0.diploma New

BORDEROU
PIESE SCRISE
1. Memoriu tehnic
2. Calculul termic
3. Evaluarea ncrcrilor
4. Calculul static
5. Calculul planeului
6. Calculul grinzilor
7. Calculul stlpilor
8. Calculul fundaiilor
9. Calculul tehnologic
10. Calculul economic
11. Reguli de protectia muncii
12. Bibliografie
PIESE DESENATE
1. Plan parter
2. Sectiune transversala
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Sc. 1:100
A1
Sc. 1:50
A2
Fatada
Sc. 1:50
A3
Plan fundatii
Sc. 1:50
R1
Armare grinzi fundatie
Sc. 1:50
R2
Plan cofraj planseu peste parter
Sc. 1:50
R3
Plan armare inferioara
Sc. 1:50
R4
Plan armare superioara
Sc. 1:50
R5
Cofraj si armare grinzi
Sc. 1:50
R6
Sc. 1:50
R7
10. Armare stalpi

1
MEMORIU TEHNIC
Imobilul ce urmeaza a fi construit este amplasat in municipiul Iasi, cladirea este

dispusa intr o incinta cu suprafata de 1101,59mp.
Suprafaa terenului are o declivitate de 2,96% de la SV spre NE
Consrtucia nou proiectat are are n plan forma unui poligon neregulat,care se
poate nscrie ntr-un dreptunghi cu laturile 24,40 m x 12,80 m.
Cldirea are funcionalitatea de Sediu pentru Birouri .
1.Clasificarea construciei
Clasa de importan: III conform P100/1-2006 caracterizata prin
ag 0, 20 g
Tc 0, 7 s
1
Zona climatic III cu Te=-18C- conform C107/3-99 Te=-18C;
Zona cu vant conform NP082-04
- presiuni mediate pe 10 min Qk=0,7Kpa;
- viteze medii pe un minut Uk=41m/s;
2
Zona cu zapada conform CR 1-1-3-2005, So ,k 2,5 KN / m
2.Caracteristicile construciei sunt:
regimul de nlime : demisol + parter + 6etaje (D+P+5E);
structur n cadre pe doua directiiortogonale din beton armat turnate monolit;
pe direcie transversal structura are dou deschideri inegale de 6,40 m i

respectiv 6,40 m;
longitudinal structura este format din 4 cadre dispuse la o travee de 6,00 m;
fundarea s-a fcut pe o reea de grinzi din beton armat;
la nivelul demisolului sunt prevazute locuri de parcare, centrala termica, camera

curatenie si casa scarii.
la nivelul etajelor curente sunt prevazute holuri de acces, oficii, casa scarii,
birouri, grupuri sanitare si balcoane.
acccesul pe vertical se realizeaz printr-o scar cu rampe din beton armat

asigurat cu o balustrad din profile din inox, cu nlimea de 0,90m i printr-un
ascensor de persoane.
planeele curente sunt din beton armat cu grosimea de 14 cm;

3
nchiderile vor fi realizate dup cum urmeaz:

o Tmplrie exterioara din aluminiu cu geam termopan de rupere a punte
termice.
o eliminarea punilor termice spre exterior prin izolarea termic a structurii
i anveloparea la exterior acldirii cu termosistem cu polistiren extrudat
detensionat de 6 cm grosime.
compartimentrile vor fi realizate din zidrie de caramid i din gips-carton n

dou straturi, pe structur metalic;
pardoselile sunt realizate din gresie ceramic antiderapant i din mozaic turnat;
3.Caracteristici amplasament
Conform studiului geotehnic elaborat pentru amplasamentul cladirii terenul are
urmatoarea stratificatie:
-umplutura de pamant in grosime de 1,82,00 m
-strat de argila grasa cafenie plastic vartoasa in grosime de 4,204,40 m
-praf argilos nisipos, nisip, saturat in grosimi de 4,40-4,50m
Apa subterana este cantonata in pachetul de umpluturi, apa care stagneaza pe
pachetul de argilasi se situeaza la 1,50m de la suprafata terenului.
Fundarea se realizeaza in stratul de argila contractila plastic vartoasa, prin
intermediul inei platforme de balast cu grosimea de 2,0 m si a unui blocaj de
arocamente si piatra sparta .Platforma din balast va fi evazata fata de laturile exteriore a
fundatiilor cu 2,0 m.
Penrtru modul de realizare a platformei din ballast se va consulta nota de pe
plansa Plan sapatura generala.
Capacitati portante ale terenului la cote de fundare:
-pplastic=240kPa-grupare de sarcini fundamentale
-pcritic=300kPa-grupare de sarcini speciale
Adancimea de fundare rezulta din conditii functionale cu respectarea conditiilor

impuse de studiul geotehnic este de -2,20 m de la 0,00=161,2 m care reprezinta cota
finitea a pardoselii parterului .
Din studiul geotehnic rezult c nivelul apei subterane este ridicat (-0,90m...1,00m fat de nivelul terenului natural) i apa are caracter ascensional. Din aceste
motive s-a ridicat cota 0,00 deasupra nivelului terenului amenajat cu 1,80m n partea
din fa i cu 1,50m n partea din spate a cldirii.
Dupa realizarea constructiei pana la nivelul terenului se vor executa umpluturile
in jurul fundatiilor atat la exterior cat si la interior.
In exterior se executa trotuare etanse cu latimea minima de 1,0 m si panta de 25% spre exterior.
4.Fundaii
Sistemul de fundare se realizeaz dintr-o reea de grinzi din beton armat sub
irurile de stlpi cu seciunea sub form de T limea inimii de 60 cm i nalimea de
1.50 m iar limea tlpii de 180 cm, la partea inferioar.
La intersecia grinzilor de fundare sunt prevzute vute armate cu bare verticale i
bare orizontale necesare pentru realizarea unei cutii rigide la nivelul infrastucturii i
pentru ancorarea armturii din stlpi.
Betonul folosit pentru executarea grinzilor de fundaie este betonul marca C 25/30.
Materialele folosite pentru armarea grinzilor de fundare sunt oel PC 52 i OB 37.
5.Structura de rezisten
Structura de rezistena se realizeaz n sistem cadre pe dou direcii ortogonale
executate din beton armat turnat monolit.
Cldirea are dou travei una de 6,40 m i o travee de 6,40 m cu patru deschideri
de 6,00 m.
Stlpii au forma patrat fiind executai din beton armat monolit i au seciunea
de 70 x 70 cm, 60x60cm, 50x50cm.
Grinzile sunt din beton armat monolit cu seciunea de 25 x 65cm, 25x60cm.
Planeele sunt din beton armat monolit cu grosimea plcii de 14 cm armate cu

STNB.
Rampele i podestele scrilor se vor realiza din beton armat monolit
Grinzile exterioare se vor placa la exterior cu polistiren de 5 cm grosime.
Structura a fost calculat la aciunea ncrcrilor permanente, cvasipermanente,
utile, ncrcri din zpad i sarcini orizontale provenite din seism. Programul utilizat
pentru calculul automat al structurii este AXIS VM8.
Materiale utilizate la suprastructura sunt beton C20/25 si otel OB37, PC52, STNB.
6.Finisaje
Pentru mbuntirea rezistenei termice a cldirii se propune eliminarea punilor
termice spre exterior prin izolarea termic a structurii i anveloparea la exterior a
cldirii cu termosistem cu polistiren extrudat detensionat de 6 cm grosime cu tencuieli
silicatice texturate sau lise.
n dreptul planeelor de rezisten i pe toat nlimea grinzilor, spaiul liber dintre
peretele cortin i planeu se etaneaz cu materiale incombustibile, iar partea vitrat
aferent precum i parapetul pn la 90 cm nlime se va prevedea din geam mat. n
acelai mod se va rezolva i suprafaa vitrat din dreptul podestului intermediar la casa
scrii, care se continu i pe vertical, crend un desen decorativ.
Pentru finisaje vor fi folosite materiale de calitate, durabile i uor de ntreinut.
Finisajele care se propun sunt urmtoarele:
- pardoseli din gresie pentru accese, holuri, casa scrii, grupuri sanitare i camera
de curenie;
- pardoseli dim mochet in spaiile de birouri, birou director i secretariat;
- pardoseli din ciment rolat pentru parcarea de la demisol, boxa, central termic;
- peretii de zidrie i tavanele vor fi finisate cu tencuieli obinuite, glet de var i var
lavabil, iar la pereii din gipscarton va fi folosit gelt primer i var lavabil;
- in grupurile sanitare se vor realiza placaje cu faian (h=2,10m) pentru protectia
la umezeal i pstrarea igienei;
- tmplrie de aluminiu
6
7.Sigurana la foc
Soluiile adoptate prin proiect, realizate i meninute n exploatare, vor asigura n caz de
incendiu:
protecia ocupanilor, starea lor de sntate i riscul de incendiu;
limitarea pierderilor de viei i bunuri materiale;
mpiedicarea extinderii incendiului la obiectivele nvecinate;
prevenirea avariilor la construciile i instalaiile nvecinate, n cazul prbuirii

construciei;
protecia serviciilor mobile de pompieri care intervin pentru stingerea

incendiilor, evacuarea ocupanilor si a bunurilor materiale.
Pentru realizarea acestora, principalele performane se asigura pe ntreaga durata de

utilizare a construciilor, pe baza scenariului de sigurana ntocmit, avnd n vedere:
riscul de izbucnire a incendiilor;
condiiile de sigurana a utilizatorilor n caz de incendiu;
comportarea la foc a construciei n ansamblu i a principalelor ei pri

componente;
caracteristicile specifice ale elementelor i materialelor utilizate;
posibiliti de intervenie pentru stingerea incendiilor.
MASURI DE PROTECTIE A MUNCII

La executarea lucrrilor se vor respecta toate msurile de protecie a muncii
prevzute de legislaia n viguare n special din: Regulamentul privind protecia i
igiena muncii n construii ediia 1993; Legea Protecia Muncii nr. 90-1996; Norme
generale de protecie a muncii ediia 1996 precum i Norme specifice de protecie a
muncii pentru diferite categorii de lucrri.
Lucrrile se vor executa pe baza proiectului de organizare i a fielor tehnologice
elaborate de tehnologul executant, n care se vor detalia toate msurile de protecie a
muncii.
7
Se va verifica nsuirea fielor tehnologice de ctre ntreg personalul din execuie.

Din msurile speciale ce trebuie avute n vedere se menioneaz:
-zonele de lucru periculoase vor fi marcate cu placaje i inscripii;
-toate dispozitivele, mecanismele si utilajele vor fi verificate n conformitate cu
normele n viguare;
-asigurarea cu fort de munc calificat i care s cunoasc msurile de protecie a
muncii n viguare din Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construii
editia 1993, cap. 1-14, vezi ANEXA R1 si legislatia in vigoare la data executiei.
Se atrage atenia c msurile de protecie a muncii prezentate nu au caracter limitativ,
constructorul avnd obligaia de a lua msurile necesare pentru prevenirea eventualelor
accidente de munc (msuri prevzute i n Norme specifice de protecie a muncii
pentru diferite categorii de lucrri.
Normative folosite la intocmirea proiectului :
1. P100-2006 -Cod de proiectare seismica Partea 1 Prevederi de proiectare pentru
cladiri.
2. NP 112- 2004 -Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa;
3. STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton,
beton armat si beton precomprimat;
4. CR 1-1-3 2005 Cod de proiectare . Evaluarea zapezii asupra constructiilor;
5. SR EN 1991-1-1 Actiuni asupra constructiilor. Actiuni generale, greutati
specific, greutati proprii, incarcari utile pentru cladiri;
6. STAS 10101/0-75 Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor;
7. P59 86 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase
sudate a elementelor de beton.
CALCULUL TERMIC
Execuia unei construcii presupune respectarea unor exigene de

performan.Acestea sunt de mai multe feluri i anume:
Exigene de rezisten i stabilitate;
Exigene de siguran n exploatare;
Exigene de siguran la foc;
Exigene de igien, sntatea oamenilor, refacerea i protecia mediului;
Protecia termic, hidrofug i economia de energie;
Protecia mpotriva zgomotului.
Fiecare exigen n parte implic ndeplinirea unor criterii de performan. Aceste
criterii se pot exprima astfel :
Capacitatea de izolare termic, exprimat prin rezistena termic specific
corectat, la transmiterea cldurii R / ;
Eficiena de ansamblu a proteciei termice, exprimat prin coeficientul global de
izolare termic G ;
Capacitatea anvelopei de a anula i ntrzia efectul variaiilor de temperatur
(inerie termic) exprimat prin defazajul T ;

Confortul termic, exprimat prin temperatura medie rezultant a suprafeelor
r
elementelor de construcie Tmed
;
Calculul la condens :
-Pe suprafaa elementelor de nchidere;

-n interiorul elementelor, cu verificarea posibilitii de acumulare a apei
de la an la an.
-Ventilarea ncperii, exprimat prin permeabilitatea la aer.
10
Termeni, simboluri si uniti de msur folosite n calcul

Simbolurile i unitile de msurare ale principalilor termini utilizai sunt date n
tabelul de mai jos conform cu normativul C107/1-2005.
Simbolul
Termenul
Relaii de
Uniti de
definire
msura
P
m
Perimetrul cldirii.
A
Aria de transfer termic.
m2
Aria anvelopei.
Ac
m2
Aria construit a cldirii.
V
m3
Volumul interior nclzit al cladirii.
N
Numrul de niveluri
Tu
Temperatura spaiilor nencalzite.
C
Ti
C
Temperatura interioar de calcul.
Te
C
Temperatura exterioar de calcul.
T
Ti-Te
K
Diferena de temperatur exterioar i cea
interioar
ca
J(kgK)
Capacitatea caloric masic la presiune
constant a aerului
a
kg/m3
Densitatea aparent a aerului.
Rm
m2K/W
Rezistena termic corectat, medie, a unui
element de construcie, pe ansamblul
cldirii
U m
Coeficient de transfer termic (transmitana
W/m2K
termic) corectat(), al (a) unui element de
construcie pe ansamblul cldirii
L
Coeficientul de cuplaj termic
W/K
AUm=
Flux termic
Factorul de corecie a temperaturilor

exteriore
Viteza de ventilare(numrul de schimburi
de aer pe or)
Coeficient global de izolare termic a
cladirii.
N
G
GN
Coeficientul global normat de izolare

termic a cladirii
11
h-1
W/(m3K)
W/(m3K)
1.Calculul rezistenei termice specifice unidirecionale R

Cldirea este amplasat n localitatea Iai, judeul Iai, zona climatic III cu Te =
-18C,
Ti = +20C. (C107/3-2005)
R=Rsi+Rs+Ra+ Rse [m2K/w] unde:
R rezistena termic specific unidirecional [m2K/w];
RSi,RSe rezistene termice superficiale [m2K/w];
1
i
(conform C107/3-97)
1
RSe
e
i,e coeficient de transfer termic superficial interior,exterior;
RSi
Rs
unde:
Rs rezistena termic specific a unui strat omogen [m2K/w];
d grosimea stratului omogen;
coeficient de conductivitate termic [w/mK];
Ra rezistena termic a unui strat de aer.
a) Perete exterior:
1 1
0.125
i 8
(conform C107/31
1
RSe
0.042
e 24
97)
RSi
i,e coeficient de transfer termic

superficial interior,exterior;
12
Nr.
crt.
1
2
3
4
Denumire strat de material
TENCUIALA EXTERIOARA
M50T
ZIDARIE DIN BLOCURI DE
B.C.A.
TERMOIZOLATIE DIN
POLISTIREN
TENCUIALA ARMATA(mortar
polimer)
21.4=0.125+0.0161+0.8824+
Grosime
d(m)
Raportul
d/
(mK/W)
0,015
Coeficient de
conductivitate
termic
(W/mK)
0,87
0,30
0,34
0,8824
x=0.06
0,044
2.2727
0,003
0,87
0.00323
+0.00323+0.042 =>x=0.055 m => x=6 cm
Rezult grosimea stratului de termoizolaie:

x=6cm=0,06 m
Ref=0.125+0.0161+0.8824+2.2727+0.00323+0.042=3.3414 m2K/W
=>Ref=3.34 m2K/W >Rmin.nec.=1.40 m2K/W
b) Planseu terasa circulabila:
13
0,0161
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
Denumire strat de material
Grosime
d(m)
Coeficient de
conductivitate
termic
(W/mK)
Raportul
d/
(mK/W)
0.01
0.14
0.03
-
0.87
1.74
0.93
-
0.0108
0.0862
0.0323
-
0.08
0.03
-
0.34
0.93
-
0.2353
0.0323
-
x=0.20
0.04
0.03
0.04
0.93
1,74
0.0323
0.02299
TENCUIALA TAVAN M50T

PLANSEU BETON ARMAT
SAPA DE EGALIZARE M100
STRAT DIFUZIE+BARIERA DE
VAPORI
STRAT DE PANTA B.C.A.
SAPA DE EGALIZARE M100
STRAT DE DIFUZIE A
VAPORILOR
IZOLATIE TERMICAPOLISTIREN EXTRUDAT
SAPA SLAB ARMATA M100
HIDROIZOLATIE
PROTECTIE HIDROIZOLATIE
NISIP MARGARITAR
DALE PREFABRICATE DE
BETON
23=0.125+0.0108+0.0862+0.0323+0.2353+0.0323+
+0.0323+0.02299+0.042 =>
x=0.2152
Rezult grosimea stratului de termoizolaie:
x=25 cm=0.25 m
Ref=0.125+0.0108+0.0862+0.0323+0.2353+0.0323+5+0.0323+0.02299+0.042=5.619
2 m2K/W
=>Ref=5.6192 m2K/W >Rmin.nec.=3 m2K/W
c) Planseu peste subsol neincalzit:
14
Nr.cr
t
Denumire material
Grosi
me
d(m)
1
2
3
4
5
TENCUIAL TAVAN (M50T)

