Principii de proiectare

a) Sectiunea regulata in plan

Cele mai avantajoase sint sectiunile patrate si dreptunghiulare in plan.
Sectiunile in forma de L sau T sau de alte forme neregulate vor fi pe cit posibil
evitate, sau vor fi impartite prin rosturi in parti dreptunghiulare.
b) Simetria
Cladirile vor fi pe cit posibil alcatuite simetrice in plan. La cladirile asimetrice
pot aparea datorita cutremurelor eforturi de torsiune relativ greu de
determinat care vor fi preluate tot de sistemul structural.

Cu prilejul unor cutremure s-a remarcat ca avariile la cladirile amplasate la

coltul strazilor care prezinta planuri asimetrice, neregulate, sint de regula
simtitor mai mari decit la cladirile amplasate de-a lungul strazii, deoarece
acestea sint simetrice si regulate, avind in majoritatea cazurilor o forma
rectangulara in plan

Principii de proiectare
c) Fundatia unitara
Fundatia trebuie sa fie unitara pe un tronson de cladire si sa se sprijine pe un
teren cu o capacitate de rezistenta suficienta si in acelasi timp omogen.
Tronsoanele de fundatii vor fi legate intre ele pe ambele directii principale.
d) Rapoarte constante de rigiditate
Vor fi prevazute ,pe cit posibil, rapoarte cit mai constante intre rigiditatile
elementelor pe toata inaltimea cladirii.
Modificari mici ,de pina la 30%, ale rigiditatii unor elemente izolate pot
conduce la redistribuirea eforturilor sectionale cu conditia unei alcatuiri
constructive corespunzatoare, fara a afecta marimea capacitatii de
rezistenta a sistemului daca nu se depasesc limitele capacitatii de
deformare.

e) Solicitari reduse de torsiune

Distanta in plan intre centrul de rigiditate si centrul de greutate trebuie sa fie
cit mai mica pentru a mentine solicitarea de torsiune cit mai redusa.

f) Ductilitate adoptata conditiilor de solicitare

Pentru toate elementele plastificate ale sistemului structural (de exemplu
diferiti pereti structurali sau cadre) capacitatea de deformare nu va fi mai
mica decit cea corespunzatoare ductilitatii de deplasare alese pentru
intregul sistem.

I. Alcatuirea in plan.

O premisa importanta pentru conlucrarea tuturor elementelor verticale ale

unui sistem structural este legarea lor eficienta pe orizontala la inaltimea
potrivita.
Daca aceasta legatura este foarte rigida elementele structurale individuale
preiau fortele conform rigiditatii lor.
Aceasta distributie de forte poate fi asigurata, in mod normal, prin saibe
rigide (plansee).
Un astfel de sistem structural prezinta o relatie univoca intre deplasarile
orizontale generate de actiunile seismice si fortele preluate de elementele
structurale individuale.

In aceste conditii se poate considera ca pozitia reciproca a peretilor

structurali si a stilpilor ramane nemodificata in timpul unui cutremur.
Saibele realizate de plansee asigura compatibilitatea deplasarilor
orizontale ale elementelor verticale intr-o miscare generala de corp rigid.

Forma saibelor de planseu

Capacitatea de rezistenta a fiecarui nivel se compune in majoritatea cazurilor
din cele ale mai multor elemente structurale verticale.
Din aceasta cauza, saiba orizontala, care transmite fortele, este supusa unor
eforturi de incovoiere si forfecare in plan.
Aceste eforturi si deformatiile corespunzatoare sint in general neglijabile.

Forma cladirii in plan (dezavantajos)

Forma cladirii in plan (avantajos)

Goluri in saiba orizontala

Datorita unor motive functionale, este inevitabila de regula,
prevederea de goluri de diferite dimensiuni in plansee.
Daca influenta unor goluri mici pentru conducte este in general
neglijabila, golurile mari (puturi de aerisire, puturi pentru ascensoare
afecteaza capacitatea de rezistenta a saibelor.
Golurile nu trebuie sa afecteze sensibil transmiterea fortelor taietoare si a
momentelor incovoietoare.
Dispunerea elementelor pentru preluarea fortelor seismice
Lipsa de simetrie in dispunerea elementelor pentru preluarea fortelor
seismice orizontale conduce la excentricitati si eforturi de torsiune
excesive, frecvent chiar la colaps.

*M
a)

* S M
b)

* M

S*
c)

* M
* S

d)

*
S M
f)

e)
Dezavantajos

S M

Mai bine

*S

*M

g)

h)
*S

* S
*M
i)

*M
j)

Dezavantajos

K)

Mai bine

l)

Fig. a prezinta un exemplu de structura cu pereti rigizi, de exemplu in jurul

casei scarilor, din cauza carora centrul de rigiditate S ajunge departe de
centrul de masa M.

Deplasarea si rotirea saibei (planseului) pot provoca un efort excesiv in

elementele structurale (cadre) indepartate de nucleul rigid.

Prin dispunerea simetrica a peretilor structurali si inlocuirea peretilor

nucleului prin pereti nestructurali se obtine suprapunerea centrului de
rigiditate cu centrul de masa.

Cu toate ca torsiunea poate fi preluata bine de nuclee inchise elementele

structurale verticale, care preiau fortele gravitationale aflate la distanta
mare de centrul de rigiditate suporta in anumite conditii deplasari
excesive.

