Carmen Sylva Nuvele 1888

t^>Tn
CARMEN SYLVA Cf-*^)
NUVELE
Traduciune de
GION.
c:^
BUCURESCI
EDITURA LIBRRIEI SOCECtF & Comp.
7.
Calea Victoriei,
1888
7.
Stabilimentul grafic
SOCECU & TECLU. [26,811]
Bucuresci.
U SCRISORE
UA SCRISORE
Ah!
Stai,
ce tare bate
stai!
lucrul
din
u!
r6u obiceiti!
vin ndat;
mn.
nici nu'm pot lsa

Ar detepta i pe un
mort; da, da, iat-m6,

trebue
la
viu.
Safta
v6d eu singur, cine
e.
a ieit;
Ce? m-
pritorul de la pot! Dar cine'm scrie

mie? De cnd n'am ma primit nic
scris6re! nu' vorb, nic eil nu scriii... Slov
necunoscut, dar par'c am ma vSût'o
cnd- va. Pecetea t6rs; nu i-a pierdut
nimen vremea pe ea. Numele destinaiei
necite. Mult osten61 nu i-a dat mna
care s'a atins de f6ia asta. Ore ce'm aduce? De sigur ceva neplcut! Ce alta de
ct un lucru neplcut p6te sta ntr'u scriser? Ah! de la Sofia Lehn! E, nu mal
U SCBIS6KE
De ai-spre-êce
spune!
ma
ne-am
ore ce
scris;
de
an
are
nu
s'm ma
cnd
spun?
Draga mea Agata,
aa
;,Viea ne-a ndeprtat

de
Cine scie ct de
vedere.
gsi amndou.
m
spune
ajuns
de tare una
ne-am pierdut cu
n ct
alta,
totul
schimbate ne-am
Scrisorea ta cea din
fat mare,
din
Acum
feti.
n mijlocul
urm
ea va
fi
ma mul-
tor frai.
Din
de
do,
copiii me mi-au murit toi afar

un biat i
fat. Pe acest fiu al
meu tocmai vreau s'l trmit la N

i
ai vrea s'l recomand buntii tale. Pote
l ve
pzi cu ochi de mam i, dac
mrturisesc
n fundul
inime mele este
nu displac fetiei
tale, vei surde pote, dar nu te ve supura.
In totdeuna ne-a plcut
facem planuri mpreun, i acum, dup ce am trit
gndul
ar
pute
bucat
bun
din
vie i
se ivesce cte
un fir de argint n pSrul nostru, ne ntli

nim ier la aceeai ocupaie. Pote
aceste noue fantazi se vor duce ca i cele
U
de ma nainte,
8CBIS6IIS
pOte
ns
c,
vor
ma
fi
trainice.
mS
mrit dup un Don Juan, bogat, slab i
palid, n conflict cu sine i cu lumea, i
Ma
care apoi
i am
fi
bun; voiai
ntia
pe omul
i
cel
fr
ma
amor,
mi-am
graia
sale
econ6me
pentru prini
partid bun. La mine
un
stare destul
la
colib,
t6i
fi
d'ntl, ca
ns
Dup
nscut,
s'att
fericita
bogat,
s'a necat iubirea

filele;
dup
p6te
ce a avut
rSsuna,
u melodie trist din
care
mal mult.
om
pe un
Dorul de copil
copil.
neveste
din iubire
a luat
pentru pinea de t6te
tine se va
rile tale,
munca lui la
de frumos. Tu visa numai
inim i
de
un srac, care
a ajuns prin
u
u
n grije
s
luat
m'am namorat
dup
Dumnezeu
un adevrat argint
partid bun, chiar i
cnd colo
lu
lu,
iute,
pierdut minile
ins,
prin mine.
de se putea,
chiar,
singura iubire a
Eu cutam
viti.
vi^
la
un brbat sntos, cu faa

de poesie. Tu voiai un om
lipsit
voiam
tot
etl
fi readus
luat pe
rumen,
blnd
minte,
ti
n anii
t(5te scriso-
rrit din ce n ce
ntmplare
n'am
TJ SCRISOBE
ma primit
Fericirea
un cuvnt
nici
de a
fi
mam
scris
verit, n ct a uitat tote pe
pot nchipui c,
dup
de
ntr'att
lng
la tine.
te-a
ea,
co-
i'm
ce a asceptat'o atta
u adevrat pasiune.
u mare bucurie cu u scrisore
vreme, i-a devenit

,,Mi-a face
lung i plin
amnunte. Tu totdeuna
a fost ma bine nzestrat de la natur de
ct mine, i viea ta trebue s fi fost de
sigur ma interesant i ma bogat de ct
de
numa
a mea, care s'a petrecut
munc
ostenl. Ma i minte ct de naiv erai

fi? Presupun
de asta n curnd te-a lecuit brbatul tii cu iuela lu;
frumuseea i inteligena ta
cred ns
au rmas deasupra. La vrsta nostra, dup
n stare
ce cresc copii
stm i
scad
grijile,
ne place
vorb, pote ma mult cu

nu ne
condeiul de ct cu gura, fiind
supr nic espresiunea fee, nic rspunma
la
surile celu-l'alt.
Scriem une fiine nchipuite,
numit
lsm s
trac pe
cc
de interesul cititorulu nu ne ndoim. Te
rog der, iubit Agato,
scrisore lung.
prietin din copilrie,
dinamte-ne
amintiri
triste
vesele;
TJ.
lung i
meu, care
tiat
SCBISdBE
primire prietin^sc pentru
dup
spusa
aa
din mine,
tuturor e
fiul
bucic
nu' va pare
n ct
strin.
,,A ta
credincios,
Sofi."
Ah! ore trebue un rspuns? A vrea

ma bine
m6 fac
n'am primit scrisorea. Dar nu, asta nu se pote
are
vin
fiul
are
spun adev6rul,
audite
gat
Dec nu
i spune dup
ntrebe de mine.
atunci scrie
Dumnezeu
scie ce.
C mai sunt
bo-
trebue s' scot ndat din minte; pote
atunci se
las
din capul locului de ideile
fr ca s' spun mai mult.

Der de ce'i trimet pe fiul lor tocmai
aici. Eu nu pot alerga dup el ca s'l pzesc; i la mine vine
singur dat i apoi
nu mai vine; despre asta sunt convins.
cstoriei,
Ai
un
av6 eu vreme
cias la
vorb?
statl
Ei dorm.
tocmai acum
S mai pun un
lemn pe foc i
m6 ae^ lng sob. i
lampa nclzete puin. Aa! mi pun
i alul cel vechiti pe pici6re ca
nu mai
nghe. Ve^ acum parc e bine, numai pana
TT SCRISORE
IQ
tot
e rea; s'ati jucat cu ea a^, ati mnjit
pune mna i apoi

n'au ma ters pana. Asta e ma bun. Ei,
hrtia pe care au putut
s'ncep,
ce-o vrea
mea
^jPrea iubita
nceput prost,
^,Draga
mea
Sofi..."
dac nu
i unu
de dou6-êc
Dumnezeu:
i-a
scris cuiva
Alt
de ani.
cola:
Sofi,
mi-a fcut
ma mare..."
Asta e
minciun.
Scrisorea ta
plcere cu
att
ct m vestesce venirea iubitului
...cu
tSu
fiu..."
u minciun. U simpl conver-
asta e
saie cu
veche prietin
dou6 minciuni
i cum
neli n alegerea
dor
cu ce grije
lai
vrea s'l ncredinezi unei
prietine care s'

'te
dect
n rndul d'nt...
Im pot nchipui
plece
i numai
loc
de
mam. Numai
acestei prietine
n'ai ave pentru
copilul
nu
t6u cea
nu l'a vede cu
ma mare iubire, seti
cea ma vi plcere n casa mea, numa de
m'a afla n nite mprejurri n ct un tnSr
vin cu plcere la mine. Gc asta
ar
fi
prima condiie pentru a pute ave
V scrisOre
bun
nriurire
deprta,
te
Pn
felul
mult i care
oraul nostru cel
temi ma
de petreceri..."
aci e bine,
p6te s'adaug sfatul ca

lucru, trebue
adic,
la
alta nimic, de ct
s'i trime
Cci, pentru a povesti
altundeva.
mic
vorbind
i,
ma spun
n'ar trebui s'
put6
a'l
de acele societi de
sunt prea numerose n
bogat n tot
Pentru
lu.
spre pild,
trebue
cai'e
asupra
11
copilul
ma
cel
ncep prea de departe.
Im aduce aminte de tinereea nostra,
de
cstoria mea! cstoria mea cu omul cel

bogat, neastmprat ca argintul viu, cuni
Der cte nu îce
ea.
(Jice
n scrisorea e
Unde am rmas? Aa!

...tot felul
am
de
de petreceri. Din nenorocire,
avut ocasie a ved6 adese
bogie;
l'am
de
fire
adus
vSût att de aprope n
ct mi-a fost s6rta gretl

besc!
or r6ul
atins de
de argint din
el.
Vor-
prul tu. Al
meti de mult a ncrunit n lupta care din
mea
tinereea
n'a ncetat, a
ncrunit prin
suferinele care nu se pot sfri ct voiti
via
av6
n mine..."
De unde
spun
ncep
melodia trist din
spun? S'l
scrisorile mele
le
I'^ SCH.IS6RE
nu era produs numai prin
s' spun
Reinhold
mic
cea ma
nu'm aducea
fericire,
tremuram
n ct
cte-va or
m'am
auît pasul ?
se
uitau
aa
naintea
m-
peste
ba de
lu,
ascuns cnd i-am
chiar
Ct de frumos era
dup
nici
era n tot-d'auna
att de violent, der violent
sur,
lipsa de copii,
dnsul
el
Femeile
vorbeau
despre
minunai. Ba Sofia era chiar

pote
cam gelos de mine i nu vedea
Reinhold era tocmai acel Don Juan pe care
ochii lui ce
ar
mpace
s'l
vrut
fi
viaa mea am
fost att
de prost,
urm
de abia an ntregi n
Tot
lumea.
cu
n ct
nelegeam de
ce fusese vorba n tote ntemplrile sorte
mele.
Ct vreme
n'a trebuit
era
i m6
forte iritat
In totdeuna,
Reinhold era gelos.
serate,
pn
v6d
dup
certa noptea
ntreg. Parc'l ma v6d n odaia mea, pe

divanul cel mic albastru, scoend ncet m-
nuile cele albe de pe degetele lui lungi i

am
sunt cochet,
subiri, spunendu-m
maniere
rele
nchipuesc
luasem
florile
êndu-se
m6
c
c peste
tote astea m
ma
sunt frunios. Tocmai m
din cap,
invSluia ca
perul
meu
manta.
desprin-
U 8CBIS6BB
^Vre s'l taiu?"
sem
13
îse,
chiar
lua-
forfecele.
El sri in sus,
mi
smulse din
le
asv6rlindu-le ntr'un col. Era att
credeam
bat, n ct
c*o
murnd de spaim
mn
de tur-
m6 bat;
cû pe un
tre-
scaun.
Atunc ngenuchi naintea mea, cu capul

n
braele mele, nencetnd a se nvinovi
Om
nevrednic ce sunt! nu ma pot ave
nevinovie i
ncredere n
chiar aspru
am cutat
bun
lu
el.
ct iubescl chipul
6y
mi-a spus
fi
el
Alt dat
De ma
din
nscut pn acum un
geam i m6 ntrebam
Atunci eu
de paz, nsufleirea a
nu'l iubesc de loc:
trebui
mea
mine!"
s'l mngiu,
sunt ngerul
tot ce e
Sunt
cand6re.
nedrept, n ct nevasta
cea tn6r se teme de
iubire
copil.
Dec
la el,
atunc ma bine
oglind,
numai
mi-a
fi
Atunc pln-
fia!"
mare ar
po av6 un
primeam de
6re ct de
ca
iubire era ceia
mi-a spus
iubi
ce
fi
r6mas
fr
ea
vi6a mea intrig.

E d6r ce
scriQ?
Nu spuneam nimSru ce sufeream, i
tonul trist din scrisorile mele nu era de
ct un resunet slab al gndurilor care m6
U SCRIS6RE
14
munceau
î
Eram
nopte.
forte
inur i
nepriceput nu voiam ns
iniiez pe
nimeni n miseriele viee mele conjugale.
Credeam
toi brbaii sunt aa, de ore
ce n curend Reinhold nu m'a ma lsat
ies nicieri,
ba din gelosie m'a oprit
chiar s'm ma vd prietenele mele i
;
scriu scrisori."
Domne, cte istorii nu fcea De

n'a cutat casa intreg s gsesc
cte
or
pe care s'l
tinsul rival
Nu'l v6d
mele
eti
servitorii
Nu ineau
runca
farfurii
ce,
^6u
el.
numeroi i ndrzvedeam btendu' joc de
cci Reinhold
la no,
tacmuri n cap,
a-
eu
omeni
bieii
n ct
le
er
nvinoveam, ceia
c chiar
c nic nu'm da prin gnd. Pentru
eti
odile
nevasta!" striga
nu puteam s'i apr,

credeau
ede
eti.
notri erau
nei. In curend
no.
fost ascuns
fi
pe acela care
rpete
pre-
mine pacea era ma presus de

;,...s
scriu scrisor.
nic-o-dat acas.
El
tote.
ns nu
Nu tiam unde
vedeam lund bani

pune la loc vre-o-dat."
tot
Dintru'nt to
din
ludaser
caset
e,
era
der
fr
fericirea
a'
mea
U 8CRIS6RE
15
mndr i nchipuit, apoi drept exaltat, i plngeai pe

cavalerul strlucit, care luase u femee aa
de puin presentabil, i care, neputend s
sufere traiul de acas, ajunsese s joce cri
spre a' uita nenorocirea i a se amei.
To l gseai f6rte de plns i forte cum
i acum m6
se cade,
cci nu
nevast-sa,
drept
luaii
ci
se
tnguia nici o-dat de
purta cu demnitate sorta
lu.
...pune la loc vre-o-dat. Intr'u î veni
acas ntr'u excitare grozav; alerga prin

od i vorbea despre persecutorii lu care'l
urmreau de apr6pe. D'u-dat scose un ip6t ascuit i cû jos cu spume la gur."
ma v6d pe
II
atunci
medicul
pentru ntiai
respun^6nd
dat
care
A ma
mea? Ar
fi
me cu
suferit des ast-fel,
trebuit
venit
n casa nostra
la ntrebarea ochilor
trebarea:
m6 chemai
n-
d6mna
de ma
Nu l'am ma
e? E un spasm
nainte"; 6y eH spun^ndu':
v6ût nc aa. Dar ce

care
probabil
se
va
repei
adese - or
EQ,
lsai s i^s fr paz.

doctore? D6r cum ai put6 s'l p-
n'ar trebui s'l
zesc? n'ar suferi nicl-o-dat paza mea."
U SCRIS6BE
IQ
Doctorul
uit
se
fr
mine
la
a ma
spune ceva.
;,Da ce mi-a fost? îse Reinhold vSên-
du-se pe patul
mult.
A leinat!
Der
Cum
dec
acas?
e
lu.
ar
fi
i dec
Chiar
te
ma
i-ar
turburi prea
fi
sta
pe
urt, forte urt,
ma bine pentru sntatea ta.^^

i ntr'adev^r a rSmas cte-va île acas,
ba chiar se ferea de ferestr i,

or
suna clopotul,
fric. Se
fcuse
att de afabil, n ct m îceam
acum
de
de
mS fcuse
nainte
Ce puin
inim bun i ine
mine! Se nvinovea
cte
fel
de blnd cu mine
att
l'am cunoscut! tot e

cit, der
de
coprindea un
tote
la
neferi-
se
vor
Nu m6 ma lsa
ies, m giicea
Providena mea cea mic i nu e
nicier ma frumos de ct la tine. Intr'adev6r, ct de ginga esc sci, tu esc êia
mea cea mic, pe care o ascund de ochi
schimba.
el;
esc
tutora ca
s'o
pot
luase n braele
mele
pe
lu
adora
cnd vorbea
se
ochi lu
singur!"
juca
ast-fel,
pierdusem aprope de tot

tote
eu
frica
cu minile
er
de
sclipeau nelinitii.
eti
el,
cu
U 8CBIS6RE
Yeni apoi
î n care
adusei aminte
nsui mi poruncise s'l opresc de a
el
La nceput i-am
iei.
^rj
guindu-1,
vorbit n
sfrit cu cea
glum,
lin-
ma mare
struin. Atunc de-o-dat
s'a iuit grozav,
m'a dat
cût
la
a ieit pe
parte de-am
fr
jos,
apoi
vSût ce fcuse,
fi
cci nici nu'i ntorsese capul. Ct de mult,

ce intrig vecinicie a r6mas dus! Ce neliniscit eram i cum nu sciam ce
fac!
Cnd s'a ntors era palid i slab, i mi-a
iar leinase, der nu vroia de loc
spus
s'm spun unde, pe strad, la un prietin
s6tt
la club:
E, frate,
nu ma
De cnd m
Cte odat cnd
treb!?
care'l
esc
n venea
r6ti.
ntreg;
dup
cu
sciut ce fel de
ave
b61
s'm
i medicul nu voia
D6r ntr'u î am gsit descrierea
copiilor n gazet.
avea brbatul meti,

b61el
care n totdeuna
Der s'm urmez scrisorea:
Mult vreme n'am

spuie.
tot n-
era dus, veneau 6men
asceptatl ciasur
apoi scene violente
m6
ddac?"
sciu! Ce
Acum sciam
n'avea;
20311.
ce era,
tot att de
puin
ns
el
scia ce
nic! idee
grozave
2
U SCRISORE
18
erau
vedere
la
simire se
nainte
atunci
ivi
mi-ar
der care
zitore,
leinurile
alt
care
bucurie
acum m6 umplea de-u fric
ma
^,Srman
cnd m
ales
copil!"
De
mine sau de fiina cea
mic
ngro-
medicul
îse
cine
pre-
ma
nespus,
mine,
adus
fi
lu.
De
vorbea?
care o purtam
n snul meu? Pote de amendou6!

Brbatul meu era ncntat, dar cam
nerbdtor de suferina mea, cu tote c o
ascundeam ct puteam. El propuse medicului
facem
bl
mici,
cltorie,
mergem
cror nume i
la
descriere
nisce
l
a-
trseser ntr'o gazet. Medicul dete din

um6r spunend c nu mi-ar face nici un
r6u, dec a sta liniscit i acolo. De stat
nu era vorb chiar pe
cnd fceam pregtirile pentru drum, el m
gonea din loc n loc i de abia eram de
êce île ntr'un ora,
i dorea se fi
n altul. Nici nu'm ma desfceam lgiile."
liniscit ns,
nici
Cum
putea
remn
ceasur
cufundat n gndur posomorite!
nel nu'm dam

beam de viitor,
ca
s'
in
ntreg
Ct
oste-
de urt! Vor-
de iubitul nostru
norocul ce era s'l aduc. Atunc
el
copil,
de
spunea:
U SCBI86RB
^Da,
ig
da'/ sau se uita de-u-dat
mine,
la
ma ntmpla i îcea:
Ce grozav slbesc! d6v nu crede c' st
bine!" Se vede
el pe sine nsu se gsea frumos, cci sta île ntreg cu ochi
ainti la oglind, apo mngia barba
ceia ce nici
nu
se
sau netezea p6rul, sati se uita la unghiele frumose ale mne lu albe i subiri,
apoi
iari
pn
se uita drept n oglind,
fceau
mai mari
i mai ntunecai. Uneori mi ntorceam faa
nu mai v6d acei ochi. M6
numai ca
gndeam cum l numiser toi Don Juan i
ce ochii
se
lu
din ce n ce
gsiser iste i cu spirit, pe cnd acum

edea cu ochii aintii la oglind, 6y nop-
11
tea
se
svrcolea
nspim^nttorele
cediam pe
feciorul lu
devenind vistor.
abtea
lui
Ii
stm
brcat, adic
n odaia
pn
sub patul metl n
De regul conde cte ori l vedeam
lui atacuri.
ajutam apoi eH
cte un ceas
asceptam
se uite la mine. Cel
vedea nimeni
starea
acea
dou6
saii
tcere
m-
la
pn
puin
i nu
ce
nu'l
putea
povesti tuturor strinilor de la bl.
Cnd n sfrit ne nt6rserm acas,

nu eram singuri m vagon: mal era un
U SCRISRE
2Q
domn
cu
no,
care
se
Reinhold, apoi pe furi
rend ncepu neliniscea

ce era
cu
mine.
î.
In cu-
Reinhold, sciam
lu
trei
Strinul nu îse un cu-
der m ajut
de pe jos
s'l culc
ridic
pe Reinhold
banc. Numai
brbatul d-v6str?'^
pe
odat mS ntreb: ^,E

Vedeam c' era mil
Nu
la
vin, der nu ct de grozav
atacuri ntr'u
vnt,
mirare la
uita
de- mine!'^
VOI uita nic-u-dat privirea aceia
Era cea d'nt privire de comptimire clduros dup atia an, n care fusesem
singur cu nefericirea mea, singur n

mea ntreg plin de omeni. A fi vrut
lu-
acelui om strin i s' spun:

nc
-acum m6 mir cum de
Ajut'm."
ntind
mna
a simit intenia^
n'am fcut'o. Pote
cci mi-a ajutat ct a putut fr sfial^
fr scrb de boia groznic. La nceput
el va profita de staiia viit6re
credeam
spre a schimba vagonul. Der nici nu'i venea n gnd; din contra, lsa jos tote per-
delele
ca
din
afar.
nu
sciu de
mine.
pzii
de
ochii
I-am mulumit
ncet,
fim
m'a
Ce stranie
auît,
strinilor
der
cci nu se
nduioare
m6
nici
uita la
cuprinse
vi. 8CBIS6ltX
v6d6nd c'm ajut
pn acum
21
Nu cunoscusem
cineva!
simim^ntul
c ngrijesce cine-va
de mine. In acel moment ai

acelui
fi
putut spune
mea i
a'm uura
strin tot viâ
rinele
mele,
sufletului.
spre
Avea
un cine bernardin din
sufe-
greutatea
credincioi
och
nisce
t6te
ce
mari
ca
bun,
avea atta putere n ct ridica pe Reinhold

de pe jos
cea ma mic obosel, oprin-
fr
du-m6 de
a'
alunecnd
ajuta. Privirea lu,
m6 fcu
de-a lungul meu,
m6
nroesc,
el n'a v6ût, fiind ocupat numai i numai cu Reinhold, care nu prea a avea
mult consciin, se uita drept nainte, cu
d6r
pupilele att
preau
negri,
strinului era
de dilatate,
pe cnd
att de ntunecos! ca
gur
a perdelelor albastre.
Ce stranie era cadena

sului trenului cu
veneati in
cu ritm
preail
in
capul
neobicinuita
cprui
ochii
n
brbatului
lumina
msurat
nesi-
a mer-
gndurile mele, care de-
med
melodie
alt-fel:
ochii lu
de gnduri bune.
pruser
mea
ct
ochii
u strlucire
Nicl-u-dat nu'ml
eu,
ca un
fel
de cntec
In (Jiua aceia, t6te mi
lumea,
Reinhold, viâ,
lumin
albastr,
gona
U scrisOre
22
mersului prin 6r ntinse care nu
Nu
era
vreme de
care
vorbire
ar
vorbit,
fi
ocupe de lucruri
trebuit
vedeam.
c u conneaprat s se
pote
ar
Silnice,
le
alungat din
fi
mine farmecul cu cntec cu tot. Gndeam

n mine: Ah! de n'am ajunge nic-u-dat,
de am pute merge ast-fel, île, s6pt6mn
ntregi! Tocmai atunci micarea ncet,
ua fu deschis i feciorii notri ne vestir
ne ascepta trsura. Reinhold nu putea
c
s
l
fr
umble
purt pn
m ajut
mie
Strinul
sprijin.
trsur,
m6
apuc i
ae^
n ea,
pe cnd eu
urc,
dam mna
Nic-u-dat nu vo
îcndu'i:
buntatea d-v6str." Apoi el dispru,
uita
6y no
pornirm
De
abia atunci
nici nu'l
ntrebasem
spre cas.
m adusei aminte
de numele lu i strigai:
Ce prost ma sunt!
Da las, e mult ma bine aa, îse
Reinhold
alt-fel
trebue
fi
recunosctor,
cine scie cu cine te amestec."
U vorb
rea m veni pe buze, der
cu,
cc m6 gndeam
fr
cunoscin jumState
nu simise
ngrijirea
t-
Reinhold fusese
din
di,
strinului.
n ct nici
Pe mine
XT
SCRISORS
23
ns m6 muncea gndul
mulumi
cu nici un
nu'
D6r
chip.
hold se ma ndreptase,
nim?
spre
el
atunci,
plimbarea nostra cea d'nt,
puteam
la
cci Rein-
pe cine
ntl-
chiar pe dnsul. Mersei de-a-dreptul
trgnd pe Reinhold,
dup
ruia eram,
mine, cnd
la
mine.
braul c-
la
El se
uit cnd
la
Reinhold, îcSnd:
nu scii cine sunt; dup cte

mi-aduc aminte, nu v'am spus nc cum
m6 chiam." Im ntinse carta Iul de visit
Nic
pe care era
l
ntrebai
scris
d^c
Herbert-Krause",
cerea de a prnzi la no
El,
n'ar vrea
6v
exi
ne fac plp6te mine?
v6^6nd faa posomorit a
lu
Reinhold,
c nu p6te veni de 6re ce e

prea ocupat i c n genere nu prea iese.
Nu scii ce m6 ndemn pe mine s struiesc, c p6te alt î ar gsi vreme, pn
mi respunse
ce in sfrit primi.
urm
m6 cert
Reinhold
in
îc6ndu'm:
^Vol femeile suntei t6te de o potriv:
cum gsii pe
voi,
cine-va care
devenii familiare cu
politicos
totul.
Da
cu
sta
ce plcere gsescl?
fost att de
bun cu
noi,
Reinhold
^ SCBISORE
24
Cine ma scie de ce!
D'apo bine,
Reinhold,
nencre-
ce
dere ave] VOI brbaii.
Fiind-c ne cunoscem unii pe alii!
Der unul bun nu pote
fi?
A vorbit mult cu tine pe drum?

Nu, de loc, a fost forte reservat.
Dec ar fost intr'adevSr politicos,
fi
ne-ar
lsat
fi
v6^6nd
singuri,
eu nu
sunt bine!
In
spune
urm
modul acesta ma
vorbe
la
rspundeam
inte de a
fi
eu
urte,
Reinhold a
ns
nu'
ma
spre nu'l excita; chiar naajuns acas,
m6 i ciam amar
fcut. Ce tortur era s fi

pentru mine de cumva Reinhold avea de
de invitarea
gnd
Fr
rile,
fie
nepoliticos cu
cea ma
cam
mic
domnul Krause!
plcere ncepu pregti-
ostenitore prin nedeprinderea cea
ndelungat de a ma primi pe cine-va

no.
le
Ins
n toiul lor, tot m veni bucuria
fcu tote ct
era acoperit cu
paharele
la
s'a
putut de bine. Masa
flor,
tacmurile.
vieux-saxe^^ adevrat,
prin care se
preau
Farfuriele erau de
precum
mnerele
tacmurilor; vinurile erau din cele ma fine
U SCBISdBB
i
buctarul fgduise lucruri minunat de

bune. Acum venea rndul toaletei. Spre
a'm ascunde talia 'm fcui o draperie din
um6r cu un trancap aveam unul la
dantele care o prinsei pe

dafir
rou
gt un
nchis.
la
Cnd m6
ir de mrgele.
oglind, nu
m6
gsi
aa
uitai n
de grozav de urt.
nu era dup
placul lu, masa era r6u pus, un miros
nesuferit cu care afumaser i care de pe
acum fcea dureri de cap, i cte i ma
Reinhoid
cte.
veni
nimic
apoi,
Obrajii m ardeau de
auî pasul lu Krause,
ca
cnd ar
fi
vrut
i-a da de veste
inima mi se btea
s'in
dac a
Iml trecu prin gnd:
spaim i cnd
s'a
sar
din loc.
ncuia iute
ua
mbolnvit de-uapropiasem chiar
dat brbatul meu; m6

de ue, care ins se deschise de-u-dat i
Ospetele nostru intr hniscit i fr sfiel;
din ochii lu prea c se revers u lumin
cald prin tot
btea
casa,
inima att de
n ct
nu mi se ma
nfricoat
i m6
cu-
simimnt de linisce suflet^sc.

Reinhoid se cufund intr'u adnc tcere,
ceia ce ins nu prea sup6ra pe strin, cci
cu mare dibcie i ndemnare ducea t6t
prinse un
U scrisOre
26
conversaia; povestea bine
i puin
fcu
despre strania ntocmire
filosofie
cu mine,
a lumii
despre greutile cu care trebue
fie-cine
se lupte;
neliniscit
der n
vSênd
acest tSrem,
i rspundea
rostit
devenea
nervos. Nu-
mai atunci se amestec Reinhold

nostra, ncolo
nemicat cu
sta
pment, bend
tii la
tecnd tote
mult
forte
n ct er
felurile,
prsi
curend
Reinhold
vorba
ain-
ochii
ames-
vin,
m6 cuprinser
fierbineli de nelinisce. Strinul aducea vorba
cu mare tact
din
la lucruri
mai
gem
Atunci
iritat.
ier
ua dup
sesem
nspimenttor
no
De abia
c, de-u-dat
apuc
pe
der
el
lucrul
scutur
nostru,
ncepu s'l
s'l batjocoresc îcendu'
face curte, der
nchi-
isbucni furia lu Reinhold.

rjspele
sulte
mer-
ma rcoros, de
mi-e cald.
Ca turbat se arunc pe
de bra,
propusei
eti
salonul nostru
ore ce îceam
ma
ce
devenea din ce n
indiferente, der Reinhold
ce
ce
Reinhold,
el,
el
in-
ghicise
recunoscuse inteniile lu cele rele,
nu vroia
dup
ce
atia
an
nchisese
se
fac de
rs
acum,
pe nevast-sa tn6r
pzise
de
ochi
tuturor.
V SCBISOSE
27
strinul amuise, devenise puin ma
odat nu
der
de veste Reinhold
apuc
i acum
minile cele lungi
in ct
se urcase
se pare
am
Ins
uitat la mine.
s'a
de gt
cum
tot sngele
palid,
fr
ma v6d
stringeau,
la cap.
Mi
ipat atunci. D6r cu repe-
de-u-dat pe Reinpmnt, i cu cuvintele: lertai-m6, domn*^ dispruse Herbert Krause.

diciunea fulgerului v6û
hold culcat
nainte
la
se
fi
putut scula Reinhold,
chisesem ua, scoend cheia, care

in
buzunar.
Ce-a
prea bine. Era
n-
o pusei
nu ma sciu
lupt dup che, un rcba chiar mi se pare
fost
apoi,
un sgomot,
m'a btut. De-u-dat furia lu Reinhold se
schimb n fric. Se atrn de rochiele mele
net,
pn
rupse de
le
dac
s'l ap6r
vea
fie-care
tot,
m6 rug
genunchi
vor veni s'l lege. Se'nvino-
un
miserabil,
jucase
î,
femeile, da, femeile
rn6
toi bani
l
nal
notri,
prpdiser....
D6r unde ajunsesem cu scrisorea mea?
Sntatea brbatului meO mergea din

r6tl. In curnd nu putea s'ml
rea n mal
remn
nici
ndoial
c nu
era
snStos
TJ
28
la
ma
minte,
SCBISORE
dup
ales
de
ncercare
sinucidere...."
Ce lucru de
cnd
nimic,
ntr'u
scrii
Der ma
Mi se ma
scrisore: ncercare de sinucidere!
v6d
ma sim
ceasul
acela.
m6 ma cuprinde
cnd am intrat n
ridic p6rul n cap,
nfio-
rarea de atunc,
odaia
lu
l'am vSgiut spenlurat de policandru!
Trebue
fi.
m6
nu ma pot
alt-fel
plimb
ce sunt stafiile
nghe
tatea, care'
De unde am gsit
nodul n care
era
puin prin odaie,

Par'c v^d sta-
s scriu.
comparate cu
tot sngele
atunc puterile
n vine!
Se vede
prins.
desfac
ajutat cine-va, atras prin ipetele mele.

l
aveam
Cnd veni
plase.
la
momentul
pn
Apo
de abia resufla.
la
acela
der cnd a vrut
de-u-dat m6 apuc
clnnire
pni
mi-a
doctorul, aflase tot ce se ntm-
Pn
rasem nc
ceva,
braele mele
reali-
nu tremu-
m6
ntrebe
tremurare
de din, care n'am putut'o st-
nascerea copilului de ct cu cea
ma mare ncordare a voine. Cum nu mS

tremur. Strngeam
stpneam, ncepeam
dini pn ce m6 dureau, numa ca s6 nu
ni scBisdBS
clnnesc aa
nit
29
de tare. Apo cnd i-a ve-
Reinhold n
ce desperat a fost!
fire,
s
s
m6 lsai
nu v'a ndurat
mor, 6men nemilo ce suntei? Trebue
m6 chinuii, ca
v6 bucurai de suferinele mele. I6rt-m6, ah! i6rt-m6, Agato!
N'am vrut
te ating, der uite, nu puteam
te v6d necredincios chiar naintea ochilor me, de aceia te-am maltratat. Mai bine
ne-a fi sugrumat pe amndoi, cc a n6str
e ruinea i ocara. Da, ruinea i ocara!"
Bine,
Ast-fel aiurea ceasuri ntregi.. Mi-era fric
s nu cr^^ doctorul c Reinhold spune
ade-
vrul i c'l adusesem eu n acesta stare.

Att de slab eram, n ct m6 ma gndeam
n momentul acela la mine i la on6rea mea.
Nici nu ndrzneam s'ml ridic ochii. Doctorul m6 lu ncet de mn, m6 duse afar
i nchise ua dup mine. Domne, cum am
ma tremurat atunc
att de tare, n ct
Dinii m
m6 ameea
Doctorul intrnd n odaie
dup
clnneai
sgomotul
dou6
lor.
c6surl,
m'a gsit rezimat de prete, apr6pe leim6 culc, mi-a frecat minat. M'a silit
nile,
acoperindu-m6 bine
Cum
se p6te
mi-a îs:
s tremurai ast-fel?
Dac
U SCKIS6BE
30
mult
ma
n'ave
trie,
brbatul
atunci
d-v6str trebue dus numai dect ntr'u cas
sntate r^
de
ncetai
tremur.
Nu, nu, doctore, pentru Dumnezeu nu.

Nici nu scii ct putere am. Numai a^
czut
sunt
am r^mas
de
Sciii
dere
mers
i-a
cum
linisce,
nchipui.
prea bine,
s nu
nici
mult; numai
trebile prea
r6tl
der de
liniscit,
nu v'o putei
nici
Ct de
tot.
grbim
avem
n ve-
pute ntmpla s6 nu'l putem
s'ar
ba chiar s' fl r6u de a

apropierea ncjstr i, veêndu-ne nu-
duce no dou,
fi
devin ma excitat.
Bine, dar se'nal cu desvrire n
privina mea; ore n'are s'l prsesc gn-
mai,
dul acesta?
Mi-e
bolnavii
doctorul;
schimb
a lor le
pil,
nu
t6u,
ci
tem s
ideile,
nu
de
felul
acesta
devin ma nesuferi.
uita
c nu esc numa
pstrez n tine
poi
cu
el,
îse
rareori
tocmai acei de aprope
reia n'a dreptul s' ie

,,I
remn
apo,
u alt vie,
tot
nchipui, ce grij
co-
a brbatului
c-
puterea."
aveam
s as-
ui 8CSISdB
cund celor-rali
starea
plrile astea ngrozitore,
pot
lui
ct
ntem-
tote
doream s'l
cuta eu singur.
S6pt6mn
de
despart
el,
rrea
de
lsa
a'l
multe a trebuit
meu pn
doctorul
n'am vrut
m6
fiind-c tot ma avea montreg
raente lucide,
insm m'am
eH
31
m6 aduc
plece.
convins
Ah!
spun
la
hot-
curnd
nu'm
eratl
eram nesufeirita i ma mult.
puterile destul de mari, c'i
rit
Am
reuit
presena mea
a'l
duce de acas cu pretextul
mic
se
vede
cltoria spre a consulta

pe un medic renumit. Pe drum a rSmas
cu desvrire liniscit, pn ce am ajuns
de a face
ora;
casele
6menil
cci era s'm scape. Atunci

i-am spus
mi-e viâ n primejdie, d^c
m6 prsesce, cci m6 urmresce un duman. Ast-fel l'am adus pn la ua casei
de snState i n momentul cnd trecu el
peste prag, se'nchise ua cea mare dup
el, lsndu-m6 singur pe dinafar. M6 rezimal de zid, cci mi venea
cad. Docexcitai acolo,
torul nostru, care asceptase pe Reinhold ca
s'l
prim^sc
acolo, iei,
m6
ae^
tr-
XT SCBIS6RE
32
sur, picnd numai: E
i mS
de bine!"
Nici
duse
bine,
fr
u ct se pote
ntrîare acas.
nu ma era vreme de pierdut, cci

m6 apucar durerile i dup dou6
m ineam pe copilita mea, Heny, n
noptea
île
brae.
Eti
am rSmas
pierdusem
consciina
s6pt6mn ntregi ntre
ast-fel
vie i
morte pentru mine

vreme binefcStore,
u vreme de uitare desverit, din care cu
:
m'am
ncetul
desceptat la nelegerea strii
Cu mult nepsare am
mele.
moiele,
casa,
aflat atunci
giuvaerele,
rochiele,
Ins tot-u-dat
proprietar vroia s mS
sfrit tote fuser vendute.
mi
spus
s'a
lase
casei,
ed
ca
noul
cu chiria n partea cea-Falt a

fiu
departe de t6te aducerile
a-
precum m spunea doctorul meu.