IZOLATIE TERMICA (PEX)
PLANEU DIN BETON ARMAT
AP DE EGALIZARE (M100)
GRESIE+ADEZIV
0.01
0.10
0.14
0.015
0.02
Coeficient
de
conductivita
te
termic
(W/mK
0.87
0.044
1.74
0.93
0.93
Raportul
d/
(mK/W)
0.0108
2.2727
0.086
0.01613
0.0215
Ref=2.57413 m2K/W > Rmin.nec.=1.65 m2K/W

2. Determinarea dimensiunilor geometrice ale elementelor de construcie
ce ntr n calculul termotehnic
Determinarea ariilor suprafeelor planeului curent :
Ppl=87.8 m perimetru msurat pe anvelopa interioar

Het=2.8 m
Apl=347.67 m
Determinarea nalimei nclzite:
Hincalzit=7 Het-hpl=73.45-0.14=24.01 m
Determinarea volumului nclzit:
Vincalzit= Apl Hincalzit=347.67 19.45=6762.82 m3

Determinarea suprafeei tmplriei:
ST=(1.21.24+1.21.56+1.21.86+0.60.6+1.82.12)+6(1.21.24+1.21.55+1.21
.87+0.60.6+0.82.16)=279.36m2
=> ST=279.36 m2
Determinarea ariei totale
S=Spereti +ST +Spl.ac +Spl.inf=(PplHincalzit-ST) +ST + Spl.ac

+Spl.inf=1435.91+279.4+2347.67
S=2409.06 m2
In functie de
=> GN=0.563 [W/m3K]
15
3.Calculul rezistenei termice specifice corectate R

3.1.Calculul lungimilor punilor termice
1. Rost vertical col iesind:
a) Intersecia dintre doi perti neportani din B.C.A cu un stlp din beton armat:
1=0.12
2=0.12
Lungimea puntilor:
L=5(3.45-0.14)=13.25 m
b) Intersecia dintre doi perei neportani din B.C.A cu un stlp de beton armat
placat la faa exterioar cu B.C.A de 5 cm grosime:
2=0.10
Lungimea puntilor:
L=35(3,45-0.14)=39.75 m
1=0.10
16
c) Intersecia dintre doi perei neportani din B.C.A cu un stlp de beton armat
placat la faa exterioar cu B.C.A de 10 cm grosime:
1=0.09
2=0.09
Lungimea puntilor:
L=35(3,45-0.14)=33 m
2. Rost vertical curent:

a) Intersectia dintre doi perei neportani din B.C.A i stlp:
1=0.05
2=0.05
Lungimea puntilor:
L=53.45=17.25 m
b) Intersecia dintre doi perei neportani din B.C.A i stlp placat cu B.C.A de 5 cm
grosime:
1=0.03
2=0.03
Lungimea puntilor:
L=353.45=51.75 m
c) Intersecia dintre doi perei neportani din B.C.A i stlp placat cu B.C.A de 10 cm
grosime:
17
1=0.01
2=0.01
Lungimea puntilor:
L=353.45=51.75 m
3. Rost vertical colt intrand

a) Intersectia dintre doi perei neportani din B.C.A i stlp din beton armat:
1=0.12
2=0.12
Lungimea puntilor:
L=5(3.45-0.14)=16.25 m
b) Intersectia dintre doi perei neportani din B.C.A i stlp din beton armat placat
la exterior cu B.C.A de 5 cm grosime:
1=0.10
2=0.10
Lungimea puntilor:
L=35(3.45-0.14)=49.65 m
c) Intersectia dintre doi perei neportani din B.C.A i stlp din beton armat placat
la exterior cu B.C.A de 10 cm grosime:
18
1=0.09
2=0.09
Lungimea puntilor:
L=35(3.45-0.14)=49.65 m
4. Rost orizontal planeu acoperi atic peste perete exterior neportant (B.C.A):
1=0.24
2=0.14
Lungimea puntilor:
L=18.9+12.9+6+12+12.9+24.9=62.7
m
5. Rost orizontal planseu curent-intersectia dintre planseu curent cu un perete

neportant din B.C.A:
19
a) Fara balcon:
1=0.12
2=0.12
Lungimea puntilor:
L=355.4+36+355.3=178.5 m
b) Cu balcon:
1=0.12
2=0.14
Lungimea puntilor:
L=395.4+395.3=288.9 m
6. Rost orizontal planseu inferio

2=0.20
Lungimea puntilor:
L=18.9+24.9+312.9+6=88.5 m
1=0.15
20
7. Conturul tmplriei pentru ferestre i ui pentru balcon:

=0.26
L=[441.2+6(1.2+1.2+1.5+1.5)+6(1.2+1.2+1.8+1.8)+40.6]+6[4(1.2+1.2+1.2+1.2)+
5(1.2+1.2+1.5+1.5)+ 7(1.2+1.2+1.8+1.8)+ 40.66+6(0.8+0.8+2.1+2.1)]=914.4 m
Reistena termic R a elementelor anvelopei
Perete exterior:
Punte
termica
[w/mk]
1.a
0.24
1.b
0.20
1.c
0.18
2.a
0.10
2.b
0.06
2.c
0.02
3.a
0.24
3.b
0.20
3.c
0.18
4
0.14
5.a
0.24
5.b
0.26
6
0.15
7
0.26
l
[m]
13.25
39.75
33
14
42
42
13.22
39.75
39.75
62.7
178.5
288.9
88.50
914.4
Planseu superior:
Punte
termica
[w/mk
R.O atic
0.24
l
[m]
62.7
Planseu inferior-subsol neincalzit:

Punte
l
termica
[w/mk
[m]
R.O soclu
0.35
88.5
3.18
7.95
5.94
1.4
2.52
0.84
3.17
7.95
7.16
8.78
42.84
75.11
13.28
237.74
3.34
3.34
3.34
3.34
3.34
3.34
3.34
3.34
3.34
3.34
3.34
3.34
3.34
3.34
0.5904
0.5904
0.5904
0.5904
0.5904
0.5904
0.5904
0.5904
0.5904
0.5904
0.5904
0.5904
0.5904
0.5904
1.6938
1.6938
1.6938
1.6938
1.6938
1.6938
1.6938
1.6938
1.6938
1.6938
1.6938
1.6938
1.6938
1.6938
15.05
5.6192
0.2318
4.314
30.975
2.574
0.4776
2.094
4. Calculul coeficientului global de izolare termic G (conform

C107/2-2005)
Coeficientul global de izolare termic efectiv, aferent cldirilor cu destinaia de
locuire, se calculeaz cu relaia:
G=
0.34n GN
[W(/m3K)]
n care:
3
[m ];
V volumul nclzit, calculat pe baza dimensiunilor interioare ale cldirii,
Aj suprafaa elementului de construcie j, prin care se produce un transfer

termic, [m2];
factor de corecie a diferenei de temperatur ntre mediile separate de

elementul de construcie.
1= 2= 3=1
4=0.395
n numrul de schimburi de aer pe or, [ h -1 ];
Se alege n=0,6 conform C107/4-2005.
Rezulta G=
G=0.4264< GN=0.563 [W/m3K]
5.Comportarea elementelor de construcii la difuzia vaporilor de
ap
(conform C107/3-97)
Verificarea la condens a pereilor exteriori
5.1 Verificarea la condens pe suprafaa interioar a pereilor exteriori
Condiia de evitare a condensului : Tsi > r unde:

Tsi temperatura pe suprafaa interioar;
r - temperatura punctului de rou.
i 60%
o
r 12 C (C107/3-97).
Ti 20 C
Te= -18C
Rsi=0.125 m2K/W
Rse=0.042 m2K/W
R0=3.34 m2K/W
Tsi=
=18.58C
Tsi=18.58C > r=12C => NU apare condens pe fata interioara a peretelui

exterior
5.2 Verificarea la condens n interiorul pereilor exteriori
22
Calculul la condes n regim staionar presupune determinarea curbei

temperaturilor, stabilirea curbei elasticitilor (presiunilor pariale) vaporilor de
ap n elementul de construcie i a curbei presiunilor de saturaie de ap pentru
condiiile
Ti = constant, Te = constant, i = constant, e = constant.
Pentru evitarea condensului, este necesar ca n orice seciune a elementului
de construcie s fie ndeplinit inegalitatea:
pvx < ps unde:
ps valorile presiunilor de saturaie ale vaporilor de ap corespunztoare
Ti , TSi , TSe , Te n elementul de construcie [N/m2];

pvx scderea presiunilor pariale ale vaporilor de ap n stratul x [N/m 2].
a) Stabilirea variaiei temperaturii n structura elementului considernd :

Te = -18C ,
Ti = +20C.
unde:
Tj temperatura la faa exterioar a stratului j [C];

Ti temperatura interioar de calcul [C];
Te temperatura exterioar de calcul [C];
R rezistena termic specific unidirecional a unui element de
construcie
[w/m2K];
Rj suma rezistenelor termice specifice ale straturilor 1 pn la j
[w/m2K];
RSi rezistena termic superficial interioar [w/m2K].
Ti=20C =>pi=2340 Pa (N/m2) . (anexa C)

Tsi=18.58C => psi=2142.4 Pa (N/m2)
=>p1=2119 Pa (N/m2)
=>p2=1099 Pa (N/m2)
=>p3=131 Pa (N/m2)
=>pse=126 Pa (N/m2)
Te=-18C =>pe=115 Pa (N/m2)
b) Determinarea presiunilor pariale ale vaporilor
c) Determinarea rezistenei la permeabilitate a vaporilor de ap
23
Rv=Rv1+ Rv2+...+ Rvk=
[m/s] unde:
dj grosimea stratului (m);

dj factorul rezistenei la permeabilitate la vapori a stratului j;
M coeficient de difuzie a avporilor de ap avnd valoarea 54 108 s 1 .
Rv1=0.018.554108 =4.59 108 m/s

Rv2=0.34.354108 =69.66 108 m/s
Rv3=0.13054108 =162108 m/s
Rv4=0.0037.154108 =1.1502108 m/s
Graficul presiunilor partiale
Se observ c pvx ps deci NU apare condens n structura peretelui exterior.
24
EVALUAREA INCARCAILOR
25
Prin aciuni se nelege orice cauz capabil s determine solicitri mecanice

elementelor de construcie.n proiectare, aciunile se reprezint cu ajutorul
schemelor de ncrcare ce cuprind sisteme de fore, deplasri i deformaii impuse.
ncrcarile se caracterizeaz prin orientare, punct de aplicaie, intensitate i
mod de variaie n timp.
Clasificarea aciunilor se poate face dup anumite criterii:
A. dup modul cum variaz n timp i frecvena cu care se manifest la
anumite intensiti avem:
aciuni permanente sunt acele aciuni ale cror valori ale
intensitii rmn practic neschimbate pe toat durata de exploatare a construciilor
(ex. greutatea proprie a elementelor de construcie cu poziie fix).
aciuni temporare ce pot fi de dou tipuri:
a) cvasipermanente sunt acinile ce se manifest cu intensiti mari,
foarte frecvent (ex. greutatea proprie a pereilor neportani despritori).
b) variabile sunt aciunile ce se manifest cu intensiti semnificative, la
intervale mari de timp i pot varia rapid n timp (ex. ncrcarea din zpad).
aciuni excepionale sunt aciunile ce apar foarte rar (eventual
niciodat) de-a lungul perioadei de exploatare a unei construcii dar care au
intensiti deosebit de mari (ex. seismul, inundaii catastrofale .a.).
B. dup modul de manifestare i efectul produs avem:
aciuni statice variaz lent n timp astfel c nu determin oscilaii
n structura elementului de construcie.
aciuni dinamice variaz rapid ca intensitate, direcie sau punct de
aplicaie determinnd oscilaii ale structurii.
Gruparea ncrcrilor
n calculul structurii este necesar s se ia n considerare combinaiile de
ncrcri cele mai defavorabile, a cror actiune simultan este practic realizabil.
Exist dou tipuri de grupri a aciunilor n construcii i anume:
Starea limita de serviciu
n
j 1
i 1
1,35 Gk , j 1,5Qk ,1 1,5 0,i Qk ,i

n relaia de mai sus simbolul + nseamn n combinaie cu sau efectul
combinat al.
Gk , j - efectul pe structur al aciunii permanente i, luat cu valoarea sa caracteristic;
Qk ,1 - efectul pe structur al aciunii variabile, ce are ponderea predominant ntre
aciunile variabile, luat cu valoarea sa caracteristic;
26
Qk ,i - efectul pe structur al aciunii variabile i, luat cu valoarea sa caracteristic;
0,i - factor de simultaneitate al efectelor pe structur al aciunilor variabile i

(i=1,2,3,...) luate cu valorile lor caracteristice, avnd valoarea:
0,1 0, 7
cu excepia ncrcrilor din depozite i a aciunilor provenind din mpingerea
pmntului, a materialelor pulverulente i a fluidelor/apei unde:
0,1 1, 0
De exemplu n cazul unei structuri acionat predominant de efectele vntului,
relaia se scrie:
n
1,35 Gk , j 1,5Vk 1, 05( Z k sauU k )

j 1
unde:
Gk , j - valoarea efectului aciunilor permanente pe structur, calculat cu valoarea
caracteristic a aciunilor permanente;
Vk - valoarea efectului aciunii vntului pe structur, calculat cu valoarea
caracteristic a aciunilor vntului;
Z k - valoarea efectului aciunii din zpad pe structur, calculat cu valoarea
caracteristic a ncrcrii din zapad;
U k - valoarea efectului aciunilor datorate exploatrii construciei (aciunile utile),
calculat cu valoarea caracteristic a aciunilor datorate exploatrii.
Aciunile permanente ce au un efect favorabil asupra siguranei structurilor se
iau conform urmtoarei combinaii:
n
j 1
i 1
0,9 Gk , j 1,5Qk ,1 1,5 0,i Qk ,i
Starea limita ultima

n
j 1
i 1
Gkj I AEk 2,iQk ,i

unde:
AEk - valoarea caracteristic a aciunii seismice ce corespunde intervalului mediu de
recuren, IMR adoptat de cod (IMR=100 ani n P100-2006)
2,i - coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a aciunii variabile Qi ,
avnd valorile recomandate n tabelul 4.1. din Normativul cu indicativul CR 1-13 2005 (Cod de proiectare.Evaluarea zpezii asupra construciilor).
I - coeficient de importan a construciei avnd valorile n tabelul 4.2. din
Normativul cu indicativul CR 1-1-3 2005, n funcie de clasa de importan a
construciei, Anexa 1.
27
ncrcrea dat de zpad

Valoarea caracteristic a ncrcrii din zpad pe acoperi se face conform
Normativului CR 1-1-3 2005 (Cod de proiectare.Evaluarea zpezii asupra
construciilor), cu relaia:
S k i ce ct S0,k
unde:
i - coeficient de form pentru ncrcarea din zpad pe acoperi;
S0,k - valoarea caracteristic a ncrcrii din zpad pe sol kN / m 2 ,n
amplasament;
ce - coeficient de construciei i este funcie de condiiile de expunere al
amplasamentului (att la momentul proiectrii ct i ulterior);
ct - coeficient termic, i poate reduce ncrcarea dat din zpad pe acoperi n
cazuri speciale, cnd transmitana termic a acoperiului este ridicat i
conduce la topirea zpezii.
0 30 1 , 2
0 1 2 0,8
-expunere parial ce 1,0
-acoperi cu termoizolaie uzual ct 1, 0
S0,k 2,5 kN / m 2
- Iasi
1. ncrcarea din acoperi teras necirculabil

Nr.
crt
.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Denumirea
ncrcrii
Tencuial
mortar M50
Plac din
beton armat
Sap de
egalizare
M100
Barier vapori
(1c+2b)
Strat de pant
granulit
ap de
egalizare
M100
Termoizolatie
din polistiren
n
Grosimea Valori
[m]
normate SLS SLU
Valori de calcul
SLS
SLU
1900
0,015
28,5
1,35
1,0
38,475
28,5
2500
0,14
350
1,35
1,0
472,5
350
2100
0,05
105,00
1,35
1,0
141,75
105,00
0,015
5,0
1,35
1,0
6,75
5,0
1200
0,07
84,0
1,35
1,0
113,4
84,0
2100
0,03
63,00
1,35
1,0
85,05
63,00
20
0,08
1,60
1,35
1,0
2,16
1,60
28
expandat
8.
Sapa de
mortar M100
9.
Strat de
difuzie a
vaporilor (1c)
10.
Suport
hidroizolaie
M100
10. Hidroizolaie
(3c+4b)
11.
Protecie
hidroizolaie
(pietri+nisip)
2100
0,03
63,00
1,35
1,0
85,05
63,00
6,0
1,35
1,0
8,1
6,0
2100
0,03
63,00
1,35
1,0
85,05
63,00
3c+4b
17,5
1,35
1,0
23,625
17,5
1600
0,02
32,0
1,35
1,0
47,25
32,0
TOTAL NCRCRI PERMANENTE

