Rolul jocurilor dinamice n lecia de educaie fizic

Jocurile dinamice sunt mijloace atractive si valoroase care

contribuie la dezvoltarea motricitii generale si asigur
consolidarea deprinderilor motrice aplicative n condiii variate
formnd capacitatea de organizare.
Cercetrile realizate demonstreaz c jocul dinamic este att
mijloc ct si metod pentru dezvoltare.
Jocurile dinamice ofer posibilitatea valorificrii n condiii noi,
ne studiate a cunostinelor, priceperilor si a deprinderilor motrice
nsusite.
n cadrul jocurilor dinamice se pot introduce elemente din diferite
ramuri sportive n scopul perfecionrii lor.
Deprinderile aplicativ-utilitare sunt o categorie de deprinderi cu
un caracter specific, care prin coninutul lor rezolv diferite
situaii, posibil de ntlnit n activitatea cotidian si n diferite
domenii profesionale, cum ar fi: pregtirea militar; pregtirea
trupelor de pompieri, poliie, jandarmerie; n activiti de
construcii, minerit, energetic, turism, salvamar, salvamont etc.
n categoria deprinderilor aplicativ-utilitare intr: trrea,
escaladarea, crarea, transportul de greuti, traciunea,
mpingerea si echilibrul.
La acestea se mai adaug si o parte din deprinderile motrice de
baz, cum ar fi: mersul si alergarea n diferite variante, sriturile
si urcrile, care se introduc ca elemente de legtur sau n
cadrul formrii parcursurilor aplicative. Nenumratele posibiliti
de combinare subliniaz caracterul variat al acestor mijloace.
n educaia fizic scolar aceste deprinderi se pot efectua:
separat (n etapa nvrii) sau cnd se folosesc pentru
dezvoltarea unei aptitudini psihomotrice, cum ar fi
crarea (pentru dezvoltarea forei);
n cadrul unor jocuri dinamice, difereniate ca volum,
intensitate si complexitate.
Deprinderile aplicativ-utilitare se pot executa corect numai nmsura n care se
nsuseste mecanismul de baz al deprinderii,
iar aptitudinile psihomotrice sunt dezvoltate la un nivel
acceptabil, cu prioritate a celor de for si ndemnare.
JUCRIE JOC fac parte din acelasi cmp semantic. Ne
zboar mintea imediat la copilrie, la acea perioad
extraordinar a vieii pe care toi dintre noi o traversm si dup
care toi tnjim, maturi fiind. Atunci totul, dar absolut totul e
perfect. Lumea e a noastr. Suntem cu adevrat fericii si nu ne
gndim dect la prezent.
La prima vedere jucrie e un cuvnt banal: obiect cu care se
joac copiii. Nimic mai simplu. Cu toate acestea ns, e mult mai
complex dect credem. n fond, viaa noastr e un joc, tot ceea
ce facem si ce spunem.
Jocul presupune un plan, fixarea unui scop si fixarea anumitor
reguli, ca n final s se poat realiza o anumit aciune ce
produce satisfacie. Prin joc se afirm eul copilului,
personalitatea sa.