Cnd am voit s' mulumesc, m6 fcu
n'aveam alt treb de ct
tac i m îse
minte,
s'm admir
mos,
cu ochii
expresie stranie de
adnc
ntreb cine
un pre att de mare

esc
fr
care
albatri,
Ce prost eram!
minte
mic i
fetia, att de
aveau
cugetare."
nici
nu mi-a venit
cumprase
n ct
de fru-
puteam
a'm ctiga pnea prin
casa cu
s tr-
munc.
U SCRISOBE
33
Le luam tote cum veneau: p6rul meu
odia
frumuic cu cea-l'alt
alturea pentru Heny i ddaca e, am^ndou6 luminose i vesele cu vederea spre
tiat,
cea
grdin, poveele i
mare
care cu cea ma
i m6
de morte
mic
mine,
e
unghiele
e
p6rul
acum ca pe un copil
Numai la Heny m6 tot
totdeuna culcat lng
bine tiate,
lungree
mic
e
m6
la
uitam
la
buzele
mnuele
cu
ca migdalele, la picioru-
rumene,
pe-apr6pe
la ochi e!
m6 scpase
ngrijire
ceasuri ntregi
roi
ele
era
medicului,
tracta
nesocotit.
gndeam,
poruncile
apo
uitam
la
sem
d6r ma cu
alb,
D6mne,
m6
ce frumos era copilul!
In tot timpul ncete mele reconvales-
cene n'am v6ût pe nimen afar de medic i de ddaca copilulu meti. Dedesem
drumul tuturor servitorilor. Soirile de la
brbatul metl erau tot aa de rele ca la
incepiit','' i nu mi se ngduia
nic chiar
gndul de a m6 duce s'l v6d. Adese or
doctorul n
buntatea
cure distracie,
copilul
ins
respun^^ndu':
bun a
2^811.
put6
lu
s'm proeti artam
îcea
atunc
Ce
distracie
am!" Peste
cte- va
3
ma
lun
TJ SCaiSORE
34
vSû
c se uit cu mare atenie
apoi dete din
Tam
speriat grozav;
din cap,
ns
Eu,
cap.
el
se
Heny,
nelege,
m'am
ntrebat de ce a dat
mi-a spus
c
ncercare s
la
se jucase cu
nu fcuse nc
se scole nu m6 ngrija
nici o
ctui de puin, de ore ce nu vSûsem ali
copil. Ochii aceia minunai m aduceau destul mngere. Se uita la mine cu attea
fgduin, ca i cnd n fiina asta mic,
copilul.
Faptul
mea
ce era singura
s'ar
bucurie
comori
ascuns
fi
copilul
mngere,
ntregi de
spirit
fgduit rbdare, i ca mum

priceput sci c
dat ce ncepem s vor-
suflet.
Mi-ai
bim despre
ne
a vrea ma bine
numai seim
copii notri,
oprim?"
i
m^
totui! totui,
opresc
Acum
aici.
doctorul m spuse
fac cunoscin
fi presentat.
nu trebuia
n
n care
cere voie
s'm
Nu'm venea s'l primesc,
fiu
supr, spunendu-m
att
singurtatea mea
ori-ce obiceiu
cu mine
der atunci doctorul se
c
c
veni îua,
proprietarul vrea
de nepoliticos,
m6 desvSasem
de
de a tri cu strinii.
trebuit n cele din
urm s m6
m-
V SCBI86HB
i m6
brac
cuprinse o nervositate att de
cum m'ar
mare,
d^c ar trebui
pst)
35
m'am
cuprinde
s intru
pote
in contact
acum,
cu (3meni.
uitat chiar n oglind. P6rul
mcrei n jurul frunii

grozav slbisem
Copilul l
ncepea din notl a se

mele,
dar ce
puse n l^gnul albastru i'l trsei aprope
meu
de tot lng scaunul
mira strinul, chiar

mi adusei aminte
ntreb de
uitasem
numele strinului,
mare simtimnt de
vin
ca s'l
nevrnd.
pot
ad-
De-u-dat
cu totul
i m6
cuprinse
sfial.
Cum mi se aprinser obrajii, cnd de-udat btu cineva la u! D6r cine s ve^
c intr
nimeni
altul
de ct Herbert Krause.
D-v6str suntei? îse speriat; nici

nu sciam !" El se uit la mine cam mirat de
primirea ciudat ce i-o fceam; mi se pare
n t6t viaa mea n'am fost att de
pr6st ca n momentul acela. Par'c i acum
m mal cuprinde acel simim^nt straniii de
atunci. Simeam tot-u-dat i recunoscin
i mnie; ai fi vrut s'l mbriez i

u-dat s' spun ceva neplcut ca de
;
ceiQ
fel
iari nu sciam de
ce.
tot-
obi-
Era numai un
de siraim^nt trector. Nici n'am putut
TJ SCRISORE
gg
art acest simment, cci el ncepu ndat s'm vorbesc de

mie de lucruri
plcute, tocmai cum trebuie s' vorbesc
unui om bolnav. De mult venise, der nu'i
aruncase nc privirea pe legn. Ins d'udat Heny deschise ochii i se uit la el,
s6-
ca
el
deveni din ce n ce rna nehniscit
cnd Tar nelege. Subt acea privire
mine se descept mndria, v6^^nd

Heny
rmn necu ochii e adnci nu putea
bgat
sem.
In sfrit Herbert se sculat
i, apropiindu-se de copil,
jei
ce mici,
apoi
ma mic cuvent
îse îua
mngia obr-
d'u-dat
fr
despre copilul
bun. M6
cuprinse
a îce cel
meu,
din
nou m-
Ins speram c se va ma ntorce n

curend, i aa a i fost; veni er la mine,
la nceput u-dat pe sptmn, apoi dedou or, i n sfrit n tote glilele.
A ave ma puin drept de a vorbi
despre copilul meu de ct alte mume, cci
nia.
trecu un an
Heny
fi
ntreg
al
duoilea
mic
piciore i a
fcut cea ma
pentru a se scula n
ce
fr
ca.
ncercare
vorbi.
miram de acest fapt, de ore

Nu
nu vedeam al copii, pn ce ntr'u
U SCBISOBE
veni in minte
di mi
IJ17
ntreb pe femeia
ci an era
portarului, de
t6t
fugea singur prin
toi pe nume,
le
care
e,
îcea la
era ma mic
i jumtate"
un an
ct Heny. De
casa
cu tote
copilul
îse
de
fe-
meia uitndu-se cu mndrie la flciaul e

voinic. Parc m6 trsnise pn n inim!
Scrisei de-a-dreptul doctorului
Dar
ah!
nu'm aducea
el
giere!"
Cnd intr pe
iute.
nici
mn-
apucai de
vin
bra
Doctore, nu'mi e copilul ca toi co-
piii?
Nu'm rspunse nimic,

mine cu mil, ^r eii ncepui
tru ntiai
dat
gr6z,
de
plini
toi
se
uit
la
plng penaceia lungi
anii
ca
plnsei
cnd
m6 opresc n veci.
n'a mai fi putut
mai pot plnge ca atunci.
Ct ai dori
Era ca
ca
n'ai
cnd mi
cnd
fi
m'ai
ma
s'ar
fi
sfiat
sdrobit,
fi
putut
ca
triesc
trupul,
i
mai
cnd
de-
parte.
Doctore,
speran ?
nu
nici
cea
mai
mic
JJ SCRIS6RE
3g
N'a pute spune n mod hotrt, c

nu e nici cea ma mic.
De cnd a. bgat duraneavostr de
sem?
De ma bine de un an i jumtate.
i nu mi-a spus nimic? Cum a
putut
fi
ma bine
n'ave nic
atta bucurie ct a avut' o? Mi se
mcar
pare
att de nemilos?
Ar
fi
fost
nu.
Dar
A
nu pot duce viea aa.

fost n
nic, acum trebue din nou
Sunte singurul
puter-
avei
curaj.
totdeuna tare
dou6 fiine ne-
sprijin
putinciose.
Lacrimile m tot curgeau.
cum
Bine, doctore,
frumo i cu
elept! Nu cuprind
aceia
se pote ca ochi
frunte
att
de
n-
imensitate de
adnc
ca
m.area
ide ?
pe^
sunt
Da,
ca
cerul,
ca
el
vor
lim-
pstra
tai-
nele lor!
Nu
pot,
vorbi
nu ma
mor dec
ast
pot!..
scia ct
fel,
De
ce
doctore
Nu ma
nu m'a lsat
de nefericit sunt.
u scbisOrb
Fiind-c n'ave
sunte nc prea
mor?
snge
Bine,
ma pot
la
t6t
scie,
ce
d-v6str.
vieuit6re ntre
suflet,
nic-u-dat
iubirea
murii,
Cine
am un
doctore,
n vine
rspuns
la
eu singur
fiu
dreptul
folositore.
va mal cere sorta de
39
am
n'am un
mea! Nu pot!
Nu
s'o duc!..
N'am fost vitez n ceasul acela, eram

in lupt cu sorta crncen, care m6 isbea
cu atta nemilostivire. M6 revoltam, m6
sbuciumam, tot puterea tinereii mele se
mpotrivea
contra
mele;
s6rte
î
n6pte ntrebarea de ce?" m era pe buze.
De
cte or
nainte de a'l
nu seim
amar. Dar
buze.
mim
nu vrem
golit
fi
se
aruncm
pe jumtate,
face
mn
din
paharul
e bine
ma
ine la
ce in ce
nevSût
ni'l
In zadar ne mpotrivim, ceia ce nu-
nu e alta de
nerbdare aveam
noi desperare,
rbdare.
Ah!
ce
ct neatunci,
d6r n'a inut mult.
Vel
nelege,
ngrozit6re
p(3te
m6
odat
sileam
dup
prima
am
nceput din notl
se
dec
lovire
sper,
schimbe spre ma bine;

a ascunde
starea
copilei.
U SCRIS6RB
40
urm, cnd
ca ma pe
toi omenii,
e
nu
scie
fcut ca
fi
nimeni de starea
trecut! Pote vei nelege
mprejurri n'am ma
va
se
n aceste
scris nimru.
Ce era
n'aveam ce spune!"
Ce nu puteam spune era despre Herbert. Ct de bun n'a fost el cu mine n
dilele acele!
Ce rbdare ngeresc a avut
cu mine Cu ochi plini de lacrimi m vorscriu; ^6u!
de speran,
bea ncet de rbdare,
spunea ce
el
pn
vie
trist,
mS
a nu
cunosce,
pe prieteugul meu.
île jalnice,
i deert
ce
avusese
pre punea
m spunea de multe
de singurtatea
i cum viea
ddeam voie s
lu
era frumos acum,

c
triasc lng mine, s se sprijine de puterea mea sufletesc.
Cnd l auream vorbind ast-fel, mi-era
ruine de slbiciunea mea,
ncercam a
nfrunta furtuna viee ca n trecut.
Fceam
amendo mpreun ncercr neobosite pentru a scote
pn
îcendu-ne
pace,
vorb
depe buzele fetie,
ce doctorul ne opri de a o ma face,
ar
trebuia
dat, precum
fi
lsm
n
ma bine s'o
m6 supun i de ast-
m6 supusesem i
la loviturile
V 8cais6RE
cele-l'alte ale sorte.
ini
au fost
copil
atta iubire ca tine
desvoltare
bire
Er
O Heny! Heny!
plii î i nopte
Alii ar
minunat,
de s6re, in ct se
41
fi
Pu-
cu
ajuns la
sunt n veci lipsii
usuc
din
lips de
iu-
comori de iubire i-am dat
eu,
n zadar! Une-or par'c m6 cupar'c vroia s' ntind braele

ei mititele spre mine
d6r era numai ca un
fulger de conscim, apoi er romnea cu
totui
noscea,
ochii albatri
frumos
ca un
liniscii,
nger
pe acest pm6nt.
tut trece prin
s
de
mi-o
cu gura
Fr Herbert
vremea
tcut,
strin
ei
ca dansul
aceia. El
n'ai
ns
fi
pu-
a sciut
fac frumos prin iubirea lui plin

O Herbert, om credincios,
abnegaie.
ce r6G ai fost respltit!
Eu
m^ntul
nu'
mi
care'l
cercetam
Simi-
sufletul.
aveam pentru el, el l

i nici nu era Herbert
drept prieteug,
fel
cu mine de ct ca un frate plin
grijiri.
Cu ce dor
t6te ^lele
asceptam!
aduc6ndu-mi
flori,
el
lua
alt-
d-e
n-
venea
i6rna
vara. Florile eraO singurul lui dar, care mi
plcea cu att mal mult, cu ct nu ieeam

nid-u-dat din odaie i'mi plcea s'ml
U SCRI86RE
42
simt odaia
mplinise
s
c
umble,
putea
ptruns
Heny
trei an,
nici
de miros dulce.
Cnd
nc nu putea
vorbesc,
egi puin
nici
der pare-mi-se
sus.
Nu
pre
Pe atunci Herbert a plecat la un drum lung, care Ta inut departe

vre-u cte- va luni. In vremea aceia Heny
a fost pe morte din pricina dinilor, er de
atunci ncepu
scrnesc din dini i s'i
sucesc i s' frmnte mnuele, in ct
toceau dinii i unghiele. Sgomotul dini se
ilor m trecea prin tot trupul. Cu tote
acestea, copila devenea din ce n ce ma
frumos, prul crescea des i lung numai n'avea lustru, era ntocmai ca inul.
mi-aduc aminte.
Obrajii
subire
erau
ncercare
trai la
pelia strveiie
el,
lsa singur
s vd
Sufletul
meu!
îse el
in-
Dec
ferici
stringndu-m
ma iubesc?
Rspunse da" micnd

team s vorbesc.
li
pentru a face
pe Reinhold. Cnd
genunchii m tremurau.
la pieptul lu.
ma
U-dat
rumeni,
capul;
nu pu-
ve ierta vre-u-dat,
mpreun,
der
pn
vom
atunc
u scBis6aE
trebue
r6mn
nchis,
^
n
mna
chinui-
torilor.
Apo
ncepu
6r
s,
aiureze
se
tem.
speran
Medicul de acolo avea mare
pentru ndreptarea
ncrederea
rbdarea.
cere une-or
mergi de
femeilor!
la copil la
fr
torci la copil,
tr'u privire
cunoscea
lu.
Mult rbdare
Crud s6rt era
brbat, apo
s'
arate
te dorise. Cel
te n-
mcar
puin
se
prin-
m6
el
In sfrit, n cele din

scris6re de la Herbert
s nu pierd
picea ca
urm,
primii
se 'nt6rce. nce-
la mine
am6ndou6 minile. Ce iute
i mergea
rsuflarea; mi se pr6
aud
btile inime lu!
Ct vreme am fost desprii îse
pu!
plng de bucurie, cnd intr
intin^6ndu-m
c
!
el,
glasul
Da,
inv6at,
tremura.
ct vreme!
Herbert,
i aa
de r^H m'a
n'am
puterea de
n ct
a tri cnd sunt singur.
In îua aceia i-am îs pe nume. El
fcu
micare, netezi barba, apo deschise
U 8CRIS6BE
44
gura ca
ns eu
ceva,
am v6ût pe brbatul
ncrunt sprincenile
;
el
spun
tiai vorba:
Am fost de
meti Herbert
i
cnd ar vrea
m'a cunoscut,
mult
medicul are
speran!
Medicul e nebun!
isbucni Herbert.
Nu'l ma
vSûsem nc
Adec
d-v6str credei, continu
cine-va
ast-fel
de
Eti
se
reinsntoi dup
p6te
Da
el,
bol?
nu
der trebue
scii,
medic cu esperiena
att de violent.
las'o n
cred pe
cea mare!
lui
pace esperiena!
M6
duc la el s'l ntreb pe consciin.
Nu 'neleg
de
ce,
c tot n'ar schimba
nimic n viea mea.
Aa,
ntr'adev^r?
nu
s'ar
schimba
nimic?
Se plimba cu pai mari prin odaie; un

moment nu se ma auêa alta nimic de
ct rsuflarea lui
grbit i
scrnitul din-
ilor mititeii! din pat.
D'apo asta ce ma e? îse
du-se de-u-dat.
Ce
fi?
el,
oprin-
V SCRISdRE
Sgomotul acesta ciudat?
Aa
m6
sem
45
obicnuisem cu
el,
Herbert nu'l cunoscea,
n ct uita-
i m6
trecu
acum nebunesce i el. Par'c

ncremeneam i mi se fcea trupul de ghia.
gndul
El
ns
se apropia de pat.
Ah!
mnt
tu
escl
minele
totdeuna fr-
In
scrnesce din din?
Da, n totdeuna de cnd i-au venit
dinji.
ran,
îse el
Dede din
riat
la el,
i aici medicul are

aspru i cu amrciune.
cap i m6 uita aa de
Se vede
v'am supurat; d6r

v6d suferina d-v6str, nu
Iertai-m6, îse
el,
sunt vit6z ca d-v6str, nici martir,
mi
spe-
n ct veni n fire:
nu ma pot
firea
spe-
mpotrivesce
se
d-vostr, care
a vrea
i t6t
contra s6rtel
s'o scutur
pn ce
s'ar schimba.
D6c
ce
m6
neomenesc!
cer,
singurul
fac
eti?
meQ
prietin slbesce,
Nu'm cerei
lucrur
Eti? din contra, nimic
neomenesc nu
ci....
Iml
apuc mna,
apas
buzele pe
TT scaisRE
dispru fr' a fi sfrit vorba lu.

Cte-va île nu ma veni pe la mine. M6
ea,
apoi
tot
ntrebam cu
Im readuceam
nelinisce, cu ce
de a
felul lu
jicnisem.
minte convorbirea nostra
in
der nu puteam
fi,
des-
coper nimic. In sfrit, auî din nou pasul
M6
cunoscut.
lu
n ct
m6
nspimenta
Am fost
E i?....
Mi
vrut
s'm
la
btea
se
ca
sculai iute,
Avea faa
Herbert.
s fug naintea
att de ntunecat,
:
sntate,
casa de
inima,
ca
lise
cnd ar
el.
fi
salte din piept.
Ma este speran! îse

L'a vSlut?
Ba
nu,
'nelege
el
nbuit.
der pe
nu,
doctorul l'am v6ût.
i
A
el
a îs?
îs,
cris nou,
s'ar
dec nu
s'ar
ma
ivi
ca
un
pute ndrepta.'^
Dec! Un asemenea
^,dec"
scripet pe care ntinde tot trupul
se rupe.
chiar
un
fel
s
de
trebue
mulumesc
s
c
speran ma
desperarea.
r6m
pn
liniscit,
te torturez.
ba
Este
ngrozitore de ct
U 8CBIS6RE
Ore ce a ma
fost pe
47
urm?
ndelungat m pare ca un ceas,
Un timp
i un sin-
gur ceas
numai
In capul meti se 'ncurc tote!
ca
luni
ntregi.
Scii
Herbert m era din ce n ce ma drag; ba
nc, ce drag
mi-era!
trunztor., avea cnd m
Ce
glas plin
citea, s6ii
i pm6
cnd
ocrndu-m6 ncetior,
Cnd m
s6tl mustrndu-m6 cu blnde.
da mna, m6 trecea un fior cald. Pasul lu
l cunosceam din sute de al pa.
Cte-udat consciina mi se descepta i m6 ntrebam ncet: ore ce simiment aveam
pentru Herbert?! D6r nchideam ua i
puneam zvorul, cc gndul de a m6 lipsi
de el nu'l puteam suferi. Se vede
nu
era bine s'l leg ast-fel de s(3rta mea; se
vede
era r6ti
nu puteam
r6mn
singur cu tot nSpastea mea. Cte nop
n'am r6mas n genunch, ca
i6ti hotrirea s'l deprtez de lng mine, i cnd
ndrepta
ce
fac,
venea
diminea,
aud pasul.
n'am
ascultam
cu dor ca s'l
Cte n'a spus lumea!
aflat nimic.
prea singur
m6
dup
put6 lua
Eram mult
EQ ns
prea tn6r,
prea nepriceput pentru a

vorbele lumii.
48
SCB.IS6EE
c mS
Ote-u-dat m îceam
pe ii sor, nu alt-fel;
atrgStore,
tn6r;
nici
de an,
m6 iubesc
nu eram
primejdios, nici frumos,
nici
nu,
aprope
de
nu de
sigur,
Cum
nici
nu
ndoiel?
anumit
singur, forte viforos,

n
cri, era
ziu
el
Nu
aa precum
cuvnt
pn
ce'l
una
e scris
rostea,
M6
micare.
n fie-care
nu'l neleg,
mi-a fcut
ce ntr'un tr-
îse:
In cazuri de nebunie incurabil, des-
prenia
ntre
soi
cu
este
putin i
de
crim!
nu e
O ma simt i acum
sigur
m6
s'm romn
declaraie;
n fie-care
n fie-care privire,
fceam
opt
se putea
ore s'a ntemplat de mi-a
mic
cea ma
nic-u-dat
dou6-êc
deschis ochii, in ct nu putea

nici
iubea ca
trecu de la crescet
pn
minele
sculai ntingnd
care
fierbinela,
M6
n talp.
mele spre
el
i,
stpnindu-m micarea, optii:
Ast-fel de
nu'l spune,
lucru
nu'l spui;
fi
cci atunci tote trebue
ma in la
N'a pute
sfrite ntre noi.

tine,
dec a
el
ve^,
fi
necredincios.
vorbise forte ncet,
cu capul
ple-
XJ SCBISOBB
acum
cat pe u carte;
^g
uit
se
rzimndu' fruntea pe mn,
speran
Ma e
mine:
e pentru
cine
pentru
din
la
mine i,
îse:
el
no
i nu ma
e
ma ne-
norocit ?
O Herbert, m rupi inima!

i tu pe a mea.
Ea am jurat, Herbert!
Aa e; a jurat.
i el nu m6 are de ct pe
lumea
D6r
Tu
a sufletul
tu,
meu
Din pieptul
m6
tu a
trebuit s' dau,
iei un
ns
incet,
Am
apo
i am cût
dormea
Ge
genuch
D(3mne, ce
fac?
cu ochi
alt
ii
pn
deprtai
n-
ce se duse
ua dup
lng
dansul
copilul care
tu ce
privi
ncuiat
n
sunet jumtate
de bucurie. Se scul
strnse n brae, eu
tot.
...
ntreg..
lu
i jumtate
jale
fi
cet de mine, f6rte
de
ia
ma am eu?
mult prea mult,
eU;... pe cine
ma mult de ct a
de
mine
asta.
Ur
sfi
fac? copil, spune-m
copilul se
mari
descept m6
scrni din din.
rspuns mal ceream? N'aveam
2^811.
drep4
V 80BI86RB
KQ
s' pun povara acestui
tul
cte-va
ci
vSûsem
ori
De vre-u
copil.
era
scrnitul dinilor nu'l putea suferi.
mnuele copilului
stringea cu mare asprime,
ori lua
la
un
de
fel
linisce,
urt
Adese-
in
ale lu
ca
le
silesc
le
pe cnd o fcea
cut adnc se spa ntre sprncene.

i dec tatl copilului meu totui
i
ma ntorce
Herbert
meu
toi
n'ar
putea
nu n mod
mare claritate,
mea,
naintea
nu
pe
sufere
ma
ci
copilul
la
cu cea mai
o
vedeam
pute
nchide
vede.
Grea
surdea n cale,
i mndru
dec
m apare er dato-
mare i urie
fr
adus nefericire
nesigur, nu,
lupta! Norocul m
dulce
fi
De-u-dat
ria,
citor,
atunci le-a
trei.
pentru
nu m'ar ma gsi?
s'ar
i tot n
era ce do a me.
Aduceam
om, der acela era
sntos i
ochii
fost
strlu-
calea
mea
desperare unui
se putea m-
inima mi se ncleta
s m6 uite i s caute
potrivi sorte, putea

la
gndul acesta
altundeva norocul, pe cnd pe
ce do bol-
mpingeam in miseria cea ma desndjduit. Nic nu ma dormeam n vremea

aceia i p6rul im ncrunea. Herbert vedea.
nav
ui.
in ce
du-m
casa
eram.
stare
mierdtor,
Iul
SCBISdBE
tare
f6rte
des-
spunSn-
aspru,
nu ma p6te tri ast-fel,

cu nevast i copi.
Slbeam
Aci era blnd
violent
aci
51
vrea
frmntam
pn ce m6 dureau. Lui spuneam:

Dec ar pute s'm fgduiesc, c
minile
nu m6 va ma cunosce vre-u-dat, c nu
va ma deveni i^r om intreg,
der aa!
Heny
ma ingrijam atunc.
O lsam ciasur ntreg cu ddaca, i'm
nu puteam
aud scrnitul
nchipuiam
dinilor. Nu, curajos n'am fost atunc. In
ochii celor Tal puteam
trec de curanic
jos, dr nu in a me. Nu' vorb
nu puteam ved6 ce simte copacul n rdcinele lu, cnd furtuna scutur crea r6mas n piciore,
scetul. l admiram
Nic pe
n'o
i dup
chiar
Cum at
fi
ce
vrut
rdcineze,
nu mal
ca
tut
suf6r.
m6
s'ail
m6
m6
fi
Mi-era
rupt tote crengile.
frng,
usuce
ca
fost,
m6
furtuna,
nu ma
dor de dureri
ma simi
muncea. Am
spre a nu
care
suferina
des-
numa
fi
pu-
fisice,
mine,
scris atunc la casa
TJ SCRIS6BB
52
de
sntate
vin
in
cutare
pentru a ma ctiga putere
numai
î,
in contra
mea.
Nu numai c m6 cunoscu Reinhold,

m6 i mbria cu mare dragoste.
Crja
mea
der
de b6trnee! m îse
el^
i adug:
n curend
m6
am s'i rspltesc
vo ndrepta,
tote,
rbdare
fim
atunci
femeea mea cea
credincios. Ma aud glasurile, der
cunosc
acum
le
nu m6 mai tem de ele. Puin,

ma a, i atunc vin 6r la tine
ferici,
nespus de ferici m-
der
preun.
Fie-care
cuvent
cuit. Reinhold se
i puse ndejdea
m6 strpungea
simea slab, m6
mine,
limanul
ca
un
iubea^
lui
de
scpare.
eram forte palid cnd

m'am ntors, cc to s'aii speriat i m^
ntrebau, dec mergea ma r6u.
Nu, nu; merge bine, le tot rspundeam. Herbert intra tocmai n odaiei mS auî. Ct nu eram singuri, se stpni, der apoi isbucni. Era cu desvrire
desperat. Vorbea cu totul aiurea, msurnd
odaia cu pai mari, cu ochii aintii spre
Se
vede
8CBI86BB
TT.
53
pmnt. A pus mna pe guria

ca
tac,
romn
liniscit,
neputnd 'o face
afar din
o sc6se
Heny,
lui
odaie.
vorb, m6 uitam
Eil
nu
lsam
s fac tot ce vrea. R6msesem nemicat
mas. De-u-dat
pe loc, rezemat de
me cuprinse u obosel, ca i cnd mi s'ar
îceam
la el i'l
fi
mpietrit tot trupul.
Acum
du-te,
nu pot spune un cuvnt;
canapea neputnd
ca un
fel
vreati
de
spre a
cat ceva,
cu linguiri
i bun
nic
cu t6te
mnndemnat
n'a
Herbert nu m'ar
fi
fi
desmierdr. Era f6rte blnd
cu mine
fi
dorm,
i cum
mna. Chiar i
m trebuea un
pute forma un
mi se nchideau,
ochi
dac
capul
ridic
cu
ncordare
nu puteam
care ar
slujesc
anevoe.
cuvnt.
m6
micm
limba o
fel
m ma mic. Era
Nu puteam nic s
cc uitasem cu des-
m.ic,
vrire cum trebue

trebue
Cû pe
du-te!
de paralisie.
s dorm,
trebue
îse,
de doua ori pe
nu'm vorbea de
putut
î mil
lucruri,
Odat ori
pe Heny i
turbure.
aduceai
o puneai apr6pe
de tot de
ca s'o pot sruta,
cci
nici
obrazul
ea
nici
meti
eO nu
u scmsBE
54
ne puteam ajunge. Pote

culcat ast-fel luni seu an
cci nu m^
tSmn,
Sosi
hold
se
tem;
care
scrisore,
produsese
m6
r6mas
fi
loc de s6p-
ndreptam. Der atunci

care'm lipsea.
mboldirea
mi dete
sorta
spunea
de
crisa
la
care
vor chema cnd
Rein-
era
le
va
el
fi
a-
pr6pe de morte, der nu ma nainte spre
c m6 i
sculasem
i m6 mbrcasem^
plimbndu-m6
n neliniscea
In slbiciunea
deam
fr
din
scrisorea
De-abia cetisem
a nu'l nelinisci.
cea ma mare.
turburarea
mea ns c-
parte a odii
cea-Falt^
a sci ce fac.
In starea
doctorul,
asta
amendo
m6 gsir
forte
Herbert
mirai,
dea sculat.
Aa
pe mine ns'm,
de mirare
m6
cu desvrire
m6
ma
der
mult ngrija de ct bucuroi de-a
m6
ve-
uitasem
n ct esclamarea lor
plin
surprinse.
Destul am
fost
bolnav,
le îse,
acum
nu ma am vreme.
Herbert i eti nu vorbeam un cuvent
despre ceia ce ne atingea ma mult de ct
tote pe pment; m tot citea din cri,
der nic el nu scia ce citea, nici eu ce au-
T7 SCRIS6BS
deam.
55
Ce ma rSmnea din vreme,
o tre-
ceam plimbndu-m6 prin cas ca un
\eu in
nchisore.
n curend
am
ajung ca Heny,
diceam, nici nu ma pot sta linitit.
Nu
ma vorbi
rspunse
ast-fel,
mine cu nisce och,

ma spune nc
odat ast-fel de lucru. Atunc credeam
era
vreme nesfrit de lung i de duscrirer6s, cc nu ma m venea nic
sore. Acum ns sciii
era
vreme
plin de ndulcir. A fost primvara mea
Herbert uitndu-se
care m
tiar
la
pofta de-a
cea de pe
urm,
cu
furtun
amenintori i cu
verd^ fraged i tn^r.
ntineresc cnd m6 gndesc
cu viscol,
cu nori
raê de sore,
cu
i
la
acum ma
vremea a-
Par'c mi s'ar fi lsat timp ca s

pot m6sura mrimea jertfe mele. De viitor
nu vorbeam nic unul din no, numa de
ceia.
trecut.
ciasurile
mulumeam
frumose
mulumea,
lu
care
mi
Herbert
le
pentru
deduse.
fusesem st6ua
lu
El
con-
duc6t(3re.
Pn
n
mn
ce ntr'u
de
la
casa
î,
ineam
de sntate,
scris6re
crei
U SCRIS6RE
56
mS fcu s 'ncremenesc. Slova, de

i nesigur i stricat, era slova lu Rein-
privire
hold.
La nceput m tremurau degetele
de grozav,
de-abia
ct
am
aa
putut s'o
deschid. Coninutul era:

^,Iubita
mea nevast!
Dumnezeu din fundul
credinciosa
Mulumesc
lu
m'a scpat de
mi'a fcut er lumin.
,,inime, care
^,i
Peste dou6
ntunericul nopii
sunt n braele
île
tale.
Al t6u pentru vecie,

Reinhold.''
Ma era alturat
scris6re
di-
rectorului: Reinhold s'a ndreptat ca prin-
tr'u minune
fi
cu atta
struin
trimes acas, n ct nu'l ma putem opri
Cu
de-a se intorce.
cere
cu mare
pruden
starea lu actual."
citit
liniscea
pote
cea ma
fi
mare
mninut
Pote de êce
or
in
am
pe cnd citeam, tote se

meu,
ca un pustiu ntins
jurul
scrisorea i,
perdeau
u monotonia
lu
a-tot
coveritore.
Nu'
m'am gndit atunc ma

aa, era r6u
mult la Herbert, de ct la brbatul meu?
Der nu sunt vre-un
nu't nchipuesc
viteaz,
suflete iubite,
un asemenea
lucru.
UA SCBISOBS
57
tote gndurile de pe
c nu se pot
frunte, c pote gura s .tac i s nu tr-
bine
citi
deze
Numai Dumnezeu i eu
sfiala inime.
seim ce
am
sunt
tote
gndit n ciasul
acela!
adnc de
ngropate,
tot,
Acum
i u
piatr grea e pus peste ele pentru vecie.

Cnd veni Herbert dede scrisorea,
fr
a spune un
cu
apoi o
ochii,
recitind'o din
nele
ele
pe
lu
fila
fcu ghem,
nou
tremurai,
cû
Intr'u clip o trecu
cuvnt.
ma citi i milacrim din ochi
6r o
de hrtie.
i rSmse
o netezi apoi,
M6
arunca n bra-
timp ndelungat
spriji-
nit de pieptul lu credincios. Am6ndo nu

puteam spune un cuvent n acest cias de
m6rte. m tot sruta lacrimile care isvorau nencetat, pn mi le usca i suspina
ca i cnd
s'ar fi frnt inima. De
vre'u cte-va or a ncercat s spun ceva,
i
der
n'a
putut
a dat din
cap,
suri^^nd
cum surde omul cnd m6re. Acum iat'l

lng
Se ma nt6rce odat, m face
semn cu mna, apo iat locul gol i, unde
stm, am cût n genuch, orbit de la-
crim.
totu n'am murit atunc; se vede
aveam mare
isvor de
vi^. Durerea
tr SCRISOBE
58
sgei
strpungea inima cu
Imi astupam gura, ca
s nu
nfierbntate.
De-u-dat
Heny scr-
tip.
ca n deprtare, aud dinii lui
nind
deschiznd
n picioruele
v6d copila stnd
ochii,
u,
sale
ca
nlucire
aievea, venind pe vrful degetelor
braele mele, care
semna
ceva ce
dup
venea
ntinsesem
le
pn n
i îcvnd
Mam'^ Ddaca,
cu
ea plin de bucurie
care
reuise
att de bine surprinderea, se speria vênd
micarea adnc, der ncepu apoi

ajung
tesc, cum fcuse ca
fel
la
poves-
ast-
de minune.
Pregtii odile
De-acum
hold.
De
erau
nlturai
meu
s d6rm
cu
pentru
ntr'un
uit
moment
eti
de
hnisce
n oglind:
prul
albise....
Bine
sore
Rein-
nu mai aveam nervi;

totdeuna. Ddaca,
buctresa se tot uitai la mine
cu mirare;
dusei
Heny pentru
aî nainte
slujnica
lui
nainte ea era
mine.
îci
Der unde
^,Inelegi
Dac
mai
bine.
vroiam
scriu
am rmas
sci
pe
tote,
ar
scri-
ore?
acum tcerea mea
le-ar
fa cu tine.^^
nelege-o
V. SCBISdBS
59
Ce s' spun de toi anii aceia care

se asemnat! n sperana i t^ma lor, pn
umveni vremea, in care ncepu Heny
ble
se nt6rse Reinhold
nsntoit acas.
ce moment de a-
poi nchipui,
dnc micare a fost atunci.
fi
om b6trn i se uita cu
Nici nu'
meG
tare, n ct
M6 temeam
de
nou
jale
p6rul
la
v6û pe Heny
nostru?..." nu putu s'
cnd
6r
cel alb,
treb: E al
meze vorba
El ajunsese a
i
m6
plng
n-
ur-
att
de
cuprinse spaima pentru
el.
ncepu
de anevrism
isbucnire
de dambla,
a bole
lu
setl
grozave.
fr
Trecu ns furtuna,
urmri funeste.
Din contra, era ca i cnd s'ar ti nmuiat
ceva n el att era de blajin i de iubitor.
;
II
ma v6d lund pe Heny pentru
tia
dat
capul
el
in
braele
lu;
cum
mititel de pieptul s6u,
n-
sprijinea
pe cnd cu
mna cea-Falt inea mnuele copilului,

der cu desvrire alt-fel de cum fcuse
mbriai
mare i pe cel
Herbert.
cel
atunci
mic, cer6ndu-le
n fundul inimel mele,
apr6pe s'!
pe copilul
c un
raeti
iertare
moment eram
uit.
De atunci nu
s'a
ma Intemplat nimica
U SCKISOBE
60
mai nsemnat
viea mea. Heny a
cres-
mare i frumos i spune cte-va cuvinte, care ns nu le nelegem de cat

cut
eu.
Reinhold se plimb ciasur
sprijinit
pe braul meu. Atunci ne
Reinhold
ntregi,
uitm
bucurm
ne
de
vetejite alungate de
i poveti
uit
cald,
care se potrivesc cu
pn
bucurm
ne
m6
uit
adorme,
eu
er
Jucm
deosebit plcere a
pieptene pe Heny. Cu
desface p6rul
junge pn' n
adese-
nu
i loton i ne
nvat
vom
Heny
pletesce,
cnd
e,
domino
pe
el
eu citesc nainte ca
c peste curend
s joce cu no.
siune
la
cnd se duc.
se descepte.
nchipuim
ele,
Citim mult mpreun; atunci

ori
cnd e
er
zpada i de frunzele
vent; nscocim chiar
trectorii ne privesc,
m6
la fluturi,
strlucitor
de sorele
frig,
la flori
pment,
desface
el
l
din
fi
lu
Reinhold e
u adevrat
minunat,
neteêsce,
noii.
pa-
care
l
Atunci
a-
ma-
mendoi sunt att de mulumii, in ct in

vremea aceia m pot vedea de cele trebu-,
inciose. Am ajuns un adevrat om practic,
le
duc tote
etx
ns-m.
U SCBI86HE
Ql
fcut
mono-
aceia
scus
Precum ve^, casa mea nu

pentru un om t6nr, i vi6a mea
ton i puin
interesant.
De
lung. Tu singur a cerut'o,

i acum pote
n'a
a rbdare s'o citesc pan' n cap6t. Der sunt
femee btrn i lung la vorb, pote cu att ma
scrisorea asta
am rare-or ocasia de a vorbi.

R6m sntos, i cu venirea biatutrimite-m i chipul t6u, ca s pot vedea
mult, cu ct
lui
cum
esc
acum.
amintirea
ce
mult bine
*).
mi-a
mulumesc pentru
pstrat'o,
mi-a
fcut
B6trna ta prietin,
Agata".
Nuvela
Scriare" este
tradus de d-6ra
L.
.1/.
II.
VOIA VENTULU
VOIA VENTULUi
IN
Tote ps6relile,
toi puii
eu
Maic! Miculia mea!
s6 n'am!
Aceste cuvinte rsunai,

ntunecos
ct p6n6
de vulpe
i numai
de urs i-au miculia lor!
al
ntr'un desi
pdure, att de sfitor,
natura amuise pentru a asculta
glasul copilitei care se plngea cu atta jale.
Nimeni nu rspunse la gemetele e, de

nu era singur, ci edea n p61ele unei
tinere
i frum6se
alb i plin de
oni al copilei.
Acesta
femei care,
inele,
ascunsese
figura'!
peptul tinerel femei
att de strns, in ct
prea
26^11.
cu
mna
mngia blonzii
o inea
crli-
delicat
mbriat
a nu o ma lsa.
5
N VOIA VENTULUi
66
de
zpad murmur
!
cu buzele tremurtore.
Der pentru ce
duci departe?
te
prsesc? ce? nu ne ma
ce ne
pe
nici
meu
Fulguleul
domn
acea
friorul,
nici
pe
de
iubesc,
nici
pe
jalnic
mine^
tata?
Muma
pletele
ascunse
mari
cele
chipul
ale
copilitei
adnc; apoi se ridic n sus
i suspin
i ma
giise
ncet ca ntiu:
am
ngeraul meu!
Copila se
ag i ma
Vino,
mam,
mor!
Isi!
cas,
strig
tare de densa:
vino acas;
un
glas de
fr
brbat
tine
din
Isi!
Femeia sri
braele
copile
desfcu cu violen
gtul e, -apo dispru
n sus,
de
la
fantasm.
Copilita ramase ca mpietrit. Gingaa
e figur devenise i ma palid, er ochi'^
mar i negri, luciau acum fr lacrimi,
pironi asupra loculu unde cu puin ma
ca
nainte se aflase
lungile
creele
mama
e
sa.
gene
Numai
ma
printre
strluciau
N VOA VfiNTTTLiri
picturi de lacrimi; pleopele nemi-
Cte- va
cate
nu
lsai
le
Isi
cad.
se
resun pentru a doua 6r
Copilita
i sbur,
se'ntorse
glasul.
sltat
ca
Cnd
de fric, d'alungul aleelor umbr6se.

ajunse naintea tatlui
de
fug
vinele
se
bteau
prejurul
cum
gtului
cele azuri.
Unde
a fost,
copil?
grdin!
n grdin?
In
Unde,
Colo, pe banca de
Spune
lng
boschet.
numai dect;
te mbrace
d(3mn voesce
se vedea
s6u,
prin
s6 te iea la plimbare.
Der....
Alvina,
Iute! iute! îc.
mbrac
fetia pentru plimbare.

Micele picturi de lacrimi pieriser p6te
n
fuga cea mare.
v6ûr; 6r
necjit i nu
le
Nic
acesta
sciii
el,
din
ce
nici
urm
tot
pers6na care n'are ce cuta
roia ca
focul
i nu
tocmai
Alvina nu
era
f(3rte
bombnia
p'aci".
de
Ea era
prietin (3s cu
fetia ale crei buze tremurai mereG.
Vino
fine fetia.
tu cu mine, Alvina,
îse'n
N AOiA VfiNTTJLUi
Nu
adic voiu s6 glie, nu pot.

Eh! ce? acum esc fat mare; poi merge
adause
i singur fi numai cu minte
Alvina, 'apo murmur cam aa ceva.
face,
Pentru ca s6'
merg
bine
Isi nu pricepu, cci se afla deja pe

teras ascuns n umbr, naintea unei domne
nalt de statur -al crui obraz era acoperit cu un v61.
Domna veni rpede spre copil,

rut i lundu- amndou manile
S6
atunci s6
Copila
cele
largi
stai la
vin
s:
mine pen6 se va'ntuneca
s6 te iea.
ls
ale
îse
capul n jos
plriei,
sub marginele
ne dnd
astfel nici
un rspuns.
Der cine ar fi putut citi ceva pe acea
figur! Era att de caracteristic compus,
n ct s'ar fi crezut
prile e nu erai
din acelai tot: pSriil blond, ochii negri cu
genele galbene,
clasic,
puin cam
sprincene
resfirat la
subiri,
nri, gura
mare, cnd frumos rotunjit^ cnd

tins, pelia subire
cu
sem
la
i alb
un na&
cam
urt n-
ca laptele,
mai
tmple, unde p6rul desina nisca
arcuri adnci.
N VoiA ViNTULUi
Bine
domn
tinSra
gQ
nu v6û
fa-
de ct acele bogate plete de p6r, cci dac

fi v6ût i fisionomia copilei, n'ar fi pu-
ar
tut s6 se arate att de iubit6re.
D6mna
camera
vorbia cu vioiciune, ba
sunt mare,
uit
citi
i desam-
neplcere
pe chipul
tinerei
domne.
oglind, potrivi p6rul
tine
mulmesc, giise copila, acum

i mamei nu' place aa.
espresiune de
gire se
voi s6 iea pe Isi n pol.
Nu;
nc
Se
îse:
chiam tot una i pe

i pe mine; i eil m6 numesc ElisaSci,
beta, p6r m
ne
Isi,
îc Elsbeth.
Pe mine nu m6 chiam de loc Elici Luisa, ca pe mama.

A! aa? Ce urt obiceiu de a nu
sabeta,
numi pe omen dup numele lor!

Ba nu! nu e urt! tata aa m
îce,
6r mama....
i
11
Eh? mama
cum
ii îce?
Alt-fel.
nu
îcea
ta
voi
mama
s
e
spun
cu nic un
fel
cum
mngindo.
Ce copil curi6s, se gndi Elsbeth;

voiam s6'l ctig idima, d6r de giaba. Ce-o
N VOIA
70
Mi se pare
se fac eu cu ea?
bgat
sem
drcuorul sta, cci de ce

vorbesce ntr'una de m-sa?!
E tatl tSu tot aa de trist? ntreb
ceva de
'm
VfiNTXJLtri
Elsbeth tare.
mama
Pentru ce?
Pentru
singur
de
cuc
cnd
ta a plecat.
Intreb-1
pe
el,
giise
mirosind
Isi
falsele camelie cari se aflau n vasul
de bronz,
pentru a' ascunde lacrimele cari stau gata

s6'
picure din ochi.
Elsbeth I
muc
buzele.
Der friorul tû?..

nebunatic i jumtate.
am
auît
c e un
Ba nu, e forte cu minte.

'Lti iubesce tatl t^ti?
Firesce, de vreme ce e copilul lu.
Aa e, adause Elsbeth strmbnd
din buze.
Se
linisci
ns sub
privirea
dumnos
a copilei.
Ce de lucruri ve ma
tu cu ochii ia mari!
Isi
se
uit pe
ferestr.
fi
vSênd
N voi A VSKTTJLTTi
Altmintrel,
7]^
rspunse
de ce i-a
ea,
ma ave?
dac
Eh!
îse Elsbeth
frumos,
O duse
la
un
iepuri de
cas.
Isi
voia s'l
prind pe
dintr'^ni
am s'i
fi
sculndu-se
lund
cote care era plin cu

nu ma putea de bucuria i
toi. Elsbeth
punndu-i-1 n
Asta s6 fi
m6
iubesc
Isi
fcu
al
dede unul
brae
der
t6u,
îse:
schimb
tu niel pe mine.
u micare
ca
s6 dea nd6r6t epuraul,

'111
ar6t ceva
mn.
pe copil de
se
aa,
strnse la pept i'l
i cum
ar
fi
voit
der se r^sgndi,
srut
cu drag.
Mie nu'mda un srut? îse Elsbeth.
Isi
ntinse figura roia
se
las a
srutat pe am^ndo obraji.

Ce-are s îc Alvina! esclam
ea
cu bucuria.
va
nu'l
Eh! replic r^6nd Elsbeth, p6te

pr6 bine, d6r asta nu face nimic.
Peste vro cte-va
tr'u
Isi
se
afla
pe genuchi tatlu s6il.

Ce va îce mica mea Isi cnd
cununa a doua 6r? ntreb el.
voiti
lun,
n-
î
m6
N VOIA VENTtTLTTi
72
ag
Isi
se
Aduci pe
Tatl I
Nu,
mum.
vesel de gtul
mama
muc
lu.
nd^rSt?
barba cu suprare.
copil, îse
ve ave
el;
fcuse galben ca
Isi
se
Der, îse ea cu buzele plite,
triesce
alt
cera.
mama
Da,
mama
triesce,
ta
der pentru
mine ea a murit!
Isi
mbrnci cu
amendouS manile pe
i strig
s6 m6 duc
tatl s6u departe
Eu vreu
n'a murit!
Vreu
s'o
cu lacrimi:
la
mama. Mama
v6d! vrei s6
m6
duc
la ea.
i
Isi
pe mine s6
suspina ca
m6 prsesc?
i cum
purta
inima
lume de dureri.
e
Vreu
fiu a vostr a amendorora,
a ta i a mamei.
~ Der dac noua ta
va fi
blnd, forte blnd?
mmuor
Eu
n'o cunosc!
Ochii copilei
Ba
devenir negri crbune.
da, îse tatl;
a fost pentru tine forte
o cunosc,
bun;
ea i-a
ea
d-
IK VOiA VfiNTULUi
ruit acel
73
frumos iepure de cas care ' place
att de mult.
Pe obrazul
de espresiune
deert
se
Semna
prea
repulsiune;
tatl
ct
pric^p.
s'o
copilei se ntipri
ast-fel
ncerc
dispre
fi
tocmai atunci copila
pricepea bine ceia ce nu
Espresiu-
sciuse.
nea ns nu era copilresc,
ceva nen-
ci
eles, venit de sus, demonic.
O s
asculi de densa,
Isi
fcu semn
Te
mea?
copila
da.
ve purta bine
prietinesce cu
c acesta m face mie plcere.

ier semn c da.
d6nsa, pentru
Isi
fcu
mai trîO o
Ca un
fulger, copila
La cununia tatlui
serbtore, se
afla
aa?
dispruse din cas.
s6u,
lng
nu
Isi,
Alvina.
haine de
Se vorbia
pr, de genele cele lungi

blonde, care semnaa a fi un vl str-
de minunatul
vei iubi,
ei
vezia pus pe d'asupra negrilor
i mhnii-
lor ei ochi.
bt cruia
pentru c
i pironise
Ochi de boii! îse un
ntorsese spatele
Isi
el
ochii la dinsa.
Isi
aurise observarea
s'ar
fi
strmbat
N VOIA VNTULUI
74
sdravSn betulu,
dac
n'ar
fost n bise-
fi
ric, la slujb.
Din cnd
ochi pentru
pe
la
lacrim
care'
de a se uita la
cele cari
ea da cu degetele
n cnd,
terge pe
spunta ntr'6ni.
numai
privia
altar,
sburau
furii cte
colo,
d'ic
la
Se
la
feri
mus-
picturile
de ploi cari pe gemurile ferestrelor fceau

iroie lungi.
doua î dimine, Isi se dede jos pe

scar lsndu-se ca de obiceiti s6 alunece
pe mnerul scre. Cu ochii mari se uit
n jos
se gndia
de-aci
va ma merge s6 mai
dimine. Dejunul
'namte ea nu
scole pe
trebui
s6'l
tatl s6u
ascepte
mult
vreme, cci Elsbeth nu era gata; peptenatul
inea mult pn6 cnd
frisati
crlioni
de pe frunte.
La
Elsbeth
cafea,
pe care pen6
Pen6
aci,
ascultase;
aci ea o
tatl
acum
lu
din
mn
ceca,
da printelui s6u.
artase leciunile i o
guvernant.
luar
eia la plimbare cu el; acum se juca singur n grdin, pe cnd el

da braul Elsbethe i plecau la plimbare
numa amendou.
Ma 'nainte
Isi
N VOIA
VNTULUi
75
Cnd Isi se uita la Elsbeth, acesta siniia ca un fel de nelinisce i ' îcea: de
unde o fi luat copila asta aa ochi! nu e
frumos de loc, ba chiar e foc de urt. Ba
anc, ce fire rea ma avea i Isi, dup ce
ea fcuse attea i attea pentru a'i fura
inima. Isi tcea meretl n faa e i nu'
îcea cnd era vorba de
nume
de ct ne-
vasta Iul tata".
Elsbeth presimia
coprins
tra copilei de
amrciune i
venia a crede
pietr
ac6st
calea
in
e.
glasul Elsbethei,
copil
Isi
r6u
spiritul e
crescea din ce n ce.
era pentru
de mnia.
s'a
pus ca
subire a
Urechia
mhnite! copile auîa mnia
in con-
tremur
de resisten
Tot ce fcea Elsbeth
neplcut. Cnd o ve-
dea mngind pe micul Wolfgang,
Isi
ia c' vine a smulge pe frior
din bra-
ele
el
cu dansul.
pra
II
s6
fugi
departe,
f6rte
departe,
Ba p6n6 i brbatu-s6u
se
su-
cnd o vedea mngind pe bieel.
îcea
sim-
Las'l
el
venia
nu'l
pace
pe acest spnzurat,
cu asprime.
greii
Elsbethe
pe
iub^sc, pe cel-Falt s6
un
copil
nu'l
pot
N VOIA VilNTULiri
iubi.
i dac
unul
dup
mur
de
s6
nu ar fi avut pe rnd copii^

viea i s'ar fi prut fude i voin avea destul ca
altul,
tot,
fac numai cum i-e bine.