12.
ncrcarea
util
ncrcarea din
zpad
13.
818,60
1105,00 818,60
75
1,5
0,4
112,5
30
200
1,5
0,4
300
80
1517,50
928,60
TOTAL NCRCRI
SLS starea limita de serviciu;
SLU starea limita ultima.
2. ncrcarea din planeu curent pardoseal cald
Nr.
crt.
Denumirea
ncrcrii
1.
Tencuial
mortar M50
Plac din
beton armat
Mocheta+strat
de egalizare de
3 cm
2.
3.
daN / m3
n
Grosimea Valori
[m]
normate SLS SLU
SLS
SLU
1900
0,015
28,50
1,35
1,0
38,475
28,50
2500
0,14
350,0
1,35
1,0
472,50
350,0
0,03
75
1,35
1,0
101,25
75,0
612,23
453,50
225,00
60,00
838,0
0
514,00

4.
Valori de calcul
453,50
ncrcarea
util
150
TOTAL NCRCRI
1,5
0,4
3. ncrcarea din planeu curent pardoseal rece

29
Nr.
crt.
Denumirea
ncrcrii
1.
Tencuial
mortar
M50
Plac din
beton armat
ap de
egalizare
M100
Placi
ceramice +
strat adeziv
n
Grosimea Valori
[m]
normate SLS SLU
Valori de calcul
SLS
SLU
1900
0,015
28,50
1,35
1,0
38,475
28,50
2500
0,14
350,0
1,35
1,0
472,50
350,0
2100
0,03
63,00
1,35
1,0
85,05
63,00
1100
0,02
22,00
1,35
1,0
29,70
22,0
463,50
625,00
463,50
450,00
120,00
2.
3.
4.
5.
ncrcarea
util
300,00
1,5
0,4
TOTAL NCRCRI
1075,00 583,50
4. ncrcarea din planeu peste subsol nenclzit

pardoseal cald
Nr.
crt.
Denumirea
ncrcrii
1.
Plac din gips

carton
Termoizolatie
de polistiren
expandat
Plac din
beton armat
Mocheta +
strat de
egalizare de 3
cm
2.
3.
4.
5.
n
Grosimea Valori
[m]
normate SLS SLU
Valori de calcul
SLS
SLU
1100
0,013
14,30
1,35
1,0
19,30
14,30
20
0,08
1,60
1,35
1,0
2,16
1,60
2500
0,14
350,0
1,35
1,0
472,50 350,00
0,03
75,00
1,35
1,0
101,25
441,00
ncrcarea
util
150,00
30
75,00
596,00 441,00
1,5
0,4
225,00
60,00
TOTAL NCRCRI
821,00
501,00
5. ncrcarea din planeu peste subsol nenclzit

pardoseal rece
Nr.
crt.
Denumirea
ncrcrii
1.
Plac din gips

carton
Termoizolatie
de polistiren
expandat
Plac din
beton armat
ap de
egalizare
M100
Placi
ceramice +
strat adeziv
2.
3.
4.
5.
6.
n
Grosimea Valori
[m]
normate SLS SLU
Valori de calcul
SLS
SLU
1100
0,013
14,30
1,35
1,0
19,30
14,30
20
0,08
1,60
1,35
1,0
2,16
1,60
2500
0,14
350,00
1,35
1,0
472,50
350,00
2100
0,03
63,00
1,35
1,0
85,05
63,00
1100
0,02
22,00
1,35
1,0
29,70
22,00
450,90
608,70
450,90
450,00
120,00
ncrcarea
util
300,00
TOTAL NCRCRI
31
1,5
0,4
1058,72 570,90
6. Perete exterior din zidarie de B.C.A. de 25 cm

Nr.
crt.
Denumirea
ncrcrii
1.
Tencuial
mortar
M50
Zidarie B.C.A
Izolatie
termica
PEX
Tencuiala
exterioara
M100
n
Grosimea Valori
[m]
normate SLS SLU
Valori de calcul
SLS
SLU
28,50
1900
0,015
28,50
1,35
1,0
38,48
950
0,25
237,50
1,35
1,0
320,63 237,50
20
0,06
1,20
1,35
1,0
1,62
30,00
2100
0,02
42,00
1,35
1,0
56,70
42,00
309,20
417,42
309,20
417,50
309,50
2.
3.
4.
TOTAL NCRCRI
7. Perete interior din zidarie de caramida de grosime

25 cm
Nr.
crt.
Denumirea
ncrcrii
1.
Tencuiala
mortar
M50
Zidarie
caramida
Tencuiala
mortar
M50
2.
3.
n
Grosimea Valori
[m]
normate SLS SLU
Valori de calcul
SLS
SLU
28,50
1900
0,015
28,50
1,35
1,0
38,48
1500
0,25
375,00
1,35
1,0
506,25 375,00
1900
0,015
28,50
1,35
1,0
38,48
432,00
TOTAL NCRCRI
28,50
583,20 432,00
583,50 432,00
8. Perete interior din zidarie de B.C.A de grosime 20

cm
32
Nr.
crt.
Denumirea
ncrcrii
1.
Tencuiala
mortar
M50
Zidarie B.C.A
Tencuiala
mortar
M50
2.
3.
n
Grosimea Valori
[m]
normate SLS SLU
Valori de calcul
SLS
SLU
28,50
1900
0,015
28,50
1,35
1,0
38,48
950
0,20
190,00
1,35
1,0
256,50 190,00
1900
0,015
28,50
1,35
1,0
38,48
247,00
28,50
333,45 247,00
TOTAL NCRCRI
333,45 247,00
9. Pereti din gips carton cu termoizolatie din vata

minerala
Nr.
crt.
Denumirea
ncrcrii
1.
Placa gipscarton
Vata minerala
Placa gipscarton
2.
3.
Grosimea Valori
[m]
normate
Valori de
calcul
n
SLS SLU
SLU
600
0,025
15,00
1,35
1,0
20,25
15,00
100
0,10
10,00
1,35
1,0
13,50
10,00
600
0,025
15,00
1,35
1,0
20,25
15,00
40,00
54,00 40,00
TOTAL NCRCRI
10.
SLS
54,00 40,00
Casa scarii
Nr.
crt.
Denumirea
ncrcrii
1.
Tencuiala
intrados
M50
1900
n
Grosimea Valori
[m]
normate SLS SLU
0,015
28,50
33
1,35
1,0
Valori de calcul
SLS
SLU
38,48
28,50
2.
Rampa
beton
Armat
Treapta din
beton armat
Placi
ceramice +
strat adeziv
2500
0,14
350,00
1,35
1,0
472,50
350,00
2500
0,015
375,00
1,35
1,0
506,25
375,00
1100
0,02
22,00
1,35
1,0
29,70
22,00
775,50
1046,93
775,5
450,00
120,00
3.
4.
Incarcarea
utila
5.
300
1,35
0,4
TOTAL NCRCRI
11.
Nr.
crt.
Denumirea
ncrcrii
1.
Tencuiala
intrados
M50
Rampa beton
armat
Sapa
egalizare
M100
Placi
ceramice +
strat adeziv
Balcon + Terasa circulabila

n
Grosimea Valori
[m]
normate SLS SLU
Valori de calcul
SLS
SLU
1900
0,015
28,50
1,35
1,0
38,48
28,50
2500
0,14
350,00
1,35
1,0
472,50
350,00
2100
0,03
63,00
1,35
1,0
85,05
63,00
1100
0,02
22,00
1,35
1,0
29,70
22,00
463,50
625,73
463,50
450,00
120,00
2.
3.
4.
5.
1496,93 895,50
Incarcarea
utila
300
1,35
TOTAL NCRCRI
12.
34
0,4
1075,73 583,50
Atic
Nr.
crt.
Denumirea
ncrcrii
1.
Tencuiala
mortar
M100
Izolatie
termica PEX
Beton armat
Tencuiala
mortar M100
2.
3.
4.
n
Grosimea Valori
[m]
normate SLS SLU
Valori de calcul
SLS
SLU
2100
0,02
42,00
1,35
1,0
56,70
42,00
100
0,06
6,00
1,35
1,0
8,10
6,00
2500
0,10
250,00
1,35
1,0
337,50 250,00
2100
0,02
42,00
1,35
1,0
56,70
340,00
TOTAL NCRCRI
CALCULUL STATIC
35
42,00
459,00 340,00
459,00 340,00
Calculul static sa realizat cu ajutorul programului automat AXISVM8.

AXISVM8 este un program modern bazat pe metoda elementelor finite.
Analiza statica si dinamica a structurilor bidimensionale precum si a celor
tridimensionale se face atat prin metode de calcul liniare, cat si neliniare.
Programul modeleaza:
-
structuri in cadre plane/spatial;
grinzi cu zabrele plane/spatial;
grinzi pe mediu elastic;
saibe in stare plana de tensiune/deformatii;
placi plane;
placi cu nervure;
placi pe mediu elastic;
structuri de placi curbe subtiri.
La modelarea structurii pot fi utilizate elemente finite intr-un numar nelimitat si

in combinatii libere (ex. structuri mixte din cadre si diafragme).
Facilitatea de baza a programului AxisVM - este sistemul integrat de "modelare
vizuala" cu ajutorul caruia proiectantul isi poate construi modelul 3D. Modelarea
36
vizuala permite proiectantului urmarirea grafica a intregului proces de modelare si

calcul, pana la faza de evaluare a rezultatelor.
Schema statica :
37
Modul 1 de vibratie
Modul 2 de vibratie
38
Modul 3 de vibratie
Modul 4 de vibratie
39
Modul 5 de vibratie
Modul 6 de vibratie
40
CALCULUL PLANSEULUI
41
Planseele sunt elemente de constructie orizontale care compartimenteaza

volumul cladirii pe verticala in etaje si o inchid la partea superioara. Din punct de
vedere al rolului in structura de rezistenta, planseele au rolul de a prelua incarcarile
gravitationale si de a le transmite altor elemente structurale ( grinzi, pereti, stalpi ),
precum si de a asigura intrarea in lucru a altor elemente verticale (stalpi, diafragme )
la actiunea incarcarilor orizontale ( efectul de saiba ).
Calculul de predimensionare a plcilor :
Alegerea tipului de plac se face pe baza criteriilor de eficien tehnicoeconomic maxim, n ansamblul structurii, cu satisfacerea condiiilor de
funcionalitate corespunztoare.
a) La dimensionare grosimii plcilor, conform STAS 10107/0-90 trebuie
s se in seama de urmtoarele condiii:
deformaiile s se ncadreze n limitele admise;
procentul mediu de armare, de regul, s se ncadreze n urmtoarele limite
economice: sub 0,8% la plcile armate pe o direcie i sub 0,5% la cele armate pe
dou direcii;
42
la cldirile civile, s fie asigurat masa necesar pentru realizarea izolrii la

zgomotele din aer, precizate n reglementri tehnice specifice;
la cldirile industriale, etajate i n general la planeele cu ncrcri concentrate
mari, precum i la plcile rezemate direct pe stlpi (fr grinzi), s se asigure
rezistena la strpungere;
grosimea limit admis este de 60 mm pentru plcile monolite;
grosimea plcilor trebuie sa fie multiplu de 10 mm;
l2 640
1, 06 2 plac armat pe dou direcii

l1 600
l1 - deschiderea de calcul pe latura scurta;
l2 deschiderae de calcul pe latura lunga,
l
hp 1 - cand placa este incastrata elastic pe contur.
45
l
600
hp 1
13,33cm
45 45
innd seama de condiiile de mai sus se consider hp 14cm
Calculul de rezisten al planeului se face pentru varianta de planeu turnat

monolit. Se calculeaz placa ce reazem pe riglele cadrelor de la cota + 3,40 m.
Armarea planseului se va face cu plase sudate (STNB).
Plasele sudate sunt carcase plane de armatura, confectionate din bare din otel
beton dispuse pe doua directii perpendiculare si sudate electric in punctele de
intersectie.
b) La armarea plcilor trebuie s se in seama de urmtoarele condiii :
Diametrul minim al barelor de rezisten trebuie sa fie de 5mm ;
Diametrul minim al barelor de repartitie trebuie sa fie de 4mm ;
Distanta libera (lumina) minima dintre barele plaselor sudate care au pozitie
orizontala sau inclinata in timpul betonarii din aceiasi plasa sau din plase
diferite, se va considera astfel :
- 2,5 cm pentru barele de la partea inferioara ;
- 3,0 cm pentru barele de la partea superioara.
Innadirile plaselor sudate se vor prevedea prin suprapunere fara sudura ;
Suprapunerea pe directia barelor de rezistenta se va face respectand conditiile :
ls 40d
ls 25cm
ls 1ochi 5cm
ls 2ochiuri 5cm
Suprapunerea pe directia barelor de repartitie se va face respectand conditiilor :
43
d 4mm ls 5cm
d 4mm ls 10cm
Deasupra reazemelor intermediare se vor prevedea plase sudate cu barele de
rezistenta paralele cu latura scurta a placii. Lungimea barelor de rezistenta se

considera egala cu latimea reazemului, plus de fiecare parte a lui cate din
deschiderea principala a placii.
Ancorarea plaselor pe reazeme se va asigura astfel :
La partea inferioara a reazemelor marginale, plasele se vor dispune
astfel incat cel putin o bara transversala sudata de toate barele
longitudinale sa se gaseasca in interiorul reazemului cu axul la minim
5 cm distanta fata de marginea interioara ;

La partea inferioara a reazemelor interioare peste care placa este
continua, plasele se vor dispune astfel incat sa fie satisfacute simultan
conditiile :
- Cel putin 2 bare transversale ale plasei sa se gaseasca in zona
comprimata a sectiunii ;
Distanta dintre marginea reazemului si axul ultimei bare
transversale sa fie cel mult 5 cm ;

Barele longitudinale sa depaseasca marginea reazemului cu cel
putin 10 cm
La partea superioara a reazemelor marginale plasele sudate vor
realiza simultan urmatoarele conditii constructive :
- Lungimea totala de ancorare a plasei masurata de la marginea
-
interioara a reazemului va fi de cel putin 1, ochi ;

Pe lungimea de ancorare se va prevedea o indoitura la 90
Ultima bara transversala se va gasi dincolo de indoitura pe
portiunea verticala a plasei.
Placa planeului se calculeaz n domeniul elastic.

Pentru calculul momentelor ncovoietoare maxime i minime din cmpuri placa
se consider ncrcat pe toat suprafaa ei cu sarcina permanent g, iar ncrcarea
util p acioneaz n ah. n acest sens se consider doua scheme convenionale de
ncrcare i rezemare. Placa se consider ncastrat pe reazeme care sunt date de
reeaua de grinzi.
Pentru calculul eforturilor n plci se vor considera doua scheme statice:
1. Panourile se consider ncastrate pe reazemele intermediare i simplu
rezemate pe contur. Pe suprafaa tuturor panourilor se aplic o ncrcare
convenional dirijat de sus n jos, care are valoarea: q , g p / 2 daN / m 2 .
44
2. Panourile se consider simplu rezemate pe tot conturul i ncrcate cu o

mrime dat de relaia: q ,, p / 2 daN / m2 .
1.Placa 1 - de tip 4
l 1 =600
,
M2
l2=600
,
M1
M2 M1
q2
q1
q , g p / 2 daN / m 2
q ,, p / 2 daN / m 2
g - ncrcarea permanent de calcul pe unitatea de suprafa;
p - ncrcarea utila de calcul pe unitatea de suprafa.
45
g 625daN / m 2
p 450daN / m 2
q , g p / 2 840daN / m 2
q ,, p / 2 225daN / m 2
q q ' q " 840 225 1065daN / m 2
41 0, 0269
0, 0269
42
0, 0365
l
600
2
1 11
l1 600
12 0, 0565
41 0,5
42 0,5
q1 41 q 532,50daN / m 2
q2 42 q 532,50daN / m 2
Calculul momentelor ncovoietoare n cmp:
M 41 41 q '
l12 11 q'' l12 0,0269 840
62 0, 0365
22562 1109,10
daNm
M 42 42 q ' l22 12 q'' l22 0,0269 840
62 0, 0565
2256 2 1406,
25daNm
Calculul momentelor ncovoietoare n reazeme:
q l 2
M 41' 1 1 1406, 25daNm
8
q l 2
M 42' 2 2 1406, 25daNm
8
M 41 , M 42 momentele n cmp ale panoului de tip 4 dup direcia 1, respectiv dup
direcia 2;
'
M 41' , M 42
momentele n ncastrare ale panoului de tip 4 dup direcia 1, respectiv
dup direcia 2;
Calculul armturii
Plcile armate pe dou direcii sunt raional alctuite atunci cnd procentul de
armare pe fiecare direcie n parte este limitat la 0,20,4%.
A
p a 100
b h0
Armarea cmpurilor
46
h 01 h02 h p
Ra 3700daN / cm 2 ( STNB )
Rc 150daN / cm 2 (C 20 / 25)
b 100cm
hp 14cm
ab 1cm
h01 hp ab 1,5d 14 1 1,5 0,8 11,8cm
h02 hp ab 0,5d 14 1 0,5 0,8 12, 6cm