Jocul este o dimensiune fundamental omului indiferent de

varst, cci jocul cultiv imaginaia, spiritul de competiie, de
prietenie si ntrajutorare dar, fr ndoial si inteligena. El l
transport pe participantul la joc, prin fora gndirii, pe alte
teritorii si timpuri necunoscute de noi, indiferent de felul acestuia:
ritualic, erotic de crti, de lumini, electronic etc.
Jocului i s-au atribuit numeroase sinonime, fie lexicale (joac,
zbenguial, distracie; dans, hor; ntrecere, partid, disput,
ntlnire, meci; rol artistic, interpretare) fie metaforice (iubirea,
moartea, viaa) conturate n diverse moduri.
Copiii si vd joaca precum ceva serios, care trebuie pus
naintea altor lucruri. De multe ori ei ne sugereaz jocul lor prin
anumite simboluri, prin cuvinte cheie n operele literare care ne
fac s ne gndim ore ntregi la nelesul unei fraze anume.
La prima vedere diferena dintre ludic si matur este precum cea
de la cer la pmnt pentru ca oamenii ajunsi la maturitate uit s
se joace, adic uit s se deconecteze de problemele vieii.
Acesti oameni maturi si uit de fapt originile astfel devenind n
anumite cazuri mult mai vulnerabili dect copii, ei dispreuiesc pe
homo ludens(omul care se joac) considerndu-l napoiat. Ei nu
vd de fapt c jocul este ceva necesar. Prin joc ei ineleg ceea
ce fac copii nu vor s vad c aceasta joac poate evolua si se
poate adapta la diferite vrste. Astfel chiar dac se joac ei nu
recunosc acest lucru si din motive sociale dau alte nume
jocurilor.
Totul e un joc. Si fiindc totul e un joc, orice e permis.
Prima vrst a omului st sub semnul jocului, care ns l
fascineaz si pe adult, prin frumusee si libertate. Vocaia pentru
joc desvrseste condiia omului de furitor si nelept,
probndu-i imaginaia si spiritul creator.
Definiia cuvntului joc, asa cum apare n DEX, dicionarul folosit
pentru cunoasterea vocabularului romnesc actual, poate fi util
pentru a arata ce aspecte ale jocului sunt prezente n
fragmentele literare citite:
Joc = Aciunea de a juca si rezultatul ei; activitate distractiv
(mai ales la copii), joac; joc de societate= distracie ntr-un grup
de persoane care const din ntrebri si rspunsuri hazlii sau din
dezlegarea unor probleme amuzante; joc de cuvinte= glum
bazat pe asemnarea de sunete dintre dou cuvinte cu neles
diferit; calambur.
Joc, jocuri,s.n.1. Aciunea de a se juca si rezultatul ei; activitate
distractiv(mai ales la copii); joac.# Joc de societate = distracie
ntr-un grup de persoane, care const din ntrebri si rspunsuri
hazlii sau din dezlegarea unor probleme amuzante. Joc de
cuvinte = glum bazat pe asemnarea de sunete dintre dou
cuvinte cu neles diferit; calambur.
1. Aciunea de a juca; dans popular; p. ext. petrecere
popular la care se danseaz; hor# Melodie dup care
se joac.# Fig.
2. Miscare rapid si capricioas(a unor lucruri, imagini,

etc.),tremur, vibraie# Mod specific de a juca, de a se

comporta ntr-o ntrecere sportiv.
3. Aciunea de a interpreta un rol ntr-o pies de teatru;
felul cum se interpreteaz. # Joc de scena = totalitatea
miscrilor si atitudinilor unui actor n timpul interpretrii
unui rol.
4. Joc de noroc = distracie cu cri, cu zaruri etc., care
angajeaz de obicei sume de bani# Expr. A juca un joc
mare ori a-si pune capul in joc = a ntreprinde o aciune
riscant. A descoperi jocul cuiva = a-i surprinde inteniile
ascunse. A face jocul cuiva = a servi interesele cuiva. A
fi in joc=a fi ntr-o mprejurare critic . Totalitatea
obiectelor care formeaz un ansamblu, un set folosit npracticarea unui joc.
5. (tehnic) Deplasarea maxim pe o direcie dat ntre
dou piese asamblate.
6. Model simplificat si formal al unei situaii, construit
pentru a face posibil analiza pe cale matematic a
acestei situaii.# Teoria jocurilor = o teorie matematic a
situaiilor conflictuale, n care dou sau mai multe
persoane au scopuri, tendine contrare.
7. Competiie sportiv de echipa creia i este proprie si
lupta sportiv (baschet, fotbal etc.); Mod specific de a
juca, de a se comporta ntr-o ntrecere sportiv.
8. Deplasare relativ maxim pe o direcie dat ntre dou
piese asamblate, considerate fa de poziia de contact
pe direcia respectiv.
9. Model simplificat si formal al unei situaii, construit
pentru a face posibil analiza pe cale matematic a
acestei situaii; Teoria jocurilor= teorie matematic a
situaiilor conflictuale n care dou sau mai multe pri
au scopuri, tendine conflictuale.
Jocul este o activitate uman complex. El se poate grupa n trei
categorii gnoseologice:
1. Jocul divin;
2. Joc al oamenilor maturi;
3. Jocul copiilor.
Jocul divin este un joc al zeilor n faa pmntenilor pentru a
observa reaciile acestora, sentimentele, comportamentul si
altele.
Jocul oamenilor maturi reprezint imitarea actului divin adic un
efort de recreare.
Jocul copiilor este considerat autentic, adic mai apropiat de
creaia divin. Jocul copiilor este un joc sincer pentru c ei nu
neleg si nu accept conversaiile sociale si cognitive. Jocul lor
ignor barierele temporale si spaiale. Pentru fiecare copil joaca
nu este doar un obiect de distracie ci si o exprimare a
personalitii si de explorare a lumii. Copilria si jocul alctuiesc
un spaiu ideal.
Jocul cunoaste o diversitate de modaliti de manifestare, copilul