Un brbat divorat nu
vSduv,
îsese ea
e cu
dac
dat
cu
un brbat
amrciune.
muma
greu a nlocui pe
care
mumei care tresce nu'

Eu ns sunt ma bun de
adugea ea cu mndria.
a murit, mpotriva
nimica de fcut.
ct densa,
muma e nu se
vorbia n cas cu sfinenia i respectul ce
purta in inim, i de aceia se hotea
Isi
simia
despre
i-1
rse
nu ma
vorbi nici
dat
de
ea.
Tatl devenia cu densa din ce n ce ma

r6u i cu att ma mult se bucura de copi
ce no, n a cror och el nu citea nvinovir i cari de o potriv rdeati la amendou prini. Cu ct tatl devenia ma strin
pentru densa, cu att
la
mama
Isi s6
gndia mai des
e.
Cu friorul Wolfgang, Isi vorbia numa

vorbesc
de m-sa. Ajunseser amendou
de
mama
lor ca
de
u mam
de departe,
scpau de
ma aspr cu ct
din basme. Vorbind de ea copi
aspra
realitate,
cu att
N VOA
venise
ViNTXTIiU
77
nou
guvernant
creia
se
spusese s6 fi forte stranic, cci avea s6
aib
cu un
a face
cu nesce porniri
caracter
forte
greu
motenite,
forte
primej-
diose.
lu
Guvernanta se
lupt
la
acestor porniri motenite,

care,
ose*^
de ct de
nu puteau
firesce,
n contra
primejdi-
forte
fi
motenite
mam. Acost strin
la
fu deci
prevenit n contra mamei sele. Isi, de la

nceput, nu putu s'o sufere.
Prin urmare, ramaser numai Wolfgang i iepuraul care i-era credincios ca
un cne, se nvirtia n giuru- gudurndu-se
i' lingea obrazul
manele.
Era un frumos tabel cnd fetia, mriser acum, lua n bra'e iepuraul i'l s-
lsnd
lancolic un
ruta
nu'l
bga
de
rtc^sc
surs
pe figura
prietinos.
me-
Nimeni ns
s^m.
Elsbeth se suprase foc de vro cte-va
ma cu s6m cnd acesta voia

s6 scape pe Wolfgang de la vro pedeps
prea aspr.
ori
pe
clam
Isi,
T6te pentru
puiu
ea; ncolo, tu
nu
sta de
cuc! es-
iubesc! pe nimeni.
In voia vNTULui
78
Isi
fi un puiu de
fratele e se
pe toi
se ntrebe
vreme pentru
multa
gndi
se
de
tote
cuc,
ce
ncepu
paserile
de
obiceiurile lor.
zel
Cucul,
spuse
nvtorul, pune
acestea
tor pas6r;
mamele
es puii,
se
dat
ou61e n cuibul
clocesc
le
mir
cu deosebit
al-
'apo cnd
strin
de pas6rea
ce vor ave s6 hrnesc....
t6nd
Dr AVolfgang? se gndia
anc
nepu-
a pricepe.
Se spunea adesea tinerei

ce
Isi
minunat lucru era
de mare. Elsbeth
rdea
mume
avea
vitrege
aa
fat
niel 'apo uitn-
du-se n oglind, îcea:
forte
Nu
aa
m6'mb6trnesce
asta
mult?
De atunci, lumea le v^û forte rar mpreun. Fetei prea bine c n'o ma
chima, cci or de cte or era cu Elsbeth,
acesta o certa pentru or-i-ce. T6te faptele
e
plecau
mhnit
din
era
Muma
mil, pentru
lu
luat
tot n
vitreg
or-ce
i tcerea
nume de rSu.
motive,
rele
era
pentru
mic greel
tat-s6u care o certa cu
Isi
fr
o spunea
nemsurat
as-
N VOiA ViiNTUIiUi
sem
prime, mai cu
clara
pentru
era favorita sa
Isi
79
Elsbeth de
copii ce
Tali stau in inim- mult mal nd6r6t de
Semeni tocmai m-ti
Isi
esclamase Els
beth ntr'un rnd cnd o certase f6rte tare
Eh! cum a dori-o
îsese Isi
forte,
ncet.
Aa?
mama
Eh! vrei s'i spun cum este
ta?
E mai bun de
ct tine!
Elsbeth rise de mnia.
Mama ta
Taci s6ti
bun
dau!
îse
nu
la
nimic!
sughind
Isi
i mnios.
ua dup
Fugi afar trntind

Peste ct-va timp fu
tatlui
mama
Isi
dnsa.
chimat
odaia
s6ti.
Isi,
îse
el,
a^
ai
fost
mojic cu
S6' ceri iertare.
ta.
tcu.
Ii
vel cere?
Nu, tat!
Aa?...
Nu
pot,
Nu mal
suspin
esci fata
mea.
ea.
--
Ori una, ori alta!
D6mne! D6mnel strig chinuit
fe-
N VOIA ViNTITLU
80
nu VOI
-a mami!?
tia,
deci nici
fi
dat
Nici
Isi
suspina att de greu
dat!
o v6ûse nici
Nu
ns
-a
tatii,
îse tatl.
dat
cum tatl nu
plngend.
c'm
pentru
p6cat
iu-
besc amndou prinii.
Drumul i-este printre e: alege.

Yreau s m6 duc la mama, murmur fata ca nspimntat de cele ce spunu m6 duc ns fr Wolfgang.
Tatl stete mult vreme n neclintit
tcere. La una ca asta nu se asceptase.
sese;
El nu
copiilor s6
Nu
nimic
scia
;
din
fusese ocupat
era deci pregtit
rspuns; voise
aduc
la
pe fratele
supunere.
s6u,
lume cu patim.
stele
chinurile
luptele
numai cu Elsbeth.
un asemenea
pentru
amenine pe
Isi
Isi
îsese da
fiin
Tatl simi c'
ca s'o
cerea
ce iubea pe
singura
trece ca
pe dinaintea ochilor.
Bine, se pleci, îse
el
nsfrit; der
spun d'acum: te vei ci!

Cu aceste cuvinte, fcu semn
Isi
te-s6tl,
s plece.
voia s6 alerge ca vijelia sus
d6r simimentul
la
nu ma
fra-
este
N VOiA ViNTUIiUi
copil,
acum
fat mare
ci
81
mplinise 18 an
se rostise cu propria-
viee sele
fratelui s6u,
voin
asupra
fcu
se suia
scrile incet, apr6pe bstrnesce.
De sus din capul scre, se aurir planete sfietore i ndat v6û pe Wolfgang
se rpede n braele e.
Puiul t6u
Isi,
iepuraul t6u, a murit!
Tau omort, srcuul.
vin dup
Isi
trebui
tine.
L'aii strcit cu
s 6^
Ah!
Isi!
Isi!
voia
ua! Oh!
pe trepte. Wolf-
jos
gang se atrn de gtul
lungit cu ochi
L'au omort pentru
ca de sticl!
s6
St
e.
suspina
Srcuul
el.
de iepurai.
Isi
nghii lacrimile
Nu ma
plnge,
i murmur:
Wolfgang, las
c'o
ducem la mama, la mama nostra.

Wolfgang tcu ndat, 'apoi uitndu-se
s6 ne
lung
la
sor-sa
îse
cu
seriositate a
omului n verst care se lupt
II
va
pr6 mamei
cu grijele:
bine?
Aceste singure cuvinte
nghiar
sn-
gele Isel.
Wolfgang nu
gerile
unei
26^11.
scia
ce va
mame. Tatl s6a
îc mn'1
tractase
6
N VOA VENTUIiUi
82
totdeuna cu
frai
el
cu
desvrit nepsare.
surori
biciul,
'Iu
'Iu
trgeau de
chinuiau,
Ce-ral
p6r,
datl in
stricau juc-
N'avea pe nimeni s'l apere afar de

sor-sa, care, nici ea, nu putea îce nimic
riele.
celor mici.
pentru
de rndul acesta,
omo-
c'
rser iepuraul, Isa nu le îse nimic. Stau

toi mprejurul e cu degetele in gur; ve-
deau pentru prima
cineva
acum
la
cum
tate
mora,
una ca
fratele
tul lor iepurai,
or
nu
se
putea
gndiser
pen6
Se uitau cu
asta.
curiosi-
plngeau pe
sora
cum
mortea.
ngropar
'Iu
iubi-
gr-
din; ba anc, copii ce mici se veselir

forte c nu fuseser nici denunai nici pedepsii.
Tatl aurise strigtul lui Wolfgang, der

nu'l bgase n sem; mama ntreb daca el
a btut pe copii. Mortea iepuraului era
anc i
ceva
firesc,
ba
ar
putut
s6'l
fi
Peste vro
un noroc:
Isi
nu
iea cu dnsa.
cteva
i Wolfgang
mama lor.
île Isi
plecar cu drumul de fer

Ct plcere vom
la
face
mami!
cum
N voi A V^NTTTLTTi
o mai
mama?
fi
s^
se gndi Isi in tot lungul
drumului.
Ea credea
minte. Cnd
surile
aduce f6rte bine
-o
a-
ns voia s' nchipusc trmamei s61e devenia fumur
figura
e,
neliniscit.
Wolfgang se
case
cmpii
la
cum dispreau
telegrafului se suia
unele
i cum
lund forme fantastice,
altele
dat
fer^str afar
pe
uita
coboria
se
la
dup
srma
cte
p6n6 cnd un par o ridica

'apo se gndia cam ce
se ineleg cantonierii cnd se pre-
jos de tot,
er sus n aer.
voiati
sintau cu stogurile
ca
soldaii
i' îcea dac
trenulu,
el
la
trecerea
ar voi
s fi
cantonier.
Tote aceste gndiri, Wolfgang
le
nu bga de
ct eraG am^ndou de tcui, pentru
pentru
el
ca totdeuna
pune capul
cum va
n
la
Aurise
sem
se vedea
plnge ct va
Isi
cum are s se
braele m-si, cum va
senul i n p61ele mamei i
nchipuia sosirea,
arunce ea
inea
voi.
i mapia
el
se
mritase a
doua 6r, der ea nu se gndia de
loc la
In voia VENTULUi
g^
tatl
sSti
inima
Pe cnd
chip
nici
e.
se
gndia
ast-fel,
era pe
peron,
ten6r i
ea
M-sa
sosi.
Acesta nu avea
vitreg.
nici loc n
trenul
fru-
de braul unui om forte

nu prea a fi ma n verst de
mos, rSzimat
fos,
care
ct densa.
Mama
pusese ochelarii
ferestr n
din
multe
cnd.feta nalt
i alerg
spre
ul
Asta- mica
eu
cutam
nainte-,
mea
tot
pe
ma
recunosce^
din
vagon
strnse n
esclam:
ngera-
asta-
Isi,
Ce mare
or, pe aceia pe care o

de
a-
i mldios sri
densa. Mama o
de alt dat.
pil;
fr
e,
brae 'apo in6nd-o
V6ûse de
ferestr.
pe copii
ori
i cuta
la ochi
te-a
fcut,
copilita
de
numiam
^,
co-
odini-
fulgule
zpad'^
Fulgule de zpad? aa o chiam?

ntreb brbatul scond din vagon afar
pe Wolfgang.... Eh! uite i altul, pe neateptate. Der tu, cine esc, tinere?
Nu
mama. Tu
nic
Wolfgang, nu e
esc
vorb nu
II
srut
Wolfgang?
aa? esclam
De
tine
nic
era.
cu
r^cel
se
uit lung
la
N VOA
VfiNTTJLTTl
brbatu-s6ti care se
gndi
la
cea
figura
85
juca cu barba.
rSutcios a
se
Isi
Elsbethe,
cnd acesta îsese:
I dau pe Wolfgang pe d'asupra.
moment copilul ridic ochii i

Isi v6û u asemnare nemaipomenit ntre omul care sta lng e i fratele s6u;
ntr'un moment Isi v6û acesta 'apo i se
pru ca
ce naintea ochilor. In urm,
In acest
lumina se fcu, enigma ntrege sele copilrii
deslegat.
fu
Intunerecul,
norii
ce
gro fur sfiai de un fulger neprevzut;

ochi o dureau, simia inima chinuit,
ar
dorit s6 se rentorc:
fi
II
ameel i
veni ca o
tatl s6Q vitreg nu ar
ele
fi
ar
fi
cût dac
prins-o
bra-
lu.
Ce anemic
e,
îse
mama
privind-o
prin ochelarii s6L I vine acesta des, Isi?
dat; sunt numai
f(3rte
Ajut-1 s6 se suia n trsur,
îse
Nu,
nici
ostenit.
tatl cu nerbdare; ma! bine asta,
faci
aci
de ct
observaiunl medicale.
Acas, gsir mal muli

versta, rsghial,
copil de
sgomotol, nebuni,
t6t
cari se
N VOIA ViSNTULUi
gg
fr
uitar cu mirare
prietini
la
noii
sosii.
Cine sunt prinii votri? ntreb
un
biet.
Eu credeam
care s6
m6
cocon.
Pentru
c'o s6
Isi
frumuic i
vin
Acesta
pot juca.
pregtit
mic, ceia ce
fuse
forte
sebit plcere. Obrajii
feti cu
mare ct
'
camer
fcu
rumeni se
deo-
roir
roe
dispru npentru Wolfgang nu se

dat cnd auî
un pat n cas. El trenici
mcar
gsesce
sofa n camera cobuia s6 dorm pe
de bucuria,
der
acesta
piilor.
ce
Isi se gndi din nou cu mhnire la cele

fcuse cu pre mult grbire, i afl n
acea
or
nici
pune capul pe peptul

n voia.
dat nu'i va
mamei sele i
fi
dat a
a plnge
Pentru acesta, mprejurrile nu se
potriviau de loc.
Cu Wolfgang ncepur ndat sdrav6ne

pumnuel
mica cet a
ma mici de ct
biruitori
el,
se
copiilor.
Acetia,
prefcur de i
erau
sunt btui, spuser prinilor
N VOiA VfiNTULUi
pe
Wolfgang,
acesta
fu
g?
certat
pe-
depsit.
afl n
avem.
De cnd trengarul sta de biet se

cas, numai certe i nemulmir
Am^ndou prinii erau aspri cu Wolfgang. Isi bgase de sem c tonul stranic
cu care tatl e vitreg vorbia mamei devenia
i mal violent cnd fratele e era'n joc.
parte, d6r
Isi se inea totdûna la
mereil nu o lsau n pace. Tote pcliturile
ce omul pote s6'i nchipuiasc, e -erau
jucate.
Copil aveail
pentru acesta spiritul
f6rte dibaci.
Cnd
lucrurile se petreceau
ast-fel,
ridica ochii s6 ce negrii cu lungile
Isi
blon-
cutnd ajutor n ochii mans nu bga de sem, ci cu

nas, admira pe copii i fcea
dele lor gene,

sei;
acesta
ochelarii la
haz de prostiele
Nu
lor.
aa
notri! esclama
sunt desghea copil
ea.
D6r tatl mcrunta sprncenile i îcea:

Sunt r6u crescui, draga mea; i
asta'l urmarea veclnicel t^le admiraiunL
N VOA VENTULUi
38
Printre micele tele talente, cel ma mic este

crescerea copiilor.
asupra
Ochelarii se ndreptau
sta ca pe
îcea
crbuni i pleca
tu,
drag
esc ntocmai ca
te superi pre lesne
Isi,
prines
Acest cuvnt fu
Mama
un
care
Isei
ochii n jos.
de ceta copiilor
augiit
ntrebuinat d'aci 'nainte ca
bteau
cu care o
bici
Sci tu,
ma
Isi,
dintre copii, sci tu
Alte hohote
u arm,
ca
ntr'una.
îse
dat
ai nisce ochi
ceta
de zachr.
unul
de bou?
copiilor la
auûl
nume. Ochi-de-bou" i Prines

de zachr" fur poreclele ce deder mereu
acestui
Isei,
de aci 'nainte.
Numai tatl
gsia n fie-care
î cte ceva cu care fcea Isei
plcere;
cte
dat ferestra ei era plin de flori,
alt dat gsi acolo
pasare domesticit.
cel vitreg
In alte rnduri,
Ea afl
al
naturei;
ncepu
a'i
favorite;
propunea cte
plim-
Isi prea obosit n cas.

tatl vitreg un prietin pasionat
bare, pentru
cu chipul
vorbi
de
phmbrile
rou
florile
lor
se
de bucuria,
plantele
schimbar
Isi
ei
N VOiA VNTITIjUi
89
muma
leciun de botanic, ceia ce
putea
se
sufere;
csca
intr'una
Isei
nu
cnd
le
auîa.
Du-te
la
tatl plin
sele
cnd
mamei
de nerbdare. Mama tcea
îcea atunci
copil!
o suduia i' adresa aceste cuvinte,
el
urm
d^r necazul i'l descrca n
Din
mama
î in î,
i ma
iute.
b^t
mcar
era totdeuna
era privit ca
Isi.
devenia ma iritabil
Wolfgang n'avea
Bietul
pe
sarcin
bun.
î
n piezul altora;
de toi mbrncit
suduit.
Intr'u
la
nesce
nesce
î,
flori
Isi
sta
ferestr,
cu lupa
de hrtia
fol
la
le
sugStore
se uita
aeâ
ntre
pentru a
le
conserva.
Wolfgang era de mult lng

spate,
ea,
la
se uita n tcere.
îse el ncet, sci?
Isi,
etl
ursc pe
tatl vitreg.
C'un ip6t nbuit,

pun^ndu-l
pot
mna
Taci
audi
nu
la
î
Isi
gur,
aa
sri
sus
îse:
spim6nttor
nu
N VOIA VilNTULU
90
A!
drag i-este? ce tu
att de
'Iu
iubesc?
Mie?...
E?
fcut
aa
u
gura
cu
bun
aret;
bagi
mama. Cnd
s6 dau n
iubesce, der
crurile
pen6
foc cnd
cum a
II
Isi
el.
Chiar
tot
mi-e
n'a
Isi,
ve^
Tu
tu.
frumose
cum
se
aud certnd-o
'lil
din
mojic,
sem
de
un
s6 ieu
bici
dac mama nu m6
mam. A
acolo, n ct
lumea se uit
fi
s6
ai
meu
al
a cuvintelor
suduind-o, m vine, par'c,
mama
la
adus
se
lu-
roesce
mine. ...
vr'un idiot or vr'un
ca
slut,
schi-
ursc!
-acoperi obrazul cu manele. -adu-
lumea vorde asemnare; acesta durere nu o ma
cea aminte ca de ma multe

bia
aspru
Nu'l crede,
se
lu
i nu
spune,
lod.
este...
vin dac
sufere;
tata
mojic;
forte
port
dat.
cum
delicat
casc
cum
biciul
nici
contr,
ele bun
El
El e de
m6
pote s6
ursc,...
sS'l
cu mine; nu i-am spus nimic, der m'a
btut cu
ce
trebue
ce este el?
mama nu
r6ii
mi-e drag;
da,...
Nu
cu mine.
putea
or
suferi.
Isi,
ascult, îse Wolfgang,
s6 nu'l
tN VOA V^NTDLiri
mea
cc tu
Q^
esc a
mea,
bue s6 iubesc pe aceia pe
cari
iubesc,
E un
nu
tre-
ursc
eu.
Wolfgang; tu trebue s,
p6cat,
te silesc a'l iubi.
Bietul
mna.
et)....
rise
stlci
murmur
Isi,
toi....
el,
ce
florile
toi doresc
inea cu
mor
spune-m, de ce?
Sor-sa plngea.
Spune-m, continu Wolfgang; spune-m de ce? De ce s6 nu
i eu pe
lume? Ce- am greit eti? De ce sunt vino-
vat
dac m'am nscut?
ursc,...
Biatul o
cc eu
Nu
apuc
te iubesc
te
am
de gt
ma mult
de ct pe
tine.
srut
de
or.
Ascult,
îse el; haidem s
gim m America!
Da, d6r trebue parale!
Isi,
m6
to?
Eti nu,
ca or-ce pe lume.
mi de
Pentru ce toi
S6.
stringem
am6ndou
-apo
fu-
s6
fugim.
Ce minunat m pare s6
turea cu
f6t att de mare;
te
ved al-
s'ar crede
N VOIA VENTUIiUi
92
suntei
îsese
surori,
rnd un
ntr'un
prietin al casei.
De
nu ma
atunci, Isi
Lucru
trebuit s6
gang ma
'nainte.
cu amSndou.
ns
trne
îs
aci la
de
att
are
sub pletele
lu
espresiune
pronunat,
lume ntreg
cele blonde
Pentru instruciunea
mama.
Cunosceam
de puin!
fost de neprev6^6t6re
chipul e
s6 ne
trebuit
venim
p'atunc lumea att
fcut pe dos
s'a
fi
fi
er Wolf-
trziu,
n'ar
nic s6
Ar
mare.
pre
Lucrul
Nic
nascem pe lume,
am
de ct
se gndia Isi n sine;
curios,
mS gsesc
m6 nasc ma
pretutindeni
Cat
v6ût
mam-sa.
forte rar cu
fu
de bS-
ct s'ar
de
esperien
fi
i mtsose.
prini fcur
e,
forte
puin, cci mi^locele nu' ajutau. Din
cnd
in
cnd
Isi
ma
profesorea copiilor
acesta
n ora,
cte ceva cu
celor mic,
gsia niic
rmsese
nva
vreme.
la
numa dac
Profesorea
tat-sSu,
cu
ce-l'al
copi.
Wolfgang, a cru asemnare

s6u vitreg ajunsese de
ul, fu dat
la
pomin
col
cu tat-
n tot
departe,
ora-
cea ma
N voi A VfiNTUIiUi
eftin
din
cate
de
sor
fratelui
inur
i cum
ar
sui
in
Wolfgang
cepu
mbriai,
vecia,
er
Isi,
unui
ntorc^ndu-se
spatele la trenul care pleca,

stlpul
ca
apoi se
colul s6u
ascunse n
plng,
feres-
tcute cnd Wolfgang

La sunatul clopotului,
pe
vagon.
se
n ct
lacrim n ochi.
pentru
fost
mn
luar de
se
simir
att de strns
fi
Desprirea
staiune pe
uitau la
vagonelor
Se
putur gsi.
fu att de duios,
strinii cari se
trele
93
felinar ca s6
se
nu
n-
cu
r^zim de
cad
jos de
planete.
Mult timp
pe
urm,
strinii
tren
vorbir despre ce dou copii, ba anc

d6mn mal mil6s se ncerc
mngie
pe Wolfgang.
Muma singur nu gsi nici un cuvnt
de mngiere pentru Isi, ma ales cnd
tatl vitreg veni spre densele i se uit la
chipul mhnit al tinere fete.
Las-o plng n voia, îse mama;
consolarea l-ar face ma r6u!
De Wolfgang nic nu ma fu vorba nu
l-aduceati
aminte de
el
de ct
vorba de plata pensionului; --
cnd
era
fie-care tot-
N VOA ViJNTTJLUi
94
deuna o gsiaii tare scump.

tul
bi6t ar
cripiune cam n
col
de
rs
'
!
tine so
Ise,
pricinui
Isi
ngrijat.
m-se
n acesta
rspunse:
ce prostia
ncurnd.
mai de
jalnic a viee
nesciin fcea pe
ea se plnse
mama
mrii
î,
des-
de lacrimi calde.
ntregi
Chiar propria'
privin,
bie-
ndes-
cade!
se
der
fi totdeuna pe gnduri
Intr'u
mncare
pe care o trmise
nopi
acesteia
cum
Atunci erau
puin dac
cel
avut acolo
fi
nvtur
tul i
lai
de cert mare.
île
parale,
te
De altminteri; ;,papa" nuocup; esc destul de bur-
duf de carte!
Aceste cuvinte deder

gnduri.
suna
la
m-sa
mia
urechile
sele vitregi
ocup"
'apo,
Isi nu'l
nu-
Nu
putea
giic
i la douS femei mam.

mama ei îsese ast-fel ?
mereu. Nu se scia vinovat cu
brbai
tat^
Deci,
pentru
ce
cerceta
se
curios.
pe cnd
lui tata".
la doi
Isi
forte
schimbtore
tine
dat aa, tocmai cum mamei

acas la tat-s6u nu' îsese de
nevesta
ct:
ei
îsese Papa'^,
nici
Ise
Papa numai de
nimic,
N VOtA VlfeNTULUl
95
totui avea ca un
simiment de
remucare.
Intr'u
î,
tatl s6u vitreg
D'mi
srutare;
an de cnd a devenit
Bre!
s6 îc s6 ni
tu
mare serbtore, îse mama;

s'aduc i ampania!?
Isi
Dup
îse
necazuri de cnd a
' fac
u
nu
Isi,
ua
In-
e.
avut multe
noi aci!
la
D6r
cari eu nu pot
mare mi-e voina se
i'i
strlucit,
te iubesc din
scia de ce,
i mai
sofa
venit
ct de
acestor cuvinte ca
crescu
el;
vi^ frum6s i
te iubesc,
Isi
la
flori.
multe lucrur pe
s6 le schimb,
mic
btu
prnz cine-va
Bi^t fet!
sunt
o! de
fa.
cu un coi plin cu
el
cci
dac
ta,
Merit s6 fim mndri?

Tu nu merii s6 al aa fet.
simia c' vine lein. De ce,
ce se afla ea de
de!
feta
esc!
tr
îse:
sunt dou
mea.
fiica
EQ sunt mndru de
nu
ad
un
mult cnd
nconjur
inim.
d6r simia
fel
la
auûl
de nelinisce, care
el
o atrase pe
talia
cu
braele.
N VOA VfiNTUIiUi
gg
se pitula
Isi
tea privirilor
tat;
Te
iubesc,
ar-
p6n6 cnd ea se bage de sera^
el
tenSr
iubire
un logodnic!
dede capul pe spate
or
srut
de trei
pe buze.
Roia
Isi
ma mult de ct un
Isi,
ca
ochii nain-
lu.
te iubesc cu
dinte,
asupr' i plec
ca focul
'apo galben ca
faa
se ridic n picior e in
Nu
trebue s6
m6
cera,
lu.
iubesc tu!
Eu
te
ursc! strig ea tergndu- buzele pSnS

la
snge cu batista.
Isi, vai! ce ingrat esc!

Da, sunt ingrat te ursc, e afar
Isi! n'a ns s6 in6 spui la nimeni?
E afar! or dac nu, m6 arunc
!
pe ferestr!
Ert-m,
copil,
cc nu voiam
te sup6r!
afar! strig ea pentru a
or, btend cu
flcrilor
naintea
ochi,
el
Cu
cutia
se
piciorul in
furi afar
degetele
mesei,
lu
treia
pment.
care'
strluciati
ca un criminal.
tremurnd
ea
scotoci
banii ce
gsi
acolo,
N VOiA
ViTNTITLTTJ
97
rpede plria i mnuele,
puse
scrile in
ntr'un
vrful
suflet
gar.
alerg
-apo
picidrelor
la
cobori
Auîa
trenul
fluer cnd lua bilet; se rpeai pe peron, conductorul nu ma voia s'o lase
se suia n vagon.
la
Trebue cu
ncruntarea
conductor
vrea
chipului
duc
îse ea
dnd
aa, fr
vagon care s6
plec;
tocmai
trenul
banc
buze,
la
fcu pe
palid
ns sri
fluerul. Isi
mica;
or-ce chip
parte braul care o opria.
cû
Isi
pe
gfind.
Acum, pentru prima or, deabia ncepu

s6 se
om
i pe
gnd^sc.
mam
Era ceva grozav!... Acest

ntre tatl i mama e,
aa
venia tot
o
Isi
cu gndirea grozvia
evil!
11
venia
fior
nu putea s6 ms(3re
de desgust.
Templul ce ea ridicase
derm p6n6 jos; tn6r
ea nu se
umbr
mal
mr-
unei asemenea
gndia
i
la
mamei
s61e se
nesciind multe,
nimic
alt;
de iertare nu mal era n inima
nimic alt de ct
un simim^nt de
de dispre, de sarcasm
26^11.
de
nici
e,
ur i
amrciune:
7
N VOIA VENTUIiUi
ameel,
venia
venia
mora de
des-
gust adnc.
Inima
sar
rile
btea de
se
durerea
din loc;
s'
c'are
peste
pute-
e.
Se gndi pe
urm
la
tatl
e cel
bun,
prsise n mnia i ctre care

simia acum ntors cu nesfrir duio-
pe care
se
credea
trecuse
'1
ia. Voia s6 se
prigonit
duc
la
acest
nelat, pe care
amrse cu ncpSnarea
Se hotr se fi supus
tat
nenorocit,
pene
ea
'Iti
copilresc.
cnd
chiar
mama e vitreg ar voit s6 o dea afar,

genuch i s'o roge s'o pris6' cad n
mesc a' servi ca u slujnic.
Cnd sun la porta casei tatlu sSti,
fi
mult vreme
un trector
MS
cam rû
nimenia nu' deschise, asa
se ntorse i' dise:
tem,
domnior,
s6 nu'
ciesul sosire; se îce
fi
ales
stpnul
casei acesteia e pe morte.
Pe morte?
murmur
ea
cu
buzele
albe ca hrtia.
Yal
nosc pe
domnior,
der ce
domnul acesta?
ave?
Cu-
N VOA VfiNTULTTi
Oh
nu sunt
f^ta ki.
feta
buir
fire
siline
zid,
ochii
fcuser
se
ct
cie
chiar.
cunosc, cci mi-e tat.
II
Se rSzim de
negru, buzele
alta
99
neauzite
se cercuir n
venete.
voin
tre-
peste
nu leine.
ca s6
i sun
i
Trectorul se atrn de clopot

cu putere. Abia veni
slujnic plns
spri t(3t cnd v6û pe Isi,

deschise p(3rta i fugi. Isi intr i sui scrile. Strinul se oprise jos i se uita dup
jlit, care se
ea;
i-ar
braul,
oferit
fi
d6r
parte. Deci, se ntorse, nchise
i plec dnd
Isi
era pre dencet porta
cu 'ntristare din cap.
se sui sus
se
uit
camera mori-
bundulu.
T6t
tatlui
El gfia resuflnd din ce n ce
e.
casa era strns mprejurul
mal rar i mal slab. Domnia n cas acea

tcere nbuit, care ncepe nainte ca moribundul s6'
De
pe chipul
fi
dat ultima rsuflare.
dat, un
Iul;
ochii,
surs de
fericire
rupi pe jumtate,
devenir strlucitori.
Fulgule Fulguleul meii de
I
strig
Isi
el
apru
re-
zpad
ntingnd braele.
sbur
drept
la
peptul
Iul
mal
u6r
N VOIA Vl^.NTULUi
2QQ
ca fulgul de
zpad
cade pe cmpul
care
Ea se simi strns pe inima lu,

un srut atinse p6rul i fruntea e. Pe
urm, Isi simi c strngerea devine din
ce n ce mal slab; 'apo, tat i fiic ranlbit.
maser
tcere.
Crezur toi
amendou
au
murit,
att de adnc fu leinul n care Isi se cu-
fund,
din
ei de
nu
care
peste
ct
cte-va ore.
O! pentru ce nu m'a chimat! se
jlia ea
ce ' revenise n simiri.
Domnul
mereu,
Isi!
dup
te-a
spuse
chimat pe dumneta
mereu striga:
jupn6sa;
îcea ntr'una:
urm
tot
nu
o s6
te vestia.
Mtuica,
nmormntare
iicea
grijesc,
dup
a doua î
Isi,
tatlui s6u,
sore
te rog, iea-m^ la tine,
mtuica,
s6'i slujesc, s6 te
s6' fac totul ce'm ve îce,
numai, te rog, iea-m6
Mtua
Domna ns
vin mne; i pe
Fulguleul tai! unde e Isi?
se
uit
n-
der
la tine.
ntiii
lung
la Isi
'apoi
îse:
Aa
der la mama
ta
nu
te
ma duci ?
N voi A VNTUIiTJi
Am
cu greu
fugit de
m6
acolo,
JQJ
urmare
prin
vor primi nd6r6t..
i pentru ce a fugit?
Mi-era dor de tata, rspunse
i
buzele tremurnde
plecnd ochi
Isi
cu
la
p-
mnt.
c i de aci
Mi-au spus
rnd
voiai ntr'un
fugi?
i-au spus?
Un surs amar
Atunci pote
contract buzele.
-era dor de
mama
ta? ntreb btrna cu ateniune.
Da, mi-era dor de
D6r dac i
asemenea dor?
mine
la
te-o
apuca un
N'are s6'm ma fi dor de nimeni!

indescriptibil obosel se
mar
mama.
trit
cnd, uitndu-se
Btrna
fete.
la
citi n
Isi,
se
speria
att de
v6û
ochi
mbtrnit.
Bine,
cci
la
cte
aa
la
primesc,
mine nu
ceva.
comand
e obiceiii
mtua
s6
se
ncet,
ntmple
La mine, trebue s6 ascul
ca soldatul
militresce de
(Jise
la
m'am
obicinuit
aa
rposatul brbatu-meCi.
Forte bine, îse
Isi
cu
blnde.
^ VOA
102
Forte bine îce omul lesne,
vedem,
Mie m trebue s6
face.
n tine. De-a
der de!
fi
numai
sfri
copilul tatlui t6u...
nu privi la Isi;
simi ca i cum -ar
fert pe trup se uit
nici
vorbia pentru ea.

turnat cineva
Isi
ap
des
pe ferestr n cea cea
prea
stat
fi
Mama
runc
mereu
se a-
plngend
mine!
vnnd pe tenSra fet,
a-
ca
i cum
nopte!
eu nu -a
soia,
etl
Tot viea
el;
ultimu- cuvent,
fost
ultima- privire
tine,
credinciosa
erai
camer,
strignd,
cum, de atia an de
mine
e,
ma bine
o! nenorocita de
Pentru tine a
pentru
se
rut,
apoi,
ochii
fost ore
fi
intr
vitreg
pe un fotoliu
ndat
île;
aci?
jlindu-se, îse;
dause
cea umple camera i
se gndia n sine: n'ar
nu s6
esc....
Nu
s6
der s6
faci,
De! numai de a pute ave ncredere
îc.
fi
Vl^NTTTLTJ
fi
calea copiilor
nu
l'a
ta,
tu
calea
ultimu-
de cnd sunt
ngrijit
fi
stat
lor.
gii
ntre
inima
mea ctre
me ctre tatl
s-
fost nimic, ca
île
erai cea d'ntiu
pietr
lu,
el,
Dup
ce
N VOIa V*NTULirt
plecai
mai
tine
sul
furi
la
te creû pierdut, la tine
sbura dorul. i-acum,
nu-
la cie-
more, sosesc ca adus de viscol i'm

ultima lu privire. Ce s6 fac eu acum
cu tine,
aci?....
Mtua
luase
mna
simia tremurtura
ca ghiaa,
fia
IQ^
vut noroc s6
urma
cea
I6Q pe Isi la mine,
mie iubit
resc,
degetelor
mna
Ise
mici
am i
eu un
Ce buntate
reci
mare i cald.
îse
ea
s6-m
de vreme ce n'am
fiic,
a-
copil.
ce devotament! Do-
nu ntempin dup
acesta nici amgire, nici ne-
drag cumnat,
faptului
ntr'ale
s6
recunoscin.
btrna cu cldur
i strng^nd tare mna Ise din ochi creia picurai! lacrimile una dup alta.
Sper
eti,
îse
Plnsul biruind-o,
Mare vlv
stimata
fu n
severa
Isi
iei din cas.
oraul
d6mn
N...
cnd mult
sosi cu nep6ta-
orfan, fiic de 6men despri.
femeia,
La m-sa nu puteau s'o lase! Aa

ma bine lips! Muma vitreg o
N VOIA VENTULUi
1Q4
inea de rSu
aa
tote,
se
giice
ma multe or.
Aa vorbia lumea i se uita cu mult
curiositate n trsura unde se vedea un
chip frumos de minune, palid, cu ochii
mari i triti, prend i ma frumos cu
fugit de acolo de
lungul v61 de doliu ce avea pe cap.
Eh! numai de n'ar
fi
ofticos, bieta
copil, îser btrnele.
In primele
mtu-sa
rat de
île,
bg
Isi
forte adeseori
ferestr
la
s6
de
sem c
retrgea sup-
ridicndu- sprnce-
nile îcea:
D'acum au
ferestre
nceput
pe
la
detept
In tenSra fet s6
se
riositatea;
duse
trecend
cu-
fine
ferestr ntr'u
la
^li
camer i v6û trei

clare n sus i 'n jos i
cnd era singur

ofieri
alaiurile
fcendu- armsarii s6 joce n tote felurile.

ndat intr i mtu-sa.
Sfinte Domne! esclam btrna; d-te
nd6r6t de la ferestr,
cum po
li
sS stai acolo
Isi,
iute,
s6 lai
se scure ochii la tine.
Eu,
mtuica A
!
eu
iute!
Der
pe aceia
m temeam
s6
N VOiA VlSNTULTJi
106
nu cad ofierul la dup cal. La ce s6 li

se scure ochii la mine?
privire bnuitore fu rspunsul btrne. Sub acesta privire Isi se roi i se
gndi
tatl s6u vitreg.
la
Intr'alt
sta
Isi
î,
oglindia uitndu-se
i se
mult
oglind
la
ins
ea
la
cu
ateniune.
mtu-sa
esclam
bre!
Bre!
din
odaia de alturi; te placi, Isi?
Nu, mtuica, rspunse

rumeni,
plac obrajii
Cum
negru.
m6
feta
ochii albatri
mie m
p6rul
am
mine care
plac pe
genele galbene?
T6te sunt
Isi
gsi
la
ppui
plcu ma mult de
copil de
mal
btrna.
îse
tcut
i'
ct sgomotul cetelor de
pe
'nainte;
tcut,
e prea
'nceput casa forte
ceia ce
urm
fcu
se
pru
ca ea s6 se
adncesc i mal mult in melancolia e.

S6 simia att de obosit in ct n'ar
putut spune,
fel
de apatia
Singurul
el
doliG pentru
Cu un aer
cte
dat cdea
fr
nici
un
rost
lucru
era
de
plria i
face
fi
ntr'un
pricin.
crep de
gulerile fratelui s6u.
particular, Isi dicea
In VOA ViJNTULU
2Qg
Nimeni nu se va gndi
port
el
numele nostru.
prea
se
inim
de puternic ca
valurile
ntr'u colib.
lesc
durere tot att
nv-
mrii cnd
Se mira
ea luat de valurile acelea,
anc
c' trece
acesta gndire
la
ca un cuit prin
n'a fost
ci
se simte
trind.
vie
de
ast-fel
chin ntr'una.
nu era de
Trecutul
viitorul
reau att de ntunecose, n ct
cred
un
se
p-
venia s6
mcar
cunoscut
ea n'a
ct
un
ces
ma vesel pe lume, i
n'are s6 cunosc
Cnd se scula diminea venia
ma bine s6 se culce ier. Cte
dat
n veci.
pment
se ntindea d'a lungul pe
ca de
scrisese
dobort
Intr'un rnd
nesuferit obosel.
mame
sele
se 'ncercase a scusa
fuga sa cu mortea tatlu.
Nu
primise nic
un rspuns.
Mtu-sa
acesta
melancolia
vedea pe
de
nu putea s6 sufere
Isi
la aceia
vedere
acesta obosel.
Cnd
indispus
btrna mpri
la
nu
giicea
face
orele
nimic.
île
acesta vine
De
aceia,
forte stranic;
puse profesor de englezesce
de limba
N VOfA VNTTJIiU
frances;
de altceva nu,
fet mare
\Q'J
îcSnd
de sigur o
Isi
nvat
fi
des-
tul nainte.
cutez
nu
Isi
mergea nesciina
din
Cr
s6u.
cri
nu
fr
luate
m-
nici
unchiul
colonelului,
biblioteca
rele,
unde
pn6
Trebuia s6 citesc
e.
tus-si ore ntregi

alegere
spun
s6'
nu gsiau n
nu Tar fi su-
e vorba,
acea bibliotec; lucrul acesta

ferit colonelul.
fr
saSe aezai am6ndou6 i citeau

iO istorii de r^sboie, tractate asupra fortificaiunilor, i cnd bStrna dormia dus,
trebuia
Isi
dicea
s6
citesc
ascultat tot"
v6r fur
lungi
sornicul tchia, bStrna
6r Isi sta naintea
pul
cel
el
visa.
P6rul
el
blond
cel
in crlioni
subiri
zpada
Micarea
sus
bene avea intr'^nsa
mn,
se
care
de crep
'n jos
c6-
n
ca-
citea
resfira
n^gr,
pe gtul
n gulerul
tcute;
cu iglia
lampel i, cu
frumos rzimat pe
plete bogate pe haina cea
alb ca
Ise.
moia
man,
detepta
se
ndat ce nu mal auîa gura

Serile de
mtu-sa
nainte;
in
se juca
aprea
al rochiei.
a genelor gal-
ceva vistor,
mal cu
^^ ^Â ViNTULUi
108
sem
cnd pleopele
sate de
nchideau
se
greutate ore-care.
alb i de strvezia,
att de
ap-
ca
Mna
era
i cum
ca
nu '-ar ma fi btut.
Der pScat
nimeni nu era de fa
pentru a privi gingaul tabel, aa
ochii
pulsul
ce
negrii se uitau adesea
fr
lumin
n colurile ntunecate ale camerei!
Din cnd
venir vro cteva

trebuia s6 le fac
ceiu,
i la conversaiunile crora ea se
anostia i ma mult de ct cnd era singur.
n
cnd
btrne domne, crora
Rar,
mtu-sa
dup
i,
scria
pe
doliulu
s6u
fratelu
n parte,
car,
e,
cole
le
afla
acum i cum avea

Cte
povestia
ea
dat,
u
Isi
petrecere
Isi
acas
Singur,
de
ntreg
rupea pentru
triste.
cnd va ave
la
lsa pe
mare.
pre
ducea
se
rugciunea
din causa
Isi
ct
de
sS'
vin
Isi
scrisor
bine
erau
ea se
ntr'ajutor
independin.
punea la ferestr
ore-care
se
se uita la stelele cerulu.
Im vine par'
m-ar
fi
dor de
a-
cas, se gndia ea; dor de-acas, ca i cum

eu a ave cas creia sS' duc dorul. Acum,
mie nu'm rmne de ct stelele. Colo sus
N VOIA V&NTTJLUi
m6 atept
care
m'a
pen6
la
iertat
pentru greelile
acela
morte-, care
m'a
JQQ
iubit
nerecunoscina mea, pentru c, eram copila
lu.
Dumnedeu
iertnd tot astfel?
fi
Pentru ce pedepsesce
pcatele
n copii
el
prinilor? Cine sS'm esplice aceste multe,

forte multe ntrebri?
Ua
u
se deschise
Bravo
Numa
i mtu-sa intr
ca
nuntru.
vijelia
asta-
^6ti!
frumos de
tot!
ndat
pisicua blnd se ae^ la fer^str i'
ar^t chipul s6 i-1 admire lumea! Eh! ce
s6 fac
un pas afar,
.op
s6 îcl! ce nasce din pisic orec.
cum
mnnc.
brbatumeO! Adic, Isi, i face ie mare plcere

ca lumea s6 se opr^sc jos pe uli, s6 se
uite la tine i s6 t6ce la burei asupra unei
frumusei pe care
scorpia o pzesce î
EI! lucrul dracului!
ar
fi
îs
n6pte.
O! mtuica!
Ce mtuica,
asta?
Nu
scil
s6 te
trist, s6 plngi,
pini
de
.se
m6
rog! Ce va s6
pori ca lumea!
s6 te jlescl,
rupe inima
bietei
îc
s6
fii
s6 sus-
mtui-ti,
N VOIA V^NTULUi
110
'apo ndat ce ea a
restr
op
plecat,
la
te-
pun'te pe cochetrii!
mtuica,
Bine,
e'ntunerec,
vede nimeni; credeam
nu se
ulia e cu totul
pustia.
Firesce
afar
e ntunerec, der cu
mai bine te vegi n odaia luminat.

'apo lene de dorme pmentul! Unde
att
i-e lucrul?
mtuica, am
gata tot; nu ^6u!
vrednic pen6 ma adineor.