B
R
M 41
0, 050 1 1 2 B 0, 052 Aa41,nec bh01 c 2, 62cm 2
2
bh01 Rc
Ra
pmin b h01
2
100
Aa ,min 2,36cm
0, 2%
Aa ,min
pmin
2
Se alege plasa cu simbolul 116GQ283 (6x100/6x100) cu Aef 2,83cm
R
M 42
0, 053 1 1 2 B 0, 055 Aa42, nec bh02 c 2,80cm 2
2
bh02 Rc
Ra
pmin b h02
2
100
Aa ,min 2,36cm
0, 2%
Aa ,min
pmin
2
Se alege plasa cu simbolul 116GQ283 (6x100/6x100) cu Aef 2,83cm
Armarea reazemelor
R
M'
B 2 41 0, 067 1 1 2 B 0, 070 Aa41,nec bh01 c 3,33cm 2
bh01 Rc
Ra
pmin b h01
2
100
Aa ,min 2,36cm
0, 2%
Aa ,min
pmin
2
2
Se alege plasa cu simbolul 120GQ396 (7,1x100/4,5x100) cu Aef 3,96cm /1,59cm
R
M 42'
0, 059 1 1 2 B 0, 061 Aa42,nec bh02 c 3,11cm 2
2
bh02 Rc
Ra
pmin b h02
2
100
Aa ,min 2,36cm
0, 2%
Aa ,min
pmin
2
2
47
l 1 =600
,
M2
2
l2=600
,
M1
M1
M2
,
M1
q2
q , g p / 2 daN / m 2
q ,, p / 2 daN / m 2
g 625daN / m 2
p 450daN / m 2
q , g p / 2 840daN / m 2
q ,, p / 2 225daN / m 2
q q ' q " 1065daN / m
51 0, 0226
0, 0198
52
0, 0365
l
600
2
1 11
l1 600
12 0, 0565
51 0, 6667
52 0,3333
q1 51 q 710, 03daN / m 2
q2 52 q 355,39daN / m 2
M 51 51 q ' l12 11 q'' l12 0,0226 840
62 0, 0365
22562 979,5
daNm
M 52 52 q '
l22 12 q'' l22 0,0198 840
62 0, 0565
22562 1102,
7 daNm
48
q1 l12
M
1350, 2daNm
12
q l 2
M 52' 2 2 1585, 2daNm
8
direcia 2;
'
'
M 61 , M 62 momentele n ncastrare ale panoului de tip 6 dup direcia 1, respectiv
'
51
dup direcia 2;
Calculul armturii
p
Aa
100
b h0
Armarea cmpurilor
Rc 150daN / cm 2 (C 20 / 25)
b 100cm
hp 14cm
ab 1cm
h01 hp ab 1,5d 14 1 1,5 0,8 11,8cm
h 01 h02 h p
h02 hp ab 0,5d 14 1 0,5 0,8 12, 6cm

B
M 51
R
0, 050 1 1 2 B 0, 052 Aa51,nec bh01 c 2, 46cm 2
2
bh01 Rc
Ra
pmin b h01
2
100
Aa ,min 2,36cm
0, 2%
Aa ,min
pmin
2
2
Se alege plasa cu simbolul 116GQ283 (6x100/6x100) cu Aef 2,83cm / 2,83cm
M 52
R
0, 046 1 1 2 B 0, 047 Aa52,nec bh02 c 2, 40cm 2
2
bh02 Rc
Ra
pmin b h02
2
100
Aa ,min 2,52cm
0, 2%
Aa ,min
pmin
2
2
Armarea reazemelor
M 51'
R
B 2
0, 065 1 1 2 B 0, 067 Aa51,nec bh01 c 3, 20cm 2
bh01 Rc
Ra
pmin b h01
2
100
Aa ,min 2,36cm
0, 2%
Aa ,min
pmin
2
2
49
M 52'
R
B 2
0, 065 1 1 2 B 0, 067 Aa52,nec bh02 c 3,18cm2
bh02 Rc
Ra
pmin b h02
2
100
Aa ,min 2,52cm
0, 2%
Aa ,min
pmin
2
2
l 1 =600
,
M2
3
l2=640
,
M1
M1
M2
,
M2
q1
q , g p / 2 daN / m 2
q ,, p / 2 daN / m 2
g 625daN / m 2
p 450daN / m 2
q , g p / 2 840daN / m 2
q ,, p / 2 225daN / m 2
50
,
M1
q2
51 0, 0257
0, 0153
52
0, 0402
l2 640
1, 06 11
l1 600
12 0, 0432
51 0, 7454
52 0, 2546
q1 51 q 793,85daN / m 2
q2 52 q 271,15daN / m 2

M 51 51 q ' l12 11 q'' l12 995,3
daNm
M 52 52 q '
l22 12 q'' l22 1080,5
daNm
q1 l12
'
M 51
1562,5daNm
12
q l 2
M 52' 2 2 1388,5daNm
8
direcia 2;
'
'
dup direcia 2;
Calculul armturii
p
Aa
100
b h0
Armarea cmpurilor
Rc 150daN / cm 2 (C 20 / 25)
b 100cm
hp 14cm
ab 1cm
h01 hp ab 1,5d 14 1 1,5 0,8 11,8cm
h02 hp ab 0,5d 14 1 0,5 0,8 12, 6cm
51
h 01 h02 h p
M 51
R
0, 048 1 1 2 B 0, 049 Aa51,nec bh01 c 2, 22cm 2
2
bh01 Rc
Ra
pmin b h01
2
100
Aa ,min 2,36cm
0, 2%
Aa ,min
pmin
2
2
M
R
B 2 52 0, 052 1 1 2 B 0, 054 Aa52,nec bh02 c 2,59cm 2
bh02 Rc
Ra
pmin b h02
2
100
Aa ,min 2,52cm
0, 2%
Aa ,min
pmin
2
2
Armarea reazemelor
M'
R
B 2 51 0, 063 1 1 2 B 0, 065 Aa51, nec bh01 c 3,13cm 2
bh01 Rc
Ra
pmin b h01
2
100
Aa ,min 2,36cm
0, 2%
Aa ,min
pmin
2
2
M 52'
R
0, 063 1 1 2 B 0, 065 Aa52, nec bh02 c 3,14cm 2
2
bh02 Rc
Ra
pmin b h02
2
100
Aa ,min 2,52cm
0, 2%
Aa ,min
pmin
2
2
52
l 1 =600
4
l2=640
,
M1
M1
q2
M2
,
M2
q1
q , g p / 2 daN / m 2
q ,, p / 2 daN / m 2
g 625daN / m 2
p 450daN / m 2
q , g p / 2 840daN / m 2
q ,, p / 2 225daN / m 2
41 0, 0295
0, 0245
42
11 0, 0402
l
640
2
1, 06
l1 600
12 0, 0432
61 0,5471
62 0, 4529
q1 61 q 342daN / m 2
q2 62 q 283daN / m 2
M 41 41 q '
l12 11 q'' l12 1217,
7daNm
M 42 42 q ' l22 12 q'' l22 1241,54
daNm
q1 l12
'
M 41
1538, 7 daNm
8
q l 2
M 42' 2 2 1449,3daNm
8
53

direcia 2;
'
'
dup direcia 2;
Calculul armturii
p
Aa
100
b h0
Armarea cmpurilor
Rc 150daN / cm 2 (C 20 / 25)
b 100cm
hp 14cm
ab 1cm
h01 hp ab 1,5d 14 1 1,5 0,8 11,8cm
h 01 h02 h p
h02 hp ab 0,5d 14 1 0,5 0,8 12, 6cm

B
R
M 41
0, 058 1 1 2 B 0, 060 Aa41,nec bh01 c 2, 70cm 2
2
bh01 Rc
Ra
pmin b h01
2
100
Aa ,min 2,36cm
0, 2%
Aa ,min
pmin
2
2
R
M
B 2 42 0, 052 1 1 2 B 0, 054 Aa42,nec bh02 c 2, 73cm2
bh02 Rc
Ra
pmin b h02
2
100
Aa ,min 2,52cm
0, 2%
Aa ,min
pmin
2
2
Armarea reazemelor
R
M'
B 2 41 0, 064 1 1 2 B 0, 067 Aa41,nec bh01 c 3, 66cm 2
bh01 Rc
Ra
pmin b h01
2
100
Aa ,min 2,36cm
0, 2%
Aa ,min
pmin
2
2
54
R
M 42'
B 2
0, 060 1 1 2 B 0, 063 Aa42, nec bh02 c 3, 20cm 2
bh02 Rc
Ra
pmin b h02
2
100
Aa ,min 2,52cm
0, 2%
Aa ,min
pmin
2
2
l 1 =600
,
M2
l2=490
M2
M1
,
M1
q1
q , g p / 2 daN / m 2
q ,, p / 2 daN / m 2
g 625daN / m 2
p 450daN / m 2
q , g p / 2 840daN / m 2
q ,, p / 2 225daN / m 2
51 0, 0370
0, 0179
52
0, 0514
l
600
2
1, 22 11
l1 490
12 0, 0248
51 0,5647
52 0,3253
q1 51 q 353daN / m 2
q2 52 q 204daN / m 2
55
q2

M 51 51 q ' l12 11 q'' l12 1023,9
daNm
M 52 52 q '
l22 12 q'' l22 957,
70daNm
q l 2
M 51' 1 1 1358,8daNm
12
q l 2
M 52' 2 2 1128, 4daNm
8
direcia 2;
'
'
dup direcia 2;
Calculul armturii
p
Aa
100
b h0
Armarea cmpurilor
Rc 150daN / cm 2 (C 20 / 25)
b 100cm
hp 14cm
ab 1cm
h01 hp ab 1,5d 14 1 1,5 0,8 11,8cm
h 01 h02 h p
h02 hp ab 0,5d 14 1 0,5 0,8 12, 6cm

B
M 51
R
0, 043 1 1 2 B 0, 044 Aa51, nec bh01 c 2, 07cm 2
2
bh01 Rc
Ra
pmin b h01
2
100
Aa ,min 2,36cm
0, 2%
Aa ,min
pmin
2
2
M 52
R
0, 040 1 1 2 B 0, 040 Aa52,nec bh02 c 2, 04cm 2
2
bh02 Rc
Ra
pmin b h02
2
100
Aa ,min 2,52cm
0, 2%
Aa ,min
pmin
2
2
Armarea reazemelor
56
M 51'
R
B 2
0, 057 1 1 2 B 0, 059 Aa51,nec bh01 c 3, 09cm 2
bh01 Rc
Ra
pmin b h01
2
100
Aa ,min 2,36cm
0, 2%
Aa ,min
pmin
2
2
M 52'
R
B 2
0, 047 1 1 2 B 0, 048 Aa52,nec bh02 c 3.05cm 2
bh02 Rc
Ra
pmin b h02
2
100
Aa ,min 2,52cm
0, 2%
Aa ,min
pmin
2
2
Armarea balcoanelor :
Armarea consolelor se face cu bare independente PC52.
Shema statica pentru calculul balcoanelor este o grinda in consola:
q
l =216
Rc 150daN / cm 2 (C 20 / 25)
b 100cm
hp 14cm
ab 1cm
h0 12, 6cm
q 1075, 73daNm
Calculul momentelor ncovoietoare n cmp si reazem:

q l 2 1075, 73 2,162
M C1
627,36daNm
8
8
57
M C1
R
B 2 0, 026 1 1 2 B 0, 027 AaC,nec bh0 c 1, 68cm 2
bh0 Rc
Ra
pmin b h01
2
100
Aa ,min 2,52cm
0, 2%
Aa ,min
pmin
2
Se armeaza constructiv 5 8 / m Aef 2,52cm
M R1
B
q l 2
1075, 73 2,162
2509, 46daNm
2
2
R
M R1
0,105 1 1 2 B 0,111 AaR,nec bh01 c 7, 03cm 2
2
bh01 Rc
Ra
pmin b h0
2
100 Aa ,min 2,52cm
pmin 0, 2%
2
Se armeaza cu 712 / m Aef 7,96cm
Aa ,min
q l 2 1075, 73 1,56
2
M
327, 23daNm
8
8
2
C
M C2
R
B 2 0, 013 1 1 2 B 0, 014 AaC, nec bh0 c 0,87cm 2
bh0 Rc
Ra
pmin b h01
2
100
Aa ,min 2,52cm
0, 2%
Aa ,min
pmin
2
Se armeaza constructiv 5 8 / m Aef 2,52cm
M R2
B
q l 2
1075, 73 1,56
2
1310,5daNm
2
2
R
M R2
0, 055 1 1 2 B 0, 014 AaR, nec bh0 c 3,57cm 2
2
bh0 Rc
Ra
pmin b h01
2
100
Aa ,min 2,52cm
0, 2%
Aa ,min
pmin
2
Se armeaza cu 710 / m Aef 5,50cm
Armarea in reazem dupa directia Y.
58
Armarea in reazem dupa directia X.
59
Armarea in camp dupa directia Y.
Armarea in camp dupa directia X.
60
CALCULUL GRINZILOR
61
Calculul de predimensionare a grinzilor:
Dimensiunea i forma seciunii transversale

Forma seciunilor transversale a grinzilor monolite este de regul n T i mai
rar avnd alte forme(de exemplu triunghiulare sau dreptunghiulare).Dimensiunile

seciunii grinzii se stabilesc multiplu de 50 mm pentru grinzile cu h 800 mm i
multiplu de 100 mm pentru grinzile cu h 800 mm.
a) conditia de rezistenta :
1 1
1 1
L
600 60 50cm hg 60cm
10 12
10 12
b) conditii functionale :
- conditia sa incapa fereastra:
hg het h f 340 275 hg 65cm
Se alege hg 65cm
1 1
bg .... hg 32,5...21, 45 bg 25cm
2 3
62
hg 65cm
bg 25cm
Dimensionarea grinzii
mm.
GP B (25x65)
Armtura longitudinal de rezisten

Diametrul minim pentru armturile longitudinale de rezisten este de 10
Diametrul maxim al armturii longitudinale de rezisten depinde de modul
de fasonare al armturilor. La barele drepte se poate ajunge la un diametru de pn

la 40 mm, iar la barele ndoite nu se recomand a depi 25 mm.
Distana ntre axele barelor, n zonele ntinse, de regul, trebuie s fie de
maxim 200mm.
Acoperirea cu beton a armturilor se ia n conformitatea cu prevederile
STAS-ului 10107/0 90. Acoperirea de beton se consider
=25 mm.
Procentele minime de armare ale grinzilor,n zonele ntinse se iau pentru

riglele de cadru participante la structuri antiseismice n zona de calcul C astfel:
a. pentru armturile de preluare a momentelor negative pe reazeme: pmin 0, 45%
b. pentru celelalte armturi ntinse: pmin 0,15%
In portiunile in care grinzile nu necesita armaturi longitudinale de
rezistenta la partea superioara , se prevad armaturi de montaj , cate o bara la
fiecare colt de etrier.
63
Armtura transversal (etrieri)

diametrul maxim al etrierilor se consider 12 mm
diametrul minim al etrierilor se consider 1/4 din diametrul cel mai mare al
armturii longitudinale de rezisten, dar cel puin 6 mm
distana maxim dintre etrieri se consider:
1. 3/4 h (h nlimea seciunii de beton);
2. 300 mm;
Pentru riglele de cadru ale structurilor antiseismice pe lungimea zonelor
plastice poteniale ( l p 2h ) se ia:

- 200 mm;
- 1/4 h (h dimensiunea laturii mari a seciunii)
Procentul de armare transversal pe n zonele potenial plastic ale grinzilor
participante la structuri antiseismice trebuie s fie: pe 0,15%
Calculul n starea limit de rezisten n seciuni normale pentru
elemente ncovoiate
Calculul limii active a tlpii pentru seciuni n form de T (conform Anexei
A STAS 10107/090).
Limea activ bp a tlpii, care se ia n considerare n calculul elementelor cu
seciunea n form de T, cu placa n zona comprimat, este egal cu limea real a
plcii, dar cel mult limea care rezult adugnd la limea b a inimii de fiecare
parte b lc / 6 , n care lc este distana dintre doua seciuni consecutive de moment
ncovoietor nul.
bp
h
hp
x
b
530 265cm
Pentru grinzi dublu ncastrate lc 0,5 l 0,5
b
lc 265
44cm
6
6
Pentru grinzile care fac parte din planee nerigidizate prin nervuri transversale
trebuie respectat condiia:
dac hp / h 0,1
b 6 hp
64
dac hp / h 0,1
b nu se plafoneaz din alte condiii.
n cazul de fa hp 14cm
hp
h
14
0, 22 0,1 b 44cm
65
bp b 2 b 25 2 44 113cm
Calculul ariei de armtur necesar pentru seciuni n form de T dublu armate
se face parcurgnd urmtoarele etape:
Se cunosc:
b 25cm
h 65cm
bp 113cm
hp 14cm
Q, M eforturile secionale rezultate din modelul de calcul;

Rc - rezistena de calcul la compresiune a betonului;
R
Rc mbc ck mbc Rc*
Ybc
unde mbc - coefiecient al condiiilor de lucru a betonului;
mbc 1, 0 - pentru elementele cu poziia de turnare orizontal, cu nlime de turnare

mai mare de 1500 mm i dimensiunea cea mai mica a seciunii 200 mm.
Rc* - valoarea de baz a rezistenei de calcul (STAS 10107/0 90 )
Rc* 150daN / cm 2 pentru beton C20/25, (Bc25)
Rc mbc Rc* 1, 0 150
150daN / cm 2
Ra 3000daN / cm 2 pentru diametre 28 mm (PC 52)
Se cere:
Aa Aa'
o Se apreciaz
a ab
2, 0
2,5
3,5cm
2
2
o Se calculeaz
h0 h a 65 3,5 61,5cm
Dimensionarea grinzilor se face la valorile eforturilor secionale maxime din
combinaia de ncrcri cea mai defavorabil.
Armarea grinzii n camp
65
bp
x
hp
bxRc
h
Aa
b
Mcap
AaRa
camp
M max
927420daNcm
Verificarea poziiei axei neutre:

h
x h
M cap p bp hp Rc h0 p
2
14
113 14
150
61.5
x h
12932850
daNcm
camp
M max
M cap p x hp se calculeaz ca la o seciune dreptunghiular
camp
M max
927420
B
0, 014
2
bp h0 Rc 113 61,5
2 150
1 1 2 B 1 1 2 0, 014 0, 014
R
Aa bp h0 c
Ra
0,
014 113
61,5
150
3000
4,86
cm 2
pmin b h0
2
100 Aa ,min 2,30cm
0,15%
Aa ,min
pmin
se armeaz cu 316 PC 52, Aef 6, 03cm 2
Armarea grinzii n reazem
bp
Aa
h
Aa R a
hp
Mcap
bxR c
reazem
M max
1926000daNcm
reazem
M max
1926000
B
0,135
2
b h0 Rc 25 61,5
2 150
1 1 2 B 1 1 2 0,135 0,145
66
R
Aa b h0 c
Ra
0,145
25 61,5
150
11,14
cm 2
3000
pmin b h0
2
100 Aa ,min 6,91cm
0, 45%
Aa ,min
pmin
se armeaz cu 3 22 PC 52, Aef 11, 40cm 2
Calculul n starea limit de rezisten n seciuni nclinate la aciunea

forei tietoare
Calculul n starea limit de rezisten n seciuni nclinate se face n general la
aciunea forei tietoare. Acest calcul se face numai dac este ndeplinit condiia:
0,5 Q
Q
Q
c2
Abo Rt
- fora tietoare de calcul;
Abo - aria seciunii utile a elementului la aciunea forei tietoare;

