extensii tumorale osoase in canalul medular etc)

sau

IRM fetal
se recomanda pentru completarea examenului ecografic atunci cand exista
suspiciuni de malformatii sau cand caracterizarea ecografica a malformatiilor
este incompleta:
craniene: ventriculomegalia asimetrica, agenezia de corp calos,
malformatiile fosei posterioare, hemoragii periependimare sau
intraparenchimatoase, anomaliile de migratie, de mielinizare, tumori
hernii diafragmatice pentru stabilirea continutului herniar - ficat
scheletice
renovezicale
1. Modaliti de realizare a radioproteciei
A. Protejarea bolnavului la diagnostic
trebuie stabilit ce examinare imagistic ofer informatiile necesare pentru cel
mai bun management al bolii pacientului
pacientul trebuie informat asupra tipului de investigaie i a posibilelor riscuri
i complicaii
examenul trebuie s fie ct mai scurt
efectuat de o persoan competent care se orienteaz uor
trebuie evitate examenele inutile i cele repetate
efectuat cu un fascicul de raze X ngust
gonadele bolnavului nu trebuie iradiate (se vor proteja cu mti speciale)
Trebuie avut in vedere ca examinarea CT este o procedura de doza mare
Informatii clinice adecvate, incluzand inregistrari ale investigatiilor
anterioare, trebuie sa fie disponibile
In unele aplicatii pot fi solicitate investigatii anterioare ale pacientilor
prin tehnici alternative de imagistica
n terapie:

trebuie s se fac un plan judicios de tratament

s se utilizeze filtrul adecvat

s se ia msuri de izolare a poriunilor din corp care sunt n afara


cmplui de iradiat

B. Protejarea medicului si asistentelor


13

tub de raze X blindat cu Pb, cu cupol


diafragma cu volete care nu se poate deschide m larg dc ecranul n faa
cruia se afl medicul
ecran protejat cu sticl plumbat
orul pb., mnui pb., ochelari protectori, tiroida
paravanul plumbat protector
filme, casete, folii ntritoare
constrngeri de doz
monitorizarea personalului expus profesional
n terapie:
mnui, mti, bonete, sterilizarea corespunztoare a instrumentarului

14