Btrna ma bombni niel ca suprat,
'apo er deveni prietinos. Era adevrat
minune ct de mult plcere fceau Ise
fost forte
aceste certe
prea
forte bine, i'
lucru firesc a
de feti,
ea,
trn
de
bine,
care se
sut
ca
judeca drept
de an. 'apo, prin aste
e cineva care se ngrija
de ea i' lua socotela faptelor
urmare,
pe
mtu-sa
strin.
Isi
se
murmur
o iubea,
furi dup
ele pe capul
:
ele
prostnac
simea cu inima b-
certat
fi
vedea
certe, Isi
Se obicnuise cu
cicleli.
n'o
fotoliul e,
fotoliulu,
se
plec
sele.
Prin
tracta
ca
puse branainte
N VOiA VfiNTULUi
Mtuico, cum ai
indrsni!
ai
dac
Dec
Pe mine!
srut
dori s6 te
nu eti cu
minte....
i srut-m6;
i bun eu, de i
cci,
Der haide! vino ncoa

uite,
si
ve^ tu, sunt
sunt
rea.
i m6 i ieri, mtuico?
Eh! bine, bine! a fost ce-a
cnd îc ceva nu
tai
fost! Eti
am
cu toporul;
îs,
nu m6 ma gndesc.
doua î, btrna auî pe Isi cntnd
a trecut, nici
un cntec,
ncetior
'apo
ntrerupendu-1
er lncep6ndu-l.
n fine, veni
v^ra. Isi se
bucur
forte,
cc avea s6 ma i6s la aer. Ea nu scia

îc vera ntr'un ora mare.
ns ce va
Ct trebuia s6 te duc p^n6 se da de
de aer,
nu
Isi
ct tot
afar
barier
te albea
Isi
ntr'una,
de
P6n6 s6 ajung la
de praf, er btrna nu
din ora.
ma putea de cldur, se
cheta ca s6
locuise nici
cmp
dat
îcea
atrag
Ce e drept,
nr6ia,
mereQ
pe
certa
face pe co-
privirile lume.
Isi
bga
de
s6m
to
se uitaG la ea; ba uni se opriau n loc
se uitaQ lung n urm-.
^^ VOTA VENTULUi
112
De tomna,
cum
dului
la
lu
Isi
rochi de bal,
de
dans,
trebuia sS se porte in lume.
mea
Sper, draga
urm,
leciun
multe povee asupra mo-
ve
vesel
fi
îcea
btrna
i c'm
ve face
Isi,
onore.
La
pen
btrna
potrivind pe Isi bombnise mereu, numai
ca s' ascund plcerea ce simia la ventiul bal,
derea frumose
fermectore
de emoiune, nu
Isi,
fete.
pove fcut
Dintr'u ultim
sur,
plece,
auîi
de ct
trur--
mtorele cuvinte:
nu
mama
aa
n ct, prin purtarea ta,
pe lume
faci
s' aduc aminte
de
ta.
Isi
se usca
care
faci
simi ca
fu trist
resun
Talia
u piatr
ea
cea
pen
la
cnd
inim;
gtul
primul vals
la
sbur n dan ca un fluture.

mldios, prul e ondulant,
cprui plecai asupra tinereii

frumuseii e ntocma ca un vl de c-
ochii e ce
lugri, ginga rumenel
ma presus de tote, sorta

toi iopteau fcur din Isi
ca din basme.
obrajilor
e,
despre care
frumusee
N VOiA VNTTJLUi
De
mele ce
dat
Isi
zpad".
de
mri i
cnd era
co-
Cine spusese aces-
unde scia lumea? Surprinderea

ma mult beia de plcere care o
coprinsese; juca ntr'una ca

scia
rnd nu-
intr'un
se da de tatl s6u
pil: Fulg de
tea?
auî
113
tote
zn i nu
tote fetele
domnele btrne
cari stau intuite
pe scaune ar
mncat-o
fi
de necaz.
Mtu-sa nu o cert, cci, cu frumosa

nepoic, ea avusese un triumf din cele mari.
In Isi prea
lucr6z un fel de pu-
tere frmecat, ca
urma
ture din
i cum
tinereelor
plcere,
dnuit t6t
ar
In locul
aci
To!
Isi
fi
e.
plimba pe
danulu veni ns6 patinatul;

s6'
6rm
fi profesori.
de colo p6n6
de
mulimea
celor
adoratori.
Mtu-sa
colo,
de minunatele grai ale nep6te,

ngrijata
mare
Cu
îua.
gsi ir un crd de
voiaQ
scu-
n sala balului tot chinul
i tot durerea
Isi
ea avea
se
mndr
d6v
cam
cari o sorbiatl
din ochi.
Unul dintr'acetia l fcea curte n t(3t

forma. Se numia Rense i era ofier. El
remse.se
26^11
nmrmurit de
originalitatea
8
N VOIA VfiNTULU
114
de cuminia observaiunilor
vorbesc cu
forte s6
Partea ce
nosce s6rta
fetei;
plcea
destinuirile
la
el
prea
fcu pe
acesta
e;
i'
ea.
tenorul lua
inima
Ise deschise
Isei,
Isi
cu-
s6
nu
ma simt acea fric nebiruit care o apuca

totdûna cnd vorbia cu un strin.
Nu
d6sc
trecu mult
la
fa,
chiar
el,
de ce? nici ea nu
Pe urm,
simt
dup
el
i Isi ncepu s se gni cnd Rense nu era de
nesce
cnd
fiori
'Iu
scia.
vedea
ncepu
s6
necunoscui; se ascundea
perdelele ferestrei pentru a se uita la
cnd trecea clare.
Era
iubirea,
sese n inima Ise, n
ca or-ce
prim
ce
obiectul
are
e
modul
i puterea dumneêprim iubire, de i

un lucru forte terestru i n
e
acesta
ma multe rndur nu merit adorace' jur

inim ten6r, n prim-
cele
iunea
vera nflorit a
ilusiunilor.
rnd,
mie
cel
iubire.
Minunat lucru
esc
ptrunma firesc,
curata iubire care
Peste patru
vom
île,
îse
Rense ntr'un
ave ultimul bal; te rog,
cotilonul.
d-m
N VOA VN-TULXTi
urm,
muma
intr'alt î,
veni in
visit
ascunse
dup
mtua
la
115
Kense
lui
Acesta se
Ise.
u.
Visitat6rea
prea
f6rte ncurcat,
tui,
I drese glasul de mai multe or, i'n fine

cuvntare lung din care se n-
ncepu
elegea
mna
dr
Ise,
c nici u
nvoirea prinilor
tnr
gnd s6 cer
dat nu va cpta
nici
dat. Isi e
s6u are de
fiiul
da,
frumusee pre
cochet pr6 mult curtenit
pr6 de lume,
strlucit6re,
admirat, pentru a pute face

cea pacnic a cminului conjugal.
Isi,
îcea
muma
femei
care
cinstei
pe
lu
Isi
prbuit
logodit,
minunat pe care nu trebuia

puin dup prerea i voina
Isi;
e feta une
prsit drumul
plecarea
el,
era roia de necaz.
s'o
v6d
partit
p6rd,
cel
chim
pe
el.
btrna
Isi
s6
Afar' de
n nenorocire.
acesta, fiu sea era ca
Dup
'apo,
c ea nu voesce
virtue;
fiu-s6ti
Rense,
de timpuriti a
fericirea
veni n
camer,
era galben ca c6ra, avea tot acel aer

trnicios in ochii
Isi î*se
scurt
i
i
'mprejurul gurel.
rece:
8*
b-
N voi A ViiNTULUi
jg
am
Sciu totul,
ascultat
u;
la
VOI pregti rochia de bal.
Der,
Da,
Isi,
ma vrei
mtuica,
mergi?
der numai f-
vreati;
vom pleca ndat ce' voiti

gduesce-m
sunt obosit.
spune
In acea ser, Isi fu ma frum6s ca de
obicei.
Acesta'
meu
ultimul
i îse
bal,
trsur.
ea ncet cnd se dede jos din
Danul nu rumeni de rndul acesta

ochii singuri
braji e;
crbuni aprini. Voia
dup
tocmai cnd
cu
strluciau ca doui
ved i
sS'l
intra
s6
acolo.
Rense vorbia
persona att de viu n ct
v6û pe
furi
jumtate deschis^
care era pe
el
o-
nici
nu
Isi.
Bine,
Rense drag,
esci
copil s6 te
namorezi pn6 peste cap de acest frumos
Fulgule de zpad'^,
care
n'are familia^
nu e feta nimnu, aciolat aci Dumnezeu

sci de unde... i'n timpul acesta, logodnica
ta te
atept.
mie pe
mea i las'm
Ia
tu pe
Isi,
pe frumosa ,,Fulgule de
Nu
pot
logodnica
eil
s6
te
las
te
zpad",
arunca
N voi A VNTULUi
ntr'u
ast-fel
de nenorocire; ce? n'a ochi
s6 ve^ ct e de cochet.
poi
s'o iubesc,
der ca s'o
E da, dec ar
Se'nelege c va
cu
fi
tept numai p^n6
117
fi
se va
Pe
ie
aa
fet
de soia, nu
!
putin!
cu putin; a-
mrita!
Cre^?
Ce curios
esc! Las'o,
d' drumul;
de disperare va kia pe altul, i cnd cu

acela va fi destul de desperat, ei nainte'
i consol6z-o. Se va lsa a fi consolat, \6y
tu nu te vei lega.
Esc sigur?
Te prin^?
M'a prinde pe
Fi
cu
a cui fet
Xu
mea.
Gndesce-te,
Ce p6te nasce din aseme-
este.
nea (3menl. Ce
fericirea
omule!
minte,
a uitat
povestea cu m6rul?!
cade mSrul departe de pom.
Oh
numai de
aceia de ochi, nesce
n'ar av^ blestemaii
ochi cari par a
ût fundul unei prpstii, ochi de

se
om6r
la
om
v6-
care
singur.
N'a grij, n curend ea se va arunca
ntr'acea
tine
fi
prpastia,
fund.
numai
s6
te
ve^^ pe
N VOA VfiNTULU
118
Rense suspin.
E
zn!
Da, da! zn; gndescete
la Io
la cele-Falte,
Ambii brbai se
Haidem, mtuica, acas
nit, îse
Toi
de
mtuei
Isi
buze
era
rug
Rense o
cu
palid
Vrei
nc
forte
mult.
stea,
ntr'a-
acei ochi
acele
Ea'l
m-
privire rece ca ghiea.

s6 plec,
Se coboria pe
cnd
ma
preau pironii ntr'un punct, i

cari preau de marmur!
i
sur
sunt oste-
sele.
dev6r ochii i-erau forte obosii

cari
o nconjurar rugnd-o s6
o vedeau
Danae^
la
un Joue.
deprtar.
fi
repei
ea.
scar cnd
dat Fulgule
'Iu
de
auî
pi-
zpad",
stea
nu' ntorse capul i dispru ca
rtcitore din ultimul ei bal.
n dimin6a urmtore, Isi fu deteptat
din nemicarea in care se afla de
scri-
sore de la frate-s6u.
Wolfgang
ma stea
fuge
acolo,
ceia ce,
c; dec va fi s^
lun, apoi
la col, nc
de altmintrel, fcea tot
spunea
una pentru tot lumea.
N VO!a ViNTTTLTTi
Mtuica,
îse
am
eH ceva parale?
ieii
de unde sunt?
s6 le
Isi,
\\Q
te rog,
cum ai
cnd ve
i6
fi
spune-m
pute s6
le
major?
Ma 'nainte nu?
Ba
da,
Peste opt
dec
te
île,
Isi
mrii.
logodnica unui
era
domn Von Rune, un brbat cam

sbrcit i cam burduit.
Copila mea, îcea
cam
chel,
mtu-sa,
d6r tu
nu'l iubesc de loc!
drag mtuica,
ce face cu asta,
nu sunt toi aceiai. Iubiceva ridicul. 'apo, eu nu pricep
or el or altul,
rea
cum
p6te cineva
Nici
de
iubi.
dat
zpad^
ma ,/ulgule
îua nune.
nu
Isi
de ct n
Adusese
pe
frate-s6ti,
gimnasiti alesese pentru
in
s6'l
loc
de
va mal îce
apoi de sigur va fi un
spusese ce
c ea avea acum
el,
mam, i
nainte
Mtu-sa
fu
c, d^c de
singur pe lume,
om
nerecunosctor.
plnse cu lacrimi ct pumnul
cnd gingaul Julgule^ de zpad^^

îua
male
bun
de
el calde,
aci
la ea.
d6c
L'ar
fi
privire
topit
cu
aruncat
lu
lacri-
asu-
N VOIA VNTULUI
120
pra
d-lu
Von Rune nu
Tar
nghiat
fi
din nou.
Domnul Von Rune
mira tot cum
se
altdat se schimbase ntr'u statu de marmur, care la

tote îcea da^ care prea c n'are voin,
strlucitorul meteor
de
care se purta cu demnitate
i elegan, i
forte rar surdea.
Locuiau ntr'u vil aprope n care
el
lsa
forte adesea singur. El nu avea

una din acele temeri de cari ce doui
tineri vorbiser n s6ra ultimului bal la
nici
care fusese
t6n::nile
Isi.
Lipsia cu
filele
cu sep-
De ma multe or,
la cri,
fr
de-acas.
plti datoriele fcute
plng,
fr
s6 se certe.
ma mult certe
I-ar
fi
neruinare
ma mare. Merser
ast-fel
tot mncat.
ct cu ce s6
in
lu
ntr'u ser, cnd
a'
cere me-
din ce n ce
penS cnd starea
Nu' ma rmase de
pe frate-s6u
nu avea trebuin de
singur lng
plcut
pltesc.
Totui, acesta nu'l opri de
Ise fu
scene de ct liniscea cu
care ea scria bancherului s6
reu parale cu
Isi
s6 se
la
col. Ea
nimic.
ea,
lamp i
ca de obice, sta
se gndia
peste
N VOtA VfiNTUXTTl
^^21
puin avea s6 fi i Crciunul, ua se

chise i nuntru intr un t6n6r nalt.
vede
sbur
lui
mna
puse
Isi
pot
Ce i
n dreptul lampe ca s6'l
urm
pe
braele
strignd
s'a ntmplat,
Dumnezeu! ce?
fost
Wolfgang
fratelui s6tl.
spune n numele
acestea
'
cuvinte ce rosti uitndu-se la

fi
des-
fur primele
el.
Trebue s6
ceva gr6znic; spune.
El se
ls
cad
s6
pe fotoliu pe care
m6s,
plng
amar.
cu
i ncepu s6
ingenuchi nainte- i se uit la el
ea seduse ma *nainte, puse braele pe

capul pe ele
Isi
cu durere.
te
am
Wolfgang,
pe lume...
numai pe tine
cumnu
va a fcut
spune!
îse
ea,
ceva r6u?
acela
N'am fcut nimic alt r6tl de

c m'am nscut pe lume, îse el
lndu-se; der acest r6u
Cine -a spus?
ct
scu-
nu e ore destul?
esclam Isi.
Wolfgang se uit lung
la
sor-sa 'a-
poi îse:
Scial
--
Nimeni, v6ûsem ns-mi.
Aa
i
d6r,
tu? Cine i-a spus ie?
s6m6n ntr'adev6r
ace-
J22
pe
luia
care
'Ô*-*^
VfiNTUIiTii
ursc
'Iti
cu
fr
foc
margini.
-ascunse obrazul cu manele.
Isi
Acum
i am
am
de curnd
m6
voit s6
omor. Der
ma bun, dac vrei s6
m6
ce sunt
aflat
am gsit
ajui,
ceva
nu cost
mult.
i ce pot
VOI seri
Mult nu pot
e,
s6 sciu
eu?
eil.
s6'
dau,
nici
eu nu
ma am.
Aa
fericit!
îse
du-se prin
Isi,
der,
cu
el
cas
tu
esc
fericit,
forte
amrciune, plimbn-
de colo pn6 colo.
spune,
cum
s6 fac
etl
pentru a
m6 schimba i a nu ma semSna aceluia?

duc pe mine pocii cnd m6 gndesc
tura acesta.
P6rt-o cu cinste
Wolfgang rise.
Eh
da!
cum m6
s6
îse Isi rugndu-se.
voiii
pricepe
eu!
nu va ma trebui
aud îcendu-mi-se cum? dumneta aa
numesc cum? Tatl dumitale nu te-a
Acolo nsS unde

te
m6
recunoscut,
turi de
duc,
ap.
de
semen ca dou6 pic-
N VOA
El
er
Oh!
VNTULUJ
J23
rse.
nu
rde,
frate!
îse
ru-
Isi
gc\ndu-se.
Ma bine s6 ri^ omul de ct s6
plng copilresce;
Isi,
m6
cnd
fcut
der
chipul
drag
t6Q,
privesc cu atta durere, m'a,
isbucnesc in plns. Haide,
Isi,
vino
cu mine, mbrac-te cu haine brbtesc

s6
plecm mpreun.
Nu
pot,
i nu vreatl s6 dai dreptate

c i eu voiu deveni tot
la minte ca mum-mea.
acelora cari îc

att de
u6r
rSmas bun, drag surior,

ea plec; i acela din noi dou cari in timp
de un an nu va seri celui-ralt, s6 se sci
a murit.
in
Atunc,
S6 se sci
a murit!
îse
Isi
ca
vis.
Wolfgang o ma strnse nc
dat
la piept 'apo plec per^6ndu-se n noptea
adnc.
Trei île dup acesta, Isi nu putu s6
mal sufere neliniscea i plec singur la
pot.
Cerul
era
ntunecat de
fumurii ca plumbul;
inghiat.
pmntul
nesce
era tun
nor
de
^^ VOIA VfiNTULUi
124
mergea
Isi
btea
iute n contra vntului care
ma tare. La pot gsi

una de la Hamburg i alta
din ce n ce
dou6
scrisori,
de
un
la
loc necunoscut.
btea i ma tare;
fulgi de zpad cdeau pe pment. Scrisorile puse n buzunar
nu' dau pace. De
aceia,
mna n buzunar i lu ntiti
pe cea de la Hamburg in care citi:
,,Acum poi sci ce sunt: sunt maLa
'ntorcere ventul
bg
rinar
poimne
plec
numesc Wolf Gang,
semna
cu nimeni.
ier. Fratele
el!
Ah!
se gndi
Pe cnd
i ma
teu^'
^,
M6
Java nu vo ma
acolo
voitl seri
de ce nu
m'am
dus
eu cu
Isi.
citea ventul
tare;
ia
la
De
ridica n
fulguia din ce n ce
sc6se
direct la Java.
doua
ma des.
scrisore.
Brbatul meu
Isi.
Totu
Acesta îcea
se afl
n nchisore pentru datori,
deschis eu scrisorile
bat
Zpada
ncepuse s6
sus pe
de
Isi
ast-fel
tre
lile
de aceia -am
car ati sosit
pentru
Prima era subsemnat de mna dumitale numai cu numele de Isi; a doua

el.
îcea: soia
ta,
Luisa Bune.
N VOiA VfiNTUIiUl
125
^Nimeni nu are dreptul s6 se numesc

^soia lu afar, de mine
ca dovad -a^ltur aci actul de cstoria. De aceia, te
d6mn, pentru ce te numesc ast.,fel? Fost-a i d-v6str nelat ca i mine

.,i'ntr'adev6r el s'a cununat i cu D-v6str?
Trebue s6 hotr ce e de fcut. Putem
s6'l
In judecat pentru bigamia. Der
atunci va fi nchis, er eu rem pe drumur i'n srci-luci cu trei copii. Ce
;,s6 facem? Atept rspunsul dumitale.
.,
ntreb,
dm
.,
Bertha
Vntul sbura
bui pe
Ea
p6t
vin
minute
vijelia
simire
pen6
deschide.
intr
salonaul
ntocmai ca
Trei copii mic! îse ea
apsndu-
Infine,
i pr-
scrisorea
stete cte-va
zpeê, p6n6 s6'
cnd se
de zidul casei sele cnd tocmai
Isi
ajungea.
mereil
Ruyie^^
strin.
o nu!
templele cu degetele; tre copi!

s6 nu fi tot
Fr
P.erthel
s6
aa
se
de nefericii ca
mal
gnd^sc,
Rune c, pentru
tjii
va
parale
peri,
l
ei
Isi
iubirea
scrise
copiilor,
nu i se va mal sci de urm i

va trmite ndat. Apo scrise
N VOiA ViNTULUi
126
omului
de afaceri
casa cu mobile,
ca,
oraul
Apoi
cu
tine.
Isi
scule
telegrafia fratelui
fcu geamantanul, lu
actul de
nascere.
ore-care
la
eu
i eû
pe'nserate.
U frunz
duse n
cnd
lu,
produser
e. Se scul
uitndu-se
pom pe zpad,
rotogolind-o
cs-
Actul de
chipul
ferestr
la
dintr'un
parale, ceva
gura sobei,
rumenel pe
ningea. Era
clu
viu
sob; flcrile
sta ngenuchiat
apoi
s6u:
Isi.
toria 'Iu arse
er banii
tot,
N...
trsur,
vengi
s6'
trmit domne Yon Rune
ce va prinde s6'
n
ruga
i'l
cum
uscat
vntul o
ntunecata
lu
de-
prtare.
Aa
Curnd
Porunci s
sunt i eu! îse Isi.

dup acesta, slujnica aduse lampa.
chime
u trsur,
plec pn
mantanul, îse
din apropiere
ceiu
cec
de
nainte
pe
nchise gea-
un ora
de a pleca ma lu
fotohul
la
e.
eênd
vSû n ogUnd.
A! cochet! ochi fatali! Murmur
ea ridnd: lumea va îce de sigur: ntiii
ruina, pe urm un tenr intrnd noptea
ridic ochi
se
N voi A VfiNTULUi
la
mine,
peste patru
nu
scie unde.
ca
mama!
vin
Da, da; vrei s6
acum
p6n6
vijelia
voiii
m6
s6
m6
Isi
spun
s6'
lu
slugile s61e,
la
gar i
îse Isi;
apuci,
liniscit...
m6
ntocmai
rostogolesc! pe or
gsi un t6rm
de-a put s6
Venir
duduia n ferestre.
eH n'am nefericit pe nimeni....
mam!
nimeni
eu fug,
mama
ntocmai ca
Afar
Surdea.
île
127
prietinesce
plec prin
i unde
Cel puin,
O!
mam,
ve^.
trsura
îua
viscolul
e la scar.
bun
de
de
la
zpad
de acolo cu trenul accelerat pieri
n ntunecimea nopii.
^kî
II]
SIMPLU DE TOT
26311.
SIMPLU DE TOT
Miculi! am
du'l scris6rea,
plns att de mult
-acum
in ct
sunt tot gre de lacrimi. Cred
citin-
'mi
ochii
am
plns
t(3t n6ptea.
D(3mne!
eti
cum
vei
n'am incredere
nu' spun
n loc
fac r6u
cnd i
nu trebue s6 v6^,
cu
sunt
mal e ceva care'ml ine

cnd m6 pun s6'l scriu. Iml
de capul meii,
m6na
tine,
drag mam, acum nu mal
ve^ tu,
pare
putend tu îce
cnd eG mor de dorul t6u! Cc,
nimic,
mna
in
fi
s6Ci
scriti
ceva ce El
ceva care ar
plngere in contra
esc totdûna
tu
nu
Lui.
se-
M6
vel pricepe de
9
SIMPLU DE TOT
132
loc
mi se par mie att

eu ins'm nu o pricep.
surit lucruri ce
de grele; nici
Tatl meii
era att de
nobil
de de-
un defect; erai totdeuna de aceiai prere.

Deci, cum s'o fi putnd ca omenii cari
se iubesc s6 nu fi totdeuna de aceiai
prere. Cci no, drag mam, ne iubim,
svrit, n'avea
nici
de sigur ne iubim forte
mult,
iubirea nostra e cu
deosebit.
totul
modul nostru de a vorbi
ceia ce unuia pare
'Iu
judec drept
M6
Lu
place
ce'
ntr'a
sem
urm
re!
mele.
nveselesce;
sunt
Nu
citesc
nedibace.
uurin
care citeam
cu
Adesea ori l neleg ru, ma

cnd suntem naintea strinilor;
vine certa, rsplat a
Der tu
nici
ce'lu
cam
t.
pe
cu
scii,
drag mam,
dat n'am
ca
dori s
el
ascund
putut duce,
acesta
nu bage de
sem
nepricepe-
avut cu mine rbdare cu carul.
aa
e deosebit,
forte firesc, ceM'alt
rsputeri s6 citesc n ochii
acum
cu aceiai
n e
Chiar
extraordinar.
silesc din
insa pn6
der chiar
etl la
er
Acum
cert
tu
ns,
cu or ce pre,
sunt simi-
8IMPLTJ
tore
DE TOT
necjicios, de ore ce
mult blndea
laud
el
33
forte
supunerea.
i tac; simt ns6

i m6 slbticesc. Poi
Deci, nghit n rnine
aa m6
prostesc
tu s6' nchipui ca feta ta s'a fcut timid?
Nu
aa
nici prin
gnd nu' trece!
Alt dat spuneam i vorbiam

'mi trecea prin cap; lumea rdea i
tot ce
se bu-
t6t casa se'nveselia cnd intram eti.

Acum, m6 uit ntiii n ochii lu Leon,
i dup ce m'am uitat, simt c m6 pr-
cura
sesce curagiul
ndat ce deschid gura,
i,
isbucnesc ntr'u prostia mare.
Pot s6'i jur
nici
dat n'am
fost
bl6g!
att de
Acum
dame
cum dou6
verst vorbiau mpreun de
ascultam
de curnd,
t^n^r femeia, pote
mine,
chiar
de
una;
femeile
de
nu's sigur.
Aa
nere
e,
amuesc
îcea
adesea,
de
mai
cele
ti-
nainte
fuseser guree ca val de lume.
M'am
gndit
mult
EraQ multe atunci
gura nchis nu stai,
hohote
la
aceste
cas
cari
ba
anc
cuvinte.
numai cu
rdeati
cu
mijlocul unui cerc de tineri cari
SIMPLXT DE TOT
134
se strnseser mprejurul lor.

jind la glumele
bine
cc sciu
la spiritul lor,
puteam
etl
Ascultam cu
aa;
fi
der cine
m^
scie aci?
Ba anc,
brbaii
chiar
deau tot cu glume

le
prea
forte bine
i
i
cu
lor le
rspun-
iretenii,
er lor
rdeati
i ma tare.
i ncepu s6
Leon se duse i el acolo

petrec i s6 rd cu ele.
Cu mine de ce n'o fi r^Snd? Mie
dat
n-
m îce:
Ah!
i ^6ti!
frate,
nu
fi
aa
copilr6s!
nu erati att de istee la vorb, nici ma frumose ca mine;

se pricep nsS a se pept^na ma bine, mnuesc evantahul ma cu dibcia i au cunici acelea
ragiu s6 se uite drept n giuru-le.
Oh! acest
etl!
De a pute
sunt urcios
s6
numai de l'ai ave

m6 conving
nu
fac
curagiti,
eu plcere ome-
cnd stau de vorb cu e!

Der ce s6 spun? De clStorit
nilor
torit destul,
riele lor,
s6
der
cu att
lor
ma
fi
s'a
urit
puin
le
am clcu cl6to-
vor plcea
au^ de ale mele. Ce-am citit eti au

i e i ati cscat mereu, or n'aii
citit
SIMPLU DE TOT
Coconele cele btrne m
nimic.
citit
sfaturi
de gospodria
ce s6 fac ca s6
vel
am
Va de mine
de un an de
fi
curend
esclam
île,
nici
copii.
ele
mritat
mcar bnuel
mum!
i m6
m6
uit n giuru'm s6
vr'una care s6 se uite
mam, i
dati
s6u m spun
case,
La aceste cuvinte eu
curc
I35
la
roesc, m6*n-
v6d de nu
mine cu och de
creia s6 pot cere sfaturi
s6'
nu e nici una!
Intr'un r6nd, una m6 ntreb dec nu
da, cci
mi-e dor d'acas. Fcui semn
nu puteam vorbi. Atunci ncepu s6'm vordeschid inima.
besc de cum
mele timpur
i-era e
ale
dor de
acas
n pri-
cstoriei.
Pe urm, Leon m6 ntreb despre

vorbisem. R6spunse
ce
mi-a povestit tine-
ncrunt sprncenile i îse:

ar fi putut ma bine s6 tac!
i ^6ti! nu'ml spusese nimic necuviincios.
De unde cunosceam eti trecutul?
Leon trebue s6 scie multe rele din ale
<3menilor, cci vorbesce cu atta despre
despre e, i ma cu s6m despre feme,
in ct totdûna m face rSa. D6r d6c e
reele
el.
El
SIMPLU DE TOT
136
aa, pentru ce s6 amestec n societatea

lor, de vreme ce le dispreue att de mult?
Brbaii sunt
nu pricep de loc
Bunior, e nu sciu
E
nesce
alt-fel
de ct no.
u grmad
de lucruri.
cu totul
ne pricinuesce
durere,
minutul gsesc cte ceva care

nici la locul lu
cios,
brbaii nu pot
dtori,
obosela,
pic-
i'n
tot
este.
nici cuviin-
Cte
dat
de ostenel;
suferi acesta, devin
nerb-
anc dec vrei s6 le ascunzi

apoi devin i mai nerbdtori.
ba
Nu sciu d6u!
i uor de a
ple
nu
de obosit de ca^
esc att
ne
ceia ce pe noi
fi
lor
li
se pare forte
nsurai
pentru
sim-
nimic
nu se schimb, pe cnd pentru no, totul,

der sci! totul se schimb. No nu ma
suntem aceleai fiine ca ma 'nainte.
O! mam! pentru ce nu se pote s6 fi
s6 rSm totdeuna
fet?!
M6
podidesce
cnd aud pe unii vorbind de luna cea
rsul
i cnd v6d pe inerile fete arênd de dorina de a sci ceva asupra acesde miere,
tor
fericite
cele dulc
de miere,
Cnd
te
timpur!
Acas'
lng tat i
er
mrii,
ani
sunt
mam
scur
septSmnile
lunile sunt
ca
dilele.
atunc filele se fac ca ani
SIMPIiU
DB TOT
0! nu poi s6' nchipui
137
m6
ct
simt de
btrn, der sci b6trn! M6 mir cum de

nu m'am sbrcit pn6 acui, i cum de
n'am
anc,
albit
att
pare
c's
de
btrn.
dori forte
vesel ca
mult s6
tot att de
fiu
mam
mai 'nainte, scii,

ca atunci cnd sriam peste mese
scaune,
m6
m6
alergam
gndesc
la
pe
n'am spus
lui
Cnd
^6u!
crede-m6,
i cum
pentru mine nesce prietini

Nici
peste
picior6nge?
picioronge,
trec lacrimele, ca
drag,
ele ar
fi
fosti
vii.
Leon nimic despre
dibcia mea de-a da fuga cu piciorongele,
cci cine scie ce ar îce.

Acum, la or-ce m6 gndesc: der Leon
ce are s6
îc?
Pe urm amuesc, ier lu

se ursce
cu tcerea mea, dup cum v6d f(3rte bine,
cci casc i se duce de'i iea gazetele.
Ochii mi se umplu cu lacrimi ct pumnul,
i'ml spun mie ns-mi cele mai mari prostii.
Miculi drag, ce se vorbesce cu brbaii? Tu i cu tata v6 turuia gura de nu
mal tceai; tata nu csca nici
dat, i
nici nu lua s6 cit^sc gazeta de ct numai
i
SIMPLU DE TOT
138
Cnd era ora gazetei. Din contra, pe Leon
î,
v6d lund pn6
'Iu
rescitit
dup
ce a
citit
care le-a
gazetele
dat diminea. ntr'u

plecat, am luat gazeta i am
dat;
cutat s6 vedem ce ma citise
cnd colo, era un discurs anost asupra
drepturilor vamale de import.
Va D6mne! cum m'a podidit plnsul!
Pentru ce el ascult cu plcere alte femei
cnd
ele
casc cnd
vorbesc de
ele,
pentru ce
vorbesc eu de mine?!
i eii sunt pr susceptiDer pote

bil, nu e aa? M'a rsghiat ns6 att de
mult,
drag
mam!
-aduc aminte cum, sera,

minului,
ngenuchiam
naintea
ta
faa c-
i m6
jucam cu manele tele, i' spuneam la poveti frumose, 6r tu pe urm m povestia

altele i ma frumose? O! ce fericit eram
atunci am6ndou6, una cu alta!
Cnd te visez pe tine, totdeuna perna
mi-e
ud
sfaturi,
de lacrimi. n
der
m6 detept
piua,
gur,
cnd
fr
esc
cesur
i nu eram
fi
vis,
adesea cer
tocmai
s6'm
da,
auît nimic.
ntregi
stau
mereu
obicinuit a tri ca
sin-
SIMPLU DE TOT
I39
pusnic. Firesce Leon se bucur cnd simte
dor
m-e att de
êc de or alerg la
el.
D6y
or
p^n6
cnd te da
colo cu
lung
el
s6
de dou6-
v6d de nu vine
nu se gndesce ct de lung e
el
îua, chiar
colo
de
trebi
gospodrii.
ale
Or-ce
cnd
ore
dou6-spre-êce
ct
alergi de
omul I aduce aminte de cte greeli

de cte prostii a fcut i se cert pe
nsui p^n6
se ursce.
n timpii din
mare
tot
in ct m
grea
urm,
uritul m-era
gre
venia
d'astea.
la
i
el
de
ma
gndindu-m6
nesuferit
urtul
asta!
Lu nu' spun nimic,
rspunde
Oh! femeile;
cu:
;,capriciele"
cci de sigur ar
t(3te
cele-l'alte
nervii"
vorbe urte
ma nainte eu nu le cunoscusem
de fel. Cci, spune mcar tu, drag mam,
avut-am eQ vro dat nervi i capricie?
I-au^ minune vesela i rumena ta Susnic
pe
cari
s6
aib
capricie?
M'am
cercetat
pe mine
Ins-ml cu deamSruntul, d^r nu m-am gsit nici unul. D6r ml-e

fric,
fric nepriceput, pe care nici un cuv6nt nu o p6te
descri.
SIMPLU DB TOT
140
se
Manele mele sunt att
de slabe,
subiaz i nglbenesce,
devin,
pue- de se pote, palid! pSu!

m vine a crede
nav,
am
care
sunt
am
nfine
adesea
ntr'adev^r
bol-
sunt
cancer la stomac, seu
ftisic, seu
faa
nchi-
spaim
ceva de
va trebui s6 mor. Ier Leon, m
de
îc
nu va sci ct de mult Tam iubit, cci

n'am sciut s6'i probez acesta i nici sS'lu
fac fericit.... i atunci, va r6mne fr femeia i fr copil, tot singur ca i ma
nainte, o srmanul, bietul Leon!
i m6 mhnesc din suflet cnd m6 gndesc ma cu sem
el nici
dat nu
eu,
va
sci
ct de fericit ar
putut
fi
fi,
dec
ar
i mai mult iubirea mea.

Credeam c'l voii nvSlui cu totul n
iubirea mea, el ns6 nu vrea; Leon nu e
fi
dorit
nici
mngios,
ast-fel
devin
nic dulce la fire.
eu rece,
tocmai ca dou buni
er
vine
dec a
a
fi
crede
isbucnit
c
i
ceM'alt tot-
i amendou
nimic din cele ce gndesc.

m
suntem
numai
atunci
camarazi,
unul e totdeuna pe afar,
deuna singur acas,
V6g[endu-1
Cte
nesciind
dat,
ma
bine
ar
fi
eil
ca ma 'nainte
fost
SIMPLU DE TOT
dec
-a
fi
rspuns cu aceleai cuvinte
fi
i muctore
ironice
fi
141
suprat de
cuvintele
la
S'ar
lu.
nu
der totui
sigur,
s'ar
urt.
D6r ve^! am
cart n cstoria,
i u groz
m6 jurasem
fric
ct
de
mcar un
norior s6 nu turbure cerul

senin al viee nostre casnice; -acum,
uite! nbuire sub acest cer senin, i n-
nici
dui de
s6re
dou-tre nori
ins6 e pre trziu

in
ct nic norii
urma urmelor,
de praf. La
nu ar
face r6ti de loc.
N'a plouat de atta timp
nu
ma pot aduna.
se
m6 supr
Cnd Leon spune ceva care
adnc, eu totui surd prietinesce
i m6
nimic
m6
mndr
simt
foc
pot
altarului
supus
cc nu
uit,
devenit
c voii
fac ndat,
am
s6
am i jurat naintea
ordon ceva, eu
cnd
îc
el e
Mi se pare atunci
nu pote s6 m6 supere. Sunt att
de ascultt6re, att de ridicul
de
nu
stpnesc.
furios
Acum
sciu
aa
cum
^6ii!
Cnd
numai
fi.
afar
uituc de
ct
se face
un crd
la
de vreme!
)6ii!
Cum
c's bogat numa
puteai tu s6
m6
suferi,
in
cusururi!
drag
mam?
SIMPLU DE TOT
142
mama
E! da, der tu erai
meu,
nc,
i de
m6 i
gseai tote
aceia
el,
cunoscea de
pen6 acum
un an eram
sunt i eti pe
nu
nici
scia
m6
cum
s'a
Ore pentru ce -a nchipuit
lume.
iubesce?
S'o
nelat i'n asta,
fi
ba
firesc;
i m6
crescuse
mic. Pentru
strin, el
nu brbatu-
er
nelat n totul!
Cnd dorme,
m6
ochii nchii
optesc
de a pute
ncet:
loc.
aa
de
datt^,
nu ma
s6
mine
mam, cum
Ah!
lung
uit
s6
fiu
fi
m-am
s6 dispar
pe
aci,
ca
fericit
cu
dorit
mortea
alta.
drag mam, pe
nchipue-,
or!
e cu
la el;
urmare nu m6 tem de
s6rman brbat! nu mal
s6 te scap de mine,
s6 te scapi de
de cte
prin
Susnica dorindu- mortea! Nu'

s6 mori? Der nu rde, drag
cci asta'i curatul adevr. Sunt
vesela ta
ore
mam,
r^
desilusiune
pentru tot lumea,
desilusiune
ca s6 deviu
de femeia,
mam,
-era,
spus
mie
sunt
tine. M6 crescuse
soia desSvrit, un model
pentru
cum fusese i
lucrul e att
u
u
la'nceput?
de greu?
mcar
tu.
Scia
cum
ie,
or
nu
de ce nu mf-a
ceva din multele
ne-
SIMPLU DB TOT
numratele
suferim
bun i
att de
de binefctore
m6 gndesc la tine,
prpdesc de dor.
p(3te
de
dor
-era
din picior
se
i m6
pune
silesc
sci t6te
acas?
cnd
m6
acestea?
muc
loc.
ce fceai
batista,
bat
a'nghii acel nod ce
i nu
n gt
capul
mum,
eu nu'l iubesc de
cnd !-era dor? Eu mi
mi
s6
par 'c 'mi vine s6
Leon de ar
Ce-ar îce
Ar crede
s6mi ascund
dori
acolo in cldura' de
in s^nul t6ti,
ie
trebue
ce
grij
mam, a
O!
lucruri
I43
vrea s6 se cobore.
momente nu pot sS'mi sufer frum6sa mea cas i de m6 pun s6 privesc

la fer^str, par'c simt c'mi vine nebunia.
In acele
Atunci
las
vine nuntru
tunerec
perdelile,
t(3te
6r
vede, îce:
aoleo!
tot,
ptrunde iari
lumina
rece
eti
ii
îc cu
i fumur
cas, din aceiai uli,
pe aceleai lucruri, tot pustia,
ce n-
Deschide
l6Y
Leon cnd
tot anoste.
blnde:
Ai astzi mult de lucru?