Rt - rezistena la ntindere a betonului.
Dac Q > 2 se majoreaz dimensiunile seciunii de beton sau se sporete
calitatea acestuia.
Dac Q 0,5 calculul armturilor transversale nu este necesar.
Forta taietoare de calcul se determina cu relatia:
Qmax
M yst M ydr
lcl
qcalc lcl 19260 18166 583,50 5,30
8607,30daN
2
5,30
2
Abo b ho 25 61,5 1537,5cm 2

Rt mbt Rtk* 1, 0 11
11daN / cm 2 unde:
mbt - coeficient al condiiilor de lucru al betonului i este 1,0 pentru elemente cu
poziia de turnare orizontal, cu nlimea de turnare mai mare 1500 mm i
dimensiunea cea mai mic a seciunii 200 mm.
Rtk* - valoarea de baz a rezistenei de calcul (STAS 10107/0 90)
Rtk* 11daN / cm 2 , pentru beton C20/25 (Bc25)

67
Q
8607,30
0,508 0,5 0,508 2 se

Abo Rt 1537,5 11
face
calculul
nclinate.
Distanta dintre etrieri trebuie sa satisfaca conditia :
ae ae max
b ho 2 Rt
250 6152 1,1
p
0,39 464mm
Q
13996,10
Aai
- procentul de armare longitudinal din zona intinsa;
b ho
6, 03
100 0,39%
25 61,5
3
h 65 487,5mm
4
ae 300mm
ae
Alegem etrieri 8 din otel OB37

ne 2 - numrul de ramuri ale unui etrier;
Ae 50,3mm 2 - aria sectiunii unei bare de etrier;
Rat mat Ra 0,8 2100 1680 N / cm
Rat - rezistenta de calcul a armaturii transversale;

mat 0,8 (pentru OB37)coeficent al conditiilor de lucru;
qe
2 Ae Rat 2 0,503 1680
169daN / cm
ae
10
qe - capacitatea portanta a etrierilor;

b ho 2 Rt p
25 61,52 11
0,39
si
62cm
qe
169
si - proiectia pe axa elementului a fisurii periculoase;
Forta taietoare minima preluata de etrieri si beton se calculeaza cu relatia :
b h 2 p
Qeb cap qe si o
mt Rt
si
25 61,52 0,39
Qeb cap 169 62
1 11
14701
daN
62
Qeb cap 14701daN Qmax 8607,30daN
68
seciuni
A rezultat din calcul o armare transversal cu etrieri 8 /10cm, OB37 pe

lungimea zonei potenial plastice (la capetele grinzilor pe reazeme) i cu
etrieri 8 / 20cm, OB37 n afara acestor zone (n cmp).
GP 1 (25x65)
elemente ncovoiate
A STAS 10107/090).
ncovoietor nul.
bp
h
hp
x
b
555 277,5cm
b
lc 277,5
46, 25cm
6
6
dac hp / h 0,1
b 6 hp
69
dac hp / h 0,1
hp
h
14
0, 22 0,1 b 46, 25cm
65
bp b 2 b 25 2 46,5 117,5cm
Se cunosc:
b 25cm
h 65cm
bp 117,5cm
hp 14cm

R
Rc mbc ck mbc Rc*
Ybc

Rc mbc Rc* 1, 0 150
150daN / cm 2
Se cere:
Aa Aa'
o Se apreciaz
a ab
2, 0
2,5
3,5cm
2
2
o Se calculeaz
h0 h a 65 3,5 61,5cm
70
bp
x
hp
bxRc
h
Aa
b
Mcap
AaRa
camp
M max
830520daNcm

h
x h
2
14
117,5 14
150
61.5
x h
13447875
daNcm
camp
M max
camp
M max
830520
B
0, 0125
2
bp h0 Rc 117,5 61,5
2 150
1 1 2 B 1 1 2 0, 0125 0, 0125
R
Aa bp h0 c
Ra
150
3000
0,
0125 117,5
61,5
4,52
cm 2
pmin b h0
2
100 Aa ,min 2,30cm
0,15%
Aa ,min
pmin
bp
Aa
h
Aa R a
hp
Mcap
bxR c
reazem
M max
1819900daNcm
reazem
M max
1819900
B
0,128
2
b h0 Rc 25 61,5
2 150
1 1 2 B 1 1 2 0,128 0,137
71
R
Aa b h0 c
Ra
0,137
25 61,5
150
10,53
cm 2
3000
pmin b h0
2
100 Aa ,min 6,91cm
0, 45%
Aa ,min
pmin

forei tietoare
0,5 Q
Q
Q
c2
Abo Rt

calitatea acestuia.
Qmax
M yst M ydr
lcl
qcalc lcl 18199 15030 583,50 5,55
7606, 40daN
2
5,55
2
Abo b ho 25 61,5 1537,5cm 2

Rt mbt Rtk* 1, 0 11
11daN / cm 2 unde:
Q
7606, 40
0,524 0,5 0,524 2 se

Abo Rt 1537,5 11
nclinate.
72
face
calculul
seciuni

ae ae max
b ho 2 Rt
250 6152 1,1
p
0,39
633mm
Q
10246
Aai
b ho
6, 03
100 0,39%
25 61,5
3
h 65 487,5mm
4
ae 300mm
ae

Rat mat Ra 0,8 2100 1680 N / cm

qe
2 Ae Rat 2 0,503 1680
169daN / cm
ae
10

si
b ho 2 Rt p
25 61,52 11
0,39
62cm
qe
169

Qeb
cap
Qeb
cap
b ho 2 p
qe si
mt Rt
si
25 61,52 0,39
169 62
1 11
14701
daN
62
Qeb cap 14701daN Qmax 7606, 40daN

73
GE1 B (25x65)
elemente ncovoiate
A STAS 10107/090).
ncovoietor nul.
bp
h
hp
x
b
530 265cm
b
lc 265
44cm
6
6
dac hp / h 0,1
b 6 hp
dac hp / h 0,1
hp
h
14
0, 22 0,1 b 44cm
65
74
bp b 2 b 25 2 44 113cm
Se cunosc:
b 25cm
h 65cm
bp 113cm
hp 14cm

R
Rc mbc ck mbc Rc*
Ybc

Rc mbc Rc* 1, 0 150
150daN / cm 2
Se cere:
Aa Aa'
o Se apreciaz
a ab
2, 0
2,5
3,5cm
2
2
o Se calculeaz
h0 h a 65 3,5 61,5cm
bp
x
hp
bxRc
h
Aa
b
Mcap
AaRa
75
camp
M max
940320daNcm

h
x h
2
14
113 14
150
61.5
x h
12932850
daNcm
camp
M max
camp
M max
940320
0, 0147
2
bp h0 Rc 113 61,5
2 150
1 1 2 B 1 1 2 0, 0147 0, 0148
R
Aa bp h0 c
Ra
0,
0148 113
61,5
150
3000
5,14
cm 2
pmin b h0
2
100 Aa ,min 2,30cm
0,15%
Aa ,min
pmin
bp
Aa
h
Aa R a
hp
Mcap
bxR c
reazem
M max
1900800daNcm
reazem
M max
1900800
0,134
2
b h0 Rc 25 61,5
2 150
1 1 2 B 1 1 2 0,134 0,144
76
R
Aa b h0 c
Ra
0,144
25 61,5
150
11,07cm 2
3000
pmin b h0
2
100 Aa ,min 6,91cm
0, 45%
Aa ,min
pmin

forei tietoare
0,5 Q
Q
Q
c2
Abo Rt

calitatea acestuia.
Qmax
M yst M ydr
lcl
qcalc lcl 19008 18031 583,50 5,30
8535,30daN
2
5,30
2
Abo b ho 25 61,5 1537,5cm 2

Rt mbt Rtk* 1, 0 11
11daN / cm 2 unde:
Q
8535,30
0,504 0,5 0,504 2 se

Abo Rt 1537,5 11
nclinate.
77
face
calculul
seciuni

ae ae max
b ho 2 Rt
250 6152 1,1
p
0,39 465mm
Q
13966
Aai
b ho
6, 03
100 0,39%
25 61,5
3
h 65 487,5mm
4
ae 300mm
ae

Rat mat Ra 0,8 2100 1680 N / cm

qe
2 Ae Rat 2 0,503 1680
169daN / cm
ae
10

si
b ho 2 Rt p
25 61,52 11
0,39
62cm
qe
169

Qeb
cap
Qeb
cap
b ho 2 p
qe si
mt Rt
si
25 61,52 0,39
169 62
1 11
14701
daN
62

78
GE1 1 (25x65)
elemente ncovoiate
A STAS 10107/090).
ncovoietor nul.
bp
h
hp
x
b
555 277,5cm
b
lc 277,5
46, 25cm
6
6
dac hp / h 0,1
b 6 hp
dac hp / h 0,1
hp
h
14
0, 22 0,1 b 46, 25cm
65
79
bp b 2 b 25 2 46, 25 117,5cm
Se cunosc:
b 25cm
h 65cm
bp 117,5cm
hp 14cm

R
Rc mbc ck mbc Rc*
Ybc

Rc mbc Rc* 1, 0 150
150daN / cm 2
Se cere:
Aa Aa'
o Se apreciaz
a ab
2, 0
2,5
3,5cm
2
2
o Se calculeaz
h0 h a 65 3,5 61,5cm
bp
x
hp
bxRc
h
Aa
b
Mcap
AaRa
80
camp
M max
839490daNcm

h
x h
2
14
117,5 14
150
61.5
x h
13447875
daNcm
camp
M max
camp
M max
839490
0, 0126
2
bp h0 Rc 117,5 61,5
2 150
1 1 2 B 1 1 2 0, 0126 0, 0127
R
Aa bp h0 c
Ra
150
3000
0,
0127 117,5
61,5
4,59
cm 2
pmin b h0
2
100 Aa ,min 2,30cm
0,15%
Aa ,min
pmin
bp
Aa
h
Aa R a
hp
Mcap
bxR c
reazem
M max
1850600daNcm
reazem
M max
1850600
0,130
2
b h0 Rc 25 61,5
2 150
1 1 2 B 1 1 2 0,130 0,140
81
R
Aa b h0 c
Ra
0,140
25 61,5
150
10,76cm 2
3000
pmin b h0
2
100 Aa ,min 6,91cm
0, 45%
Aa ,min
pmin

forei tietoare
0,5 Q
Q
Q
c2
Abo Rt

calitatea acestuia.
Qmax
M yst M ydr
lcl
qcalc lcl 18506 17571 583,50 5,55
8290,15daN
2
5,55
2
Abo b ho 25 61,5 1537,5cm 2

Rt mbt Rtk* 1, 0 11
11daN / cm 2 unde:
Q
8290,15
0, 614 0,501 0,501 2 se

Abo Rt 1537,5 11
nclinate.
82
face
calculul
seciuni

ae ae max
b ho 2 Rt
250 6152 1,1
p
0,39
625mm
Q
10383
Aai
b ho
6, 03
100 0,39%
25 61,5
3
h 65 487,5mm
4
ae 300mm
ae

Rat mat Ra 0,8 2100 1680 N / cm

qe
2 Ae Rat 2 0,503 1680
169daN / cm
ae
10

si
b ho 2 Rt p
25 61,52 11
0,39
62cm
qe
169

Qeb
cap
Qeb
cap
b ho 2 p
qe si
mt Rt
si
25 61,52 0,39
169 62
1 11
14701
daN
62

83
CALCULUL STALPILOR
84
Calculul de predimensionare a stalpilor:

Pentru predimensionare s-a ales stlpul intermediar de cadru aflat la
intersecia axului B-B cu axul 3-3
A nec
N
cm 2
n Rc
A nec
b aria de beton simplu necesar prelurii n bune condiii a efortului
corespunztor elementului de construcie;
N efortul axial ce solicit elementul de construcie.
n 0,5 coeficient ce ine seama de poziia n structur a stlpului;

Dimensiunile laturilor seciunilor la stlpii cu seciune dreptughiular sau
alte forme octogonale trebuie s fie multiplu de 5cm.
Dimensiunile minime ale sectiunii transversale se iau 250mm la stalpii
monoliti si 250 mm la stalpii prefabricati.
Saf 5, 75m 5,80m 33,30m 2
Incarcari aferente acestui stalp :
-
La nivelul terasei :
Zapada : 80 33,30 2664daN
Hidroizolatie : 50 33,30 1665daN
33,30 11655daN
Greutate placa : 0,14 2500
Strat de panta : 84 33,30 2797, 2daN
Greutate grinda:
[(0,510, 25
5, 75) (0,51 0, 25 5,80)]
2500
3900,5daN
949, 05daN
Tencuiala placa : 0, 015 33,30 1900
Tencuiala grinzi :
[(0, 03 0, 25
5, 75) (0, 03 0, 25 5,80)]
1900
212,8daN
NSCterasa 33843,55
-
La nivelul etajului curent :

85
33,30 3996daN
Utila : 0, 4 300
Pardoseala : 22 33,30 732, 60daN
33,30
6893,10daN
Pereti despartitori : 150 33,30 0, 03 1900

Greutate placa : 11655daN
Tencuiala placa : 949, 05daN
Greutate grinzi : 3900,5daN
Tencuiala grinzi : 212,8daN
NSCetaj 39456,82
N SC N SCterasa 5 N SCetaj bst hst (6
He ) 2500
N SC 33843,55 5 39456,82 0, 7 0, 7 (6
3,40) 2500
256117,
65daN
A nec
b
N
256117, 65
4107,53 cm 2
n R c 0,5 127,5
2
Alegem stalpii cu sectiunea de 70 70 cu Abef 4900cm
86
Stlpii se ncadreaz conform STAS 10107/0-90 grupa A: stlpi participani

la structuri antiseismice ncadrai n clasa a .
Clasa a elemente care capt deformaii post-elastice semnificative i care i
care n consecin, necesit asigurarea ductilitii corespunztoare prescripiilor de
proiectare antiseismic. Pentru aceste elemente, prevederile de alctuire
constructiv i de calcul sunt difereniate, n cazul cnd este necesar, pentru zonele
plastice poteniale (zonele spre care, prin
proiectarea structurii, se dirijeaz
localizarea apariiei de deformaii post-elastice sub aciunii cutremurelor puternice)

i restul zonelor din elementele respective.
Armaturile longitudinale:
Stlpii sunt solicitai la compresiune excentric oblic. Eforturile maxime au
aprut n stlpii parterului.
Diametrele minime ale armturilor longitudinale sunt de 12mm pentru bare
PC52 i PC60 i de 14mm pentru bare din OB37.
Diametrele maxime recomandate :28mm pentru stlpii din beton obinuit i
de 22mm pentru cei din beton cu aggregate uoare.
Distane minime i maxime ntre bare:
-
distana liber minim ntre bare: 50mm
distana maxim din ax n ax: 250mm

Procentul minim de armare pe fiecare latura a sectiunii este de 0,20%.
Stlpul se calculeaz la compresiune excentrica plana si se va verifica la
compresiune excentrica oblica. Armarea stlpilor se va face simetric.