se manifest prin joc de la cea mai fraged vrsta. Copilria este un trm al jocului.
Atunci cnd esti copil, trebuie
s profii de frumoasa si nevinovata copilrie deoarece doar o
singur dat esti copil.
Psihologii recunosc c jocurile au un rol capital n istoria afirmrii
personalitii la copil si n formarea caracterului su. Jocurile de
for, de dexteritate, de calcul, sunt exerciii si antrenamente
care fac trupul mai viguros, mai suplu si mai rezistent, vederea
mai ptrunztoare, simul pipitului mai subtil, spiritul mai
metodic sau mai ingenios.
Fiecare joc intreste, stimuleaz o anumita energie fizic sau
intelectual. Prin intermediul plcerii sau al obstinaiei, el face sa
par usor ceea ce la nceput era dificil sau obositor. Contrar
celor ce se afirm uneori , jocul nu este ucenicia muncii. El nu
anticipeaz dect aparent activitile adultului. Biatul care se
joac de-a caii sau de-a trenul nu se pregteste deloc s devin
clre sau mecanic de locomotiv, nici buctreas, fetia care
prepar n farfurii presupuse mncruri fictive drese cu mirodenii
iluzorii.
Jocul nu pregteste pentru o meserie definit, el te introduce n
viat, n ansamblul sau, mrind ntreaga capacitate de a nvinge
obstacolele sau de a face fa dificultilor.
Desi este considerat frivol, pentru c se opune la ceea ce este
serios, ntruct nu produce nici bunuri, nici opere, prnd a fi
steril, jocul este, de fapt, o activitate modelatoare.
Orice joc presupune respectarea unor reguli ale jocului si din
acest motiv, jocul trebuie considerat un factor creator de ordine.
El instituie un sistem de reguli care precizeaz ce se face si ce
nu se face, cum se face si cnd se face, adic ce este permis si
ce este interzis. Orice nclcare de regul are drept efect o
penalizare, o iesire din joc, un sfrsit al jocului.
Asadar jocul nsemn, n primul rnd, un ansamblu de restricii
voluntare, care stabilesc o legislaie tacit a jocului. n mod
paradoxal, regulile acestei activiti libere, care este jocul, sunt
mult mai ferme si mai puternic respectate dect regulile vieii
sociale, nclcate adeseori. Dar cea mai important funcie a
jocului pare a fi aceea de a stimula imaginaia, pentru c
nscrierea n lumea jocului, implic in mod fundamental
capacitatea de a produce variante nelimitate ale fanteziei.
Un principiu de ordine n cazul jocului poate fi chiar nclcarea
ordinii recunoscute. Datorit calitilor pe care le dezvolt, a naturaleii miscrilor
pe
care le pretinde si datorit frumuseii sale, sritura n lungime
este una dintre probele de care copiii sunt atrasi.
Exist cteva lucruri de remarcat: n primul rnd, jocul fortific un
copil din punct de vedere fizic, i imprim gustul performanelor
precum si mijloacele de a le realiza. n al doilea rnd, jocul
creeaz deprinderi pentru lucrul n echip, pentru sincronizarea
aciunilor proprii cu ale altora, n vederea atingerii unui scop
comun. Un al treilea rnd, jocul provoac o stare de bun

dispoziie, de voie bun, oferindu-i omului posibilitatea de a uita

pentru un timp de toate celelalte si de a se distra, dndu-i parc
mai mult poft de via.