ntrebare care de sigur nu e de ct
fir^sc i inocent. El ns6 rspunde:
SIMPLU DE TOT
14^
Nimic din
cele ce ar pute s6 te in-
tereseze.
'apo,
Eu
citesc.
plec,
or
statl
i m6
m îce: d6r ce?!
Se nelege
una cnd
el
m6
el
uit
carte s6
pen6 cnd
nimic de fcut?
de fcut ceva totde-
nu e acas; der cnd

nu ma mi-e mintea la
Pote
soia.
i m6 atept
cum n'am
iea
uit la el
n'a
am
E r6u aa, drag

cum se face. iu
bun
or
mam?
sS
eu sunt cam
la
altceva.
nve-m6
de mult
att
este,
deci
flti
nting
totdeuna ca lucrurile s6 fi
cum
gndit eu, er nu
sunt ele
din firea lor.
Nu sciu ce-aveam altdat

dat
nu mS gndiam nici
care
de altmintrel,
de
bun
era
att
n cap, de
la
mriti,
de
departe.
dat se apropia att de cu'apo

rnd n ct m6 rtci cu desvrire.
De sigur, drag mam, eu nu eram
anc copt s m6 mrit; trebuia s6 ma
atept seu s6 nu mS mrit de loc. Pote
c defectele mele deosebite nu m6 las a
deveni
le
spui,
cte
seu nici
nu a
dori
soia.
Ar
fi
tu pote nu
trebuit s6
le
s6 te ntreb,
scia!
aa
mi
Ah!
cu gla-
SIMPLU DE TOT
pe jumtate,
sul
cnd
ar
J45
ntunerec n
fi
cas, rzimndu-m capul pe sinul t6u, i

ma multe ghicindu-le tu de ct spunendui-le eu.
departe
Mam, mam, drag mam, ce

esc de mine
A dori s6 m6 ghe!
pisicu i s6
muesc pe genuchi t6 ca
adorm, i s6 dorm septSmn d'arndul.
Ore ce? n'am s6 te ma revSd eu in vi6?
M-a spus attea i attea, tote bune i
pe cari le urmez cu credin, der ceia ce
nu m-a spus aceia m6 turbur i face de
nu mi se ma potrivesce nimic.
Eu cred c, de sigur, cstoria este un
pasien, un casse-tete
joc de rbdare,
chinois, n
.i
care sunt sute
cnd nu se potrivesce,
sute
apo
cri
de
po
s6 te
chinu cu mintea an d'a lungul, figura nu

se face, de
de
cnd e gata i se pare att
u6r.
De
cte or
tea care s6
nu cred
am
dea gata pasiena^
v6d
ocasiunea!
nimerit car-
pe
urm
nu este aceia, o arunc cu desperare

i nu o ma ncerc mult timp, p6te chiar
pr6 mult timp. In timpul acesta, perd ie-
Nu am
26,811.
voit nic
dat,
der nic
^^
SIMPLTJ
146
dat
s6'i
scriu
cnd
m6
certai
suferi.
der
nu'i scriu despre
aa
tote
mult
plns
i nu ma putui
i ct plng -a-
m-am
scriu
ap
cu
or
am
O! ct
cum! De cnd
cte- va
acestea,
despre
fu pre
ceva, atunci
DE TOT
rece
la
de
dat
de
ochi,
vro
fric
ve^
Leon urmele lacrimilor, cci

atunci ce -ai spune. Pen6 a^ el nu le-a
v6ût, cci m'am pît bine. De rndul
s6
nu
sta
nsS fu pre de tot, pe
mele s^ ma
am i
lng
chinurile
vorbe grele de
la
tine.
Mi se prea
par'c i tu m6 respingeai,
i-atunci nu a ma fi avut pe nimen, da,
pe nimen!
Dup
ce'
trmite
vo
sciina din noti va'ncepe s6
mi
se
pr6
va
scrisorea, con-
m6
chinuiesc;
am nedreptit
pe Leon.
Cc, de sigur, acum tu ve gndi. Dumne-
zeu
scie
slbatic
ce,
despre
r6u,
el
un urs
eu nu'l ma
iubesc.
pote
Eu ns m-a da inima pentru

mortea,
numa
nu pote cineva
s6
fi
fericit.
dori
Ma mult
iubi.
dec a pute sS deviu vesel

ma 'nainte, i Leon s'ar nveseli. Der
Pote
ca
el
el;
de ce nu
vo
ma
fi
putend eu
fi
vesel?
SIMPLU DE TOT
Nu
merge,
par'c
vme
der
sci,
un acord fal
nu
147
merge de
loc
cnd ncerc s6 rd
plng. El e bun, e f6rte bun,
t6t lumea m6 crede fericit c am un

ast-fel de brbat i chiar eii m6 cred fericit de cnd v6d ali brbai att de blegi,
de nul
e
nic
puin
unul
ma
i de
mcar
unul
gelosia
care s6 pot
Nu
aa
Schimbi
cte
proti de da s6
lu
prin
Leon.
vorb 'apo i
s6
fugi....
cu
ursce i ca
iute s6 scapi.
Leon are'ncredere in mine, m6 las

singur n salon i nu m6 pzesce de loc.
dori s6
ez puin
puin cochet,
s6'l nfrico-
nu se ma anost^sc astfel. D6r.... d^r nu merge!... d6c nu merge

drag mam! M-e sil de mine ns-m.
dat cu plcere n oNu m6 uit nici
glind i cnd uni pironesc privirile
asupr'm, m6 ruinez ca i cum a fi fcut ceva necuviincios s6tl par'c n'a ave
ca s6
haine pe mine.
Nu
pot s6
fiu
njosesc ast-fel, fi
p6te
ar
ce Leon nu
fi
chiar
m6
cochet, nu pot s6
chiar
pentru dnsul.
m6
gre61, cci de 6re
iubesce
cum
sunt n
10
reali-
SIMPLU DE TOT
148
tate,
cum m'ar
n'a
fi
pentru
trebue
ce
cnd m'a preface
iubi
Cum
fac?
s6
de ct
el
greele?
seu s6 pot
singur
putin
cu
merg
voind ceva bun omul s6
cruia
mcar un
nu' nimeni
a-
cere
pe drumul
voesc
s6'
unul
sfat,
se gndesc
la
alte
lucruri, er
btrnii surd, -aii uitat tinerea

cred
Tinerii
totul
ficiune? Deci,
c e forte bine i forte

dor de luptele
c lor
e
Eu
frumos.
li-e
de odinior, pe cari acum
i judec
nu
pasiunile
ma pot
le
simi.
Eu una
doresc
s6 fiu
btrn, bton
de tot ca totul s6 se isprvesc. Fiind b6trn; a cunosce bme tote aceste lucruri
i nu m'a ma lupta m contra unor nedeslegabile enigme; atunc a fi liniscit
i'n pace ca
fi
tine,
silit s^'ntipresc
mine
nceput
m6
totul ferbe
!
ce va
fi
mam, i
pe
s6 fi
fa
nu a ma
liniscea
colcie.
ma
trdiii
sunt
!
gndesc c'am sS'm petrec intrega
ca anul
acesta,
mam, aa
nu
cnd
la
Cnd
vie
m'apuc desndejdea. Nu,

se pote!
Cte
dat, m
SIMPLU DE TOT
vine s6 fac ceva neauzit,
m6
ca s6 rsuflu, s6
Nu
U9
nsdrvni,
scap de nbuela asta.
m-au plcut petrecerile nici
u dat,
acum a dana, dana i iari dana

dec a pute
s6 alerg prin mun, s6 m6 trintesc la pmnt
pe iarb, i s6 ip ntr'una! D6r pe aci,
nu's nic mun, nic ogr^, ci numa strade,
der
pen6 cnd n'a ma put6. Eh
osele
i omen
Nu
pretutinden.
sunt vesel cnd
lume mult,
pot suferi
ne vine
totui
cineva
cte
la
nu rSmn singur cu
drag, pn6 unde
ara ajuns! i ce lucru ma dulce doriam
eQ alt dat de ct a fi singur cu LeonI
Voiam s6'l v6d numa pe el, i numa pe
visit,
numa ca
Leon. Ve^
el
tu,
pe nimen
s6
mam
altul!
dec
D6r de!
sunt
att de anost, ce s6 fac?
mam,
Ah!
scump/ i unic
ct de r6u trebue "sS'
eH scriindu-
D6r tu singur a deschis stacum npdesce afar tot ceia ce
t6te acestea
vilarul
fac
mam!
ineam ascuns in inim d'atta timp

tot lng
i cu atta t6m. O! d^c ai
eG
fi
tine,
miculi
iubit!
VoiG lsa ast scris6re s6 mal
6^ vro
SIMPLU DE TOT
150
dou6
n
st
timp
de a i-o trmite,
île nainte
voiu
deveni ma
dec.
minte,
cu
apoi o ard i' scriu una din acele scrisori
Leon nu
le
mal
citesce, de ore ce n'au nimic n ele
sunt
ca din trecut
pe cari
anoste.
Eram
ntiti att
acum sunt ma
el le citea;
c nu
le
ma
dec
ve ierta
Dec a
r6u
fr
tu
m6
ordine.
nu i-a ma trmite-o,
pre mult ruine.
fi
A drag mam, dec
a sci ce
ntemplat,
el.
scrisorea;
reciti
scris
reciti-o
cc mi-ar
nefericit pentru
devenit pentru
cutez a'm
Din acesta v6d ct de
citesce.
am
indiferent
Nu
de nefericit pentru
i cum
acum cte-va
de ma sus.
île
totul
s'a
mi
s*a
schimbat de
de cnd i-am scris cele
Mam Mam
!
der s^'
povestesc ntemplarea pe de rost.
Scrisesem
dat
tia
mese!
cheia
scrisorea
asta,
cnd
aud de
vine Leon. Iute scrisore n cu-
N'avuseiu vreme s'o nchid cu
fugi n odaia
mea
s6'm dau pen-
SIMPLU DE TOT
a dou6-êcea
tru
ochi
s6
pe Leon
la
lat
or
\^l
ap
cu
rece
pe
la
m6 terg... Cnd m6 ntorc v6d

st liniscit n
i se uit
mine.
Da
dat
O!
ce faci acolo? Ce? te-a
ma sp-
pe och?
rspunsei eti (rdeam) der....

dr m6 durea capul i nu m6 simiam bine
vream.... da vream s6 m6 rcoresc puin.
da,
A! aa?
îse el
plec.
-Nimic altceva de ct a! aa?", fer eu
noU s6 plng, der

att de mult n ct nic nu bga de s6m
Cnd
venise de mult timpul mese.
mi-aduse aminte i voi s6 m6 dau jos,
ce fcu?
ncepui
din
ec slujnica; ce e?
va
linguri de
Domnul
sup i
a luat vro cte-
a plecat ndat avnd
a spus
Domna nu e
nu va mnca.
Mie ns6 mi-era f6me cum se cade, m6
simiam cam slab, dr nevoind a contraria
treburi grabnice;
bine
pe Leon, spusei slujnicei
aa
m6 d(3re capul de nu mal

pot! D6r dac al put s6'ml aduci ceva
aci, bine ar fi; am auît c trece durerea
Da,
de cap cnd mnnci.
SIMPLU DE TOT
]52
CU tote
i
fome i m6
par'c
tot;
aa
mi-e
tot
la
mneai bine de
ruine! Acum ns
chinurile,
mi-era
de
bucate
simt bine.
gndesc ntr'una
bune, tocmai
cnd
nu m^
a ave multe
ntr'adev^r,
cu-
mine ns'm,
de atta lcomia. Ce-a ma r6mas din buna
vinte s6 fiu ngrijat despre
crescere ce mi-a dat!
Dup
ce luai ceva,
rit
m trecu,
nu
nu
se
ma
der eram att
pote.
e nimic
plnsul
fa
cel
nesufe-
de trist,
(ie
M6 gndiam c scrisorea
mea ntristare.
cu marea
Totui, nu voiam
s'o
ma rev6d ca s6 nu'm
i ma
mult inim rea. Mi-aduse ns6

nu nchisesem cu cheia cutia
mese, deci m6 grbi s6 mS duc la birou,
fac
aminte
cutia era pe
inchid iute,
nuntru
jumtate deschis; vruse s'o

der mi se pru
nu ma v6d
foile
de hrtia.
cep a cuta. Nimic, nimic n cutia, pe
nimic n
sore
coni.
Nic
Trag cttia
mcar urm
n-
mes,
de
scri-
Eram
surprins in ct nu'm
ma aduceam aminte unde am pus-o... nchipue'!
ast-fel de scrisore, prima i
att
de
unica pe care n'ar
fi
trebuit
s'o perd.
SIMPLU DE TOT
153
cuta pe jos, pe sub covore, m6 uitaiii pe

sub sofa, dede la
parte scaunele, sco-
prin
tocii
obosit
de
att
glastrele
n
De
adormi! dus.
cu
flor;
ct
cû pe
sigur
am
eram
nfine
sofa
dormit multe
cci cnd m6 deteptai era ntunerec

de tot n cas. Se mic ceva de m6 speria!. Era Leon.
Domne sfinte! de mult et aci, Leon?
i n'a! mncat anc nimic? De ce nu m'a
deteptat?
i-a trecut? mS'ntreb el cu
voce al cni! timbru era cu totul alt-fel de
ore,
ct cel obicinuit.
Voiam
s6
m6
uit la
el,
d6v nu
vedeam
de ntunerec.
D6r unde a!
Aveam de
fost,
Leon, atta timp?
esaminat
nesce
hrtii
forte nsemnate.
Tocmai atunci aduceaQ lampa,

n
taiii
nu
chipu-I,
îsel nimic,
vitdre
c6iQ.
m6
pe
urm, m6
ci,
ntorc^ndu-m6 ctre
dedel ordine pentru
ui-
scula! n sus,
ser-
cin i pentru
Plec.
Remnend numai
am^ndoul, gndul
meG
SIMPLU DE TOT
154
se duse er la scrisore
i'm aintii
privirile
spre birou.
Caui ceva?
Domne am
!
gsesc
scris6rea,
important,
îse Leon.
mami i-acum nu'm

i chiar aa cum e, nici
scris
totui
interesant,
nici
mi-ar
pare tare rSu deca a perde-o.
ce
ma cu sem cnd te-a gndi n

mni pote s6 fi cût acea neinteresant
nensemnat scrisore.
pe cnd rostia aceste cuvinte, se des-
fcu puin
piept se
la
hain;
art
colul
buzunarul de lng
fatalei scrisori.
Credeam c'm vine dambla. Nu putui

îce de ct un ah!'' i'm acoperii obrazul
cu am6ndou6 manele.
Ast-fel
ramaserm timp mult
mie mi se
pru
cea nimic.
Stm i
un
cnd
Der, pentru
copil
cai ncet capul

la
mine cu
el
ca nici
puin
î-
ateptam ntocmai
ca
el
i m6
cci
el
pedepsa.
tcea
meretl, eu ridi-
uitai la
el,
el
se
uit
u privire att de galnic,

u dat m6 pornii pe
u dat, 'apo m deschise
n ct eu de
cel
nu
fu mult',
atept
rs;
rse
SXMPLTT TE TOT
braele
c'm
m6
eu
n car!
I55
lsa
Ma
cad.
s6
venia s6 plng.
nu
nu ncet de a glumi aa
puteam s6'l aud fr de a nu m6 pune
El ins6
ier pe
rs.
m6
Infine,
eû
chip,
ncetior
jos
cu blndea pe
El,
linisci.
i m6 lu
la snu-
îcendu-m
Eram
alt dat.
ct voiam s6'
nu voi ma
de spriat n
ert-m6
att
srut mna. El
face
;*
ns6 strngndu-m6 tare la
peptu-, m îse:
mine,
Va
îc
s6
voiai
n'avea tu atta
Ve^
scris(3rea?...
de sigur ar
ne-am
fi
fi
tu,
fost
pentru
inima
deschi^
din
ta.
ma r6ti,
ce ma puin, i
nu
vut
mam
de loc
a'l
de sigur
cere un sfat
brbai, nu
cre^ tu.
sci
M'am
de ce
i d6c a
nu m'a
s6 m
voit
pentru a
s6 te fac fericit,
atunci
r6a n
Nic no,
chinuit lun d'arndul,
om
gsit
fi
suntem att de ntng cum
nu pot
6re un
d6c nu a
drag Susnic,
neles din ce n
pentru ce?
eil
D6r
att de gr6znic?
pentru
ndrsn^l s6'm
Sunt
spui ceia ce' lipsia?
mori
s6
dou6....
fi
fi
a-
ndoit
SIMPLU DE TOT
156
i
du-m6
mereu vorbi
ast-fel
;
stm tcut
de bucuria. Yoi
tarm
n
hohote de
Infine,
viitor,
i suspinam
la sinul lu
sS' ieati scrisorea,
pe ea cu
srutn-
'nainte
mulime
ne
lup-
srutri i
de
rs.
m îse serios:
el
S6 trimii ast scrisore mamei
cnd tot nu ve
tele
f-te
uii scrisorea n aceiai cutia a mesei.

VOI
cuta
venit
mama
ntr'^nsa
s6
ta,
ncet-ncet ca
totdeuna
dec
i-acum,
plecm;
s6
nu
la
dor
suprm
pe prinul,
fi
der pote tot
Creii
Eu
mare de
vom cltori nsS
-e
dor,...
timpul cu-
prines P....
Inchipue-, drag mam, c
aa! Simii de
dat c numai
or o
pe
ma ave curagiu
mamei
s6'm vorbesc!, scrie
vom
tu c'o s6
el
vorbia
mi-e
veni
M prin?
A
ta
Susnica,
aa
IV.
SIROCCO
SIROCCO
Fr
Frosi era cea ma
nici o ndoial,
frum6s fat
din
Satul Pfaeffers era
prile Rinului de sus.

mndru de a o av6!
D6r i flcul care o iubea era frumos

ca un nger i nalt ca un brad. Cine i-ar
fi
v6ût coborndu-se Dumineca pe poteca
cea
strimt despre prpstiele de
s'ar
fi
uitat
cu drag
la
la
Tamina,
aceti dou tineri
fericii.
Potec primejdi6s, dr^pt i alunec6s

val
de lume
aurir
la coborit,
n sat
rpeai i
ndat
ce
i inut
vina e a potece
alunec(ê,
de 6rece de at-
tea ori o coboriser
tSmal.
Frosi czuse, de
de Mateiii, toi îser

celei
aa
mpreun
t6f6rl nev6-
SIROCCO
IQQ
i Mateiti avea nesce ochi att

frumoi i de fermectori n ct uitnDer de
de
du-te
mereu
nu mal
n adncul lor,
deai la drum,
te gn-
deci lesne se putea ntm-
pla pocinogul.
Cele-1-alte fete din sat strmbati din
i'
dau zor
cel
cu
flcu
ele n'ar
grguni
fi
de frumusee
mbrobodit
i mole
nas
voit pe Mateiu,
ca
i bogia,
cera
de
lu-
minare.
Dar Mateiu rdea pe sub musta,

ncruntndu- sprncenile,
Frosi,
din dini
i murmura
er
clnnia
ceva cam asemenea
strugurii ver^, surat!"

Cnd Frosi era mnios, i se sbrlia
p6rul la templa sting a frune i fcea
cre i tare, pe care nu'l
acolo ca un
cu
;,
mo
i
i
putea netezi
e
cele
mari
gtu- lung
lustrui,
negre,
cum
erati
codele
podoba capului pe
mldios.
Ochii Frose eratl cprui, genele negre,
adncite
puin cam
adus,
pelia
vie.
nasul mic
brun i plin
de
sub arcul ochiului,
Frosi,
îsese
u dat Mateiu
du-se la ea cu ochii lu vistori
uitn-
ca necai
8IBOCOO
beia
pe Sirocco
pe cnd un
rSspndia pe chip,
cu
frig
de
la
mun-
Frosi tu a ghieurile
iubire,
ilor n ochi
161
de ferbin^l
fel
se
apuc
c o p6trunde
frigul
Frosi
inim i
n obraji.
simi
prin t6te prile.
Curnd dup acesta fcur nunta, der

nunt
u
de se duse vestea, cu tot ce ti'ebue i cu nuntai ale cror chipuri strluciaii de bucuria, tocmai ca i comele munilor
cnd sunt luminate de apusul
Flci!
strigau
lor e pizmuiaii
sS'
trufaa Frosi,
tocmai
ca
fi
dat
turturelul
mult
trir mpreun
cu
par copt,
ostenel
Firesce,
dup
pe Mate, cci mult rvnita
recea
Frosi,
gur
s6relu.
chiuiaQ, der n sufletul
turturica;
czuse
fr
el
ca
la cules.
t6te
ntocmai
le
ca
mergeau
pofta inime.
Aa
'ml dau
eti
cu prerea c, deh!
cnd e omul cu dare de mn i mal are

i nevast s'o sorbi cu lingura de frum6s,
c'l merge tote strun.
v6r mp6rt6sc i cnd deder
Fu
strugurii in copt, s6rele prea anc att
de cald ca i cum nu era t6mn i ca i
apoi firesce
162
cum
el.
nglbeniser ca din
frunzele se
fcu
Se ma
Matei
se
gre-
-atunc
mbrcase,
nunt.
sci
lege,
er
Ea
nu voia s6 merg de la un crd de vreme
nu' ma plcea lumea. Era -acas forte
Frosi tot da la trcole
mprejurul
lu.
bine; 'apo,
petrecere
or
de cte or venia de
unde ascultase
lume, Frosi tot
necjit
flecurile
tei
desprinse
gura
era.
Acum, I gtia brbatul;

buzunar pipa cea legat
vro
la
puse
Ma-
n argint, er
din cu pistolul
i punga
cu
i^rb.
Ci
neniorule,
ca las,
alea!
îse
Frosi rugt6re.
v^ût
Da
se pote
nunt
fr
Dec m6
am
la'au^ colea;
pusc
iubesc,
s'a
ma
nu
sciu
pistole?
las-le....
par'c m'apuc frica.

E a! s6 r^ flci de mine i s6
îc: Et-t! Mate al Frosi nu ma umbl
cu praf de puc la el, cc deh pote s6 se
ce
a^,
sperie de pocnituri.
Ochi Frose strlucir.
Las' s6 îc! ce' pes!
SIBOCCO
las,
las,
ii
163
der vreau
etl
s6 dail
cu puca.
fi
copil
dam
dm
S6 nu
de pocinog, Mate.
Ce Dumnezeu! Frosi neic,
sunt
puca
cu
eu vntor de
de
cnd tu
n'o
cpriore
sloveneai bu-
chiele.
Acum te rog ntia or,

nu vrei s6 m6 asculi; aa faci?
s6
Matei,
Eca'aa! aa fac, pentru

nu vreaii
duc nimeni de nas, nici chiar tu.
m6
-aa
se
desprir cam suprai.
mpiejinez privirile
uitndu-se dup el, se frec la ochi cu mbuzele 'apo intr n cuhnia.
nia,
Frosi
simi
se
muc
El
nu se uitase
mcar udat
nd6r6t
la ea.
)iua
fu
brele serei
i umede
lung i tcut.
Infine,
um-
ncepur s6 se cob6re albstrui
d'asupra vie
din spre Rin,
serei s6 ridica pe d'asupra pietriului
c6a
s6
unde resudeprtai
n
nai clopotul
t6te direciunile, pe cnd piscurile munilor erati scldate n roia lumin a apurespndia peste bogatele
cireîloV
sului.
livezi
car
se
164
frumusea
int spre
din umbr
femeia sta
ten6ra
serei,
cu ochii
un crd de omeni,
veniau
spre
lumin
cari
d'a lungul
drumului.
Prea
omenii
Un biat lu
ducea
nainte
ceva
acoperit.
venind drept spre
Frosi îse:
S6 nu te
fost lovit de
d6r nu
obraz...
praf.
sperii,
Bertrand
lele
der Matei a
descrctur
e
i-a
de pistol n
primejdia
dat un brnci,
numai
era
de aceia
a primit tot n obraz.

Frosi puse
urm,
rsufle. In
nia
mna
la
strnse
nebun
Alerg
naintea
cut s
inim i
pumnii
fcu s'i vin
m-
n fire.
crdului
de omeni
aruncndu-se peste patul pe care'l aduceau,

Frosi strig:
Mateiu! iubitul meu!
Nu
primi nici un rspuns.
murit! rcni ea.
Se auî, sub cerga ce era aruncat

supra, ca
ca
un
fel
de plnset
slab,
d'a-
ntocmai
opt.
Nu, n'a murit, iise purttorii, numai
nu pote
s vorbesc
s'a
mpucat
gur
8IBOCCO
Infine,
Frose
155
puser pe pat i unul ajut

desbrace. l schimbar i leg-
'IQ
s6'l
tura rne. Cnd v6û rana, Frosi s6 dede
c tot nu
putea
m6sura intriga sa nenorocire.

am^ndou
Doctorul i spuse
ochii
ind6r6t de
spaim, cu
t6te
era ti perdu;
nasul
lite,
gura de nu ma
D6r Frosi avea oel

n och.
indat
Nu
sprincenile arse pr-
genele,
se jli,
in
nu
cunoscea.
le
inim, nu numa
nelese
se boci,
trebuin i c
remsese
pe lume:
ma
liniscea e era de
pentru ea un lucru
s6 scape pe Matei.
In lungile veghi de n6pte se arSta naintea e chipul ngrozitor al unu orb pen-
tru vecia,
prea
lucrul
Pentru
b61a,
acest orb era brbatul
ea,
m6rtea,
i'
nu e cu putin.
sn6t6s i
schilodirea
cu
tare
erail
ca
ceva
ferul,
spi-
de nenoro-
m6nttor. Crezuse
nu s'ar put6 suferi.
i-acum, nenorocirea era de fa, i ea
pzindu- n prima nopte pe brbatul
st
el desfigurat, care nic nu putea se'ngne
ceva i care o inea strns de mn ca un
cire
om
care se'n^c.
astfel
SIROCCO
gg
Cine s6 mai povestesc
'apo
s6pt6mn^
de
de ndelungele
lunele
can urmar,
nu se desbrc
i'n timpul crora Frosi
nici
patul
dormi pe
Ajunse
ale
pe
s6'
manilor
bolnavului ?
pricep cele ma uore micri

i'n fine nenelesele cuvinte
Matei
cari
lng
jos
Doctorul,
mormia la'nceput.
preotul i pe urm satul
le
n-
treg admirar pe eroica Frosi care, cu u.

nemrginit uitare de sine, se nhmase la
ac6st grea sarcin, consola i' ghicia

bolnavul cu
rbdare neobosit, 'apoi
ncuragia cnd
'Iu
pe'nelese,
neputend spune ceva
el,
plngea
nerbdare ca un
de
copil.
Infine,
Der
putu
vederea
vorbesc ma desluit.
gurilor
gole ale
obrazului umflat cu nasul pe
buzele
mbuctite,
ochilor,
jumtate
rupt,
nierharea cu pete ne-
gre-vinete pe tot chipul erau att de ngron ct
zitore,
Frosi nchidea
ochii ca s6 nu'l
ve^ i
cte
ca s6 i'l
udat
aduc
a-
minte cu gndul cum fusese odinior.

Matei nu putea face nimic,
fricoa pe Frosi
pune
la
ferestr
i ma
in
faa
mult.
asta n-
Diminea
sorelu,
'Iu
n mi^lo-
SIROCCO
Cruia
cui
se
el
zpada rpia i
]^g7
fr
uita
trosnia
vedea.
auîa der nu'i
voia mereil s6 sci cine a trecut,
sci
voia s6
sub piciorele
rar
trectorilor pe cari Matei
tot.
Era att de curios
cu
der o
n odaia.
el
lsa
s6 stea locului
fcea
t6te voile,
cci sgomotul
gura
din ce n ce ma
ntunecau
totu
obrazu' devenia palid,
tot.
de
venia din ce n ce ma serios, de

se
s6
lua Frosi vrtelnia,
mpedica pe Mate de a auî
n ct
cas i
ea trebuia s6 lase tot balt n
ed
Afar
tem.
e de-
ochii
mult,
er
in glasul e
u mnia cnd
nu era nic
asprime, nic
rspundea pentru a suta or
la
aceia
n-
trebare.
Intr'u
î orbul
Frosi,
Ea
se
scul
O nu!
mbrind-o
spre dSnsul
i apsat. Un
simise
nic
meia: or6re,
îse:
srut-m6!
i'l atinse fruntea cu buzele.
asta nu' srutare, îse
cu braele v^nj6se,
o
srut
pe
coprinse
repulsiune,
o atrase
buze ndelung
ce neiunoscut
udat
el
pe care nu'l
pe t6n6ra
desgust,
fe-
scrb,
sinocco
1QQ
un
tote la
udat,
loc de
ceva ngrozitor,
despre care nu putea sS' dea sema.
Scp
i
orbului
violen
aprope cu
fugi
din
braele
zpad. Lu
via de vi i o
afar
chiciura care acoperia
ghia
sfrm
din
n-
ghii; rupse un urlo de
care atrna
portia gradinei i'l
cu pasiune
la
ntre dinii e ce tari.
Simia
remn
cldur
care
mult timp afar,
ar
fcut-o s6
fi
dec
n'ar
fi
auît
chima. Cnd intr,

orbului, i ier simi
glasul lu Matei care o
ier dede de
figura
acel desgust de care se'nfiora.
de ce?
cele-ralte
Cci
tot
E!
m6
aî ca'n-
un
el;
ce bine
ma vorbesc
prostii,
prin
ce stai de
rSspunse Frosi;
era
E frumos afar? ntreb
m'a plimba i eu
te-ar
aa
giile.
zpad!
frig stranic,
er
apuca durerile.
Ca
i cum
aci,
cldura odiei, nu
dor biet! Aci e pre cald, totdeuna
ca-
pul mi-e 'n flcri.

Frosi deschise ntr'un col
odie
ferestr pe jumtate
deprtat
;
al
curentul de
smocco
169
aer rece care intra se juca cu aburii r6suflre sele.
Aoleo
esclam
chide ferestra
Pre o
frig!
Der
aceia,
de
udat,
pe
iute,
ie
cum
se
face pre
ce,
udat, prea
de
des-
Frosi!
fcea i de
se
totul,
numai nu
Matei,
diua
Frose
de
nesuferit?
p6n6 acum Matei,
sucit
din bol,
mulmit, i
greu de
fusese
cu tote aces-
rbdare
un
copil. A^, simia prima nerbdare. Se cert
singur, d^r faptul era aa, i Frosi era
cu firea pr6 dr^pt pentru a nu mrturisi
tea Frosi avusese cu
aa
ea
el
ca cu
era.
Der acel
rmase
pentru ce?"
pentru
tain.
Se gndi: mne va
ma bine"; der
fi
mine" nu fu mal bine. Matei deveni
nici,
mal ndrgostit, ma iubitor

cu att mal suprat pe urm cnd ea
din oe in ce
fugea de rangerile
D6c
lsa
in pace, se
Ea spera
ar
naintea
sci
Iul.
cum
la
fa, m'ar
gndia Frosi.
noptea
el
'IQ
va resri
va uita cum
chipul Iul de
170
ma
aa cum
'nainte.
n timpul bole,
'Iti
cu sperana
cunoscuse
'Iii
i nespus
udat.
tainic
redeveni ceia ce fusese
Era ns6 nfricotor, cci nopile
i ma
ceai vedenii
nfiortore,
ma de spaim de cum
groz
e
era,
adu-
vedea
'Iii
aa
va
c intr'u
o ducea ntr'una.
Obiceiul de
a veghia
sntos,
er Mate,
cel
somnul
gonise
din
causa viee
trndave, nu ma avea somn; pentru
celei
el
cum,
vûse cu ochii mine
îua
aceia
scula
ce
sciut
noptea
pe
Frosi
va s6 îc
putut pricepe
era
tot
una,
mereti.
Dec
ar
nerv",
Frosi
ar
judeca starea
e.
Nu
de
fi
fi
scia,
i de aceia rSmase pentru ea nsi ca

tain, er lupta deveni din î n î ma
grea.
n aerul cel curat

lor,
nu
puternic al
nervi bolnav se ndrjesc
se
nsn6toez.
muni-
i ma
mult,
Nici munca, nic aerul
ajut ntru nimic. La ea cu ct

obosia ma mult, cu att mal ndrjit
ma nesocotit -era sistemul nervos.
nu'
Biei tiner
erau
pe
viea nesuferit; nscu de
se
cale de a' face
udat
inima
SIROCCO
am^ndorora
171
ascuns
mnia
pe t6n6ra
mal mult
soia;
lu
vederea
n î,
necjiaG
jicnir cari
pentru ea att de
Bertrand
mi
ac6sta din î
prin
de
or'
cu
de gelosi pen-
gndurile
apoi
turbarea
istoria
pe vrute
brnci
Veniaa
Frosi.
rfisbunare
vaete erau
lu
povesti
sciin, numai de rutate

tru
ma au^.
le
dedese
contr'i
nesuferite n ct i as-
tupa urechile s6 nu
de
devenia pentru Frosi
lu
ma resping6t6re. Vecnicele
De
r6tl.
mulime
r6sbuna cu u
Orbul
in contra
de
celu-ralt care devenise att
orbii
de
lu
schilodii
nu pot s6'l rSsbune.

Infine,
Frosi
eia pr6 des prin
era prietinOs cu
mur
aa
veni gelosia,
n loc s6'
Udat,
fi
sat,
era cu
el,
mil
de
el
ca de mar-
el,
nenorocitul.
nainte ca ea s6 bage de
Matei s6 ridicase n pici6re,

dibuite
slab,
o sguduise
Frosi ar
riase att de
nimic
d'u-dat. Ba
ba Frosi nu
fi
mult
o apucase pe
cu mnia.
putut scpa,
n ct
lsase pe Matei.
s6m.
Era
d6r se
nu cutez s6
anc
spfac
Numai dou6
la-
172
crim strlucir n ochii
'apo
czur
pe
batista de la gt.
N'am
îse ea ncet
meritat acesta!
pot stpni tremurtura
de tot ca s6'
vocei.
Cuvintele
ajutorul
cut
atinser.
'Iu
fr
scaunul
lu.
pe dibuite
Ea'l duse. Mateiu o
mn
O las i
apuc
att de tare de
nu ma putu scpa; cu
ea ' tergea pe furii la-
n ct Frosi
mn
cea-Falt
crimele care' curgeau iroie.
numa dec a pute s6 vSd îse

din dini! Orb ins6 cum
!
Mate scrnind
sunt, Bertrand pote veni
de or
tu
'm
ve
lptresa!
etl,
nenorocitul orb.
r^
cu
el
acum de vro
Eii
nu
de mine!
sciu
tu
de dou6-êc
vcarul
eu de' aa,
e
e afar, i
Te-an
auît
sta
pen6
3-4 or ridnd afar.
Mnia ardea
spune
De unde
sefl
aci
n ochi Frose.
rid
nic
udat,
îse ea n-
cruntat; ali rdeau, nu eu. Au^ bine,

dar greesc i tu cte udat. Eu nu am
ma v6ût pe Bertrand, cc, de mi-ar fi
plcut, pe el l'a fi luat er nu pe tine.
Aceste vorbe
eiau ca
'n
clocote
din
178
peptul
e.
Mateiu ncepu s6 se ciasc.
voia cu mngiere s6 ndrepte ce stricase.
Ea
lng
se smuci ns6 de
el
i
i
fugi afar.
Se opri cu braele ncruciate

cu sprncenile posomorite sub teiul din curte, ale crei
pr'
rul
zpad
cdeai
asu-
ramuri pica pe
p6-
lumini strvezii de
dup
chiciura
oprindu-se ca mici cristale pe code
el,
pe acel
mo
cre i des
ce-1
avea lng
tmpla stng, cnd era mniat.
vecin
lng porta
trecu pe
e.
Ce ma faci, Frosi? ntreb ea innd cu mna coul ce purta pe cap.

Ce s6 fac? respunse Frosi scurt:
e orb!
Pecatul
Dumnezeu! der
Iul
ce s6
fac? o s6 se obicnuesc.
Obiclnusc
amar fcu
repet Frosi i un
tremure
s6'l
buzele
surs
i' sbrci
obrazul.
omul
Ba
da,
cu r6ul
vor ncepe s6
acesta,
sar
dumitale timpul
de lung.
draga mea,
n juru-1,
nu
vi
obiclnuesce
se
cnd
copilaii
atunci
se va
pr6
Iul
att
SIROCCO
174
in
nu vreau
Copil?
trebu-
de copil!
cuvinte cu atta foC;
Frosi îse aceste

n
n'am
copii!
uit
ct vecina se
apoi continu:
Bertrand
la
mirare
cu
ea
e tot trist.
Frosi tcu.
i cum
trist,
-ar
Pe
fi
sracul, continu vecina, ca

pierdut mintea.
Vecina se fcu
ma
n'aude ce-a îs Frosi
îse:
s6'
Ar da tot pe lume
cer iertare.
Dec
in, n'am
Dumnezeu
s6
nimic n contr'i
de mine! de
s6
fi
va
ve^ i
cu
sci-
dec
apoi nici
ierta.
fcut una ca asta!
ce îc
Matei îce
der
precugetare,
n ceruri nu'l
Cum
te
fcut pe vrute
n'a
fcut cu rutate
udat.
care n'a avut-o nici
Va
aa?
aa
a fcut.
Ah! Matei aa îce... la'au^ colo!

esclam femeia sur^nd cu atta rutate
obrazul i se nroesce
n ct Frosi simi
i i se nferbntez i ma mult, pe cnd
SIBOCCO
nasul
buzele
de frig
vecinei
175
fceau
se
albastre
de vnt.
Aa
Matei
d^r
ma
crede?
îse ea
anc udat.
scia ce crede
n aceiai ser, tot satul
ndat
Mate. Frosi afl
privirile cele curiose
acesta,
numai
dup
cu cari o msurati s-
i stencele. Ar fi fost ma bine s6'l

musce buzele de ct se spun cele ce spusese vecinei. De aceia, ea deveni i mal
slbatic, i mal nchis fa cu t6t lumea.
Oh! numai nu copil! i îcea ea
tenii
fring6ndu-l degetele pen6
numai nu
Simi
atunci
vntul, 'apol
tei
umfla
Domne
copil!
un dor de
s6'ntin^ braele n aer
le
copil de'l venia
mbrieze
s6
îcea:
Numai nu
apucase de c6de
mal bine mortea.

)ilele deveniau din ce n ce mal lungi,
nopile mal gr(3znice. ntr'u n6pte, Ma-
gelosi
ridicase
nebun
copil!
ntr'un
care'l chinuia.
bastonul,
venia pe buzele
el,
se rupea
de
ntr'un rnd
der lovise n
Frosi se furiase. Cnd numele
acces
Iul
aer,
cci
Bertrand
firul,
vrtel-
176
nia mergea
aa
d'andosele,
se ncurca
tortul.
nu ma erau acum de
ct dou subiecte de vorb: orbia lu i
Bertrand; i cu ct vorbia ma des de
acestea cu att ma amare erau plngerile
lu, cu att ma fr msur mnia lu.
Pentru
Matei
cas,
pe
el
nenorocitul
ulie ca
era
el
c'l las,
Se vieta ntr'una
der cnd
afar,
Frosi fugea adesea or
se rentorcea
ma
r6u.
prsesce
'lii
duce de alerg pe
se
neobrzat! Drept pedeps, i
code
o apuce de
nchipuise s6
inea
astfel cesur ntregi.
La'nceput
urm
urm
pe
scape,
ea
glumesc i
s$
prietinesce,
po
pilresc, v6^ndu-se
lu.
fr
Cnd Matei
ea romnea ca sdrobit
cepea s6
el
cert i'nfine o apuca
se
puterea
s6
rug
voi
'Iu
fac pe
nic
un ajutor
bg
i
de
fr
Dm
prietinosul.
fric
sem
voin,
co-
c
n-
îua cnd
o chinuia 'apo p mngia, Frosi ncepu
sS'l
urasc, cc un
totdeuna din îua
suflet
n care
Voia s6 se arunce
Tamina.
I-era fric
mndru ursce
ncepe s6 se
tem.
prpstiele de
de orb,
la
att ajunsese
sjBOCco
177
numai era om i ea tremm*a naintea lu. Cnd o chima, genuchii ncepeau

cuta s6 nu se apropie de el,
s6' tremure
der Matei cerea ca ea s6'l servesc, i
de jos
scia s6
gsesc
mi
numai ca s6 n'o
sute
cc
trebuine
lase s6 plece.
Frosi se'ntreba unde

iubire,
de
scia bine
sburase marea
odinior
iubise
'lii
nebun. i totul acum se sdrobise, pierise!

Ar fi fost ma bine ca Bertrand s6
m6
fi
Atunci
omort,
te-a
îsese ntr'un
rnd Mateiu.
scpat de mine.
fi
Cnd aceste cuvinte fuseser îse pentru

prima or, Frosi srise n sus, pusese
mna pe gur i
vreme ce
filele,
repeia aceste vorbe
el
Frosi tcea,
urm ls
fr
se necjise forte. Der, de
s6'
speran,
nvrtia piciorul, pe
atrne braele
fr
n tote
la
pmnt,
mngere, uitndu-se cu
ochii stini inainte-.
intr'u
Nic tu nu
î
îcl
nimic? îse
Ce s6 vorbesc? Nu'ml
gnd!
Cu Bertrand
scil
nimic
vine
Da, firesce, unul schilod ce-o
2C.811.
el
plng6ndu-se.
in
mal
s6 glumescl, nici
s6'l
spui?
vorb!
12
siBOCcp
178
Nici nu'l v6d.
Of! of! of! der ce faci
Nimic?.... Pipa s'a sfrit.
Frosi se scul
Matei
ter
apuc
voi s6' iea pipa,
bra i
de
der
o ciupi de' de-
lacrimele.
n cap
Spune! ce
faci
afar?
Las-m^!
Vreati s'm
spui!
Las-m6
deca nu, im ieu lumea
or
i nu ma
aga
El se
dau pe
aci nici
mort.
de ea plngnd:
faci
afar?
Nimic.
Nu, Frosi,
una ca asta!
draga
mea
Cum?
s6
mna strinilor;
mil, nu m6 prsi!
miseri, pe
Frosi, s6
m6
nu
arunci n
nu, Frosi, fi-
Era groznic plngend! Frosi ar fi voit

ma bine s'o bat de ct s6'l ve^ plngnd.
Plimb-te,
cine vrei;
ce
vrei,
vorbesce cu
numai nu m^ prsi!
rpeai afar, cu gura amar,

cu gtul uscat; plec spre prpastia. Voia
Frosi se
s6
pun
cap6t
unei
ins6 era att de
frig,
astfel de viei.
Acolo
prpastia era att de
179
adnc i
n trupul e tn6r
plcerea viee
Se
curgea cu atta putere!
dede
ndSr^t
cu spaim.
Era ins6 prpastia ma rea de
ct casa
Se gndi
dec cu
e.
pumni nchi
ma este un
lec;
cu dini scrnind
se nt6rse md6r6t. Lecui ns6
nu prea
toc-
mai uor, cc Frosi Tamna din î n î.

Vntul de la vale fcea s6 cad de pe
pom i de pe acoperiuri sarcinele lor de
zpad mole i apos. Tamina mugea ca
nebun;
vrsa peste
de jos;
blt6ce
rit.
pietrose
malurile'
.pl(3ia
schimbase
cu
venia
se
re-
livezile
uliele n ntinse
car reflectau n ele
S6ra
turbure
Rinul venia
vijelia
posomo-
cerul
e
selbatic
n6ptea ncepea de vreme.
Lng lampa'l de
familia
tului i citea
;
Iul
studiti sta preotul saIul plecase.
Pe chipul
cu trsuri caracteristice se vedeau pute-
Ca adevrat pstor de suflete,

el nu se temea nici de v6nt i pl6i, nici
de f6me i frig, nic^de lupte i osteneli.
Totui, se mir cnd ntr'u n6pte, n
rea
energia.
toiul vijeliei,
resun.
mera
Iul
el
auî clopotul
Puin dup
t^n6r
aceia
femeia
de
la
intr
pdrt
n ca-
pe care,
12
la
SIROCCO
180
prima
vedere,
att
de
care
pica
nu
preotul
palid
ap,
sub
chipul
i-era
de
att
recunoscu,
p6rul
ncruntate
din
i-erau
sprncenile asupra ochilor e plecai.
Preotul
tesc
atept
i
i
respiraiunea
Ea
mic
Frosi,
noptea pe
pen6
buzele
pot
s6
esclam
vijelia
cnd
ce
el,
la densul.
te
aduce aci
Printe, auî preotul
tesce din
lini-
vorbi.
uit
se
s6'
Printe,
uscate.
buzele'
despari, nu pot s6 ma stau
la
op-
Frosi
m&
s6
brbatu-meu
El se dede cu un pas ndSrSt..
Tu, Frosi, tu
ntmplat, n numele
asta!? Der ce s'a
îc
Dumnezeu,
lu
ce s'a
ntmplat ?
Nu
ma
mi-e fric de
grijit
lii
sciu.
el;
ursc^
'Iu
vo s6 plec.
att de mult
iubisei
att de bine
Da, 'Iu
'acum
Mi-e groznic,
l'ai
n-
iubeam
s'a
dus
l'am
totul,
ngrijit.
pentru
nenorocit?
Da, totul.
i nu i-e
sesc?
mil
de
vrei
s6'l
pr-
8IBOCOO
cci
131
Nu, nu mi-e mil; adic mi-e mil,
altmintrel, de
mult a
venit.
fi
Der ce i-a fcut?

Nimic, nu pot
sufer;
s6'l
vreau s6
plec.
Preotul
cuta
vr'un
semn pentru a
des-
lega enigma; Frosi rspundea att de scurt,

in ct el nu gsia nimic. ncepu s6'i vorb^sc serios i printesce, aduse aminte
jurmintele
datoria, trecutul
mila
ochi
ume^ de lacrimi.
nenduplecat ur
mai
u
lu.
devotamentul. Ar
credina,
v6^
ntr'ni
Citii
dorit s6'
fi
scrb,
nu-
numai
nerbdt(3re repulsiune pentru sfaturile

Totui reui nfine, punnd n joc mn-
dria
tria
de caracter,
el
o convinge
s6 se mal ncerce a locui cu brbatu-s6u.
ceput
P6te c,
anc
îcea preotul,
bine; p6te
ct se ar^t: naintea
toiri va
fi
p6n6 cnd
anc
s'o
deplinei s61e
s6rtel
Iul.
Acum
bue s6 aib drept ajutor pe soia.

nfine, Frosi promise s6 mal
de
la
nsn-
mal cu s6m
lupt meretl cu necazul i durerea;
udat, i plec
pri-
mal bolnav de
greii la fire,
supune
nu Tal
se
el tre-
ncerce
preot cu inima strns
182
voina
der cu
pe Matei
intr
va gsi
chimnd-o. Sta pe nodie i dibuia prin-
l'auî
tunerec n mijlocul
prejur.
contr, ndat ce
Din
dormind.
cas
Era sigur
tare.
inea
Luminarea ce Frosi
mn
Tarat
att de suferind, att de nenorocit,
n ct
inima tinerei femei ncepu s6
bat
cnd se gndi de unde vine.
Unde
Frosi?
erai,
Team
strigat
de
attea or!
Credeam
fi
mind dus
dormi.
plecat, nici
mi-era
lesc cu ceva
frig,
Unde
e slujnica.
vorb, seu o fi dorvoiam s6 m6 nve-
i nu gsiam
nimic
ia-uit-te
ct 'm sunt minele de reci.
Frosi
'Iu
lu
Der ce
de
mn.
e asta.
Mna
ud!
i-e
i hainele, continu el zmbind. Der

unde a fost? Femeia, spune unde a fost?
strig el apucnd-o cu amendou6 manele
p6rul,
de gt ca
i cum
voia s'o sugrume.
Am fost p6n6 jos la

La preot?
Ce nu trebue s6 m6
ntreb Frosi
preot.
duc
la
preot?
ntre dini.
La preot?
ce-a
fcut acolo?
smocco
133
Frosi tcu.
La preot!
vreu
s6 sciu
ce-a
fcut
acolo?
L'am
Ce ral ntrebat?
Ct trebue omul s6
Asta
seu.
ntrebat?
Mini! strig el.