Armaturile transversale:
Diametrul etrierilor trebuie sa fie 1/4 din diametrul maxim al armaturilor
longitudinale , dar cel putin 6mm.
Distanta intre etrieri pe inaltimea stalpului trebuie sa fie 15d, dar cel mult
200mm.
In zonele potential plastice etrieri se indesesc pe o lungime lp care se ia cea mai
mare dintre valorile:
-
lp Hs / 6 ( Hs - ianltimea libera a stalpului la nivelul considerat);

87
lp h ( h - dimensiunea maxima a sectiunii de beton a stalpului);
lp 600mm .
Distantele intre etrierii indesiti vor respecta conditiile :

-
ae 6d ( d - diametrul minim al armaturii longitudinale );
ae h / 5 ;
ae 100mm .
Procentul minim de armare pe fiecare latura a sectiunii este de 0,20%

Procentul maxim de armare este de 2%
Caracteristicile materialelor :
*
2
*
Rc 127,5daN / cm 2
Beton C20/25 : Rc 150daN / cm Rc mbc Rc 0,85 150
Rt * 11daN / cm 2 Rt mbt Rt * 0,85 11

Rt 9,35daN / cm 2
PC52 :
Ra 3000daN / cm 2
OB 37:
Ra 2100daN / cm 2
88
Stalpul Marginal SB1 (70x70)

N = 110000 daN.
My=23280 daNm.
Mz=21185 daNm
Dimensionarea armaturilor la compresiune excentrica dreapta :
d
2
h0 h ab 70 2.5 66,5cm
2
2
N
110000

0,185
b h0 Rc 70 66,50 127,5
b 0.55 (pt PC52)
0.40
h
2,33
ea 2,33cm
30
20mm
ea
max
Mc M N ea 2328000 110000 2,33 2584300daNcm

lf 170

2,43 10 se neglijeaza influenta flexibilitatii
h 70
lf 0,5 l 170cm
Se calculeaza:
N
110000
n
0,176
b h Rc 70 70 127,5
Mc
2584300
m
0,06
2
b h Rc 70 702 127,5
a
0,05
h
In functie de cele 3 valori de mai sus se extrage din
tabele valoarea coeficientului
0,2
Rc
127,5
Aa b h 0,2
70
70
41,65
cm 2
Ra
3000
Conform P100-2006 procentul minim de armare pentru stalpi este de 1%.
p
Aa
41,65
100
100 0,894% 1%
b h0
70 66,5
89
Astfel rezulta armare:
Aa 4 25 8 22 50,04cm 2
Aay Aaz 50,04cm 2
Aa
50,04
100
100 1,07%
b h0
70 66,5
Verificarea stalpului la compresiune excentrica oblica

Pentru fiecare directie ea are valoarea:
h 70
2,33
ea 2,33cm
30 30
20mm
ea
max
M 0 y My N ea 2328000 110000 2,33 2584300daNcm

M 0 z Mz N ea 2118500 110000 2,33 2374800daNcm
N
110000
n
0,176
b h Rc 70 70 127,5
Ra
3000
Aay
50,04
0,24
Rc b h
127,5 70
70
a 3,5
0,05
h 70
90
Din tabelul 12A respectiv 9C, R. Agent, D. Dumitrescu, T. Postelnicu

- Indrumator pentru calculul si alcatuirea elementelor de beton armat.
Editura tehnica Bucuresti 1992, functie de n=0,176 =0,24 se alege
=1,60 respectiv m=0,246
My 0 m b h 2 Rc
0,246
70
702 127,5
10758195
daNcm
Mz 0 m b h 2 Rc 0,246
70
702 127,5
10758195
daNcm
Verificarea M Mcap se face sub forma:
M 0 y M 0 z
My 0 Mz

0
2584300
10758195
1,60
2374800
10758195
1,60
0,354 1
Asadar stalpul se verifica la compresiune excentrica oblica.

Distanta dintre axele barelor rezulta de 21< 25 cm (conform STAS10107/0-90)
Calculul armaturilor transversale (etrieri)
Pentru verificarea la aciunea forei tietoare valorile de calcul alei fortei
taietoare se determina din echilibrul stalpului la fiecare nivel, sub momentele de la
extremitati corespunzand fiecarui sens al actiunii seismice formarii articulatiei
plastice care apar in grinzile sau in stalpii conectati in nod .
Qcalc
M y1 M y 2
lc
23280 1342
8793,5daN
2,80
Lungimea zonei plastice poteniale lp se msoar de la marginea superioar

respectiv inferioar a riglei i se consider astfel (conform P100-2006):
H s 280cm
46, 66cm
6
6
lungimea zonei plastice = 105cm.
l p 1,5h 105cm
lp
l p 60cm
91
Distana dintre etrieri: ae

d = diametrul minim al barelor longitudinale
Pentru zonele potenial plastice
ae 8d 8 22mm 176mm 17, 6cm

h 70cm
14cm
5
5
ae 10cm
ae
ae =10cm
Pentru zonele curente
ae 15d 15 22mm 330mm 33cm

ae 20cm
ae=20cm
Diametrul armturii transversale

min_ etrier 1 d max 0, 25 22 5,5mm
4
etrier 8mm
8
mm
pentru
_
stalpi
_
grupa
_
A
min_ etrier
Qcalc 8793,5daN
Abo 70 66,5 4655m2
R
Rt mbt tk mbt Rtk* unde:
bt
mbt - coeficient al condiiilor de lucru al betonului i este 0,85 pentru elemente
cu poziia de turnare vertical, cu nlimea de turnare mai mare 1500 mm (stlpi-cu
cofraje pe toate feele) i dimensiunea cea mai mic a seciunii 300 mm(STAS
10107/0 90).
Rtk* 11daN / cm 2 , pentru beton C20/25
Rt mbt Rtk* 0,85 11

9,35daN / cm 2
Q
Q
8793,5
0, 20 0, 20 0,5
Abo Rt 4655
9,35
nu este necesar calculul armaturilor
transversale, acestea determinandu-se din conditii minime constructive.
92
Stalpul Central SB3 (70x70)

N = 234811daN.
My=23490 daNm.
Mz=23497 daNm.
d
2
h0 h ab 70 2.5 66,5cm
2
2
N
234811

0,395
b h0 Rc 70 66,50 127,5
b 0.55 (pt PC52)
0.40
h
2,33
ea 2,33cm
30
20mm
ea
max
Mc M N ea 2349000 234811 2,33 2896109,63daNcm

lf 170

h 70
lf 0,5 l 170cm
Se calculeaza:
N
234811
n
0,375
b h Rc 70 70 127,5
Mc
2896109,63
m
0,066
2
b h Rc 70 702 127,5
a
0,05
h
Din tabelul 9A, R. Agent, D. Dumitrescu, T. Postelnicu - Indrumator
pentru calculul si alcatuirea elementelor de beton armat.Editura tehnica
Bucuresti 1992, functie de n=0,176, m=0,066 se alege
0,22
Rc
127,5
Aa b h 0,22
70
70
45,82
cm 2
Ra
3000
p
Aa
45,82
100
100 0,984% 1%
b h0
70 66,5
93
Aa 4 25 8 22 50,04cm 2
Aay Aaz 50,04cm 2
Aa
50,04
100
100 1,07%
b h0
70 66,5

h 70
2,33
max
ea 2,33cm
30 30
20mm
M 0 y My N ea 2349000 234811 2,33 2896109,63daNcm
M 0 z Mz N ea 2349700 234811 2,33 2896809,63daNcm
N
234811
n
0,375
b h Rc 70 70 127,5
Ra
3000
Aay
50,04
0,24
Rc b h
127,5 70
70
a 3,5
0,05
h 70
ea
94
Din tabelul 12A respectiv 9A, R. Agent, D. Dumitrescu, T. Postelnicu

My 0 m b h 2 Rc
0,333
70
702 127,5
14562922,5
daNcm
Mz 0 m b h 2 Rc 0,333
70
702 127,5
14562922,5
daNcm
M 0 y M 0 z
My 0 Mz

0
2896109,63
14562922,5
1,50
2896809,63
14562922,5
1,50
0,18 1

Distanta dintre axele barelor rezulta de 21< 25 cm (conform STAS10107/0-90)
Qcalc
M y1 M y 2
lc
11142 11142
7958,57daN
2,80

H s 280cm
46, 66cm
6
6
l p 1,5h 105cm
lp
l p 60cm
ae 8d 8 18mm 144mm 14, 4cm

h 70cm
14cm
5
5
ae 10cm
ae
ae =10cm
95
ae 15d 15 18mm 270mm 27cm

ae 20cm
ae=20cm

min_ etrier 1 d max 0, 25 18
4,5mm
4
etrier 8mm
8
mm
pentru
_
stalpi
_
grupa
_
A
min_ etrier
Qcalc 7958,57 daN
Abo 70 66,5 4655m2
Q
Q
7958,57
0,18 0,18 0,5

Abo Rt 4655
9,35
96
Stalpul de Colt SA1 (70x70)

N = 49554,9daN.
My=23494,9 daNm.
Mz=24435,2 daNm
d
2
h0 h ab 70 2.5 66,5cm
2
2
N
49554,9

0,083
b h0 Rc 70 66,50 127,5
b 0.55 (pt PC52)
0.40
h
2,33
ea 2,33cm
30
20mm
ea
max
Mc M N ea 2349490 49554,9 2,33 2464952,9daNcm

lf 170

h 70
lf 0,5 l 170cm
Se calculeaza:
N
49554,9
n
0,079
b h Rc 70 70 127,5
Mc
2464952,9
m
0,056
2
b h Rc 70 702 127,5
a
0,05
h
Din tabelul 9A, R. Agent, D. Dumitrescu, T. Postelnicu - Indrumator
pentru calculul si alcatuirea elementelor de beton armat.Editura tehnica
Bucuresti 1992, functie de n=0,079, m=0,056 se alege
0,18
Rc
127,5
Aa b h 0,18
70
70
37,48
cm 2
Ra
3000
p
Aa
37,48
100
100 0,805% 1%
b h0
70 66,5
Aa 4 25 8 22 50,04cm 2
Aay Aaz 50,04cm 2
97
Aa
50,04
100
100 1,07%
b h0
70 66,5
98

h 70
2,33
max
ea 2,33cm
30 30
20mm
M 0 y My N ea 23494,9 49554,9 2,33 138957,82daNcm
M 0 z Mz N ea 24435,2 49554,9 2,33 139898,12daNcm
N
49554,9
n
0,079
b h Rc 70 70 127,5
Ra
3000
Aay
50,04
0,24
Rc b h
127,5 70
70
a 3,5
0,05
h 70
ea
Din tabelul 12A respectiv 9A, R. Agent, D. Dumitrescu, T. Postelnicu

My 0 m b h 2 Rc
0,234
70
702 127,5
10233405
daNcm
Mz 0 m b h 2 Rc 0,234
70
702 127,5
10233405
daNcm
M 0 y M 0 z
My 0 Mz

0
138957,82
10233405
1,70
1
139898,12
10233405
1,70
0,10 1

Distanta dintre axele barelor rezulta de 21 < 25 cm (conform STAS10107/0-90
99

Qcalc
M y1 M y 2
lc
7707, 4 7707, 4
5505, 28daN
2,80

H s 280cm
46, 66cm
6
6
l p 1,5h 105cm
lp
l p 60cm
ae 8d 8 22mm 176mm 17, 6cm

h 70cm
14cm
5
5
ae 10cm
ae
ae =10cm
ae 15d 15 22mm 330mm 33cm

ae 20cm
ae=20cm

min_ etrier 1 d max 0, 25 22 5,5mm
4
etrier 8mm
min_ etrier 8mm pentru _ stalpi _ grupa _ A

Qcalc 5505,35daN
Abo 70 66,5 4655m 2
Q
Q
5505,35
0,13 0,13 0,5

Abo Rt 4655
9,35
100
CALCULUL FUNDATIILOR
101
Fundaiile reprezint ansamblul elementelor structurale care transmit

ncrcrile la terenul de fundare i care vin n contact direct cu acesta.
Fundaiile de grinzi continue sub stlpi se utilizeaz n cazul n care, datorit
compresibilitii pronunate a terenului de fundare, este necesar o rigidizare a
construciei la nivelul inferior. Dac este necesar o rigidizare pe ambele direcii se
poate realiza o reea de grinzi.
Grinzile de fundare au n general, n seciune, forma unui T ntors, fiind dispuse la
partea inferioar cu o plac de lime B calculat din condiia de a nu se depi
capacitatea portant a terenului de fundare.
Calculul de predimensionare a grinzilor de fundare :
Dimensiunea i forma seciunii transversale

S-au considerat pentru dimensionarea i armare fundaia continu din axul
B-B si fundatia din axul 1-1.
102
Hc
Ht
Lc
Unde :
B latimea grinzii;
Lc lungimea consolei ;
Ht inaltimea talpii ;
Hc inaltimea grinzii de fundatie ;
b latimea inimii .
nlimea seciunii grinzii de fundaie Hc se alege cu valori cuprinse ntre

1/31/6 din distana maxim L0;
1
1
H c L0 5, 70 0,95m
6
6
1
1
H c L0
5, 70 1,90m
3
3
se adopt Hc=150 cm
Limea inimii :
b = 60 cm
Limea grinzii B se determin din condiia:

pef pad
pad = presiunea admisibil

pef presiunea efectiv
pad 300 kPa

pef
Nt
Lt B
Nt= suma forelor axiale

103
Nt=P1+ P2+ P3+ P4+ P5 =10850 kN

Lt= 6, 00 4 24m
B
Nt
10850
1,506m
Lt pad 24
300
Se recomand majorarea valorii limii obinute din calcul cu cca. 20%;

B = 1,50 0,3 1,80m
nlimea tlpii se determin in funcie de valorile indicate in tabelul 7.1.din
NP112/04
Ht
0, 29 H t B 0, 29 1,80 0, 29 0,52m
B
Ht = 50 cm
Limea consolei :
2 Lc B b 2 Lc 1,80 60 Lc 0, 6m
Lc = 60 cm
Hc=150
b=60
Ht=50
Lc=60
B=180
GF B (60x150)
Calculul grinzii s-a fcut in ipoteza Winkler cu ajutorul programului automat

Axis. Metoda Winkler asimileaza terenul cu un mediu elastic continuu, in care
tasarea
in
orice
punct
este
proportionala
cu
incarcarea,
proportionalitate notata cu k, purtand denumirea de coeficent de pat.

k=5daN/cm3 (coeficient de pat)
104
constanta
de
Schema statica
Diagramemele de eforturi
105
Armtura longitudinal de rezisten
diametrul minim al armaturilor longitudinale este de 14 mm;
armatura longitudinala dispusa la partea inferioara a grinzii se poate distribuii

pe toata latimea talpii;
procentul minim de armare in toate sectiunile (sus si jos) este de 0,2%;
pe fetele laterale ale grinzii se dispun armaturi minim 10/300mm din

OB37.
Armtura transversala de rezisten

- diametrul minim al etrierilor este de 8 mm;
- procentul minim de armare transversala este de 0,1%;
- daca latimea grinzii (b) este de 400 mm sau mai mare se dispun etrieri dubli
(cu 4 ramuri).
Caracteristicile materialelor :
*
2
*
Rc 180daN / cm 2
Beton C25/30 : Rc 180daN / cm Rc mbc Rc 1 180
106
Rt * 12,5daN / cm 2 Rt mbt Rt * 1 12,5
Rt 12,5daN / cm 2
Ra 3000daN / cm 2
PC52 :
Ra 2100daN / cm 2
OB 37:
Dimensionarea armturii fundaiilor
Dimensionarea armaturii n cmp
Hc=150
b=60
Ht=50
Lc=60
B=180
H 0 H ab d 150 3,5 1, 4 145,8cm

2
2
M max 88570,8daN m
M cap B h Rc H 0
20
180
50 180
145,8
M
cap
219996000
daN cm
M cap M max x h se calculeaz ca o seciune dreptunghiular de lime b.

88570,8 102
B
0, 0385
60 145,82 180
1 1 2 0, 0385 0, 039
180
Aa 0, 039 60 145,8
19,15
cm 2
3000
pmin b H 0
2
100
Aa ,min 8, 74cm
0,1%
Aa ,min
pmin
2
Se armeaz cu 4 25, PC 52 Aef 19, 64cm
Dimensionarea armturii n reazem:
M max 79525, 2daN m

107
79525, 20 102
0, 035
60 145,82 180
1 1 2 0, 016 0, 035
180
Aa 0, 035 60 145,8
18,37
cm 2
3000
pmin b H 0
2
100
Aa ,min 8, 75cm
0,1%
Aa ,min
pmin
2
Aa ( m )
Armare transversal:
19, 64cm 2
Qmax 80363, 20daN
a 3,5cm
H 0 145,8cm
Q
Q
80363, 20
0, 73 1 => mt 3 Q 1,135
b H 0 Rt 60 145,8
12,5
Rt ( real ) mt Rt 14, 2daN / cm 2
108
Aa ( m )
bh0
100%
19, 64
100 0, 23% > p min 0,1%
60 145,8
Rt ( real )
Q
0, 732
14, 20
pe
100%
100
0,164%
3, 2 p Ra
3, 2 0, 23 3000
100 p Rt ( real )
Si
100 0, 23 14,
20
1, 73 2,5
h0
pe 0,8 Ra
0,164 0,8
3000
pe 0,164%
pe 0,164%
pe min 0,1%
Se alege Ae=0,785cm 2
ae
100 ne Ae 100 4 0, 785
31,9cm
pe b
0,164 60
ae 20cm 10 / 20cm in camp

ae 10cm 10 /10cm in reazem.
b>400mm=> se vor folosi etrieri cu 4 ramuri
GF 1 (60x150)
Dimensionarea armturii fundaiilor
Dimensionarea armaturii n cmp
Hc=150
b=60
Ht=50
Lc=60
B=180
H 0 H ab d 150 3,5 1, 4 145,8cm

2
2
M max 68259, 7 daN m
109

M cap B h Rc H 0
20
180
50 180
145,8
M
cap
219996000
daN cm
M cap M max x h se calculeaz ca o seciune dreptunghiular de lime b.