Numai cind astfel de elemente sint dispuse relativ aproape de nucleu este
posibila preluarea torsiunii numai de catre nucleu (d).

Excentricitati mari rezulta in special la dispunerea asimetrica a nucleelor si

peretilor structurali (e,g,i,j)

Cu toate ca astfel de sisteme nu sint indicate ele pot fi utilizate in anumite

cazuri folosindu-se pereti structurali foarte rigizi.

II. Alcatuirea in elevatie

Fortele orizontale si momentele de rasturnare rezultate din actiunea

seismica trebuie preluate de sistemul structural.

a)

b)

e)

dezavantajos

c)

f)

mai bine

d)

e)

g)

dezavantajos

f)

h)

mai bine

j)

i)

k)

dezavantajos

l)

mai bine

Cladirile inalte si zvelte (a) necesita o talpa de fundatie foarte mare pentru
a putea transmite la teren momentul de rasturnare.

Formele de cladiri prezentate in (c) si (d) ofera solutii mai bune

Cladirile alcatuite neregulat in elevatie (e) pot conduce la un raspuns

dinamic neobisnuit . In astfel de cazuri se recomanda descompunerea in
doua sau mai multe tronsoane regulate (f).

Transmiterea eforturilor generate de fortele gravitationale si de actiunile

seismice trebuie facuta pe cit posibil direct.

Din aceasta cauza trebuie evitate structurile din fig. (g) deoarece in cazul
cutremurelor puternice care solicita sistemul structural in domeniul
postelastic pot fi generate mecanisme nefavorabile pentru preluarea
fortelor gravitationale.

Sistemul structural (h) se comporta mai bine

Nici macar sistemele structurale identice sau foarte asemanatoare (i) nu

ar trebui legate local in timpul cutremurelor puternice. Structuri aparent
identice se pot comporta diferit datorita excitatiei seismice diferite astfel
incit in elementele de legatura apar forte puternice

Separarea conform figurii (j) asigura evitarea aparitiei unor astfel de forte
orizontale

La sistemul structural (k) apar in stilpii interiori forte taietoare excesive. La

aceasta se adauga dificultatile in realizarea efectului de saiba de catre
plansee datorita dispunerii lor decalate.

rigidi
tatea
a)

dezavantajos

rigidi
tatea
b)

c)

d)

mai bine
Distributia rigiditatii pe inaltime

f)

e)

dezavantajos

g)

mai bine

Distributia rigiditatii pe inaltime

c) Neregularitati generale

Anumite neregularitati de distributie a rigiditatii si maselor nu pot fi

,adesea, evitate in practica.
Deosebit de contradictorie este zidaria partiala.

Alegerea sistemului structural

a)Libertatea de exploatare

Pentru a asigura o libertate cit mai mare de exploatare a spatiului

construit se doreste adesea eliminarea unor elemente stinjenitoare
precum peretii structurali sau stilpii.

Acest desiderat conduce la preferarea frecventa a sistemelor in cadre cu

deschideri cit mai mari. Cadrele au insa proprietatea de a se deforma
puternic sub actiunile orizontale.

Acest fapt conduce la necesitatea luarii unor masuri speciale la

elementele nestructurale pentru ca acestea sa satisfaca cerintele
referitoare la comportarea la cutremur.

Sistemele cu pereti structurali asigura o capacitate de rezistenta mare la

cutremure, prezentind deformatii relativ mici si un mod de executie
relativ simplu.

Acest sistem structural prezinta dezavantajul de a stinjenii in anumite

conditii- libertatea de exploatare a cladirii.

Ca urmare a rigiditatilor mari fortele capabile sint mai mari decit la alte
sisteme structurale. Datorita dimensiunilor mari disponibile ale peretilor
aceste forte pot fi preluate adesea fara probleme.

Frecvent se prefera insa sistemele structurale duale: nuclee din pereti de

beton armat se combina cu sisteme in cadre.

b) Capacitatea de rezistenta

Un sistem structural poate prelua actiunile dinamice in doua moduri:

a) Prin capacitate mare de deformare postelastica necesitind in acest caz
capacitati de rezistenta relativ mici ale elementelor structurale.
b) Printr-o capacitate de rezistenta mare, in acest caz este necesara o
capacitate redusa de deformare postelastica, deoarece sistemul structural
poate prelua direct forte dinamice marite.

Pentru a mentine costuri scazute a cladirilor , in cazul zonelor cu

seismicitate ridicata se prefera de obicei sisteme structurale ductile.

In mod frecvent insa nu este exploatata in intregime posibilitatea de a

realiza a unei structuri ductile deoarece este mai simplu sa se asigure o
capacitate de rezistenta ceva mai mare printr-o alcatuire constructiva mai
ieftina.

Peretii structurali ofera, spre deosebire de structurile in cadre avantajul

de a dezvolta articulatii plastice numai la baza daca armatura verticala de
incovoiere este distribuita pe inaltime in mod corespunzator.

In cazul cadrelor solicitate la actiuni seismice prezinta in cazul ideal cite

doua articulatii plastice in fiecare grinda.

Stilpii proiectati prin metoda capacitatii de rezistenta pot dezvolta

articulatii plastice numai la baza la nivelul aflat imediat deasupra
fundatiei.