Eil nu mint nici udat,
fi
l'a
aib rbdare.
Da.
i-as
ntrebat ceva.
putut spune
viu de
altmintrel
la
Tamina
S6u?
S6u de la Rin.
Te sugrum, femeia! strig Matei.
D6c m6 sugrumi, a s6 strig mult
p6n6 s6
vin
cineva s6 te invelesc.
Matei i acoperi faa cu manele.
Oh! gemu
i etl ai voi
Ai voi s6 te
el,
mini,
i mini
voi s6
m6
s6
mor!
cre^.
cred, d6r
nu pot cci
att de prostesce n ct
mS
scrbescl.
D6c
Matei
Nu
aa, sugrum.
gemu
din noti.
pot, îse
el,
nu pot cc
te iubesc.
184
Un rs diabolic
murmur:
aluneca pe faa
Frose
care
buin
pe
Mini
tu
er
iubesc,
der ai tre-
Haide! urc-te n pat,
de mine.
urm
m6
nu
te-apuc cu
frig
ncep du-
rerile.
rzim de ea, ajunse la pat, cû ntr'ensul i nu ma îse

nimic. Frosi ei afar, fcu foc s6 se usuce,
edu jos pe vetr i petrecu astfel ntrega
Matei
se
supuse,
s6
nopte.
Focul
tinerei femei
brcat, cu prul
Puse
usuce,
sus
piciorele
apuc
se sclipesc
vetr
pe
s6
att de slbatic
Timp ndelung
lu
focului.
nbuit
btea
i
se
Matei
le
rezim
Nici
fr
nu
i-era peptul,
inima.
pru c aude mei c simte dege-
tele lui mprejurul gtului
ale gndire, o
pironi privirile
vlvtaia
putea suspina, att de
mente
ca
genuchi cu braele,
cuvintele
pe jumtate des-
despletit, naintea vetrei.
barba pe genuch i'
reti
i umbre nsdr-
arunca lumini
vane asupra
e.
In acele mo-
apuc un
fel
de
fior
cu clduri care' strbtia tot corpul.
fi
voit se
sugrume, se gn-
185
dia ea; oh! da,
voit s6
fi
pentru c, mne, preotul
eram vinovat.
Pe urm veni
s6'
gnd
spune p6te preotului mi
mS sugrume,
spun c nu
mndru
nu spusese nimic preotului. Cu
nu era
El
e.
vita
s6
att de
ajunsese ca
care
boia Matei
se plngea
ntr'una.
dac i
O!
ca ea
btrn:
femeia
Matei va
sute n contra
eu
voit a spune!
fi
îse ea scrnind din dini.
Se gndi
ar
ce
la tot
putut spune,
fi
se gndi att de aintit n ct credea
vorbesce tot naintea preotului

i
acesta
s6rbe cuvintele.
Matei sta
detept
cu nesce du-
n pat
adnci n orbitele g61e ale ochilor, der
reri
nu voia
s6
chime
s6 se sluj^sc
fr
s6
chinuia
sb6re n
a' resbuna,
p6t
a'l
dumnia,
ce
a o pedepsi
prsi,
pentru ca
braele odorului
cum i
mintea
pot
voia s6
ea care'l nelase, care'l
cu
ngrijia i'l slujia
apo
pe Frosi,
fel
aa
nenorocirea
s6
e.
p6t
I
el
ea s6 nu
n
care
el
se
se afla.
Se simia
desperat
nefericit,
SIROCCO
186
numai praf
bocia pentru ce
Atunci
nu'l lovise n obraz.
el
de
ea,
er
ea de
s'ar
nu glon
fi
scpat
el.
Primele lumini ale diminee se furiar

norii ce dei,
printre
mugi cu
nou
er
vijelia
putere.
Matei nu se ma putu ine
ncepu a
strig:
Frosi! Frosi!
Era strigtul
vechili
cel
chinuit din
primele timpuri ale bolel.
Fr
se
s6
gnd^sc,
ca
din
instinct,
ea alerg cu picior ele gole spre dnsul.
M6
gemu
m6
dore de'm vj capul!
el.
Fr
a'i
dore!
s6
îc un cuvnt,
pune compresii
a'l
Frosi
pe care medicul le ordonase;
pena
îu pena cnd Matei adormi

somn neliniscit. Frosi nu îsese
vorb,
Se
cu
puse mereu
la
tr'un
nuit
ncepu
unge cu doctoriele
er el
nu fcuse de
mbrc i
se duse
n-
ct a se vita.
la
treba
obic-
a case, ostenit, cu ochii nferbnta,
obrazul
palid,
cu
frigul
veghielor
de
nopte tremurnd-o din cnd n cnd.
Pe
la
Frosi
prn^, veni
deschise
ua,
preotul.
'Iu
salut cu
ochi
187
plecai 'apo trecu in cuhnia. Matei
pe scaun
edea
' acoperise ochii cu manele.
I6r dureri?
ntreb preotul.
Da, printe, de a^ nopte ntr'una.
unde bate ventul i a nceput s6 se desghee. Pn6 mne au s6 te

Pote
lase.
Printe! eu te-a ntreba ceva.
Cu plcere! i ce?
aser pe
Fost-a femeia
Faa
ime de
cruri,
urm,
or
s6
'Iu
se
preotului
gndir,
fcur
ilumina
care'
s6
tac
la
Dumneta?
mul-
lmuriati multe
lu-
ntiu ct-va.
Pe
respunse:
Da, Frosi a fost pe la mine.
Pe chipul lu Mateiu apru un surs rSii.

Or am6ndou m6'nel, se gndi el,
cu adevrat
a fost i pe la pop ca
m6 asigure i ma bine.
i ce a vorbit cu dumnea? ntreb el.
Mi-a vorbit de tine, rspunse preotul.
i ce i-a spus, printe?
Im spunea
eti anc bolnav i
i-e
Acum
greCi s6 te ajute;
te
suferind.
v6d
eil
im
cerea sfaturi.
ntr'adev6r esc
anc
SIROCCO
138
fcu
Matei
micare de nerbdare.
Nu poi s6 m^ ajui nici dumneta!

Nu, aa e, îse preotul pentru a te
;
ajuta trebue altcineva.
nu pote s6 mS ajute.
nu cred s6 pot, de alt-cine-
Nici doctorul
Nici
el
va vorbesc.
Atunci de cine, printe? bunul Dum-
nezeu nu
de
Nu
el
m6
cci
ajut,
uite,
m'a
uitat
tot.
cu
tocmai, cci
dec
a ncerca
cu
persona care se numesce rb-
darea, pote
Am
ei
la
un
fel.
mult rbdare, murmur
pre
Matei.
meia
Pre
mult
uitndu-se cineva la
nu ar crede acesta!
Femeia mea?! ce? s'a plns
fe-
ta,
du-
mitale ?
dup
Da i nu! Nu
ntrebrile
rbdtor nu
Din
nelegeam
nu ma
esc.
gur
Eu nu'
terilor
mi-a spus nimic, der
se pote îce multe.
cer ceva peste
msura
pu-
omenesc.
O ba
da! ceri ceva supraomenesc.
189
Convorbirea
nici
un
inu
mult, der
preotului despre ingrozitorele lu bnuel

se
cert
ma cu
ntr'una,
preotul vorbia cu
stim
la
nu vorbi nimic
Mateiu
resultat.
nu ajunse
sam
pentru
ci
de Frosi, pe cnd
Matei, avea gnduri de omor pe cari

numai slbiciunea lu trupesc '\u inea n
loc s6 nu le fac.
Frosi nu dede prin cas.
S6ra, Mateiu ntreb de udat pe Frosi.
el,
Ce-al vorbit tu popi?

i-am spus anc udat.
Nu ma m-aduc aminte.
Nic eu.
fcea mereu de lucru, intra
i eia de colo pn6 colo, nu' uit nimic
din datoria fa cu bolnavul; nu ma
era
coninui tcut i posomorit. Matei murea de urt, fcea cte udat pe prietinosul
ca s'o momesc i cerea n tot momentul
cte ceva ca Frosi s6 nu p(3t ei pe afar.
Frosi, d'm ^ pipa nu p'asta pe
cea-ralt nu'l bine umplut. Ma mult foc
Frosi i
crbunii
tia
tra; nu,
nu pe
s'ati
trecut.
aceia,
Deschide fer^s-
pe cea-l'alt; p'acolo
bate v6ntul. Uite, mi-a uitat batista.
Nu?
8IBOC0O
190
Ve^
eti
vream
pe
m sunt ca ghiaa.
Piciorele
cea-l'alt.
Frec-mi-le puin.
Ce
sfrel mi vine; a bea ceva, der adu'mi

numai dect, s6 nu te uite Dumnedeti n
pimni....
i-aa
era
aa
tot
îua,
de
se chinuia
nu putea ei afar un
minut; o inea legat ca'n lan.
der
el,
Frosi
Frosi ducea
el
acum
dorul
timpului cnd
i cnd
Acum era ca
o suduia ntr'una
mngerile
jea
fr
lu.
iubire,
fr
bucuria,
se
u
i
Der se hotrse se sufere totul
nu ine
s6
es
temea de
r6b, slu-
î
nopte.
s6'
arete
afar; altmintrel, nu era
ce probe s^' dea de
nevinovia
e.
ncp6narea pimas a bolnavului, se gndea cum s'o ma

chinusc peste î; cu aa gnduri fNoptea,
cea
el
or
s6'l
lu
de r^sbunare,
prsesc
o bate.
buin
Aa putea
de petrecere.
pere setea
putea
cu
Matei,
Matei
s6' astem-
pe cuvnt
era bolnav
nu
o cert
er Frosi
c
i
avea
tre-
de ngrijire.
Pe primver, ntr'u s6r cald i senin, cineva sun la porta preotului. Era
Frosi care intr i se rezim lng ua de
8IBOCCO
191
spun
s6'
e Frosi
zid.
Preotul trebui
cd
era att de schimbat, slab, cu obrajii
scoflci, cu ochii stini
aa
el
braele
cu umerii scoi
cdeau de obosel. Manele
erai numai pielea
osele.
Domne Dumnezeule! Frosi!...

Nu ma pot, printe, îse
bieta
femeia.
Preotul
vin
dede un scaun,
bea
se
uit
la
oferi
niel
ea cu temere. Ce
fcuse mndra i frum6sa f6t pe care

el o mritase cu un an ma 'nainte?
Printe, te rog, despresce-m6 nu
ma pot duce.
Mndria i puterea periser
povesti
se
preotulu,
fr
s6
ascund
tote suferinele
De mal multe or, buzele tremurar

i ochii se udar; der nu' pic nic
lacrim. Vorbia cu iula frigurilor, cu oe.
braji
inflcra, cu ochi strlucitori. Cte
udat
mpreuna manele slabe

raurt(3re cu nesce estur att de
tore, n ct
inima s'ar
fi
d6c
Matei ar
putut-o ved6
sfiat ntr'6nsul.
Preotul se'ncerc
anc udat
fi
i tremic-
i'
s6'
inimeze
puterea
fgdui c, d6c va ma
192
veni peste
rabde
deci
lucrurile.
lun, o va despri. S6 ma
lun,
pote s'or ntorce
Nu
sci
ore, Frosi,
Bertrand nu
slujb
la
convulsiv sgudui pe Frosi
se
este n sat,
dus
s'a
in
curte departe?
Bertrand?
Un
rs
schimb
apoi n
nu voia
s6 turbure cu nici
Preotul tcu,
plns.
un cuvent
cci
ace-
prime lacrimi.
ste
A
eû
doua
preotul
î,
mult numai
cu
bir, Frosi nu auî,
tot
îua Matei
Sera
el
tcu
bine,
el
cas. Ce vornu ntreb. Der
nici
cufundat
n sine.
mine!
Frosi, vino ncoa la
Te
Mateiti
la
îse:
E nu' venia
veni
i-era fric.
rog, Frosi, vino
eu nu pot,
sci
s6 vin la tine.
Tonul voce sele era cu totul schimbat.

Frosi se apropia,
el
caut pe
dibuite,
urm I trase mna nd6r6t.

Te rog, Frosi, ngenuchi
tea mea.
Ea ascult tremurnd.
pe
nain-
SIROCCO
Im da voia,
de mult s6 te v6d
193
te rog,
îse
el
dori att
apoi
ncet,
ncet I plimb manele pe obrazul, pe gtul
lu
urm
pe umerii
le
dibui cu ateniune; in timpul acesta ca-
pul
se
e,
aplecase
spre pept.
Frosi
ce n ce
din
se
pe
uita
manele,
ma mult
nmrmurit
la
udat
lacrimi ct
v6û
pumnul curgea din ochii brbatului e.
In numele lu Dumneêti, plngi?
d6nsul, cnd de
esclam
aa
ea...
nu trebue s6
plngi,
sci
i vin durerile.
Frosi sri n sus.
Chiar de'm
vor veni,
bine fac ele
cci le-am meritat: sunt un miserabil.

O nu! nu vorbi aa, îse Frosi rugndu-se; nu pot, nu pot s6 te ascult. Ma
bine bate-m6, d6r nu vorbi aa.
voi s6-m
ta
manele
car te-ati
btut.
ceia
nu vorbi aa! De a fi fcut

ce credeai, al fi ^vut drept s6 m6 i
Ah!
omor.
O! miserabil ce sunt!
Matei! ct mi faci de rea!
Frosi plngea.
26^11.
13
194
acesta
suferi,
c'
Sciam
m^ scotea
i asta va
sunt
din
chinul
Acum
fire.
vieei
ns6 voiu
pedepsa mea.
fi
Frosi ngenuchi din
nou
i'l coprinse
Ea nu ma vedea c e schii orb, uit c o btuse; scia numai c

el, domnul i
stpnul e, se umihse naintea e,
pocina cea ma adnc lu
sdrobia i de aceia ea voia acum s6'l scape
de remucare, cum alt dat l scpase de
cu braele
e.
lod
la
morte.
atunci.
lun i
Cnd
septSmn trecuser de
sun udat
acesta sciu
lui,
tre
cine
la
este
porta preotuinima-
btu
ma dedese pe la Frosi
i Matei cci, ca om cu esperien, preotul scia s6 vorbesc rar der bine; nechimat el nu mergea nicer.
El nu
cu putere.
'JSTait
strlucitore
inconscienta-
frumuse sufletesc, Frosi se opri nainte-.

Prea c s'a ngroat de u palm. Ochii
e aveau u lumin blnd ca i cum puteau
acum
i
ce
s6 se uite cu
Printe,
er m iubesc
brbatul!
amnunte preotulu n
nemrginit czuse Matei i
povesti
pocin
dulce.
cu
195
cum
rea
scape numai prin ma-
ea putuse s6'l
e
iubire.
ca
i-acum rdem i ne jucm tocmai

doui copil! esclam ea sfrindu- po-
vestirea.
Xuma
mprejurul
melancolia pe care
spase
ma
se
lupt suprauman o
cari,
In
mari,
curnd,
ba mari
de tot co-
vor ncepe s6 se urce
pe genuchi tatlui orb, mngindu-i
citea
acolo.
Ast^ sunt
pil
ochilor
De
cte ori
vom ma
obrajii.
boteza, Matei?
a ntrebat preotul la al patrulea. Ier Frosi

rdea cu ochii strlucitori, cu
rumen^la pe
buze.
Sloiurile
de
ghia
cari
stati
ochii
Frosi se topiser pentru vecia.
18'
V.
NOPTEA PE
LUN
NOPTEA PE LUNA
T6t
îua tunurile bubuiser asupra Ve-
neie!; ghiulele
sar
cdeai
mre.
Acum, oraul
lagune fcnd s6
apele
cerea nopel, ca
se odihnesce adnc n
i cum nu
de ct numa trecutul,
sinte
in
ar
6r
nu
fi
pentru
i un
tel
pre-
amenintor.
Chiar
trn, cu
cele-ralte
lumina
totul
pri
lune
altfel
de
pare
ofilit,
ct se vede
bn
ale l\jmel.
ntr'un col ntunecos, unde dou6 palate
uriae mpreun umbrele lor ridicndu-se

ntre ele pare
unul in faa altuia, aa
di*um nu se gsesce, se afl pitulat ntr'u
NdPTEA PE liUN
200
gheret
sentinel, nemicat la postu-
ca u statu de marmur. i nici nu ar fi
putut s6 se misce, cci la un pas nainte-i
marea btea pietrele acoperite cu muchiu
ale palatului, pietre
btuser fr
om ridicase
le
rile
mn
pe cari de secole valu-
de
acest
mice, de
s6 le
palat neclintit
ca hotrrile sorte.
De udat,
sentinela se
ridic drept n
sus i' pironi privirile spre colul ntune-
spre care cotia
cos,
acum un convoi cum
des nu se vede.
Ma
aflata
rile
ntiti,
pru
patru tineri cari
gondol n care se
vsliau. De i mic-
pricepute n conducerea lope-
lor erau
ilor, aceti patru tineri
semnai ma
Gondola
densa
un
nu erau
gondolieri,
mult a frai de nem mare.
lor era
gol,
der
trgea
a doua n care se afla la
om eût
jos
nvelit
ntr'u manta.
Apoi, se v6û un pat de bolnavi. Pe
era ore ntins
dup
crm,
el
nu
u mort? Nu? cci ndat ce
radele lune se
revrsar asupra
celei
de a
doua gondol, sentinela putu s6 recunosc

bine pe
patul
acela
tenSr fet
care.
NdPTEA PB
ntr'adev6r,
in
LUN
201
drum mult nu ma avea
fac
s6
acesta lume.
Ochii tinerei fete
der
fr
mari,
eraii
deschii,
s6 priv^sc; manile e cari
preau
micar
pe una
ca de cadavru, se
moribunda o aduse
ncetinel
care strlucia ntr'unul din degete,
unei sori
mai
mici,
spre-êce ani, care cu
srut
la buze,
un
'IU
inel
dede
t6n6r fet de esedurer6s ngrijire se
pleca asupra bolnavei.
ntr'un
intea
moment
ochilor
soldatului
d^r, de
sentinelei.
dispru
se
buzele bolnavei se
i btaia
u6re, totui
convoiul
el
dina-
pruse ns6
micaser;
lopeilor era din cele ma
nu putuse s6
au^
nimic.
Moribunda murmura:
Feo! acum pentru
ultima
6r
mal
cci n tren nu vel mal put6

auî glasul meu, 16r cnd vom sosi p6te
o nu! nu
nu voi mai fi. Ec inelul
pot
vorbi,
plnge, copil! uite inelul, s6'l dai bietului
George
spune-1
totdûna
am
priceput
c totdûna l-am
fost recunosc6t6re pentru c a tcut i nu
nu
El sci c
mi-a impus amorul
puteam, c eQ nu aveam a da nimic, i de
tcutele- priviri, spune-1
lui.
eti
N6PTBA pe liUN
202
aceia
trmit drept motenire,
ma
cel
or,
sfnt:
s6 se
desc cu
va
fi
inelul lu.
gndesc
chiar
iubire,
mine, s6 se gn-
la
i ma
mele,
pietra ine-
cci
lului s'a fcut er albastr,

fericire!
trziu cnd
Uite, uite, Feo,
fericit
meu
lucrul
S6'l porte, suri-
sun
ora
El m îcea: cnd pietra
va face albastr, ceva nenorocos i se

va ntempla. i-aduc aminte ct de verde
Ah Feo,
se fcuse la ora morii Lu.
acum au trecut tote durerile. De ce s6 ma
se
tresc dup El?

nu mi-a cerut i
jertfisem iubirea
a'm
Mulmesc Domnulu
cc
acesta,
mea i
mult
iubirea lu pentru
Nu
pstra credina.
de
pot s6 jertfesc
Ma bine s6 mor de ct s6'm

Dumnezeu a avut mil de
nu mi-a impus viea dup ce pe
ma mult.
calc
credina.
mine i
El Ta nghiit pmentul.
Un
acces ngrozitor de tuse
optele moribunde pe
ea totu le continu.
Trebuia s6
tele
grilor
cap6t vorbire
D'm
spun
car,
ntrerupse
abia nelese,
tot nainte ca
sgomo-
ale drumurilor de fer s6
pun
sale.
mna,
Feo!
mi
se pare,
n6ptea pe luna
cad din gondol.... oh!
uite,
lurile rec
rit
203
s6
mor
spaim!
negre ale mre....

der
aci,
clStori ca
acesta
m(3rtea,
durerilor.
m6
s6
Oh
Cinci
Da,
acum
afar
este
groznice
corabia
lu ?
'M ve-
cum pe
cadavrul
flori sosi
nia atunc s6 es
Meu
de muncile
cinci
luni,
i-aduc aminte
mpodobit cu
grbesc
Feo, de cnd, de cnd atep-
tam sfritul?
lunL...
do-
a îs
el
s6'm
udat
scap
fi
Dumnezeu nu
bunul
m-a acordat acost mil. Pote

s6 fac
n va-
este al
cci
ultimu'
s6 strig
al Meii,
Eu
suspin s'a dus pentru vecia!
trebue s6
ngropat la un loc cu el
Der i
atunci, n'aveam nici un drept asupr'; El
fusese al alteia!... -a trebuit s6 tac, cc
fiu
altmintrell s'ar
fi
îs
m-a
fost
necre-
m'a ncelat! Oh! a trebuit s6'l

cump6r cu viâ mea. Gre^l tu 6re
m(jrtea nu mi l'a dat ind6r6t mie i numai
mie? Pe d'asupra mormntului ea nu ma
dincios,
avea drepturi
asupr'
îceam totd6una:
fia
frum6s,
la
anc udat
nunta
Feo! cum
Sci,
lu,
da, la
pentru ca lumea s6 nu brf^sc.
pe ea vream s'o v6d ca s6
vo s6
sciti
ma
nunta
lu
ea,
pe
de va put6
LUN
NOPTEA PE
204
fac
s6'l
-acum
fericit
totul a trecut.
Nimic nu ma tresce, nimic, afar de

mrginita i sfnta mea iubire.... Peste
or
nal i
seu dou6 se
densa
la cer
ne-
pen-
tru vecia....
Luna lumina cu putere slbit i strvezia
del
crei
ma
care
semna
figur;
al
oliu
din
cnd
ntocmai ca
pen6
ars
la
u canfund
cnd
ostenite
Dumnezeu m'a scutit de

i pe Ea n'a trebuit
s'o v6d.
lumini.
diua nune,
i Ea
a-
vede
eu n'am
mortea lu;
plns, nu, der mor. Ea Ta iubit, o! da. Ta
plns
El
iubit.
ne
sciam amndou
Cnd m-a
nu puteam
i ne-am
vecnic
ns6
dat inelul,
a
la
lua,
fi
iubit'o ?
sfnt prietini. Era

nu o cunosceam. El
iubire?
sciau!
Ar
fi
fost
Seu nu era
El a iubit-o?
Der,
jurat
u
i
minciun, der no
ea fgduitu--au
minciun i pote
minciun? Seti pote
Feo,
pote
c
c
cineva iubi
de dou6 or?
Er
un acces de tuse; sngele moribunde roi batista sori sele; prea negr
la
lumina
lune.
LUN
NOPTKA pe
are
Cum
cum
O! Feo!
fi
s6
n'ar
m-e de frig!
Diceati
cald....
cald!
n6pte
s6'm fi cald?!
sunt negre-albastre.
fi
trebuit s6
mereu, mereu ca
2Q5
mele
Uite, unghiele
D6c
mor
nici
s6'l
v6d
el
ar
e% i a
fi
trit
fi
trit
n tote filele
nu l'am iubit.
vi^.
Oh! gn-
s6-m îc mie ns'm: nu!
Mndria m-ar
dat
fi
desce-te, ce chin!
Tremur.
O!
nu ma plnge,
suri6r,
cur-te
m6
greQ....
de
Ia nceput,
vi^. Era
scap de
île
negre
nenelegeri, prefctorii, certe

destule!
locul
Un
stor
te bucuri
amare,
amrclun
singur punct luminos n mijera
nor:
lumina cea
plnge, suri6r,
Ce 6re?
bu-
att de
El.
i'apo totul se
perdu n ntunerecul adnc, adnc.

vine, vine
ci
Nu m6
fr
bucur-te
ci
Acum
sfrit! Nu, nu
fericesce
m6.
iubesc! tu atta n ct s6
pentru mine. Jur-m
n c^sul
mulmesc, D(5mne
mal av6 glas,
ai
D6c
Dumnedeule!
ai cnta cerului un alleluia care ar mica
cci ml-am cumprat
.i valurile mre.
partea mea din cer cu indicibile dureri.
morel
mele, ve îce-.^!
.
n6ptea pe
206
Acum
nu
tu
Tam
las'l
s6
iubit de
Erai ten^r,
surior,
îc amorul!
Dec
Amorul vine asupr',
inima
deschis 'nainte-m
crede
va s6
scia ce
udat
El.
st
voiai
mor pentru
nu
v6d
'Iu
lun
intre,
chiar
vre
deschide-
dec
va
fi
va fi cu asta! Inima
ta I va fi mplinit menirea pe pmSnt!
Moribunda tcu un minut, 'apo cons6 i-o sfia. Cci, ce
tinu.
Acum ns6, Feo, gndesce-te la btrnul

care sta colo; s6-m
totul pentru
el
tuesce, mngie,
tri
ie
lng
locul
el
s6
pentru fraii notri; sf-
ncuragiaz pe fraii no-
Nu cltina din cap A

Acum numai slbiciunea te-a
vût eu ns n lunga mea
prietina lor.
fi
destul putere.
coprins
te-am
bol. Esc
tare,
fi
Feo! n micul
tu
trup
lo-
cuesce eroismul cruia nimic nu este greu
Erau obicinuii
nu bage de
fi
lng
m aib
sem
tine surior,
pe mine;
golul ce
las
eu.
te voiu inima.
f-
Voi
.
i, Feo, numai manele tie s'm nchid

da ? ve sci.
ochii.
ve sci, nu e aa.
.
tu
sci tot....
Mulmesce
tuturor,...
srut
LUN
201
pe frior
Mulmesce
N6PTBA PE
pe
tata,
srut
servitorilor....
Eu m6
voiii
ruga pentru toi.
Grondola se opri.
n ntunerec,
acoperia
gara
umbrele
se
ridica
cetele
nalt
de cl6tor
ateptau
acolo,
precum
voi care suia
acum
treptele n ntunecimea
car
tcutul con-
ope.
Numa
chipul
manele pe pept
ciate ale moribundei

rec cu
alba
lor
de
nchisese ochii.
tau patul.
fete
strluciau n ntune-
marmur.
Cel patru frai
pur-
Tatl mergea rezimat de umorul
cu nalt statur
vioi se
ncru-
ai
crei ochi mari
umpleau mereQ de
vedea chipul,
la
B6-
lacrimi.
pmnt de nu
i urmaQ dup bolnav,
trnul plecase capul
se
ne
un cuvnt.
Lumea i lua plriele i se nchina,
cci to credeau
duc un cadavru.
rostind nic
VI.
NOROC NEMESC
2e.811.
14
NOROC NEMESC!
D6mne Veî cum
ina v6^ i eti udat,
!
de mi se aprindea
c mult m-era dor

inima, c mult te iubesc!
i 6t
Maic D6mne!
<\e
pot s6 te v6^,
veni, coconit, s6 te
sci,
colo:
cum
n ce
lumin!
Cci
se cade.
de! c'un ochii vede omul ce pote; d6r
i te
mandr i
te v6^,
v6^
bine. Bre,
miculi,
eii
der
ce frum6s eti! E! da ce
mal faci? ii merg t6te strun. .. Eti, [6Ci!
nu 8 îulic de la Dumneêtl s6 nu fac
mtnii pentru mftlu, i s6 m6 gndesc
mare
la mata i s6 die ca la Ivangheli:
ce
esc, Christ6se,
î tote
i minunate sunt lucrurile
tale
cu nelepciune fcutu-le-al pre ele!

14*
NOROC NEMESC
212
Cum
s6 potrivesc vorbele astea matale^
tocmai pe tocmai!
i
ajute
mi-a
fost
Dumnezeu!
sunt tare ca pietra
mi
sntoic?
mereu
S6'
slav Domnului^
i alerg, maic, de nu
eu,
se v6d piciorele.
Uite
ve(J,
ma pstrez
pe care m-a druit-o,
acum
dou^-êc de an
mntlua,
sci,
mnca-o-ar maica!
!
uite, puiule, uite
rochia pe care m-a druit-o acum dou6êc i cinc de an, la un 28 de Fevrua-
He He nu m^'ncurc n socoteli
Slav Domnulu! mie nu'm trebue ceslove
i crindare.
t6te st colea, n tivga asta
btrn.
-aduc aminte, coconit? Eu par'c
v6^ cu ochi, maic; i uite cum se fcea:
rie
u
car u
cu
î 'nainte
nu bgasem
frimi de
miculi cnd n'are
pine,
of!
gur m-
e r6ti,
omul. i aa, rugasem

pe Maica Precista din fundul berilor inime,
i m6
culcasem.
Domne! Domne! i cum
nu vedeam, maic, tuf, der sci tuf; eram

orb, ntunecat, btut de Dumnegieu.
.
Bre! maica,
i pomana
-a
din cer,
gnd acum, ce e
acum v6d c'un ochii,
pune-
NOBOC NEMESC
i puteam
v6d d6u! uite v6^;

orb, orb butean!
Eh
c,
la
car
Bre!
.
Aoleo
'se
lele Lailo
i nu
bate
Cnd
fi?
cine s6
achia de lemn
mata:
aici
dimine, 6c
de
î
matale
remn
s6
ca s6 nu' uii vorba, mai-
a doua
cineva
colo
i,
213
era nici
vatr
mata",
da
m'se
frig e
m-o
scurteicua
asta
da mie.
Cum ma inea de cald, muchie Domne!
sob, maic, sob! i pe urm nu trecu ca
la un c6s i'm trimise i lemne, i ciorbuli, i
fustuli, fi morilor prinSi't
scose mantaua
ilor
i-uite ^6tl!
ruit-o coconita
de
Marte,
sfntu
C
îc?
la
Lina acum 13
îua
m-a
an,
nascere,
la
d-
un 20
tri-m-o-ar
^6ti!
etl
dreptu
n'am fcut
M'a auît la de
timelul sta,
aveam eQ
Dumnezeu, ce s6
m6tni de poman.
lu
la
sus.
mcar
Uite na!
tis-
mi Ta dat c6na Maria, cnd
dureri de cap
i m6
durea ochii
de'ml se fcea stele ver^l; aoleo
val de
NOROC NEMESC
214
mine ce ma era
Domne
vremurile alea
Domne^
Ba ^6u!
ca s6 nu' uii vorba^
maic!
i ma aduci aminte cnd ai
mine ntia or. Aolic, lic! n

odia aia strimt, brbatu-meu, 'mneêtt
osele, era pe scaunu de la
s6' odihnesc
venit la
rSsboiG,
eu biet
Of! of!
eu
cum triam eu cu
fcut ghem n verfu
sci
orb
nici
cu
Domne
nesce dureri.
lemne,
buten,
vicream
cnd
cioc!
eu,
cioc!
cu
ce dureri,,
M6 gndeam i m6
mult suntem sraci.
colo,
ca din chiar senin, de la
Maica Precista, cioc! cioc!
Der
ochi
la
Sfinte Ilie
de-mi sria 6sta capului.
patului.
mmlig, i
nici
crpa
brbatu,,
vegl
la
u.
mata, numai
îseiu: Ih!
uite
c
c
auî
p6^
vine n-
gerul maichi!
Der, ve^ mata, eu
deam,
eu nu
ceam: Ih!
uite
nu sciam,
cunosceam, na!
eti
nu ve-
der tot
Mi-
vine ngeru maichi!
veni, coconit!
da mi se fcea aa,
sci,
eu nu te vedeam^
cum
ngeru Maichi Precisti nainte
ar
fi
intrat
p'orm^
NOBOC NEMESC
*se mata:
lele
vremea,
Lailo,
Da
lele
Lailo,
215
m luai crpa de la ochi
eii
bun
mata,
'se
da ce ma faci?
c de
maic, pre eram stafia, va de mine!

i d'atunc nu ma m'a uitat, ngera-
ul
maichi.
Cum
ba
lele
n'am
etx
cre-
stm
scii de cte or
fr munc
fceam
s6
p'ic,
din multe rele i

Dumnedeu,
m'a scpat, mre, eh! eh! nu ma
la
belele
eCl
Lailo
lele
pe dincolea.
Lailo
dina
Ba
lu
se scorojia
fr
cu manile n sn,
pung. i'
mtSni i m6 rugam pen6 mi
chior
i 6c
buzele,
gsiara de
lucru.
Slav Domnului
am nvat
de
torc
ba anc sci ce fel... uite, miculi, ve^ mata, l-acum cnd torc eu nchis i ochiul sta bun, c'm merge ma
bine,
ve^l mata, bietu brbatu-meu.
Dumnezeu s6'l ierte, cnd m'a lnv6at la
cu fusul,
Pricep mata,
eram 6rb d'amndou.
auÎ? i mergea bing, ... mulmescu' ie
tors
Christ6se.
sci
ca s6 nu'
Catrinia ?
uii
vorba, coconit,
Catrinia de!
pe care
o luasem s'o cresc, s'a mritat he! he!
NOBOC NEMESC
21 g
treptarnic
tlorea satului,
muncitore he!
bondoc i durduh cum e, der alerg

un mosor, i totdeuna cnd vine pe la
mine m-aduce cte ceva d'ale mncre.
he!
ca
ve^ mata, ea scie
m6 cam supr
d'aia 'ce
la
c, nu
dau
le
lele
sraci din
Lailo,
'ce,
alea.
dec am i
lor
pare bine.
esc!
ma
dum-
ve^,
scie
vorb, am i eu sracii me,
om
eu deh!
cnd m-aduce cte ceva
mereu:
neaei
eti.
ea biet,
i
mul-
maic, m-ajunge
mie,
nu ine ciuru ap, ^6u! i sunt

mit i vesel ntr'una.
i ma st de te gndesce, 'coni, ct
noroc ma am i eu. Aa! e de pomin,
ct
ce sta de vorbesc:
m6
rog matale,
uite
n cap; nu ma
e! da din? Sparg smfet
burul de mslin, i muc cu e ca
de op'spre'ce an. De mijloc nu mS vait,
p6r,
par'c
sim
eu de
frig,
pus cu furca
slav Domnulu! m'aplec i m6

clipi i'm in odaia ca un pahar
e ca fulgu
mire
i am
lume
-or crede
mica tot.
rufe
cnd
eh
or
ce-o
fi
lad
s6
avea
ridic ct a
;
patu
meu
de-o s6 se
m6
ea,
ngrope
ma
ni-
KOBOC NEMESC
E! da nu
a fost
ieri
sci,
217
mata, minune? Haidade!
35-lea an de cnd
al
Tam
luat pe
i-aa, maic,
m'mbrca cu hainele mele le bune i
'mnedeu
'mnelu,
m6
ierte.
s6'l
dusei u la imitir
i m6
oprii biet
lng
mi se
morm^ntu 'mnelu; ah! Domne! i

duse gndurile la cum sunt eu de bine
cuica,
n'am de
pe
a-
i la cum
mulmire s6 fac
la ct sunt de fericit
de
ct metanii
la icone.
Da cu
Ai
mine.
vorba, s6
Catrina ce noroc a ma dat peste
ine' minte
nu -o uii! Aa, cum îc ma
ia
s6 ve^
am avut un copil, ce
i mal multe nu; era
copil,
s6'l
bia
mnnci
de dou ani,
avea doul aniori. Ta's6u mi'l aduse ntr'u

î i-'ce:
Lele Lailo,
'ce,
gsi
ii biatul p6n6 mi-ol
xecjl
Da, da,
eCi,
mi
apoi o
iei la
l'oiu
aduQp,
s6'l
ml-o plcea,
v6^ ntiQ,
de nu'm
trescl,
place
sn6t6sa.
mi'l aduse. Sfinte Atanase

ochii.
s6'm
loc.
eti
d^c
'mn6ta, biatul, d'aia
'apol
ûr
'seiCi
vrei 'mn^ta
Curgea,
curgea
dup
ce'ral v6-
coni, srut mna

el
sdrenele ca
s6
dup
NOROC NEMESC
2lg
mine norocele, i sdrenros, i pduchios,

i ponivos, mam!... de' venia s6 te iei cu
manele de p^r, ba curat ^6u! cu manele
de p6r.
Da de! ce s6 fac srcua'n de mine i

de miculia mea; 'Iti luai n pole i m6
uitai
mi
i
la
el,
frumos
de noroce!
el
nu
'seiu
u vorb, c
'cea nici
bat'l
eu,
da frumos esc m6!
bre!
adictele nu
vorbia, era mut.
m6 terg
Pen6 s6
ma
Da
auît.
ca-l'ar
Tntrebam eu:
ridica
uite atta,
m.
mine
besc tu pe
pumnu
bc
'n piciore,
mn-
vorbia, da ve^!
cnd
Mitic
m!
m!
er
'n sus,
Lailo
ma multe nu. S6
era al meu. i unde
dichisiam,
nume nu am
acum sorele meu!
de
i nu umbla
m-sa! i nu
ta'su plecase,
la ochi,
nici
copilul era
Aolic, 'coni,
chi,
Ielele unde,
scie'l
ca
!
iu-
cum
ar
fi
îs:
era s6'l sorbi
de mine par'c
lipise
mi'l
m6
sufletul mai-
el,
ct
splam, i
mi'l spilcuiam,
de!
el
mi'l
era
cam ntng, s^rcuu, i nu cam se inea

curat, c era cam slab de cap; da ce copil
ce mndre de copil. Eh cnd era de
cinci an, a murit. Dumnezeu s6'l ierte
NOROC NEMESC
mereu cu pumnu ca cum
i-ar6ta
c
m6
atta
iubesce: uite atta,
ar
îs
fi
Lailo, uite
bico
i'l iubeam,
c,
219
adic-te-le,
pe cruce-ajut,
d6tl!
nu'm
prea
r6u
nu vine nimeni s6'l iea cci,

nu l'a fi dat p'u pung
cu ban.
i sta
Da, nu e vorb,
un noroc
copii i
etl n'aveam
de la DumneêQ,
ma asta m-era drag, ma ales
fu
veam
i'l
altul s6'l ngrijesc,
crescu,
era
dolofan de f^t cum bine -aduc aminte, 'coni, aia care m6 fur cnd s6 fcu
mare,
care fugi pe
urm i
ajunse r6u!
ma l-aduc aminte cnd
casa ai-1-ant,
la
gazda
stm
care
aia
eti n
nu vrea
cr^^ c's orb, adic-te-le pentru

ml apuca mna la t(5te i puteam ba s6
s6
cos,
ba s6 spl,
in
<6 mi'l
ba
curat
avut dece mni nu

concenia
cum
i m6 nepa
s6'm
^6ti!
cum a
n ajutor.
venia eavncet-ncet pe
cu cte un ac
ram cre^^nd c's musce

de la DumneêQ.
E!
ca
lege,
dou6
patu
diretic
or
la
i
fi
Bat'o
spate
m6 apvr'un nar
ea
ba ce noroc c'm apuca mna
NOROC NEME3C
220
aa
Der
la tote!
omului
vine
acum un an, nu m6 uitam n drum

i am cût de m-am scrntit braul
uite
bine;
drept
legtur, de d'atunc nu'l ma poci

mica. Da las ^6u
e noroc de la Dumma m-am din tr mar i voinezeu
din
Uite êu!
nici.
fac
patu de -e
srac! der
de mine!
drag
dec
n'a
Da cu ochi!
de vreme i-acu
unu,
dutu de
opere
drd,
ram
avut
ce noroc!
i6r
Ta
voia
v6d,
el,
ce
la
el.
dini, va
orb atta mar

nu e vorb cu
p'sta
per-
s'a
acoperit cu
adic-te-le
doftorul, s6
am inceput s6
de m6 cutremupiciore, i n'am ma
eii
drdel
din cap pen6 n

loc.
ui
pe doftor apo nu
operat
p'sta bunu, der
aoleo!
vrut de
fi
cu stnga m
te
cu nic unul,
cnd
perdea,
s6
dec nu opriam
ma vedeam
cu dini
ve^
mre, l
de sus m-a
trmis spaima asta de drdel, de m-am

scpat ochiu tef^r.
i m-e bun, slav Domnulu, cnd nu
e nor
cnd
i'm
i ce, citesc cu el ca apa, der de!

e nor i ce m-e ntunerec bezn,
d i nesce cuite prin picior de nu
NOHOC NEMBSC
m6
pot
mica p6n6
colea. Da, uit-te,
Dumnedeu,
vedl noroc de la
221
uite, ce
prtesc, d'am putut veni p6n6
A!
la
coni,
timp m-
mtlu.
aa
par'c sunt d6 ai-spre-ce an,
m6 sim
de
bine!
Domne! Domne!
^6ti,
mata ct te iubesc
Srut mnuiele. E de nu scie omul ct
mal face umbr pmntului. Da eu m'am
pregtit din tote. Slav Domnului; parale
de cosciug i de coliv am ntr'u motlc
miculi,
de-a sci
sub saltea gata, n

Christos
cnd o vrea
or-ce c6s
m6 chime
s6
la
el.
mre!
Nu,
in spinarea nimnui.
nu vreau s6
i's mulmit, coni, or cum
ntmpla, da
aa mulmit
s'ar
de'm vine s6
nu m'ar dure piciorul! manu m6 prsesc!, 'apol merg tote
sar n sus de
tale s6
pe calea a
de!
bun.
eti
totdeuna
matale, eH deschid
la
Ivangheli,
tot
la
psaltiria
îua
nascere
vorbele de
mereil se potrivesc!
maic, cum m merge t(3te de minune.

Vaducl aminte mata de cte or m-a îs
ve^l,
Lele Lailo
al îs
mata, esc singura
femeia noroc(3s din cte cunosc eQ.
VII.
SIRENA
SIR EN A
pe
Rotocolindu-se
norii i
lsau umbrele
ilor.
Micile
uria
eraii
umede,
erburilor
poen
ntinderea
lor
de
printre
luminate de nesce
se
car
Intr'una
cerurilor,
pe piscurile munbravii
rade
ce
ver^
revrsau pe mulimea
buruenilor.
din
aceste
poen
trntit
sta
pm6nt un copac mare i negru, n

scorburile cruia crescuser stuf6se buruen,
I6r trunchiul lu, mare i gros, era cu totul acoperit de much.
la
naintea acestui copac sta ngenuchiat
t6n6r f^t, frumos i
lapte dintr'u
26311.
bot
ntr'u
vi(3i,
turna
cec. Patru c16
226
e de
cului
cu p6rul n creuri ca
ceia de trl,
eir
nesce pu de urs,
i venir
din scorbura copa-
ltrnd
gudurndu-se spre
laptele fetei.
Feta
mulmit
uit
se
cu hohote, se scul n piciore
lise
la
patru cei. Ea
ce
mn,
de p6r
plin de crlioni
mpre-
avea nesce code, grose ca pe
galben ca aurul
jurul chipului care, cu
e,
prea i ma
gin-
gai i ma rotund.
bucat de muchi
se prinsese in
p6r i i se potrivia de minune cu culorea
pSrulu
cpru
ochi
tanii,
gura
Sprncenile
e.
-erau
dese
prile:
sticlind n tote
i-era spiritual,
glume,
cas-
der
gata
spre ironia.
Feta a
fi
pun mna
dorit forte s6
vr'unul din sburdalnici ce,
cu degetele
lung.
Der ct de iret fuse
prinde, tot att
lsar
fi
prinse:
Aa!
feta
bravo!
ltrau
i sriau
feta
rênd;
se
de de-
fete.
der scii
c'm suntei
recunosctori, lacome fiine ce sunte
a'
nu
slbaticele potaie
parte jur-mprejurul
prind
lor cre
s6'
albe de p6rul
cele
pe
de obiceiu
stri-
cnd e cineva
SIRENi
aa
227
bun
gras ca vol e ceva mai
inim,
la
mpeliailor!
urm
Cele din
voce adnc
cel
se
fetei se
audia ntocmai ca
frmector i
mult,
veselii
er rsul
sunetele ce
fac
vas de metal:
inaint ma departe:
umbr
ier de
unde dede
i, r6îmndu-se de
se opri
un fag gros i
ncepu s6 cnte c'un glas
torsturi ca din
iresistibil.
Apo, t^n6ra f6t

acolo
rosti cu
le
aa
nflcrar i ma
mrgelele cnd alunec

era
ea
cuvinte,
resuntore,
fluer
nalt,
cu nesce
de frumose
att
n-
de meteugite, n ct paserile se apropiar

de d^nsa
Una
pe
cu
u
u
se
din
puser i
ele
pe cntat.
ps6rici se puse n faa
ramur, i
parte a
ori
fetei
de cte ori feta sfria
cntecelul,
psric
ciripia
cu plcere i, legnndu-i capul ncoa i'ncolo,
prea a
îce
Ce frumos, ^6il! ce frumos!