B
68259, 7 102
0, 0297
60 145,82 180
1 1 2 0, 0297 0, 030
180
Aa 0, 030 60 145,8
16,
74cm 2
3000
pmin b H 0
2
100
Aa ,min 8, 74cm
0,1%
Aa ,min
pmin
2
Dimensionarea armturii n reazem:
M max 79525, 2daN m

80852, 20 102
B
0, 036
60 145,82 180
1 1 2 0, 016 0, 035
180
Aa 0, 036 60 145,8
18,89
cm 2
3000
pmin b H 0
2
100
Aa ,min 8, 75cm
0,1%
Aa ,min
pmin
2
110
Aa ( m )
Armare transversal:
19, 64cm 2
Qmax 97247,35daN
a 3,5cm
H 0 145,8cm
Q
Q
97247, 35
0,89 1 => mt 3 Q 1, 05
b H 0 Rt 60 145,8
12,5
Rt ( real ) mt Rt 14, 2daN / cm 2

p
Aa ( m )
bh0
100%
19, 64
100 0, 23% > p min 0,1%
60 145,8
R
Q
0,892
14, 20
pe
t ( real ) 100%
100
0,24%
3, 2 p Ra
3, 2 0, 23 3000
100 p Rt ( real )
Si
100 0, 23 14,
20
1, 08 2,5
h0
pe 0,8 Ra
0, 24 0,8
3000
pe 0, 24%
pe 0, 24%
pe min 0,1%
Se alege Ae=0,785cm 2
111
ae
100 ne Ae 100 4 0, 785
21,80cm
pe b
0, 24 60
ae 20cm 10 / 20cm in camp

ae 10cm 10 /10cm in reazem.
b>400mm=> se vor folosi etrieri cu 4 ramuri
112
CALCULUL TEHNOLOGIC
113
1. TEHNOLOGII DE EXECUTIE:
Lucrari pregatitoare:
a) Curatirea si nivelarea amplasamentului (cu pante de scurgere spre exterior,
pentru a nu permite stagnarea apelor din precipitatii si scurgerea lor in sapaturile de
fundatii), trasarea axelor constructiei si satbilirea cotei 0.00 ;
b) Devierea sau dezafectarea retelelor din amplasament (ingropate si aeriene).
Sapaturi pentru fundatii:
Acestea vor incepe dupa verificarea trasarii si intocmirea procesului verbal:
- sapatura pentru santurile fundatiilor continue se va executa manual dar si mecanic,
la cotele si dimensiunile din proiect;
- receptia terenului si a sapaturilor cu intocmirea procesului verbal pentru lucrari ce
devin ascunse.
Fundatiile se executa direct in terenul bun de fundare, la cotele prevazute si
cu o incastrare minima de 20cm in acest strat.
Lucrarile de sapaturi vor incepe dupa efectuarea operatiilor de predareprimire a amplasamentului, a trasarii topometrice si a stabilirii reperelor de
nivelment conform planurilor din proiect, acestea facandu-se prin procesul verbal de
trasare a lucrarilor.
Lucrarile de sapaturi se vor organiza astfel incat sa se asigure masurile de
prevenire a degradarii terenului de fundare si anume :
- nu se va strica echilibrul natural al terenului in jurul gropii de fundatie pe o
distanta suficienta pentru ca stabilitatea constructiilor invecinate sa nu fie
influentata;
- se va asigura pastrarea caracteristiclor pamatului sub talpile fundatiilor;
- turnarea fundatiilor se va executa fara intarzieri, dupa ce sapatura a ajuns la
cota de fundare din proiect;
- se va asigura evacuarea rapida a apelor din precipitatii, fundul gropii de
fundatie trebuind sa fie lasat sa se usuce.
Umpluturile in jurul fundatiilor se vor executa cu pamant de natura
specificata in proiect, fara teren vegetal si vor avea un grad de compactare de 95% cu
o abatere de maxim 5% .
114
Executarea fundatiilor:
Incepe dupa turnarea betonului simplu in santurile sapate pentru fundatiile
continue si receptionarea acestor lucrari.
La executarea fundatiilor se vor avea in vedere urmatoarele aspecte :
- materialele intrebuintate trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect si
prescriptiilor din standardele si normele in vigoare;
- fundatiile se vor executa fara intrerupere;
- inaintea turnarii betonului se vor verifica armaturile montate, precum si
pozitionarea cofrajelor laterale, respectandu-se prevederile din STAS 10107/0-90
privind acoperirea minima cu beton;
- in cazul aparitiei apei subterane se vor prevedea epuismente si masuri contra
efuierii terenului si a spalarii laptelui de ciment din beton;
- pentru a asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile din
contractie, se va mentine umiditatea betonului din primele zile dupa turnare,
protejand suprafetele libere prin acoperirea cu materiale de protectie si stropirea
periodica cu apa care va incepe dupa 2 12 ore de la turnare, functie de tipul
cimentului folosit si de temperatura mediului.
Cofrajele se executa pentru elementele din beton ale fundatiilor situate peste
cota superioara a sapaturii generale.
Principalele operatiuni sunt :
- trasarea pozitiei cofrajului cu ajutorul sarmelor intinse intre reperele
materializate la trasarea sapaturilor;
- transmiterea pe verticala a cotelor (cu firul cu plumb);
- cofrajele si sprijinirile lor se vor confectiona din lemn;
- inainte de montare, panourile de cofraj vor fi curatate si unse;
- dupa montare, va fi verificata pozitia, etansietatea, stabilitatea si rezistenta si
se va executa incheierea definitiva, sprijinirea si etansarea.
Depozitarea cofrajelor se face astfel incat sa se evite deformarea sau
degradarea lor pe toata durata executiei.
Montarea armaturii se executa la pozitia si dimensiunile prevazute in
proiect cu urmatoarele precizari :
- otelul va avea calitatea si fasonarea va fi facuta conform prescriptiilor din
proiect;
115
- barele vor fi montate in elementul de beton armat sub forma de carcase sau
bare, pozitia barelor in cadrul carcasei asigurandu-se prin legare cu sarma, agrafe si
distantieri;
- se va acorda deosebita atentie pozitiei mustatilor pentru stalpisorii de la
parter.
Turnarea betonului simplu si armat pentru fundatii se va face
respectand prevederile normativelor NE012-99si P10-86 si se vor avea in vedere
urmatoarele :
- se executa controlul sapaturilor si a cofrajelor;
- se verifica calitatea materialelor ce urmeaza a fi introduse in lucrare;
- fundatia se va executa pe cat posibil fara intrerupere pe distanta dintre doua
rosturi de tasare; in cazul in care nu se poate indeplini aceasta conditie, se vor
introduce rosturi de lucru conform NE012-99.
- turnarea benzilor de fundatie se va face in straturi orizontale de 30-50 cm,
iar suprapunerea stratului superior se va face obligatoriu inainte de inceperea prizei
cimentului din stratul inferior;
- nu se admit rosturi de lucru inclinate la fundatii;
- durata maxima admisa la intreruperea de betonare, pentru care nu se vor lua
masuri speciale la reluarea betonarii, va fi intre 1,5 si 2 ore;
- atunci cand rostul de turnare nu poate fi evitat, acesta va fi realizat vertical la
o distanta de 1m de la marginea stalpilor sau a intersectiilor de pereti.
2. Compozitie beton pentru structura C20/25:
116
Betonul este de marca C20/25, preparat cu ciment 32.5(R) i agregate 16 mm.

Beton: C20/25/P8/G100 - S3 I 32.5 (R) /16mm.
A. Compoziia preliminar
a. Identificarea tipului de beton:
Tipurile de beton se difereniaz i se noteaz n funcie de marca betonului,
lucrabilitatea i tipul de ciment utilizat, de mrimea agregatelor:
b.
marca betonului : C20/25;
lucrabilitatea betonului: S3
mrimea maxim a agregatelor D=31mm;
Cantitatea de ap :
C20/25
T3
beton
D=31mm
c. Raportul A/C=K:
-
conditii de obtinere a clasei C20/25;32.5 : K=0.50
conditii de durabilitate : K 0.45
K A / C 0.45
d. Dozajul de ciment :
C
A
K
185
411.11Kg / m 3 C min 325Kg / m 3 (II.b )
0.45
C 412 Kg / m3.
e. Cantitatea de agregate uscate
117
Gag C
Aa
ag c
C
412
Gag ag (1000
A a ) 2.7 (1000
185 20) 1775.7
c
3.0
1m 3 1000dm 3
; 1776Kg / m 3
a 10 s 10 2 20dm 3 / m3 beton
Agregate pe sorturi
Pentru dozajul de ciment si clasa de tasare se obtine zona de granulozitate
conform tabelului
C 400
ZONA III
T3
ZON
LIMIT
0.2
16
31
max
20
30
50
70
100
min
10
20
40
60
95
medie
25
45
65
100
III
% treceri in masa prin site/ciururi
N0 3
25 0
1776 444
100
N3 7
45 25
1776 355
100
N 7 16
65 45
1776 355
100
N 16 31
100 65
1776 622
100
1776
b C A Gag 412 185 1776 2373Kg / m 3
B. Compoziia de baza (etalon)
118
Anec A* 5l / m 3 beton 185 5 180l / m 3
bef b 45kg / m 3 2328kg / m 3

Anec
180
C'
400kg / m 3 C min 325kg / m 3

A / C 0.45
b bef
2372 2328
G 'ag
C ' Anec
400 180 1770.5
2
2
; 1771kg / m3
2372 2328
b
2351kg / m3
2
Agregate pe sorturi:
N0 3
25 0
1771 443
100
N3 7
45 25
1771 354
100
N 7 16
65 45
1771 354
100
N 16 31
100 65
1771 620
100
1771
C. Compoziia de lucru
UN 2%;UP 1%
cantitatea de apa din agregate : G 'agi
N 0.2 3
2
443 8.86 ; 9
100
N 3 7
2
354 7.08 ; 7
100
P 3 7
1
354 3.54 ; 4
100
P 16 31
Ui
G 'ag
100
1
620 6.2 ; 6
100
A 26 l / m 3
119
cantitatea de agregate umede : G "agi G 'agi G 'agi

N "0.23 N 0.2 3 N 0.2 3 452
N "37 N 3 7 N 3 7 361
P "7 16 N 7 16 N 7 16 358
P "16 31 N 16 31 N 16 31 626
G "ag 1797kg / m3
Verificare: G 'ag A 1771 26 1797 G "ag
cantitatea de apa
Aam Anec A 180 26 154l / m3
b Aam C ' G "ag 154 400 1797 2351kg / m 3 b

Fisa tehnologica pentru compozitia betonului
F01
Beton: C20/25/P8/G100 - T3 I 32.5 (R) /31mm II.

Component
Compozitia
Preliminara
Etalon
De lucru
412
400
400
185
180
154
N0.2-3
444
443
452
N3-7
355
354
361
P7-16
355
354
358
P16-31
622
620
626
26
A/C
0.45
0.45
0.45
3. Organizarea procesului complex de
preparare,transport si punere in opera a betonului:

a) Schema logica a procesului
120
b) Corelarea capacitatii
q
na
r b Vb b ' VT b'
1000
nb vb b
nb vb b ' Qcnec g nb
V 'T 3.2m 3
1)
VT VT ' 3.2m3
VB VT 3.2m 3
1000 VT b ' 1000 3.2

2100
8 amestecuri
q r b
500 0.7
2400
2)
r b 2400 0.7
r b r ' b ' b '
2100kg / m 3
r'
0.8
na
vb b '
3) VT b ' nb
4)
nb
nb vb b ' (Qcnec g ) nb
2100kg / m
VT
vb
Qcnec
3.2
0.8
4 bene
vb b ' g 0.8
2100
400
Alegem MT110
5) nb vb b ' nb vb b
v
b
vb
b '
0.8
2100
2400
0.7m 3
c) Evaluarea duratelor fazelor caracteristice

- durata de preparare a unui amestec si de descarcare in buncar
121
q
500
r NTU
0.7
0.051
0.018
h 1.07min
1000
1000
durata minima de asteptare in buncar inclusiv descarcare in mijloc de
transport
2 ( na 1) 1 (8 1) 0.018 0.125h 7.50min

- durata de transport si de descarcare in bene papuc
D
2.0
3"
0.05 0.184h 11min
vm
15
- durata minima de asteptare a ultimei bene papuc cu beton
4 (nb 1) 5 (4 1) 0.175 0.525h 31.50min

- durata minima a ciclului de lucru a macaralei pentru turnare a betonului dintro bena
vb
Cb
Cb 3 Pex /1.5 4m3 / h 5
0.7
0.175h 10.5min
4
- durata de punere in opera a betonului dintr-o bena
v b NT 0.7 2.4
0.560h 33.6min
N
3
- conditia ca procesul de punere in opera sa nu devina bloc ingust

Nmunc
v b NT 0.7 2.4
8 muncitori
5i
0.175
Fisa tehnologica pentru organizarea procesului complex de

preparare,transport si punere in opera a betonului
122
F02
1. Beton:C20/25/P8/G100 - T3 I 32.5 (R) /31mm II.

2. Schema de organizare a procesului:
123
CALCULUL ECONOMIC
124
Lista de activitati si antemasuratoarea se intocmesc pe baza planselor de

executie.Tabelul consumurilor se efectueaza cu ajutorul programului de calcul
automat WINDEV, ce se bazeaza pe colectia de indicatoare de norme de deviz (
C , Ts , I z , R pC , Rm , S , E etc).
Norma de consum este un proces de constructie pentru care sunt calculate,
corespunzator unor conditii tehnico-organizatorice foarte bine definite, consumurile
de resurse necesare pentru executia unei cantitati unitare din respectivul proces de
constructie. Pentru a putea fi usor si corect utilizata, norma de deviz are o structura
foarte bine determinata, cuprinzand urmatoarele elemente :
S
PNC
PNC
VE
VM
VM
VM
VM
VM
- S = simbol Indicator de norme de deviz : C , Ts , I z , R p C , Rm , S , E ;

- C = capitolul din indicator : A, B, C, ,Z;
- PNC = pozitia normei in cadrul capitolului : 1,2,3,,99;
- VE = varianta de executie : A, B, C, ,Z;
- VM = varianta materiale.
Simbolul normei este un cod format din litere si cifre cu semnificatiile
specifciate anterior.
Denumirea normei reprezinta descrierea foarte detaliata a procesului de
constructie la care se refera norma, cu specificarea caracteristicilor tehnice,
tehnologice si organizatorice de executie.
Unitatea de masura reprezinta unitatea de masura fundamentala
corespunzatoare careia i se calculeaza cantitatea de lucrare ( m3 , Kg , m 2 , t ).
Tabelul consumurilor de resurse cuprind tipuri de resurse si cantitati
maxime ce se consuma pentru a executa o unitate din procesul la care se
refera.Tipuri de resurese : materiale, manopera, utilaj.
Norma de consum specific reprezinta cantitatea maxima dintr-un material pe
care norma o accepta sa fie consumata pentru realizarea unei cantitati unitare dintrun procesul de constructie la care se refera norma.
NCS ct pt ptm (materiale inglobate in lucrare)
NCS ct ptm
(materiale ce nu raman inglobate in lucrare)

125
ct - consum tehnic ;
pt - pierderi tehnologice;
ptm - pierderi din transport si manipulare.
Devizul sintetic este documentatia economica prin intermediul careia se
calculeaza costul de executie a lucrarilor de constructie, respectiv contravaloarea in
lei a cantitatilor de resurse care se vor consuma pe santier pentru realizarea
cantitatilor de lucrari precizate prin antemasuratori. Se estimeaza contravaloarea in
lei a cantitatilor totale de resurse ce se consuma pentru realizarea proiectului.
Devizul analitic urmareste costul total de executie utilizand in acest scop
notiunea de pret unitar al resursei ( PUM , PUm , PUu ).Prin acesta se intelege
contravaloarea in lei a cantitatii maxime de resursa ( NCS ) acceptata de normele de
consum a fi folosita pentru realizarea unei cantitati unitare din procesul de
constructie la care se refera norma.
LISTA DE ACTIVITATI SI ANTEMASURATOAREA

TERASAMENTE
1.
TSA01A1 Sapatura manuala in spatii intinse in pamant cu umiditate

naturala, aruncarea in deposit sai vehicol la H<0.6m
Cantitate : 134m3
2. TSC03F1 Sapatura mecanica cu excavatorul de 0,41 0,7 mc:

Cantitate : 942m3
3. TSD01B1 Imprastierea pamantului cu lopata:
Cantitate : 334m3
4. TRA01A05P Transportul rutier al pamantului cu autobasculanta dist 5
km:
Cantitate : 1873m3
5. TSA02F1 Sapatura manuala in spatii limitate sub 1m cu taluz vertical :
Cantitate : 432m3
6. TSD13A1 Udarea manuala cu stropitoarea:
Cantitate : 334m3
7. TSD13A1 Compactarea cu placa vibratoare:
126
Cantitate : 334m3
8. TRA05A05 Transport rutier materiale:
Cantitate : 25, 4t
9. TRI1AA08F3 Descarcare materiale:
Cantitate : 25, 4t
INFRASTRUCTURA
1. CA01B1 Turnare beton simplu C18/22,5 :
Cantitate : 21,1m3
2. CZ0108C1 Preparare beton :
Cantitate : 21,1m3
3. CA02J1 Turnare beton armat C20/25 la constructii cu H<35m in
plansee (grinzi, stalpi placi) cu grosimea placii >10cm.:
Cantitate : 417m3
4. CZ0109E1 Preparare beton C20/25 in instalatii centralizate .:
Cantitate : 417m3
5. CB04A1 Cofraje din panouri refolosibile din scanduri :
Cantitate : 38662kg
6. CC01C2 Montare armature din otel beton in fundatii:
Cantitate : 118m3
7. CZ0301K1 Confectionare armatura, fasonare bare pentru fundatii in
ateliere santier PC52 D=10-16 mm:
Cantitate : 20782kg
8. CZ0301G1 Confectionare armatura, fasonare bare in ateliere santier
OB37 D=6-8mm.
Cantitate : 13202kg
9. CC02P2 Montare armaturi la contructii H<80 m din plase in palci cu
distantieri din mortar:
Cantitate : 1418kg
10. CZ0302XD1 Confectionare plase sudate:
Cantitate : 1418kg
11. CG18A1
Pardoseli din beton B100:

Cantitate : 383m2
127
12. CF12A1
Tencueli speciale de protective impermeabilitate :

Cantitate : 21, 7m 2
13. IZF10C1 Strat hidroizolatie cald cu mastic de bitum :
Cantitate : 265m 2
14. TRA06A10 Transport rutier al betonului :
Cantitate : 1217t
15. TRA04A05 Transport rutier al materialelor semifabricate :
Cantitate : 38, 7t
128
REGULI DE PROTECTIA MUNCII
La executarea lucrrilor se vor respecta:
129
1)
Normele de protecia muncii elaborate n baza Legii nr. 90 din 25.06.1996 i
promulgat prin Decretul nr. 290 din 11.06.1996 .

2) Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii publicat n
Buletinul Construciilor nr. 5, 6, 7, 8 din 1993 aprobat de MLPAT cu Ord.
9/N/15.03.1993.
3) Norme de protecia muncii n activitatea de construcii montaj aprobate cu
Ord. M.C. Ind. Nr. 1233/D/29.12.1980
4) IM006/1996 Normele specifice de protecia muncii pentru lucrri de zidrie,
montaj prefabricate i finisaje n construcii
5) Legea nr. 90/1996 Legea privind igiena i protecia muncii
6) Normele generale de protecia muncii editate de Ministerul Muncii i
Proteciei Sociale n colaborare cu Ministerul Sntii
7) STATS 26112/87 protecia mpotriva electrocutrii
8) STATS 12216-84 protecia mpotriva electrocutrii la echipamente electrice
portabile
9) STAS 12217-88 - protecia mpotriva electrocutrii la utilajele i echipamentele
electrice mobile
10) Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la nlime Ordin
235/26.07.1995
11)
Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul,
turnarea betoanelor i executarea lucrrilor de beton armat i precomprimat ordin

136/17.04.1995
Se atrage atenia asupra nsuirii amnunite a tehnologiilor prevzute pentru
fiecare lucrare n parte, cu ntreaga formaie de lucru, organizrii i dotrii locului de
munc cu scule i utilaje corespunztoare efecturii instructajului de protecie a
muncii la toi muncitorii, periodic i la schimbarea locului de munc, verificrii
permanente a funcionrii i strii uneltelor, dispozitivelor i utilajelor, dotarea cu
materialele i echipamentul de protecie necesar.
Prin lucrul la nlime se nelege activitatea desfurat la minim 2 m msurat
de la tlpile picioarelor lucrtorului pn la baza de referin natural (solul) sau
orice alt baz de referin artificial fa de care nu exist pericolul cderii n gol.
Pentru executarea lucrrilor la nlime trebuie s se in seama de:
130
organizarea tehnologic prealabil a lucrrilor la nlime prin

realizarea tuturor condiiilor de asigurare colectiv pentru toat durata
de defsurare a lucrrilor;
dotarea cu echipament individual de protecie n conformitate cu

condiiile concrete ale locului de munc astfel nct s fie asigurat
securitatea executantului;
obligativitatea instruirii, antrenrii i a utilizrii dotrilor colective i

individuale corespunztoare riscurilor locului de munc i a lucrrilor
respective;
Lucrul la nlime este permis numai dac locul de munc a fost amenajat i
dotat din punct de vedere tehnic i organizatoric. Accesul la i de la locurile de munc
amplasate la nlime trebuie asigurat mpotriva cderii n gol a lucrtorilor.
Lucrtorii trebuie s utilizeze centura de siguran pentru constructori
i montatori, conform normelor n vigoare. Punctul de ancorare trebuie astfel ales
nct zona de prindere a lucrtorului trebuie s fie sub cota locului de ancorare pe
toat perioada lucrului. Centura trebuie s fie verificat nainte de utilizare. Pentru
lucrul la nlime este obligatorie purtarea ctii de protecie. nainte de nceperea
lucrrilor, lucrtorul va verifica integritatea ctii de protecie, a sistemului de
amortizare, a posibilitilor de reglare i a curelelor de prindere.
Lucrrile trebuie s se desfoare numai sub supraveghere; persoana
desemnat pentru supraveghere trebuie s verifice nainte de nceperea lucrului dac
au fost asigurate toate msurile de securitate necesare.
Grinzile i planele nclinate precum i podeele utilizate la manipularea
materialelor trebuie s fie rezistente i prevzute cu dispozitive de prindere i fixare
sigure fiind interzis orice deplasare a lor n timpul lucrului. Ele vor avea o pant
maxim de 20% i o lime minim de 1,00 m. Vor fi prevzute cu balustrade nalte
de 1 m cu legturi intermediare i cu borduri laterale de 10-15 cm.
Rampele de urcare vor avea o nclinare de cel mult 1:3 iar la fiecare 30-40 cm
trebuie btute ipci pe toat limea rampei. Este interzis blocarea rampelor de
acces cu materiale de construcii sau alte obiecte. Rampele trebuie s fie ntreinute i
curate n permanen.
Pentru folosirea schelelor, eafodajelor, cofrajelor i cintrelor se vor aplica
prevederile cuprinse n Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrri de
cofraje, schele, cintre i eafodaje.
131
Calitatea materialului lemnos trebuie s corespund proiectului. Podinele

executate din metal se execut din tabl expandat sau nervurat. Rosturile ntre
panourile sai dulapii podinei sunt de maxim 10 cm. Pe suprafaa podinelor n pant
sau n curb se fixeaz ipci mpotriva alunecrii la distane de 30-40 cm.
Aezarea podinii e reazeme trebuie fcut astfel nct s fie exclus
posibilitatea deplasrii sau alunecrii ei. Podinele nu se aeaz n consol.
Utilizarea instalaiilor, dispozitivelor i sculelor pentru lucru la nlime este
permis numai dac instruciunile de lucru i securitatea muncii sunt adaptate la
condiiile concrete ale locului de munc respectiv. La locul de munc aflat la nlime
trebuie ridicate numai materialele strict necesare. Sculele necesare executrii
diferitelor operaiuni trebuie pstrate n buzunarele speciale sau teci prinse de
centura de siguran. Sculele i materialele trebuie s fie urcate pe msura
necesitilor cu funie de ajutor, interzicndu-se aruncarea lor de la sol la poziia de
lucru sau invers.
La intocmirea proiectului de organizare de santier trebuie sa se prevada o serie
de masuri care sa asigure securitatea muncii:
-
imprejmuirea santierului cu elemente definitive sau de inventar;
nivelarea terenului inainte de inceperea lucrarilor;
ingradirea zonelor periculoase de pe santier (locuri unde se executa

lucrari de montaj, razele de catiune ale macaralelor, locul unde se
demonteaza schele, gropile de var etc.)
santurile sau canalele cu adancime mai mare de 1 m vor fi prevazute

pentru trecerea pietonilor cu pasarele cu latimea minima de 0.70 m si
cu parapete (pe ambele parti) de 1,00 m inaltime si scanduri de bord de
15-18 cm;
imprejmuirea gropilor, puturilor, santurilor adanci, a golurilor

prevazute in plansee etc;
asigurarea indepartarii apelor meteorice prin santuri de scurgere;
Masuri de tehnica securitatii muncii la lucrarile de betonare

- operatiile de incarcare/descarcare a materialelor si utilajelor folosite la lucrarile
de betonare se vor face numai in locurile prevazute in organizarea de santier sau in
poligoane special amenajate si autorizate;
- accesul muncitorilor sub cupa betonierei este interzis cand este ridicata;
132
- curatarea tobelor betonierei, intretinerea sau repararea ei sunt permise numai

dupa completa oprire a masinii si deconectarea ei de la sursa de curent electric;
- transportul betonului pe schele si esafodaje se va face pe podini de min 1,2 m
latime cu balustrade si borduri de margine; golurile din podine prin care se toarna
betonul trebuie acoperite cand nu se efectueaza operatiuni de turnare;
- la transportul betonului pe verticala se interzice stationarea personalului
muncitor sub si in raza de actiune a utilajului de ridicat;
- la descarcarea betonului este interzisa urcarea lucratorilor pe basculanta;
betonul care s-a lipit de bena va fi evacuat cu lopeti cu coada lunga;
- pompa de beton va fi astfel amplasata fata de punctul de turnare incat mecanicul
sa aiba vizibilitate la locul de turnare;
- pompa sau conducta pentru transportul betonului se demonteaza numai dupa
oprirea functionarii instalatiei; in timpul curatirii conductei muncitorii trebuie
indepartati la o distanta de 10 m de acest loc, iar in fata orificiului de evacuare se
monteaza o aparatroare inclinata;
- in cazul turnarii betonului de la inaltime mai mare de 1,50 m podinile de lucru
trebuie sa fie imprejmuite cu balustrade si cu scanduri de margine;
- la turnarea betonului pe suprafete care au o inclinare mai mare de 30 betonistii
trebuie sa poarte centuri de siguranta legate prin franghii de elementele rezistente
ale constructiei;
- in cazul turnarii cu bene cu furtun (obligatoriu omologate) se vor respecta
instructiunile de folosire ale acestora; inainte de inceperea lucrului se va verifica
starea tehnica a acestora si a dispozitivelor si accesoriilor lor inclusiv dispozitivul de
agatare in macare;
- se interzice personalului muncitor sa stea sub bena de beton;
- in cazul infundarii benei aceasta se va curata numai cand este asezata la sol si
asigurata impotriva rasturnarii;
- instalatiile electrice necesare punerii in functiune a compactoarelor se vor
realiza respectandu-se regulile de tehnica a securitatii muncii pentru instalatiile
electrice;
- carcasa vibratorului trebuie sa fie legata la pamant iar muncitorii trebuie sa
poarte cizme si manusi electrizolante; conductoarele electrice prin care se
alimenteaza vibratorul cu energie electrica trebuie sa fie flexibile si izolate in tub de
cauciuc;
133
- este interzis accesul oamenilor in zona apropiata constructiei in care este

posibila caderea betonului in timpul turnarii;
- pe timp friguros trecerile pentru oameni, podetele de descarcare /incarcare,
caile de rulare, rampele de acces trebuie sa fie curatate de gheata sau zapada si
presarate cu nisip sau zgura; in cazul incalzirii cu ajutorul aburului trebuie luate
masuri impotriva accidentarii muncitorilor cu abr sau prin atingerea conductelor de
distributie;
- descolacirea si indreptarea armaturilor trebuie facuta pe un teren de lucru
separat, imprejmuit si marcat cu placute avertizoare;
- indreptarea prafului metalic si a ruginei ce rezulta in urma prelucrarii si
fasonarii armaturilor se face cu perii, maturi sau aspiratie cu aer; se interzice
indepartarea acestui praf cu mana sau prin suflare cu gura;
- sudarea armaturilor si montarea carcaselor de otel-beton se va face cu
respectarea stricta a normativelor privind lucrarile de sudura;
Pentru prevenirea incendiilor se vor respecta si aplica:
- Ordin nr. 775/198 Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor;
- H.G.R. 51- 1992, 1996 Masuri pentru imbunatatirea activitatilor de prevenire
si stingere a incendiilor;
- H.G.R. 448/2002 Categorii de constructii care se supun avizarii / autorizarii
P.S.I.;
- P 118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor;
- STATS 11841/83 Masuri de siguranta contra incendiilor. Clase de incendiu
- STAS 6647/88 Masuri de siguranta contra incendiilor. Elemente rezistente la
foc pentru protectia golurlor din pereti si plansee
- O.G. nr. 60/1997 Privind apararea impotriva incendiilor, aprobata cu legea
nr. 212/1997
- C 300/94 Normativ de prevenire si stingerea incendiilor pe durata executarii
lucrarilor de constructii si instalatiiaferente acestora M.L.P.A.T. 20/N 11.07.94 B.C.
9/94;
Se va numi si instrui corespunzator un responsabil P.S.I. si se vor organiza (pe
schimburi) echipele de interventie.
Pe toata durata lucrarilor vor exista amplasate in locuri vizibile, marcate si
cunoscute de tot personalul de executie:
134
- cel putin un panou P.S.I. complet dotat

- minim 2 stingatoare in stare de functionare (1 buc/100 mp)
- o retea de alimentare cu apa cu posibilitati de utilizare in caz de incendiu.
Pentru evacuarea personalului in caz de incendiu, in afara cailor de circulatie
obisnuite realizate din materiale incombustibile si luminate in permanenta, se vor
monta cel putin doua scari pe lanturi (sau cabluri de otel) amplasate in puncte
diferite.
Fumatul nu este permis decat in zonele special amenajate.
Instalatiile si utilajele electrice folosite se inspecteaza zilnic de catre un
electrician instruit in acest scop, care va remedia orice defectiune constatat; ele vor fi
izolate corespunzator pentru a nu produce scurt-circuit.
Instalatiile de semnalizare si stingere a incendiilor sunt proiectate si realizate
conform reglementarilor tehnice astfel incat sa prezinte siguranta in exploatare, sa
asigure posibilitatea verificarii periodice a starilor de functionare iar eventualele
revizii si reparatii sa se poata face cu usurinta.
135
BIBLIOGRAFIE
136
1. Ciornei Al., Vasilache M. ndrumtor pentru proiectarea construciilor

civile, Iai, 1991;
2. Amariei C., Dumitra Al. Statica construciilor. Structuri static
nedeterminate Iai;
3. Negoi Al., arf F. - ndrumtor de inginerie seismic, Iai, 1982;
4. Dumitra Al., Amariei C. Probleme de statica construciilor, Iai, 1975;
5. Ciongradi D., Ciaconu D., Avram R., - Manual de utilizare Analiza static
i dinamic a cadrelor plane, Iai, 1995;
6. Agent R., Dumitrescu D., Postelnicu T., - ndrumtor pentru calculul i
alctuirea elementelor din beton armat Iai,1994
7. Leonte C., Anghel L., - ndrumtor pentru proiectarea planeelor din beton
armat, Iai, 1984;
8. Rileanu P., Muat V., Bou N. Fundaii, vol I-II, Iai, 1992;
9. Rileanu P., Muat V., Grecu V. Geotehnic i fundaii ndrumtor de
proiectare, Iai, 1991;
10. Trelea A., Giuc N., - ndrumtor pentru elaborarea fielor tehnologice la
lucrrile de construcii, Iai, 1982;
11. Hagiu V., erbnoiu N., - Organizarea i conducerea produciei de
construcii, Iai, 1987,
137

0.diploma New

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

0.diploma New

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BORDEROU

Armare grinzi fundatie

Plan cofraj planseu peste parter

Plan armare inferioara

Plan armare superioara

Cofraj si armare grinzi

10. Armare stalpi

Imobilul ce urmeaza a fi construit este amplasat in municipiul Iasi, cladirea este

2.Caracteristicile construciei sunt:

regimul de nlime : demisol + parter + 6etaje (D+P+5E);

structur n cadre pe doua directiiortogonale din beton armat turnate monolit;

pe direcie transversal structura are dou deschideri inegale de 6,40 m i

longitudinal structura este format din 4 cadre dispuse la o travee de 6,00 m;

fundarea s-a fcut pe o reea de grinzi din beton armat;

la nivelul demisolului sunt prevazute locuri de parcare, centrala termica, camera

acccesul pe vertical se realizeaz printr-o scar cu rampe din beton armat

planeele curente sunt din beton armat cu grosimea de 14 cm;

nchiderile vor fi realizate dup cum urmeaz:

compartimentrile vor fi realizate din zidrie de caramid i din gips-carton n

Adancimea de fundare rezulta din conditii functionale cu respectarea conditiilor

Planeele sunt din beton armat monolit cu grosimea plcii de 14 cm armate cu

protecia ocupanilor, starea lor de sntate i riscul de incendiu;

limitarea pierderilor de viei i bunuri materiale;

mpiedicarea extinderii incendiului la obiectivele nvecinate;

prevenirea avariilor la construciile i instalaiile nvecinate, n cazul prbuirii

protecia serviciilor mobile de pompieri care intervin pentru stingerea

Pentru realizarea acestora, principalele performane se asigura pe ntreaga durata de

riscul de izbucnire a incendiilor;

condiiile de sigurana a utilizatorilor n caz de incendiu;

comportarea la foc a construciei n ansamblu i a principalelor ei pri

caracteristicile specifice ale elementelor i materialelor utilizate;

posibiliti de intervenie pentru stingerea incendiilor.

MASURI DE PROTECTIE A MUNCII

Se va verifica nsuirea fielor tehnologice de ctre ntreg personalul din execuie.

Execuia unei construcii presupune respectarea unor exigene de

(inerie termic) exprimat prin defazajul T ;

-Pe suprafaa elementelor de nchidere;

Termeni, simboluri si uniti de msur folosite n calcul

Factorul de corecie a temperaturilor

Coeficientul global normat de izolare

1.Calculul rezistenei termice specifice unidirecionale R

i,e coeficient de transfer termic

Denumire strat de material

+0.00323+0.042 =>x=0.055 m => x=6 cm

Rezult grosimea stratului de termoizolaie:

Denumire strat de material

TENCUIALA TAVAN M50T

TENCUIAL TAVAN (M50T)

Ref=2.57413 m2K/W > Rmin.nec.=1.65 m2K/W

Ppl=87.8 m perimetru msurat pe anvelopa interioar

Determinarea nalimei nclzite:

Vincalzit= Apl Hincalzit=347.67 19.45=6762.82 m3

S=Spereti +ST +Spl.ac +Spl.inf=(PplHincalzit-ST) +ST + Spl.ac

=> GN=0.563 [W/m3K]

3.Calculul rezistenei termice specifice corectate R

2. Rost vertical curent:

3. Rost vertical colt intrand

5. Rost orizontal planseu curent-intersectia dintre planseu curent cu un perete

6. Rost orizontal planseu inferio

7. Conturul tmplriei pentru ferestre i ui pentru balcon:

Planseu inferior-subsol neincalzit:

4. Calculul coeficientului global de izolare termic G (conform

V volumul nclzit, calculat pe baza dimensiunilor interioare ale cldirii,