Pe urm, ps6rica tcea i o asculta
uitndu-se la d6nsa bnd c'un ochiu cnd
cu cel ralt.
Jocul
fr ca
inu ct-va vreme, nu

nu'l fi dat s6ma de el, dup
acesta
f^ta s6
228
cum prea
un brad
a crede
un brbat care
sub
sta
se uita intr'una.
Ochii vioi a fetei pote c'l v^giuser de
mult.
Brbatul era 'nalt i sptos; n micUn

rile lu se artau puterea i liniscea.
p6r des
mos
castaniu nchis
fruntea
adumbriaQ nesce ochi

Nasul
ci.
neastempSrate.
U barb
ncorona fru-
mici,
era potrivit
lu
lat eit,
lu
sub care
negri
drept, cu
castania
s6-
adn-
nri
cret.
i*acoperia obrazul.
nu
El
bel
ci,
mcar
surse la
vederea
gingaulu ta-
ncrucindu' braele, se uit

a
Prea c' ine
clipi.
fr
resuflarea
De udat
vntul btu pe neateptate fcend s6 se
pentru a nu turbura farmecul.
au^
ca un suspin
ntorse
pdure,
i-atunc
capul
tenSra fet
lor se n-
privirile
tlnir.
Feta se
fcu
rumenel nvior
lie sele;
se
se
mir i
ginga,
albe a
i pru c
strlucitorea
mic
din loc
pe-
vo-
iesce a fugi.
.
El ns6
adnc
ei
i phn
nainte',
i' îse cu
de dulce armonia
un
glas.
229
te
nu
rog,
N'am fcut i
fugi!
eu de ct ce fac pomii;
te
ascultam
cu
Ore zna pdurilor nu ngduie acesta
toii.
tuturor muritorilor?
Nu
punse
cred c's
feta;
zna pdurilor, rs-
eti
a vrea
nu
der
s6 fiu,
eti
merge!
tru
Pentru
eil
De
ce nu!
sunt
sunt
eti
nscut
Dec Siren,
Siren;
pen-
pe ape.
t6t puterea
cu-
vntului ?
Nu
de vreme ce nici dum-
tocmai,
n^ta nu te arS ca Ulise.
P6te
nu sunt de
ct
neprev^-
d6tor!
mit
eroti
sdravn
in
se
D6mne! cum
care
acela
se
las a
s6
fi nu-
fi
legat
P6te c' mal bine
braele primejdiei
nu, eroic!
aa
de ct a da
a pieri intr'Snsa.
Aci nu'I primejdia; suntem pe uscat.

Cine scie
pdure
se pierde
omul
nu se mal gsesce!
Cte udat omul singur vrea
pi^r^,
îse
f6ta
r^6nd
cu
s6
iretenia;
230
der cine esc dumneta, vitezule Ulise? Pen6
acum, eu
nu te-am
nici
cunoscut?
Or vrei s6
v6ût, nici te-am

te
copac ca cetia? De' aa,
Intorse capul
Nu, îse
nici brad,
m6
rina
esc
un
rem cu bine!
dede s6 plece.
nu sunt
nici dun:ineêesc martir,
tocmai
nu,
presint Sirenei
nume pentru
cu seriositate,
el
nici fag,
marinar;
nici
cred
m6 gndeam
s6
s6 o ntreb pe ea de
cuvinte
Pentru cuvinte?...
M6 numesc Ma-
frumos
Marina!
nume pentru
Siren.
De acolo i numele meti, îse feta.

Eu m6 numesc Arnold i sunt un
prietin al frum6se naturi.
Adic,
bujorul
eti
Marina deveni roia ca
marele nostru
in visurile
mele
am
artist,
voit
pe care
totdouna
s6'l
ntlnesc.
Pot spera c'm ve face
atelierul
torilor.
visit
meu?
Sirenele
nu vin
n locuinele muri-
231
nu
Cine scie! pote c nimeni pnS a^
le-a
nici
rugat.
mic
Der Sirenele n'ati inim, nu se

dat.
Le plac ns6 adoraiunea i
sacri-
ficiele.
Pote!
Marina salut cu gingia
ntocmai ca
A
Afar
doua
î,
Arnold sta n
licriau
marmur; un
zpada strlucea
nuntru,
sta maestrul
praf
sore
la
ciocane.
bolovanii
alb ca
pretutindeni.
n
privia la
put. Apa avea s6
snta sntelor,
nesc
fntn
nce-
dintr'u stnc
naintea creia sta ngenuchiat
acesta avea s6
mrunt i
n atelier,
apoi fugi
atelierul s6u.
dalt
se auîau lovituri de
n fundul cure
de
cprior.
primesc apa
nimf;
isvorulul n-
tr'u frund lat.
acost nimf,
plin de mldiere in t6te micrile el, cu
corpul apr6pe nfurat n pSru'l mre; pe
pe chipul el se citea ca un fel de prere
de r6ti pentru apa ce se scurgea din frund.
Minunat creaiune
De
udat mana
era
maestrului
se nfipse
SIRENA
232
fr
mil
argilul
mole
cel
stric
arunc totul de
nou.
nu bgase de sem c
trega statu;
n-
parte
incepu a lucra una

El
acesta
san semna
rmat,
acesta per-
minune cu nimfa sf-
ca prin
ct s'ar
persona intrase,
timpul
jurat
fi
ea servise
drept model.
i mldios;
Era nalt
avea un p6r
i strlucitor ca mtasea, mdou code care' bteau clcile;
blond nchis
pletit n
cu nesce ochi luminoi ca de cprior, ea
nmrmurit
se uita
ntr'un rnd, ochii

crimi; iute
ns
a'
umplur
se
buzele
vesti sosirea, der tot
se
micau
ndrt
vû.
Ce-,
esclam
Lia?!
du-se dintr'un vis;
Mama
vom
ma
ca deteptn-
singur a venit?
s cumpere ceva pen-
Arnold,
pute petrece
bine.
el
a ieit
tru casa nostra,
la-
nu se hot-
rau a vorbi. nfine, Arnold dndu-se

o
de
lacrimele se uscar.
Din cnd n cnd

voind
opera sfrmat.
la
Mama
eti
am
crezut
or i
amendou
se'ntorce ndat.
Der ce? Esc ore de
or
aici?
233
Buzele
suriser tremurnd puin:
Aprope, articular
ele.
Arnold era forte ncurcat:
De
Lia,
de aceia
rea.
Am
cu totul
tu
sigur,
te
am
vel
minunnd,
fi
tot lucrans6
alt idei i ma frumos
nou, plin de mndree. m pare
totui forte bine
etx
stricat
c iubita'm
logodnic mi-a
p6n6 acum atta timp.
jertfit
esclam Lia nu era

de vreme ce eram cu tine!
Arnold o lu n brae cu
!
nici
u jertf
iubire
i s-
rutnd-o îse:
Esc
merit
un
nger,
Lia,
eu nu
te
F^ta v6û un nor
adumbrind fruntea
artistului.
D6r atunci, ce vel pune
ntreb
cnta
printre
n locu'm?
ea.
Siren cntnd. Te asigur
privitorii
vor crede
murmurul
aud glasul
va
e
apoj.
Al v6ût tu vr'u Siren, Arnold?

Da, îse artistul distrat i neve^^nd
privirea ngrijit care
anim
ochii de cpri-
234
6r
a Lie;
dup
voiii face
Cine
Asta
Aa!
biet nimf
mil
nu
Siren i
cte m-aduc aminte.
sciu.
aa! m6
ta.
d'acum s6 fiu
Der ce va pute face
faci
ge-
naintea unei astfel de puteri!
intr
i mama
opera
la
vSgiut
era aceia?
los pe Sirena
Ec
am
da,
care
Lie
uit cu
se
zcea sdrobit
p-
la
ment.
fi
muma; m'a
îse
parte,
putut, Arnold, s6 o la de
viea uitndu-m6
Aa e,
hum destul
titi
la
Arnold,
îse
tot
bucurat
nimf.
Lia ca
n'aveam
d6r
la'ndemn; no cetia arpresuntem nesce omen fr nic
vedere; jertfim totul une
ide.
Totul?! ntreb Lia,
mhnire adnc, pe care

de
fi
u
bg
n voce cu
artistul
nu o
sem.
Totul,
repet
el
aintindu- privirea
spre oper.
Nu
ns6
fericirea viee,
pe ea!
Pote
Lia l'auî de
nu o v6û; lucra ca
Arnold?
murmur
era aprope de
n frigur.
el.
u.
El
235
Puine
urm, Marina
île n
se afla n
unde alt
atelierul artistului, n locul
dat
stetese Lia.
Dup
multe refusur
se hotrse a asculta
Artistul
pentru ca
mnare
el
i amnri.
rugciunea
lu
Marina
Arnold.
ma
rug
se
pot
surprinde perfecta ase-
s6
cnte mereu,
micarea buzelor i a
gtului.
nceputul ns6 fu greu de tot.
Cnd Marina
cnta,
coprins de farmecul
de
acestui glas
t6t frumusea
fiine, n ct uita s6
F6ta
apo
odihnesc;
Arnold era att de

acestei
ma
ostenia
se
artistul
minunat
ncnttore
lucreze.
cerea s6
se
trebuia s6 atepte p6n^
cnd ncepea ier.

Astfel,
edinele
repeir
ser nchise
se
Sirena,
fi
fost
Uile atelierului ramanimeni nu avu voia s6' v^^

nainte d'a nu
nici chiar Lia
mereti.
sfrit.
Cnd logodnica
dansul,
inur mult vreme i
el
lyl
Arnold venia pe
ieia cu ea n pridvorul casei
se plimbai! de colo p^n6 colo.

afla
pe u colin
tregului oral.
Casa
la
Iul
se
avea privire asupra
n-
236
udat
Cte
privirile
Lie
rtciau cu
mhnire asupra acestei frumose priveliti,

pe cnd Arnold, cu
vSîut nerbdare
mereu
se uita
Nu
ua
la
atelierului.
vreau sS te iu din lucru,
Ar-
nold, îcea Lia plecnd.
ntr'u
Marina
î,
nu -a spus asta
Nu,
forte
eram
godnica dumitale;
artistului:
giise
Eu am cunoscut
prietine de
udat, rspunse
nici
lo-
c61;
udat?
nici
Marina fcu s6 rsune

su' argintiu
bine pe
Arnold.
atelierul
de
rl-
îse:
ntocmai
aa
e Lia! iubitore i-apo
uittore; ochii cari nu se v6d se uit. Mintea
sul
Danaidelor;
inima
aa, n'ar
du'
De
De
altul,
de
sit seu ca va-
altmintrel,
de n'ar
fi
ce
nu? ntreb Arnold
pironin-
asupra Marinei.
ce!
pentru
iubit
deja
pe
acum srmanul in cumplit

Totui Lia 'Iu ma compti-
care e
desndejde.
mesce,
sunt ca
logodnica dumitale.
privirile
un
fi
'Iu
vede cte
udat
grdin
i'l
ma mngia de necredina ei. El o nsoesce adeseori pen6 aci i o conduce i'n-
SIRENA
d6r6t.
v6d
237
dnd ocole pe
dilnic
aci
Ea voiesce pote s6'l obicnuesc cu ncetul cu ideia

acum ea
ateptnd pe
Lia.
este logodnica altuia.
cu
Marina rostise aceste
cuvinte surênd
uurin;
micaser
buzele
i'n ochi
ironia care
Arnold simi
Cine a
pe dinaintea ochilor
se
se citea cu'nlesnire.
urechile'
spus
cu
el
cu
viji
trec ca stele.
astfel?
ntreb
mnia.
Marina dede din cap i' arSt ochii
urechile.
Arnold arunc dalta
puse
mna pe
plria.
M6
ve
nu pot s6 ma
nu e aa?
Astzi
ns6
Pentru vro dou6
île,
rogu-te!
ierta,
lucrez.
Plec.
Marina se plec nainte i'l ntinse gtul
ntocmai ca un ^rpe, pentru a se uita
dup
d6nsul. Buzele
dispreuitore,
scnte rec
16r
se contractar
nôchl
i ma
licriaQ nesce
electrice.
Peste puin, Arnold se'nt6rse nd6r6t.
238
dori
forte
mprtesc
cine
m juri
Im juri
dup
gndi
te ve
i nu
ore-
nu
c
c nu ve
el,
jur
ma dau pe
aci nic
Jur?
Arnold ndesat.
Jur, îse
Tenorul Lie se numesce Hubert, e
cri
s6rac, scrie
m6re de
car
cu
ntlni? Prin urmare, linitesce-te,
altmintrel plec
udat.
el,
nu' ve face ni-
dumneta, este nelatul? m
cuta al
îse
sciti,
rspunse Marina
juri,
care ndoiel,
mic?
s6
iubirea Liei?
forae
Nu
nevest-sa?
de nalt
;
nvtur
cu ce ar
fi
inut
pote s6 se atepte
lng
el
pe
la nimic,
bietul biat.
afar ndreptndu-se
gsi
singur i apucnd-o
O
Arnold se repezi
spre casa
de
el
Liei.
udat,
i
cu putere,
de mnele' delicate
strig ca ieit din mini:
Lia
fcut i
sciu totul
viu s6
mS
scii
despart
esc
u pre-
de tine pen-
tru totdeuna.
prefcut?
Eu
O de la nceput
vinovata
sciti
i
!
de cnd?
Nu fcea
pe ne-
femeile cele false au chi-
pul ca de copilai inocen, der vine vremea
SIRENA
cnd
se
li
cu bine!
citi
de
Ferice
timp! Haide, rem
la
uit-m6
inim.
i'n
citesce
acela care p6te
239
pe mine de grab, tu
care uii att de lesne!

Lia sta ca mpietrit.
Dec
tu caui, Arnold, un motiv s6
te scap de mine,
nu
dec nu' ma
iea' vorba ind6r6t
trebuin
n'a
Aa
ec,
te chinui atta;
place;
ns6 s6 ra6 insuli.

a dreptate,
e;
am
fost groso-
suprat; trebue s6 fi omul polichiar cnd tremur i spumez de
lan te-am
ticos
mnia.
Arnold se nclin
Adio pentru totdeuna
Lia
nile
adause.
-ap6s
i caut
cu
pieptul
amendou6 ma-
aer s6 resufle.
M'ateptam
una
la
ca
asta
îse ea.
ndat simi
piept n sus,
i dup
se
suia ceva cald pe
cte-va
momente
podidi sngele ca din isvor.
Cnd m-sa se ^t(3rse acas gsi pe

Lia leinat; trecu mult p^n6 cnd s6'
vin n simiri, i anc i mal mult p^n6
240
Cnd bieta femeia s6
causa acestei ne-
afle
norociri.
i prins
zcea
friguri,
de cte ori voi s6 povestesc
mamei
sele
Lia
or
tuind
pat
de
ntemplarea,
u tremurtur
de
attea or o
clnniau dinii.
Astfel trecur sptmni la mijloc. M- sa
de vro cte-va or s6 se duc la Ar-
apuca
voi
nold
s6'l
fi
chime. Lia
Nu,
mam,
sunt pre
liber;
de
nu o lsa.
ns6
îcea
nu,
mndr
ea;
Marina voi n dese rndur s6

Lia
nu
fu nic
udat
'n
cas.
Marina
ved
pe
Lie
nu
primit.
Intr'un rnd ns6, cnd

era
voia s6
ca s6' fac sil.
mama
nfci
se
naintea
bolnave; ochi e eratl neca. n lacrimi.
Ah! Domne! bieta copil! cum te-a

schimbat; nic nu te-a fi ma cunoscut;
nu Numa pielea i osele
crede-m6
^16u
Domne
nesce och scnteitor.
d6u
ct
mi pare de r6u!
Buzele
nrile Lie se
pediciune; resuflarea i-era
tot
Bucur-te, îse
micar cu ri rpede.
scurt
ea;
m'a
omorit;
fericirea este a ta.
Eu te-am omort?
Va!
Lia,
vor-
SIKNA
241
bai cmpii, draga mea;

Cine ma vorbesce de model cnd statua e sfrit?
i model i statu au fost amnbesc din friguri,
eu nu sciu
nic
dou
ce' fericirea.
amndou
sfrmate,
mur Lia.
Srman
copil,
ncepur
crimele
Marina,
îse
nou
din
sdrobite,
mur-
la-
strlucesc
s6'
n ochi.
Du-te, îse Lia, plec, te rog! voii
s6 dorm.
parte,
Se ncerc s6 se nt6rc pe
der nu putu de slbiciune, i un nou acces
de tuse ncepu s6 resune n camer.
m-sa intr;
dispru ca
Dup
vederea
acesteia.
fulgul n vrtejul vijeliei.
cte-va
bia de logodna
Tot
la
MuMarina
sptmni,
lui
lumea se mira
nainte
tot
oraul
vor-
Arnold cu Marina.
chiar
da din umeri.
de a
fi
ngropat pe
prima logodnic, ce Dumnezeu! nu' cuviincios,
îceatl uni.
Intr'u s6r cnd Marina intr
ate-
Her,
un t6n6r
lipit
de tmple, cu ochi nfunda, se apro-
palid
de
m6rte,
cu p6rul
pia de d6nsa i'l îse:

26311.
16
SIRENA
242
dec adevrat
Marina,
este ceia ce
lumea spune, s6 scii c'nebunesc. Sim

mi s'ar sfia ic ceva dec m'a nela!
Fi cu minte, Hubert. No nu putem
lum; amendou suntem pre sraci.

I spun: vreu s6 m6 mrit cu acela care
'm place, chiar dec ie nu' convine;
dec nu te astemper i faci vro prostia,
s6 sci c am s6 spun la tot lumea c
s6 ne
nebun.
esc
te rog s6 cre^
lumea pe
mine m6 va crede.
Era curios lucru cum, de udat, tot
Arnold prinsese pe Lia i
oraul aflase
cum
prsise
ntr'un
moment
de
furia.
nu era att de sfnt

prima vedere!
Lia, îceau unii,
cum semna
la
Nimeni nu
scia
povestise
cine
lucrul; faptul ns6 era de
toi cunoscut.
Totui, muli ma vorbiau cu

interes de Lia,
cût
de scpare.
Lie
la
pat
sem
orecare
cnd se audi
nu ma
speran
To i-aduceau aminte
fuseser
braji e
ma cu
totdeuna
aa
continuu nflcrai,
mldios, umerii strim i

tr'^nsa prevestia oftica.
ntiu
c ochi
strlucitor, otalia
mic,
nalt
totul
i
in-
SIRENA
Ce can
cutau
243
scandalul
cestea
pretutindeni,
car se
ma ndoiau.
lund
povestiail
naintea
a-
celor
Lia slbia din ce in ce ma mult.
mndre flori, care se

ndruma fr s6 se plng pe calea more,
mica adnc pe toi aceia car ptrundeau
in camera e de fecior. Ce ma muJ ieiatl afar plng^ndu- de mil.
Era n ajunul nune lu Arnold.
Artistul abia se mbrcase pentru a
merge ma de grab la mires unde avea
mare serat de artit, cnd muma
s6 fi
Lie fu anunat i p6n6 s6 îc el c
nu este acas, btrna era nainte'.
II rug cu lacrim ir6ie s6 vin numa
Vederea
acestei
un minut pnS
Nu
ct vro
ma
la fiic-sa.
are,
cte-va île
îcea biata femeia, de
de
vi^. Ar
dori s6'
singur cuvnt.
Nu puin m6 cost
pasul ce fac acuma, d^r
m'a trmis ea, nu

Nu' va vorbi de
spun un
puteam s6 nu m6
aupu.
c e vorba
c are s6'
ea; mi spunea
el
dumitale,
nimen nu trebue s6
neta. S'ar
au^
de fericirea
spun
vie-
ceva ce
afar de dum-
mhni de m6rte d(3c
n'a veni.
16
244
Astzi nu; nu pot
s6 vin,
intr'alt
î pote.
Der biet fet
Fu un
e pe
morte
timp, îse Arnold, cnd aceste
cuvinte m'ar
fi
scos din
A^ nimic nu
fire.
ma tremur n mine la auûl lor: Nu, nu

pot veni.
Adio
Salut i iei afar.
Dobort de dureri i fr suflet, nenointra n camera fiicei sele.
rocita
la
d^nsa ea plec din cap, feta
Lia se uit
nelese; nu' ma îser nici un cuvent.
.
mum
dup nunt,
Cnd,
Arnold
pentru prima or, tot lumea se

sindu-1
i ma
cu
sem
se
serios
mir g-
ca ma 'nainte;
tot,
sta prin
mulumi, pentru
ochi dorinele, ca
de
a'
i cum
ten^ra
putin
-ar
lu
fi
so-
pentru
numa
ghici
ma
prea
cnd era cu Marina, Arnold
ntunec de
ia fcea tot ce'
a'l
v6ût
fu
fost
din
fric
de densul.
Marina mergea
tote societile
cu talentele
mele
e,
lume forte mult; n

unde putea s6 se mndresc
Marina era de fa cu glu;
cu spiritul
nu ma pe
ea.
e,
salonul tot o asculta
Adeseori
ns,
tocma n
SIRENA
focul conversaiune,
este obosit; atunci
245
prea
soul
udat
disprea de
din
midlocul celor cari o nconjurau.
dup
Curend
bia de ct
lumea nu ma vor-
acesta,
de Marina,
frmectorea
crea-
tur, Sirena, dup cum o numir, dup ce

to v6ûr modelul n ipsos al Sirenei de
la
fntn, care pe to
Sirena fntne
Se inea cu
psric
mn
prea
ese din basin.
de stnca pe care sta'
uitndu-se
ea;
la
cea-l'alt
uor adus
momesce i chiam. Frumusea
ntins,
era
operei
prea
mn
entusiasm.
ins6
sta
er degetul
umfltura
grumazului
i'n deschiztura buzelor, de pe cari prea

aveau s6 curg n ire de mrgritare
Se îcea c'n
melodiele cele ma frum6se.
timp de n6pte se auîa
cnt
uor cum
Sirena
ca un echo cntecele Marinei..
Cnd
lucruri,
el
sev3puneati lu Arnold asemenea

se uita
posomorit
la
statu
nu îcea nimic.
Lumea cltina
rerea cnd
s6 se
el
s'a
gnd^sc
convins
din cap
Arnold a
i'l da cu p-
fost jurat de Lia
ntr'una la d^nsa,
Marina
cnd
ntr'adev6r are
246
un trup de pesce i c'l mpinge mereu

la morte cu privirile- demonice.
Adesea, Arnold era aspru
i remsese
nu se schimbase
torea
iubitorea
Unii povestiau
ea,
tot
ncnt-
Marin.
vro c-va din ceia
v6ûser
rnd cum Marina cumprase de la
rres un buchet i voise s6' pun
cari
sciti
totul
rile
le
ora
i cum
la piept,
flori
aruncase ct
se mirase
mintrel, de la
ma
vorbia
i nu
de ct forte
respiraiune sele scurte
ca s6
trile
ntr'u
care
se
p6t
ser,
se
flo-
flo-
fire,
f6rte
Lie aceste fapte;
îsese nimic.
un timp
sea or trebuia s6
cte-va
colo.
Tote acestea erau afar din
nu
intr'un
Arnold smulsese
minunose. Se povestise
ea
care
cu
coce,
puin
De
alt-
Lia
nu
causa
din
obositore; ade-
deschid tote
feres-
respira.
Arnold
mbrca pentru
intr la Marina
merge la
serat.
Lia a murit, îse

Sciam, fuse rspunsul.
Aa? der de ce nu m-a
el.
mie?
spus
8IREKA
mort,
Pentru
eram gelos de ea chiar
Marina
îse
mngindu'l ca
247
apropindu-se de
el
pisic.
El o respinse îc6nd:
ed, te rog; e ridicul!

Aa e, a dreptate, replic
Marina
i lsnd
braele,
plecnd capul
s6'l atrne
ntocmai ca un copil certat.

In ochii
lu
se citea aversiune.
EH ast ser nu
es,
îse Arnold.
Marina ncepu s6 se desgtesc.
Dec
vre
Arnold, las-m6
la
s6'm
singur
faci
plcere,
îse
fr
mine
du-te
Fr
tine, sci c nu se pote.

Ea nu se supr.
Fi' pe voia, Arnold, m6 duc nu-
serat.
mai pentru
tine.
De cnd, numai pentru mine?

O Arnold!
Dup cte scii, i 'nainte nu'i puneai cenu in cap, nici clugri nu erai.
Nimeni nu m6 cunoscea; ce sunt,
Arnold, sunt prin tine.
Nu
01
adevrat
ce vorb puin galant!
6
SIKENA
248
cnd
Eu
le
spun
ceia
ce
alii
gndesc
spui povetile tele.
D6c aa
adevrul,
ce's
de
vin, Arnold? Le povestesc cu glume
eu
spirit.
Da, da, forte cu
spirit,
picant de tot,
adevrat; att de cu spirit n ct le

merge la inim.
Arnold ei. Marina se uit dup dansul,
puse degetele pe buze i remase gndit6re.
Crtie'm dau r6u, murmur ea.
e
Pe
rile
urm
ieind pe rort. Stete forte puin
cnt
farmec inimele cu
serat,
î
ncepu s6 cnte cobornd sc-
cea de
mii unat ca'n totdeuna,
P6cat!
îser
marmor nu
ochii
unii,
are
la
lumin
de Siren,
p6cat
Sirena
ochii acesteia.
totui, sunt ochi de pisic!
Ba
ochi de tigru, replicar alii.
Marina e
diavoh
Se'nelege, cci
s6 ne
pzim.
altfel ni s'ar
ntem-
pla ca pescarului care ' pierdu viea.
De
ce
tnd-o
aa
de r6u;
de mult!
nsS
brbatu-s6u o
nainte
fi
trac-
iubea
att
249
Pote
a gsit pe dracul
ntr'nsa
apr de mbririle lu.

Nsdrvan i-e Sirena;
se
m-ar
fi
nainte
mie,
^6tl!
fric.
de
vorbise
se
acum
Lia;
se
vorbia numai de Marina. Sirena biruise pe
m6rt.
Trecuser
luni de
île
Arnold;
dr
fericirea
prea
casa
Trebuia s6 fi n viea
lu.
de
nunta
la
fugise
lu
lu
din
Arnold
ceva care
s6'l
spunea
nimen. Era remucarea, era vro
la
veste pe care
chinuiasc
o
aflase
pe care
el
nu'l
trîu? Pote c'l
mhnia ultimele cuvinte

el nu voise s6 le
asculte
ale Lie,
pe car
pe car acum
le ghicia.
Lumea
îceat
se
temea
Sirena de
de
privirile lu; uni
marmor
terminat, avea ceva infernal

e,
ca un
mpinge
fel
fr
Lumea
care fusese
nfiarea
de putere r6u-voit6re care te

voia s6 sugrum.
vorbia
multe
deplngea
amabila Marina, care devenia din
ma frum6s ca
Acost voce
vocea
ns6
pe
ce n ce
e.
plcea numa strini-
SIKENA
250
Arnold fugia cnd o auîa cntnd;

îcea
el nu se pricepe n ale musice.
lor.
Der i tu cni, Arnold, lise u

dat un imprudent.
Fruntea lu se posomori.
Sunt de mult rguit i nu mai pot
deosebi
not just de
not fals,
musica cea bun de musica cea rea, espre-
siunea cea
ma
adevrat
am simul
Marina
clipi
musical.
a ochi de pisic,
Fi
mpreun
pleo-
semnau i ma
mult
din ochi,
pele, n ct ochii
Nu
de cea mincinos.
rênd cu hohot
îse
pe pace; ' voiii spune
ett
cnd
este fals!
Marina spunea mereu mi

haz
i glume
Arnold
spusele
nelinisce
o ntrerupea cu sil
Adic
lucrul
ns
vdit;
sute, tote
cte
l'a
cu
pricinuiatl lu
udat
îcnd:
nu s'a ntemplat
mai aa. Mie 'm pare

Seti
cam
el
toc-
uitat.
ieia afar.
Cnd Marina era singur cu el voia totdeuna s' povestesc din timpul dinaintea
cstorie.
Eu nu te-am
ntrebat,
îcea Arnold
SIRBNA
CU asprime;
251
nu te-am ntrebat i nu te
t6u, i nic nu dorosc
eti
ntreb de trecutul
s6'l
cunosc.
Marina avea asupr'
nenduplecat
udat
nu rspundea r6tl
nu se posomora, numa
pleopele i se mpreunau ma de tot.
I vedea de cas forte bine, der br-
cci
nic
Arnold,
nic
putere,
lu
fcea
batu-s6(l nu'
Intr'u s6r,
case
in
privina acesta
câ
Arnold sta
privia n vale
u6r
spre
nurile
aerul
acoperiurile
umed
al
pridvorul
oraul
nvelit
Luna strlucia cu
a t6mne.
atta putere n ct s'ar
in
nic
laud.
putut
fi
caselor
nope, ca
i cum
citi.
Tur-
licriau n
ar
fi
fost
basme.
Tcere
pretutinden.
cucuvaia
sburnd
se
lovi
de una
btea luna
i'n urm, pun6ndu-se pe un pom din apropiere, cnt de dou6 or i fugi.
Arnold se uit dup d6nsa fr nic
din ferestrile atelierulu n care
gndire, cu mintea obosit.
Marina iei din

de brbatul
(Jise:
atelier
apropiindu-se
SIRENA
252
Nu
vrei
pe Sirena ta;
mal
s6
mne de
Vino s6 veî ce
iea.
mina
lune; a îce
anc udat
dimine vin s'o
ve^
frumos aret
st
la lu-
s6' vorbesc.
i intr n atelier. Inprea c st s6 se misce.
Arnold se scul
tr'adevSr, Sirena
Artistul ramase ca pironit n loc.
pai
Auî atunci
urm
pridvorului i'n
repezi
suind
scara
cu glas tare pronun-
ndu-se numele: Hubert,
Lia, Marina, Ar-
nold.
Ascult.
Der
bine,
Hubert,
numele lu
timp de nopte.
n
Dumnezeu! ce caui aci n

Pe tine te caut, nelegiuit femeia,
pe tine diabolic Siren care a omort pe
Lia,
nelat pe Arnold
mine
la
m'a adus pe
pragul nebuniei.
Eu am omort pe Lia? Nu
esc n
tote minile tele, Hubert!
acum
O!
nu
te
sciu totul;
preface
lucrul trebuia s6 se ntmple.
mare
spus
artist,
nu,
astfel;
nu;
m'a nelat pe mine,
Arnold
eu nu sunt nimic. Der tu
eu sunt amantul Lie
un
i-a
Lie care
a murit de durere pentru Arnold,
care
253
pe
bun, nobil i curat ca s6rele
cnd tu, o! tu cûse n braele mele
Nimeni
i'm jurasei vecnic credin
era
nu ne-a v6ût, numa luna, i luna a tcut.

U gr6znic lovitur de ciocan, apoi
un trosnet i sgomote de drmare ntrerupser pe Marina i pe Hubert. Ea se rpeai in atelier.
Acolo sta Arnold cu pumnii strinl
na-
intea Sirenei, care de sus pen6 jos era cio-
cnit i crpat.
Ciocanul cu care o lovise n figur
rise nd6r6t
pe
pmnt
nebun
prin
furia
loviture
s-
i czuse
nd6r6tul Iul Arnold.
Arnold, îse Marina, omul acesta e

!
In acelai
asupra capului
moment,
el.
ciocanul
Marina
cû
se
la
abtu
pmnt
lovit de m6rte. Hubert ridic piciorul pentru
da
a'l
ultima
brnci cu putere,
^lise
Arnold
r^nd
cu
m-
hohot
am
lovitur,
16r el
Tu
voit
cci tu
al lovit
s'l
escl
pe Sirena cea fals;
eti
ar6t care era cea adevrat,

cam prost i cam nuc. Acum
254
e rndul
m'a trmis
Lia
tSti,
aci ca s'o
rSsbun.
d,
Bine, haide,
gnd capul
naintea
Hubert. Nebunul ns6
'Iu
las
tu a omort
pe
Lia,
un
alai
fi
piea oraului,
pre
voiil juca acolo,

tot,
de gt
am
o
jos.
fi
pe Sirena;
spnûrtore
eu
tot,
da
forte
frumos,
voiu spune
tot,
eu
ntiti,
na-
srutat pe Siren.
srut
Arnold fcu
el
apuc
pe Siren
cu selbtici.
u micare de spaim,
se ntorse
i dispru
sciind nici
el
de
aceste cuvinte,
cad
spune lumei
'apo
voiu arata lume
iatea ta,
La
s6
povestea va
ma frumos cnd eu vo
atunci va
ntin-
ridicat de
ciocanului
nu aa,
Nu, nu;
Arnold
îse
noptea
adnc
apoi
ne-
ncotro merge.
Luna lumin mult timp anc atelierul,

care nebunul eû tot noptea.
Adoua î cnd lumea veni, gsir pe
Marina
mort
braele Sirenei
pe Hubert care sta ntr'un col
Ea
a cntat fal, îse
nebunit pe Arnold.
ciuntite,
se strmba.
el,
asta a
255
Nimeni nu putu afla ce se petrecuse,

cci nimeni nu v6ûse nimic, afar de lun
i luna tcu.
Despre statuarul cel frumos, tcut i
cu fruntea posomorit nu se ma auî nimic ani d'a rndul. Nici nu se scia de ma
tresce.
Intr'u
sosi
î
admirabil
statu
mormntul Liel din 6rile de mi6^-î. Nici un nume de artist nu sta spat
pe d6nsa. Omeni cari o aduseser spuneai
pentru
ea e
fcut
cu p6rul
artist
de Maestrul Liarno, marele

alb.
Statua represinta nimfa
ni6r, numa c,
dintre
cum
n locul apei,
stnc un ^rpe
fusese odi-
ieia trindu-se
care se ndrepta spre
frunza pe care nimfa o inea n mini.
Mama
plnse cu lacrimi
Liel
ir6ie, naintea
ser
date:
numai
statuel
creia t6te
fierbini
fuse-
frumusee, mndree, farmec
vi6
nu!
c^Tc
VIII.
REA INTEMPLARE
28^1.
17
REA NTEMPLARE
Lucrul cel mal bun
din
viâ nostra de pe
i cel
pmnt
mal frumos
este timpul
vacanelor. Par'c s'a cobort cerul pe
mnt,
pare,
cc nu
e tocmai
p-
aa, de
legn
un nor care
din ce In ce devine ma gros i ma posomorit, cu ct ma curnd se apropie sfritul
ore ce pe acest cer se
acestui timp frumos.
Norul se numesce temele vacanielor.
D6r cnd vacaniele

cltoria n Englitera i
dra tocmai n timpul
coprind n ele
edere
primei mari
iunl, apoi fericirea e tot att de
la
Lon-
esposi-
mare
17
ca
^^*- tNTfJMPIiARE
260
cea din basme
numai de
n'ar
pe cer
fi
noruleul acela!
Un adevrat palat de crisi n care poi intra, cu
Ce minuni!
tal
pe
care'l
pipi
adevrai nuntru, ma cu sem

un stejar de tot frumusea care a fost
coprins cu cldirea i care ' are rdcina
nesce pomi
unde a fost totdeuna.

ma este ntrega istoria
tot acolo
cu tote animalele din poveste,
celei viclene,
mpiate, pe
tri
ic
cari ins^
s6 pu
rocire,
ma
cu c-va
este bazarul n care
po
s6- cumperi
le
ptuorul
de indian roia,
ppuele
te ui ct vrei la
semna
n'a voia, din neno-
mna.
cu
vulpe
s6 in-
ppui s6
cele mari, cari
ntocma cu nesce adev^ra
copi.
ma frumos romne
grdina zoologic.
Ah! ce tremur plcut cnd te sim la
loc sigur i cnd ncep s6 rugesc i s6
miOrmie ferele slbatice, cari ne-ar mnca
dintr'u dat numa de ar pute rupe vr'uDer, privelitea cea
tot
nul dn fiarele cuscelor
lor.
Noptea ve^ cu
ochii nchii ceia ce n-
îua,
tr'adevSr
s'a
ntemplat
bunior,
RA NTMPLARE
cum
i'
mngiat
erpele cu clopoel, pe
de acolo l inea sdravn,
paznicul
care
261
c, d^c
îc
nu
el
de sigur erpele s'ar
jurul t6u
ine sdravSn,
nbuit.
nu po dormi cu asemenea
te-ar
Firece
l'ar
ncolcit jur-mpre-
fi
fi
gnduri ct s6 strng din ochi.
i
strin
un
totu acas nu e
multe case
cam
e ct
aa
cci acolo sunt ma

dau t(3te ntr'u mare gr-
nu
cari
de
Casa pare
n Sussexplace.
palat, d^r
r6ii,
din. Aci se j(3c dou6 duzin de copil

gnd in tote prile mpreun seii n
aler-
cr-
dur-crdur.
Nu' fcea
inim
rea fetiei Hedi faptul
nu trebue s6 se j6ce
ba
anc nu
un
Ce
frate cu care se
jocuri,
supra de
felur
hoi, d'a corbiele
cu copi strini,
cci ea avea
juca minunat de bine.
fel,
d'a rSsboiul, d'a
feluri,
d'a drumul-de-fer.
EraQ am6ndou nesce
viteji
jumtate.
Pe lng jocurile din grdin, realitatea

nu fcea nici dou6 parale. D6r norul, uriciosul
Ciipulul
cela
de
nor se
mpodobit
cu
legna
p6r
d'asupra
ncrlionat
fetiei Hedi, cea cu obrjioril
al
roii ca per-
BEA NTEMFLARZ
262
sica
cu ochii mari
vioiciune,
par'c ar
jucau i'
fi
voit s6 se
d'acolo
cnd o luau
ochi,
i
la
au scpat ca sgeta din
Pentru asemenea
de,
cari,
scnteiau
rpe^
iute de ct piciorele cari,
credeai
albatri
firesce,
cap,
ma
fug,
arc.
greu
nemesc
i englizesc, chiar cnd te hotrsc s6'
i mnua grsulia nemicat, pentru ca s6
nu faci pete de cernel pe hrtia. Uf! scoi
limba afar' de un cot de nerbdare, domne
'apo n ast vale a plngerilor care
se numesce pmntul, û!
n'ar fi lacrimi dec n'ar ma fi i numeraia! Cu
numeraia a pierdut omul raiul, nu cu mrul din pom!
lucru s6 se pironesc p^
cuvinte
Lacrimi
numai pentru
un om a
s6 sci socotela, ca
nu
a.
De
sigur,
esc la arest,
îs
trebue
socotesc ce a
c socotelile
sunt
ce
smna
nceputul tuturor relelor!
poftim!
amenin
acum alt stranic pedeps
pe Hedi,
ma bine fcute i
cnd
suspine,
dec
leciile
nu' vor
fi
sciute.
De ct-va timp a ma venit

EngUzoic btrn i gros
cas i
care
nu
BSA NTMPLABE
ocup
guvernant, der care se

nea
spuz
pentru
tocmai
copiilor,
de
263
cu educaiu-
are
ea
copil.
inventat
Englizoica
felurimi
de pe-
cea mal nfricoat
no, pe cari nici

imaginaiune a copiilor
depse
nu i
le-ar
put6
nchipui.
Ce
munc i
pe îua de a^!
or, Engliz6ica va veni, i

dec leciele nu vor fi gata er pedepsa,
nfricoat, necunoscut. Fi-va ma rea de
ct btaia?
Der p6te fi ceva ma r6u de ct btaia!
Peste
Dec haide!
degetele
iute,
limba afar, capul nclinat
condei,
parte,
aa
numa un och s6 chit^sc pe
hrtia.
Of D6mne!
ese
sunt attea
d6r cnd esc de
ispite,
slab! Firesce cnd
nu mal
sunt,
d6r
nimic
scil
m6sur
i voina -e
escl om mare,
atunc
r6ti;
an,
att de
ispitele
fac nimic,
acesta
e peste
de sigur!
crei
grdin.
nu ma
lucrul
Hedi sta n salonul

ale
la
pe
trei
ferestre
din rndul ntiti,
cu
arcade
daii
BEA iNTEDIPIiABE
264
udat
De
de
resunar
glasuri
copil.
Hedi nu vrea s6 se
uit.
in
grdin
grdin i
vorb, nu
deci
ls
pe
o priviati
trebuia
s6
capul
iute
ma ve^.
Isbucnir
de
Sussexplace
din
Copil
stau
nici
cu
sfat
la
mes
se
cu toii
Hedi,
ea.
stea
pe
multe
din
der de!
uite,
e;
ca
s6 nu'
piepturi
hohote
rs.
Firesce
Hedi trebuia s6 se uite pen-
tru ce rd 'apo 6r se ascunse
ginea ferestrei,
e ce
irei
dup
mar-
de unde putea cu ochii
s6
ve^
figurile
r^6t6re ale
Hedi puse
copiilor cari se uitau la ea.
ier
mes.
capul pe
Atunc strigtele rencepur.
Gome
up,
little
Come up, little girl.

Ea se ascunse.
Oo down, little
dintr*u
mulime
Gome upj
strigau
girl!
resun ier
copii,
de glasur.
Hedi las capul pe
girl!
little
mes:
girl!
Go down,
little
girl
Astfel
ntr'una
cu
vino afar,
feti"
REA NTBCFLABE
CU d-te
^Q5
feti", mereu
jos,
fr
n-
Era minunat!
nesfrit plcere s6
Hedi simia
domnesc cu mica e persona asupra acescetare.
tei ntregi cete
de
copii.
vorb, btea ct mal

tare putea, d6r Hedi nu '\u auîa! Orarul
i minutarul arStati c6sul ct ma lmurit
puteau, d6r Hedi unde le vedea! Infine,
pe cnd totul era n deert, cesul ma btu
udat tare. Acum btaia -avu efectul.
Hedi se rentorse. Nu ma erau de ct
Cesornicul,
nu
dou6 minute!
Ls
pe copi s6 strige pn6 cnd obo-
sir i plecar,
dou6 vorbe
se puse
i fcu
i intr
gr6znica
apo
ua
salonulu se deschise
t6t nlimea i grosimea e

pers6n a Engliz6ice cea cu ochi
nepai.
Ea arunc numa
asupra caietulu i,
Hedi
cc auî
pa
deschide,
cu
negri car par
cuvnt,
se
scrise
scris,
u pet mare,
sgomotul une por

prin gang
pe
fr
singur
îce
privire
mcar
lu caietul cu d^nsa.
atept cu spaima in inim,
un
stete
KEA NTMPLARE
265
la
ferestr;
nimic nu
er
mat
se
uit n grdin, der acum

se ma prea vesel.
aurir pai i Hedi fu chise
sus.
Hedi, ce-a fcut tu n ora asta?
Tcere tremurtore.
Te ntreb ce
fcut?
Nimic.
Da,
vM;
M'am
der pentru ce?
uitat
pe ferestr.
Acesta era curatul adevr.
Sci
s6
fi
pedepsit,
der pe-
i minte.
depsit in ct
Hedi tremura. Trebuia sS fi bti. Ea
se gndia la biciuca lu tata
inima
b-
tea cu putere.
fu
Du-te jos; ve vede ce va urma.
Cum plec i cum gsi treptele scre

minune. Dec nu cû pe scar, asta
o datora Englizoice care
inea cu
ghia-
puternic de bra.
ra'
Ajuns
desbrace,
n
i
se
odia
dede
e,
Hedi trebui s6 se
cmea
de nopte
urmtorele cuvinte:
Cnd copii nu' fac leciile, va
se spuse
îc
sunt bolnavi,
cnd sunt bolnavi
BEA NTfiMPLARE
trebue
stea n pat
nu mnnce de
s6
niic zem.
ct
Dup
aceste cuvinte
Hedi ramase singur
tat,
267
btSnd
inima
ua
ce
pe
s(3re
er
cu sngele nfierbn-
tcut,
frumos
n odaia cea
pat cu perdelile lsate, pe
de v6r, cu un
se nchise,
adevrat i
î
fr pic
de
cer.
moment, pulsul i se opri de tot,

dup ce btuse cu putere ca n friguri.
Era ca 'nmrmurit. Ma ntiu, nic
nu scia la ce gndea i nu se gndia la
ntr'un
nimic.
Ast pedeps era pentru ea att de

nou, att de nsdrvan!
A
bolnav! d6r Hedi nu fusese nic
udat. A sta n pat n timpul île! d^r
fi
pise
nu
Hedi
asta
udat. Lucrul
pricepe. Cum ? ast
nic
nu se putea
^60
sglobi putere 'care abia putea
!
s6
^^
Intr'un
templat,
little
rnd
d^c
ffirl,
tt6re.
i nemicat
culcat
se gndi
ea ar
fi
la
adic d^c ar fi
nu se ncerc
fi
fi
ntmplat.
nfrnat
pat!
ce s'ar
ascultat de
Nici
la ceia ce s'ar
in
fost
s6 se
fi
Come
n-
up^
neascul-
gnd^sc
^^*- NTJfeMPIjABE
2Q8
Consciina nsS o ntreb cu asprime
om mare dec
ca or-ce consciina de
dec
a spus adevrul;
am
ratul adev6r:
stat
restr! cnd nu spun

ferestrei.
Intr'adev6r,
asta va
dic
ea
cu-
i m'am uitat la Tei ce era dinaintea

n'am vorbit
Adic
nici
un
cuvnt, der
m'am
Nu, nu;
nu va se îc jucat, cnd

nici nu vorbesc. M6 rog
der
de a pleca fruntea pe mes, nu
te joci ? Der de ce veniser
copii
jucat
te joci
va s6 îc
i
i
asta
nici n'alerg,
cnd
jucat
ia
acolo?!
f6rte r6u crescui.
jucm cu
Strig i rd
ne
e.
ct
Nesce
copii forte uri
Mama nu
ne las s6
Sunt de sigur murdari.

i
ea
nu ca
gura,
copii
bine crescui.
Hedi avea presimimentul
adevrat
aceia o apuc
Eh! der
ppu
colo,
fusese ca
ce-1-al,
de
nesce clduri.
cldur de' vine
cnd
pentru
pat
îua,
uf!
nbuei. Te
der er -e cald.
sunt
nesce
da cnd colo,
Cu
ct te n-
ma mult, cu att -e ma cald nu e

de suferit aa ceva. ndat nu ma e n
pat un locor ma rcoros; picorele ' ard
ca focul. Te ncerci s6 pu capul la piciore
torci
REA tNT^MFLARE
pic6rele
perni
pe
sub pernie.
la
tot de geba, nimic
potrivesce. Pu picorele la prete,
scu
devin
obrajii
'apo
cp6tiil,
nu i
se
se fac
mai nflcrai,
capul arde. Va de lume, ce plictisel!
Hedi voi
basmele ce
ma aduc aminte de
ca s6* mal trec vremea,
s6'
scia,
der de g^ba, bogata
fantasia era cu totul
cu totul adormit.
De
consciina
aceia,
ncepu
s6'l
6r
se
infci i
fac stranic moral.
i astzi a fost
Nimeni nu scie,
Pe urm a dat de mncare la cine i singur i-a pus n gur buci de prjituri.
Nu te-a v6ût nimeni, der eil da! i mai
a scos limba dup Engliadu' aminte
Ia ascult! sci
lacom i jumtate
z6ica
cnd
s'a rentors spre tine \6r te-a
fcut cum se cade. i pe cnd v6 jucai

mpreun, tu cu frate-t6ti, a sgriat portocalul cu
care
rul
v'a
achia,
a nceput
ameninat cu
v'a v6ût proprieta-
bat
furios n
g6m
degetul!
D(3mne! i îcea Hedi, cum ne-am speriat!
N'am
spus-o
la
Hedi se atepta
nimeni.
in
fie-care
î
ca acel
NTfiMPLABE
B.EA
270
groznic proprietar s6
ni
duc
s'o
la
tem-
dup
dup ea
in ficare nopte, an de-arndul,
aceia,
cnd
vin
vedea n vis
'1
cnd colo
ic
alergnd
c'un
ciomag mare
'n
mn.
Cnd -aduse aminte de acestea, nghear nu numai picorele, der i manele.
Capul -ardea din ce n ce ma mult.
Apoi ncepur s6 i se misce naintea
ochilor chipurile dupe tapete, frumose, urte,
anoste; o! ce chipuri nesuferite. Hedi nu
putuse s6 sufere
a^
fcur
nici
udat
serviciul
de
tapetele,
a'
hnisci
der
con-
sciina.
ua
se
de-
gros intr
din
nou
Pe cnd tcea nemicat,

schise
cu
farfuria cu
nesilitore,
tocit
Englizoica cea
ce
zem.
ruine
ce
feti
urt,
lene,
culcat ntr'un pat att de smo-
cnd
plec, consciina
se nfci er, rencepu morala ne lsnd
pe bieta Hedi mcar sS' ticnesc zema.
Ah! va s6 îc a minit pe juIer
mtate
Englizoica
Sorele apusese; camera cea urt deve-
BA iNTMPIjABB
nise
271
ma ntunecos. Diua namieâ mare,
pentru
de morte
erau lsate,
perdelele
acum.
neric, der mi-te
bietei
i-era
era ntu-
O! ce urit, ce urt
Afar
Hedi!
se au-
diai din cnd n cnd sgomote, 'apo uruitul
trsurilor tot acelai
porta
casei
se
o tcere att
d^r
sci
tei
Hedi
-era
nu putu de
fcu din nou tcere,

de adnc n ct bie-
fric s6 se
nchise ochi
loc.
voi s6
Orele
auî zvorul,
se
deschise,
porta se renchise, se
acelai.
u trsur plec,
Cine-va cobori scrile,
misce.
adorm. De
dup
geba,
amiezi n'aveau,
ntr'adev6r n'aveau sfrit. Se
simi aprope
bolnav.
aurir ier prin cas sgomotele obicinuite, d6r Hedi tot singur
n
fine,
se
rSmase.
Un
sentiment de
Scrini
din mici
cu
lovi
apoi ncet
el
el
amrciune
dini,
prete,
o coprinse.
strnse
pumnii
ma ntiO
tare,
cci o durea.
ncepuse s6 se fac ntunerec n cas.
Hedi
totdûna
se
'ngrozia
la
ntunerec,
astzi ins6 mal mult de ct totdûna, pentru

era singur.
^Â NTfiMPIiABE
272
prea
tote mon fi-care ser

pun n micare i vin asupra ei.
A^ i mal mult i se fceau asemenea pI se
bilele se
reri.
Totul se cltina, dulapul
era deja pe
lng
Hedi se pitula sub plapom.

inima
i cum
'
vjiau urechile,
scria
se
prea
ea.
aluneca
btea
prea ca
se
se
ceva prin preju-
rul patului.
Asud
de fric. Era ngrozitor
Ma bine
cu capul afar, cci atunci nu se aud ase-
menea sgomote
urte.
ma mult; lucrurile preau ma mar i cu forme ma

nsdrvane. Lucruri bine cunoscute, un halat,
rochia, un scaun, primeai alte chipur i se puneai n micare.
Hedi se uita int i cu ct se uita ma
nemicat cu att i se nfiai! vedeni ma
Se ntuneca din ce
n ce
minutate.
n fine se
fcu
nopte,
pentru
ea
ved i meretl fixa, par'c

scprat! stele i scnteiatl naintea ochilor.
plcu i
Ma ntiti -era fric, pe urm
voia mereii
s6
pironi mereii ochi pn6 cnd
ncepur
s'o
REA NTMPLARE
dor.
273
venea s6 plng, der Hedi nu pln-
udat.
gea nici
Dup
ct-va
venir cu lumin. Hedi
n-
chise ochii.
Dorme, îser mprejurul
Vinele
se
bteau
la
gt.
e.
Ateptar,
ma optir Hedi nu se mic. In fine, uf

plecar
er Hedi nu fu silit s6 cer iertare
cc Hedi nu putea nici udat cere
!
iertare.
26311
18
IX.
FERICIII
FERICIII
I.
Se luar, adic se
Stati
unul
mereu unul
lng
altul,
luaser.
in
mn'n
faa
altuia
mn i
seu
sorbin-
du-se din ochi unul pe altul.
Erai att de fericii n ct uneori se

perdeati n tcere i se pomeniau suspinnd,
ca i cum nu puteai s6 duc la atta fericire.
i, intr'adev6r, nu era de dus!

El, era f6rte bogat,
El era
nat de
ea f6rte bogat;
brbat frumos ea,

ginga, cu nesce ochi
;
f6t minu-
negri
viol,
FERICIII
278
CU
guri
rotunîor, plin de
de energia, c'un p6r negru

El era blond,
rou cu
bani
liniscit
dulu d'ia
ca un
sM
voin i
ncrlionat.
i bun la suflet
i avea un biscriitori i bani,
mari, de
grmad
de
rnesc cu lopata.
avea
el
multe
inele frumose,
un ac de pept strlucitor de briliante, er

d^nsa druise i un cesornic cu portretul e fcut pe smal, i cu un lan gros
ca pe mn, cu un medalion n care era
p6r d'al
e.
Ea primia
un buchet i
ia
n fi-care î cte
cutia
brar,
mare cu bombone.
pe cnd cu dinii
mic
albi ron-
dec
bomb6ne, ea nu uit a'ntreba
la
a ma sosit cte ceva din lucrurile trusoulu
comandat
mereii cele
vedea
ce grozvia!
a
talia
damnat
ce o
fi
La
se
n Paris;
proba
necjia foc cnd
ma larg cu
un centimetru ma larg!
tali
Cine
de 51
te
centimetre!
la
vr'una din
un centimetru
cnd
Worth,
la
sosite
-e
-ar
pute nchipui,
centimetri, s6
fi
con-
ngroa cu una de 52 de
ce s'o
fi
gndit
putut s6 se gndesc!
croitorul,
FERICIII
grozvia cu
lu
de centimetre
chimat,
logodnicul, fu
El'',
279
se ar6t
talia
de 52 n loc de 51
fcu
datoria
îse
el
e ceva de neiertat.
Acesta mrturisire a logodnicului
linisci
pe mires.
Nimic n'o
liniscia
c sunt
ct cnd auîa pe alii

e,
nimic nu'l
liniscia
alii pentru el gndiau
ore
Lu
leria.
cum
îcea pe
Pe lng bani
frumose!
Ceva
le lipsia,
pe
el
de prerea
de ct cnd
hotrau.
numiau?
se
i nume
ea ma mult de
pe
nume Edgar i e Vacu grmada, ma aveau
i adic un
de" la nume,
arme de noble.
Dec ma aveai dou6 dorine un de la
nume, arme de zugrvit pe trsur; pentru a dobndi aceste lucrur, ochi e svpiau de rvn.
Avea s6 aib adorator; Edgar nu era
gelos, cc era sigur de nermurita e iubire.
El ns6 nu trebuia s6 aib alt Dumneêa afar de ea, cc Valeria era fOrte
:
gel<3s.
Ea
era'n tot dreptul
cnd cerea de
FERICIII
280
la
el
tot ateniunea i
tote
ngrijirile lu,
cci ea era adesea cea ma frum6s, n

cele ma multe rnduri cea ma bogat i
totdeuna cea ma serbtorit. Ier Edgar,
mult invidiatul so, nconjurase ntiti i
coprinsese pe
de aur
urm
cetui
acesta
de diamant;
zidurile
tr'ensa ca biruitor pentru ca
prins
tractat ca
un
port
cu
intrase n-
ndat
s6 fi
sclav.
Afar, dau la rotoc61e ce fometo i

se hrni au cu frimit urile ce le arunca Valeria cu mna e cea mic, puternic i
ncrcat cu inele, pe cnd braul rsuna
de zngnitul brrilor.
Adoratori sunt nesce dobitoce folo-
sitore,
de
duc
firesce,
pe Valeria o
dec
el
s6 le fac
p6n6 cnd trebuesc.
Edgar,
ce
nu trebue
îcea Valeria;
n'ar
fi
era de
forte
liniscia
fost de
prerea
prerea
e,
ceia
mult,
e,
ea,
cc
nu
vorb, tot ar fi avut adorator, der la

urma urmelor, pote
acesta le-ar fi prie
cinuit ceva cert.
Nunta
in
ct
de
fu, tot firesce,
dnsa
vorbir,
att
de
frumos
nu numa
tot
fericii!
oraul,
ci
t6te
281
din
gazetele
er
din
strintate.
Tatl
terii
Valerie
gazetelor
pe toi repor-
invitase
fcuse
le
la
toi bogate
daruri.
Miresa strlucia,
strlucia
ginerele
\6y
de strlucirea miresei.
II.
nu mal avea 51 de centimetre

la talia, der avea un de la nume i arme,
i nu una, i nu dou6, ci nouS-êc i nou6.
Le pusese pe ui, n vestibul, pe trsur,
Valeria
pe tot livrûa, pe t6te mobilele,

pe tapetele, pe draperiele
care,
p6n6
argintrie,
pe
scaunele
pe sticlria,
pe
p6n6
odaia de culsofrageriel,
pe
porelane,
pe
rnfri, pe hrtia de scrisori i pe pecete.

E da, Valenia nu ma avea 51, ba nici
61, ba nici
71
n talia, d^r
biat, tocmai
de centimetre de grosime
avea doi
copil,
cum hotrse
u
ea;
f6t
i un
atta era
destul.
Valeria era
dou6
ori
pe
î
muma
copil
cea ma iubit6re!
se
dai jos s6
De
v6^
PBRICIII
282
mama i
pe
pe
pap
11,
doua
mam
pentru
dejun care
era primul, cci
frumos, veniati
Copil erau
udat,
nu
la
al
doilea
pentru papa
se sculau nainte de
mbrcai
or,
cnd
dup
prn^.
mbrcai numai
forte
n catifele,
cu dantele vechi de Veneia, cu plrii de
plu ro
Tocmai
nchis,
de
ca nesce
tot lumea
acesta
sunt frumoi afar' din
vorb,
tot ca
cale,
îcea
c semnau cu
din cele scumpe.
Nu
acestea, copii erau
cam
nesce tabelur vechi

e
rote de trsuri.
glbejii, cci nu vedeau des sorele cu ochii
de fric ca nu cum-va s6 rc6sc.
Numai cnd se aflau n camera lor,

cldur, i prin galerii pe unde stau
la
ca
prin coptore, atunci Valeria era liniscit.
Edgar o admira pe ea ntr'una,

admira pe Edgar tot ntr'una.
Nu
aa
minune Edgar
al
ea
fcut frumos de
meu? îcea ea prietinei cari nu aveail nici
lor cari o
admirau
arme
un de
nici
s'a
la
nume.
III.
Valeria
se'ngrase i
se
rotunjise in
PEKICIlI
prile
tote
att de bine, n ct a
nu ma merge ci
Edgar al e devenise
urmare,
prin
crezut
fi
rostogolesce, der
se
consilier intim
tot
consilieres,
se'nsurase cu
fiul
283
intim,
verii6r a
ea,
er
lu-
care
era milionar.
Feta
se
mritase
dup
un om
forte
bogat.
Fiu-s6il
un
avusese
copil
cam
der de! Valeria se gndia
creeri,
bani
cu
bine,
grmada
era
se
slab de
insore
deci ea se parigorisia forte
Fi-sa avusese
dou6
fete
f6rte
avend
forte
uor.
urte,
c, avend bani
cu grmada, aveau s6 se mrite dup omeni
bogai, i deci ea se parigorisia forte uor.
Edgar era ocupat ntr'una ca s'o liniscesc pe ea ma mult de ct ori cnd,
cc cu ngrarea e n'ar fi fost cu minte
der de!
Valeria
se gndia
s'o supere.
Invitai prini
baluri la car chorul de la

sul, 6r
la
mas, dai
oper
cnta val-
minitri
musica militar
cea mal prima"
cnta polcile; trenuri esprese aduceai pentru aceste baluri trandafiri de la Niza, ca-
melie
viorele cu
grmada.
FERTCTTii
284
Mergeau
curse
la
luau ochii
frumoi,
att de
ca ca smei,
plimbare
la
nesce trsuri de'
cu nesce
br-
in ct
gsesc pe nepoelele"
cari stau n trsur cu grand 'maman'^ nu
tocmai, sci
urte"
ba anc le fceau u
mulime de politee n ct amendou se
baii ncepuser s6
^,
puser
a crede
c
ît
c ntr'adevSr
ce pote
esc
mal
fi
fericit
dup
frumos,
sunt frumose.
de ct a crede
ce a crezut
a au-
tocmai contrariul.
Grand'maman
verbul
,,sutele
las
îcea, gndindu-se la pro-
mrit
!
slutele^'
naintea gure uneia
intea nasului cele-l'alte,
un miliona, 'apo
n capcan.
i ve^ minune:
s6
vom pune
vedem
aa i
n petit unu-dou, ci 4,
8,
fu!
na-
no cte
de n'or da
nu venir
ba 48.
nu vorbiati de ct de menagei se artau att de grele la gust,
Tinerele
ria lor,
n ct ntr'un
pere.
Atunci
rnd
se
Valeria
spuse
grand'maman nu trebue
-ar
veni dambla,
era s6 se su-
coconitelor
s6 se supere,
ceia ce ar
fi
^'
c
cci
nenorocire,
FEBICIfll
nenorocirea
285
nu trebuia
se ntmple
s6
n acesta familia.
Fur
î;
deci
Valeria se
forte
mritate amndou
acum puteau ave

cnd brbaii lor
er
bucurar
6r 6le se
linisci,
ceva n contra acestor
ntr'u
capriiur.
voia
le
îc
ele
rs-
s6
capriiur,
pundeau:
Eh! der ce? nu le-am
Cele-ralte
la
brbaii
lor
feme
ce
tinere
pltit.
rvniati
f6rte
capri-
mbrobodii
la
cele multe, cci ele, cele-Falte

nu puteau s6' cumpere asemenea
iurile lor
feme,
capriie
trebuia s6
fi supuse,
dup
po-
runc.
Poruncile
ns6
nu sunt fcute pentru
rjmeni ce boga. E n'ati

el
trebuin de
ele;
se scutesc cu ban de t6te.
Nzuiasc dec fi-care

gi ca s6 fi fericit!
s6 strng la bo-
'r-'^'.
'"i^:^'
^tm'':
X.
SNGERUL
SNGERUL
Mndr
de
parte de
pmnt
este
parcul
Nothausen.
la
El
este
rîmat de
post de v6nt
vijelii.
La
colin,
la
ad-
piciorele pomilor
uriai erpuesce Wiedul, peste care se afl
pod pe vase din tot Europa, aa numitul pod tremurtor.

Apr6pe de tot fum^z, ard i mugesc
cel
mal
btrnele
vechiti
negrele cupt6re ale ferriilor din
Rasselstein.
aezat pe
colin Niederbiber, care a fost un castrum
romanum. Clopotnia biserice de acolo este
Dincolo de Wied,
se afl
de cnd cu Romanii. In biseric se odihne26,811.
^9
SANOEB.U'Ii
290
Hermann
ngropat corniele
see
om nvat
archiepiscop al Coloniei,
murile
bun
prieten
lu,
de Wied,
lu
al
pe vre-
Luther
al
Melanchton, cu cari fusese n corespon-
lu
den.
La mormntul acestui celebru strmo,
condusese principesa Luisa de Wied, poeta
amica
Victor,
lu
Frances!,
Ernest Mauriciu Arndt, pe
atunci
fiul
cnd fuseser gonii de
acolo,
faa mormentului,
principesa pusese pe tnrul blond de 17

an, pre iubitul e copil, s6 jure s6 nu ma
bage sabla n tec p6n6 cnd
ma
fi
pe
pmentul
patrie sale.
-a pltit jurmentul
Victor
dup cum
dumanul va
aiurea se pote
Intre Niederbiber
cu viea,
citi.
Rasselstein se afl
un isvor, numit isvorul Marie, bun de lec,

ma cu sem pentru bolele de och. Numele isvorulu nu vine
Precisti,
Wied.
Apa
dup
ci
Ce'
pes
ul
acela
ns6
al
acela al Maichi
principese
de
credine populare
lecuesce.
Printre vi
dup
printre
i ogr^
nenumrate
cu pom roditor,
sate
erpuesce
rule-
spre Rin la vale, er parcul se odihne-
sAnqerul
291
see ntr'u linisce vistore, plin de
umbr,
de r6c6re, de privighitor, cu ierburi nalte

si
frumose, cu
Numai
n snopuri.
flori
int, lii frumuseea florilor
serbarea tragere n
la
niscea privighitorilor
ptimesc
f(3rte.
Acolo unde parcul este mai tcut de
chis
poian
n-
de tote prile cu moliv, cu
n cerc
frasini
stejari,
prile, se afl
t n tote
se nal, singur
mijlocul poianei
fagi; n
mndru, un snger.
Apr6pe negre se arat foile sele, der

cnd le strbate radele sorelui se fac roii
ca sngele.
Cum
îce
el,
ori
a crescut la mijlocul poianei, s'ar

cei-1-ali
de
s'aii
respect ori
dat de
de
urt,
parte de
cine scie!
pom mprtesc! cnd tata Miceai a^, mergem la snger " ne simeam
p6trun de evlavia ca i cum am fi pornit
Era un
spre biseric.
forma
unul
'ntradev6r,
Pantheon
16y
poiana avea
sngerul,
cre-
scut la mijloc, ocupa locul altarului de sacrificiQ.
P6te
l'am
auît
el
scie
de ce este
udat cum
te
aa
au^,
rou. Eu
povestind
19*
SANG-ERUIj
292
u vechia
certau îcendu-
nu
el
strin
era
nu
el
pomul
e ca
toi
tufani,
Dumnezeu i
lu
'1
nostra.
scutur posomorincepu astfel:
i
mndr
frunte
Intr'u
de
î
cltor pe Wied de
^,un
pomi
ce-1-al
sngerul
Atunci,
tele lu
pe cnd
istoria
primver
la
Rin i
veni
p6n6
^,aici.
Atunci se
supra
cu
rulu
afla
punte de lemn
apele
mari
d'a-
vijeli6se.
Cltorul se opri pe punte mult timp
se uita n vrtejosele unde. Era
mbrcat
cu o tunic de catifea cafenia,
mblnit
pe margini
vulpe albastr;
cu
verde mpodobit
l
acoperea perii
atrnat un
lu
blonzi; avea la spate
frumosul
flcu
rîmase de gardul pune, gard
subire
la cea
Pe
att de slab, n ct s'ar
uor
ma
rul,
lucitor ca
intr'acolo
beret
ncovoiat
legnndu-se, nconjurau cu um-
brele lor pe tenSrul
pen
lut.
Salciele,
se
cu
de
care
att de
fi
rupt
apsare.
la del,
venea un ce str-
lumin. Cltorul pironi

ochi lu de vultur i v6û
sAnobrttl
plut
fcut
abia legai
,,Pe ea
din 3
293
trunchiuri de tufan
mpreun.
sta
mandr
tet
cu
care,
pluta i o ducea la
iul ameit6re.
era mbrcat n catifea verde.
lung prjin, mna

vale cu
F6ta
^Rochia
la
-era
lnuur
ridicat cu
de aur,
mpreunarea crora strlucea un pum-
Pe de desubt se
nal ferecat cu diamante.
vedea o fust de mStase albastr deschis.
mn
Nesce c6de grose ca pe

pe spate, adumbrite de
cdeau
u plria
cu mar-
ginele mar, albastr, cu funde
podobe
de atlas mohort. Sprncenile negre ca pana

corbului eraG trase ca cu mna,
se n-
tlneaa apr6pe deasupra nasulu frumos

drept. Ochi e adnc
ca gentiana, lr buzele
strluceai!
e
albatri
vitejesce aduse
lsau din cnd in cnd s6 se v6d licrind dou6 rndur de din ca mrgri tarul.
De-alungul malului mergea in fuga unu

cal
negru ca smeul din poveste, un t6n6r
clre.
El era
mbrcat
.,u mantia roia
n catifea
flfia
albastr
pe umeri, de cari
sAngebtil
294
era legat c'un
lnu
de piele mole cu
cari
nfigea
epo pe
lungi pinteni
alele
spume, pentru
bogat; purta cisme
plin
calului
acesta nu voia s6
de
tr6c
pe punte.
Tnra fet
puin
sine,
vro
se
uit
moment, ten6ra fet nu
bg
rise
in
dou6-tre note meloii6se, i-apo

ind6r6t.
In acelai
de
sem
la
colul
se
lovi
de
mal
rulu,
se
aa
opri
tocmai
pluta sa
sub
punte.
lutta
strig de sus cltorul f-
cend semn cu bereta, lutta, tu esc! der

cine sunt?
eti,
TenSra fet se uit n sus
ment
cesc
n care ochii e
ma mult,
glas melodios
el e,
prur
dat
fu
un mo-
se adn-
apoi strig cu
Domne!
Enric! Enric d'Ofterdingen,
nu' altul!
Clreul
domolise calul
drept spre cltor; innd cu
ternic freul calului care sria

ntinse pe cea-1-alt
prsi
puntea.
i venea
u mn pui
spuma,
cltorului care ndat
SANOERUIi
.,
D6r
Eii cine
eti ?
295
sunt ? ntreb
c-
.jlreul.
.,
A! dumneta?! Pare-mi-se
v6r
.,bilul
frum6sei lutta,
al
ama-
Almann de
Sayn, cumStrul eel selbatic.
aa!
ntocmai
chiar
acum f-
ceam una din sSlbticiele nostre. lutta a

ea va
fcut acesta plut i s'a prins
ajunge i va cobori p^n6 la Rin ma iute
de ct mine clare pe cal, i tu ve^, Enric,
etl de galanteria mi-am inut calul
nd6r6t.
..
sule
A! nu; asta' pr6 de tot, ludroesclam lutta, care ndat veni spre
mal sco^ndu' mnuile
ntind mna
de pele ca s6
Enric pentru a o sruta.
lu
Dintr'un salt ea fu pe uscat; mngia cay,lul,
'1
numi
era
^calul
Selim, Selim al
de 6re-ce
el
al
e,
cc acum
ctigase prin-
s6rea.
Stal,
m6
rog
esclam Almann
nu
se scie de al ctigat. Amabilitatea domnie.,t61e

..
dedese de mal.
Pentru
Mria Ta
era ct p'aci
s6 dea n nas!
.,
Ba nu!
nu,
nu era se cad!
SANQfSRUIi
296

^,fi
Der
eu de mult a
la cotiturile
scpat de mal!
rulu, Mria Ta ar
fi
perdut n destul timp.
;,rea,
er
Selim
eu
-ar
sburat
fi
perdut
fi
la
resufla-
vale n rpeî-
^,tura apei.
Pre trziu
-a
fi
luat nainte cu
mult.
Rem cu
bine,
btnd ncetior pe
Selim,
îse lutta,
gtul calului
fi
pen-
alt dat
Venii, domnilor, venii
nuntru n pdure s6 ne ma odihnim.
,,tru
Tot eu v6
Enric pe cnd
'1
stric
petrecerea,
Almann sria de pe
îse
cal
lega alturi.
,,er
Ba de loc esclam lutta ore nu

c Almann i eu ne certm ntr'una,
eu îc nu, nu nici udat n'am s6
fiu
soia ta...
sci
Der de!
er el
plnge!
eu nu plng
nici
udat.
Ce se potrivesce! Eu îc: aa! bine;

alta... i pe urm
atunci voii lua pe
un cntecel,
face roia ca bujorul
eti
fluer
u palm de cele
nu
Ah
!
'1
er mititica lutta se
'm crpesce cte
sdravene.
crede, Enric
se laud.
sAngerxjl
..Cum ore m-a

,.sca
.,
fi
297
domn6-
njosit eti astfel
mea mn.
Bre
d6r ore sunt eu vasalul dom-
,,me-tele?
.,
Nu
eu nu vreati s6 îc obrazul ci

D6r unde a fost, Enric, de cnd
..palma...
,,a
prsit Rinul?
..-
Am fost pretutindeni.
i la pgni?
Cam-cam.
j,
^
^,
malul
^.vede
,.no
daca e aa,
riulu, colea, la
ne
al s6
umbr,
cnd ne vor veni
..ncep
a ne povesti. Pe
aezm
de unde
er tu,
caii,
urm
noti,
mal mult de ct
numa calc
vom
Enric,
ve veni cu
clare, sus la castelul de Wied,
steiul cel
pe
la ca-
care place printelui meti
de pe
cel vechili
picior
de om.
d61,
Acum,
unde
stm
^.totdeuna jos.
,,
Comitele
Meffried
tot
vesel
,,sn6tos?
Da, da
mereti s6 se
6r frate-meti
duc
Arnold vrea
la Ierusalim,
frate-metl Friedwart se gndesce
,,v6nt6re.
pe cnd
numa
la
Numa frate-meG Gotthold citepop... i eu
sce latinesce, s'o face p6te
sANQ-ERxrii
298
am
srut mna! Ha! ha!
s6'
asta are s6
fi nostim!
Der suriora stor frai,
tot iubit
tuturor!?
rsghiat
de frunte
esclam
Almann. pu! Enric, toi o ndumneêesc

att de mult, n ct m-am comandat pentru tote odile perne ca s6' pot face mStni,
fr
m6 dor
s6
genuchi
De Enric, v^û acum ce metania

mi fcu cu bietul meu Seliml?
De Enric, spune
Bietul meu Selim
!
tu: prinsorea e prinsore!
Eu a
ncepe prinsorea d'a capul,
îse menestrelul,
de rndul acesta
conduce eu prjina!
ntocmai!
bldbc n
1116
acum povestesce-ne
las,
Ce
altul,
trei
la
tineri
se
de Rin
de Bohemia.
faci
pe mine
dumitale! E! der
!
apropiar
umbra unui btrn
ric le vorbi
gia
ca s6
ap! Mulmim
unul de
stejar,
En-
de Alp, de Thurin-
ls
a 'nelege
i inimi i c, din nu puine castele,

urmaser nu puine suspine. lutta l'amenina cu degetul.
biruise
'1
sAnqerul
299
Ênric, avea nesce p6r blond forte bo-
pe care
.,gat,
^micare;
ochii
de
,,att
adnci
u nfiare
.,Xasul
albatri,
u umbr
i ma
erau
vi,
care da ochi-
i ma
blnd.
sprinten, buzele
u musta mic i subire;
^drepte,
bi
simpl
sub luminosele-
ct
subire
era
lu
mari
lu,
sprincene se ridica
^lor
da 'nd6r6t cu
'1
br-
adnc gropi.
De vro
cte- va
Enric
or
se opri din
frmecat ascult cntecul

^privighit6re. De dou6 ori fcu s6 resune
y,
povestire
.slutul
ca
mica
.,pe
ca
i cum ar
cntre de
fi
voit s6 acompanieze
de-asupra
lu.
.,Almann asculta distrat; ochi

cenuii,
cuta
cai
Iul
mici
pe car credea c' aude
venind. Barba ncepuse
bogat. P6rul
lu
cre
cafenia
s6' dea,
era tiat ma scurt
de ct se purta de obiceiu.
Talia lu era
frumos i brbtesc; nu era ns6 att

de mldios i de nalt ca menestrelul care
^ prea ct un cedru.
Almann, ascult! esclam lutta de
vro dou6
ori.
Da,
da,
ascult,
nu
ve^ll
fu
res-
SNGEBITL
300
^,punsul lu
Almann
crui ochi erau in-
ti n deprtare.
,,E1
srind
fu
cel
d'ntiti
care
v6û
caii
n sus îse:
Haide
iute n sus
tezp^ne cnd Enric
s6
altmintrel nop-
sosesc
la
Neuer-
burg.
Ah
ctiga din
acum Neuerburg va
nou via, esclam Jutta srind
mereti pe
punte,
bravo
pen6 cnd acesta
nce-
puse s6 se clatine sdrav6n.
Jutta, esc
nebun!
Adic i s6 lum cte
Ar cu haz! 'apo, ce
,,
fi
baia ?
ntemplare!
Lumea tot s'ar bate s6 m6 scape ca nu

cumva s6 se pierea scula! cci ar fi foc
i par! .... Am fost i pe la doica ta,
Oh! cnd te-o vede s6 n'o gsesc damblaua de bucuria.
Enric ncahc pe calul ce fusese adus
pentru Almann, acesta lu pe Selim, er
roib de tot fruJutta se arunc pe
musea care la chimarea stpnei sele:
^^Thusneldal ndat veni spre densa ca un
Enric...
cne.
Ce trei falnici tineri suir spre colina
SANQEKUIi
3Q1
^Wiedulu, mpodobit cu
Apa
nfrunîail.
dup
pstrvii, srind
niau
d'asupra
de
,,pldi
stele
ca
era
atunci
smarandul,
er
muscele cari sbrrespndiau
apei,
fagii cari
de
nori
ap
ca
mpreju-
rul lor.
Dup
de
cte-va
Neuerburg
la
la
cat ca de s6rbt6re,
clun
alb
de
Enric porni clare
île,
Era mbr-
Altwied.
n catifea vioria,
mtase i
cu
cu funde galbene
la genuch.
hul dup
Dedese
lina
cnta ca n
bra, luase mando-
frumds
de
î
prim-
v6r!
adevrat plcere!
Drumul erpuesce d'a lungul Wiedulu,
pe
lng
polele
munilor.
cnd valea se restrnge,
Din
ct de
dou6 prile munii se oglindesc

pdurile
lor
de
cnd
n
am^nril
cu
fag.
De atunci i p6n6 acum fagii ati mb6trnit de mal multe ori i Ier ati ntinerit, 16r din Altwied n'atl mal r6mas de
ct ruine. Acolo Wiedul cotesce att de
tare n ct ruinele pe
nlimea
satul la piciorele lor par
peninsul.
stncilor
staQ pe
sAnoebul
302
Cnd
telul care
oglindesce
se
buesce s6
multe
din sus, ve^ ma ntiii cas-
vil
udat
fost
fi
turnuri,
cci ameninai
ca^
s6
cu
Multe
balcone.
au trebuit s6 fi
din aceste turnuri

rnate,
El tre-
mare,
forte
arcuri
ap.
d6rl-
asupra ca-
iselor din sat.
Atunci ns6,
gur,
6r
pe
de vale,
turnuri
n
flfiau
mic,
cea
biserica
ste-
unde se odihnesce osele principesei Matilda,

clopotele sunau din tot puterea i chimati lumea care se coboria de pre delurile
dimprei'ur
seu
veniau clare
despre Rin
n jos.
Era nunta frumose Jutta cu pre

nitul
Almann de Sayn.
Jutta era n
camera
amic.
Era
oglinda de argint pe care
rv-
i-o
mbrcat
se uita n
inea
fa
ntr'u rochia
alb de catifea ridicat cu iregur de

mrgritare i cu buzunare cusute tot n
fust de bromrgritare. De desubt
cat de aur.
P6rul
i-era mpletit
patru
mrgritare
i'i
cdea
code mpodobite cu
pen6
la
glesne.
Un
v61
de aur ma sub-
ire ca pnza de piagen
fusese
aruncat
sAnoehtjl
fcea ca frgedimea feei

^s61e s6 reies i ma frumos, 6r pt^rul cel
..negru s6 se nfresc minunat cu albea
^d'asupra, ceia ce
,.de
lapte a gtului.
., Sper
ve
fi
fericit,
forte feri-
cit, iubit copil, îcea doica.
de ce s6 nu
.deschi^^nd mari ochii

..ce
,,
s6
nu
fiu?
Am
drag Walnod!
i' iubesc
^de ori
fii,
el
fost
replic
Jutta
ce! albatri;
de
totdeuna fericit,
logodnicul ma presus
ce?
Ma presus de
ori
ce? Ar
fi
pr6
.mult! S6'l iubesc ma mult de ct pe tata
î pe frai, nu, nu pot!

Walnod suspin, ridic orul ei cel
lacrim
âlb ca zpada, terse pe furi
ngrijesce de gtela ce avea
i se fcu
i care se potrivia minunat cu
;.pe cap
ochii cel negri
,.t6te
l6r
plngi!
acestea
plngi.
i cu roâ
Ec,
mi-al
eti
de foc a obrajilor.
esclam Jutta; i cu
fgduit astzi s6 nu
nu plng, de i sunt mi-
r6s; eti nu pot pricepe ce-ati mereti se

plng, ca i cum i iâ adio de la vi^.
Mie, din contr, iml pare nostim s6 fii mi-
SANGEBUIi
304
Cunosc pe Almann
res.
i am
,,mic
.,
soia
.,batul,
R6u
lu.
am
s6 fiu
cnd nu' cunosc! br-
cnd -e strin.
Urri cu
sutele
logodnic
pe
,,primir
.,
cnd eram
de
totdeuna
sciut
solemne
cntece
mn
de
care,
cu
tatl s6u, iei pe porta Castelului.

Comitele Meffried purta
mneci
,,cu
de
largi
u lung hain
catifea
verde nchis,
mblnit cu cacom d'un cot de lung, de

.,desubt
tunic fumur; avea clun
fa i
d'aceia
i plete de p6r
semnnd ntocmai
barba
chip distins,
cu fi-sa,
cu
cu cacom;
nconjurat
sub ea strluciau
crunt;
Plria
pantofi ver^.
margini largi era
acelai nas,
aceleai
sprncene
mpreunate, aceiai ochi albatri ca albastra
genian
obrazul
numai
-era ars
nsprit de sorele
vntul vntore.
purta
tunic roia strns
Grinerile
pe trup
c'u centur i cu
sabia su-
perb; ce trei fra^ a miresei, nesce flc frumoi, tineri i fo, distini i
plini de nuri, luaser pe Enric d'Ofterdingen, prietinul
lor ca
pe un
tineretului,
frate,
mijlocul
i mergeau mpreun
SlNOBRXJIi
..mndrii feciori
3Q5
i cum aveau
ca
s6 co-
..prin^ lumea.
erai
..Ospei
fr
num6r, toi
bogat
mbrcai i mua n fir i pietre scumpe,

.,aa c ranilor de jos li se prea c se
.,
cobora cortegiul de
la Castel
tocma drept
cer.
.,din
.Jn biseric era
cldur nbuitore;
inu cam mult aa c solemnitatea

pierdu puin din decorul e.
..slujba
..cam
Cnd corniele Meffried, cu manele tremurt(5re binecuvnta copila i îse:
..
s6
m6
p6t, cu
.,fr
u vi6
supunere, cu u
cinstesc!, copil,
mndr
cu
..supus mndria,
to ochii se
umplur
de
lacrimi,
er
o p6simi ca un fel de frig

..trunde, ca un fel de fric, dec ea ar fi
Jutta
..cunoscut vro
Enric
.,ct
ce va s6
Cnd Jutta ridic
.,pe
dat
t6n6ra
Ospeul
,,mare
f6t i
J0311
ls
fu bogat
cu
frica.
sus v6û
cu atta
o privesce
pomp i
..cnd tinerii
ochii
îc
foc,
genele in jos.
gustos,
vin
toi se suir
servit cu
mprtesc,
pe
caii
lor m-
20
SXâSKUL
306
brca
n stofe
tru
nsoi penS
a'
srir
flcii
aurite,
pen-
Castelul de la Sayn.
la
escort strlucitor e n ast î de

^.primver plin de bucuria!
In primele île, nimeni nu voi s6 turbure pe
,.de!
tinerii
venir
e^ fr
de
solitari
tat i
fr
vSût de un an.
ascultndu-1
castelul
Jutta
tcut
pe
mi
ascunse
Lng
hrtiue.
traduciunea latin,
cam dede
lucrarea
fi
cu hohote
de frumos
pajite necat
se pare
fratelui
un cntec compus de ea
pe nesce
tele
-era
-ar
cam
friorii me.
Jutta dede
citit
s6
era att de
rdea
spunea ct
n flori; numai, îcea ea,
fr
i cum nu
d'asupra unei
nu putea
frai.
spunea Almann, ca
dor,
Sayn, der
la
Jutta
singuri.
ei
nu
Ma trziu
Enric care nu
la
din cap
cam
el
bine scris
cntec
citirea
fu de
celui
era
creia
fra-
prere
ngrijit.
lu
ar6t
prietinului s6u
de
aprope bgare
de
sem
er
medita cntecul german, devenind din
ce n ce
versiunea
ma
serios.
latin,
ci
medita i
SNOEBUL
3Q7
Cntecul îcea:
Eram
tare
liber,
sprinten ca cerbul i cpriora

Acum, aci unde sunt i vieuesc,
Mi s'a dus tot plcerea.
E mare i ntins lumea;
sburat n trecut cea mal
bun a mea vi6;
Gonitu-m'a din cuibu'ml
Aspra sort a femeel.
O timp frumos
Cum
al tinereel!
trecut!
al
M6 gndesc cu
dor
eram f6t
ieri
Eram att de mndr, att de liber,

i-acum trebue s6 m6 supun.... s6 m6 supun!
A
A
apus
sorele,
trecut
primvara.
Cum i
prut
s'a
Jutta?
ntreb
.mfine Enric.
..
,,
nu'l
i ea -a
Da, i'ml
rdea ntr'una.
dat asta ?
spunea
cu latin^sca
cam merge.
i
,,
mulmit;
O! f6rte
Ba
frumosul
nu l-a ma vorbit nimic?

da,
castel
ml-a
;
mi
vorbit
mult
spunea
despre
e
tcut.
20
pr6
SNGERUIi
308
Der Almann?
,,
Eh
oimii
CQ
,,i
ba
,,Jutta,
sci
cari
ma
bine
sit-o,
era ca totdeuna
el
cu
tot cu caii
cumprat pentru
-a
vulpe pe care au
g-
De altmintrel^
Alman nu m6 cam inter esez.
eu
sciu
ce.
pe mine.
;,
.,
Ce îcea Jutta de oimi?

Unul m'a i mucat" i rdea.
Der Almann?
îs
.,
.,
.,
,,
Ce
dec
n'a vrut s6
1116
stngcia
fost
asculi.
rspuns Jutta?
-a
Nimic rdea.
i -a dat poesia ?
Da, der firesce pe urm
;
cnd nu
ruine cnd e vorba

de asemenea lucruri; numai mie mi le
aret. De aceia, nici tu s6 nu lai a'nea v6ût-o.
lege cum-va
ncrede-te n mine.
De sigur nu
Nu- tocma vesel poesia pentru
u ten6r femeia.
Nu tocma ntr'adevSr 'apo Enric nu ma îse nimic i ncepu a fluera un
a v6ût-o nimeni;
-e
cntec.
SANQERUIi
Ce
Almann
,.di
copil, cnd
îua,
ntreb ntr'u
este la vntore?
corniele
Meffried pe
Jutta, uitndu-se
ochii
..
romane de
.,
,.pr6 e
,.tat,
,,
êl
cos n gherghef
^.lucrul femeilor,
,.
tot
tu
frumoi a copilei.
Eu ? ntreb Jutta devenind roia ca
purpura. Eu? e! ngrijesc de cas, conduc
,.n
,,
faci
30?)
citesc
cavaleria.
se pare timpul lung
Mie? o nu,
numai
mi se pare
tcere aci; nu e rul i tu

ct eram eu obicinuit cu rul.
Aa
s61e
? îse
se
comitele
mpreunar
d'
sci,
cutele frun-
asupra
sprn-
,,cenilor.
Triasc
esclam ntr'u
iubirea!
î Friedwart.
Jutta
ncet
..
în
strmb puin
nas
din
îse
Pro.sti
iubirea
se
romane!
Ce prostia, draga mea?
^Gotthold,
prostia....
De
Jutta
îce
i
i
p6n6
aceia
afl numai
Ia ascult,
iubirea
este
t6te animalele iubesc!

iubirea
are ceva ani-
SANOERTJIi
310
malic ntr'nsa, îse Jutta roindu-se pen&
rdcina
la
pSrulu.
Cugetarea
st ma
presus de iubire^
opina Grotthold.
esclam
Jutta;
Friedwart ncepe s6
fluere.
Firesce,
mult ma
sus!
Ier
ncepei cu poliloghia vostr
Eil cunosc
lumea bunului Dumnezeu ma
bine de ct vo amendou.
cuvinte
Ultimele
le
i Almann
auî
care strig:
Aa
e,
E!
vntorii!
forte drept, da,... no
a pute
de
pe
Der de!
Jutta a se servi cu arbaleta.
place
e ca
nu
ma mult
s6
mnnce
ma vrea
plac somni

s6
pane gol;
prind,
pstrvii.
Sci ceva,
no ca Indieni
hrnesc
s6
de
Jutta ? Ha
nic s6
tia
s6 deprind
animalele
nic
i
s6
sciu
pesc
c-
facem
nu ma atingem
carnea.
St,
m6
Jutta este a mea,
porunci eu.
rog!
ea
esclam Almann;
va mnca ce voiu
SNOEBUL
3;^]^
^Figura Jutte se roi ier, 'apoi
ri-
dnd ea îse:
..
aa
Da, da,
..arunc n
cci altmintrel m6
e,
prsite
nchisorile
ale
caste-
..lulu.
..Almann se nfierbnt.
..
nu!
ea
.,depsesc, s6 nchid
ar
voi
s6
.,men, altfel ese din

.,
A! seim
.rnd.
ni-
mini.
frate-meil sunt tot
s6
nu pedeps^sc,
fi
s6
r6ti
anc mulmesc
..pielea.
pe
Ma bine dai i cmaa dup e,

hoului
le-a lsat
..neles.
..ba
pe-
biciuiesc
nu îc vr'un cuvnt care
.,s6
,,
nu ocrasc,
s6
..aa;
nu ma
îse Friedwart flue-
asta,
tat-metl,
s6
No, no
suntem
tirani
selbatic,
Almann!
ct
.,de
i ma mult
Almann. Eu m6
In altele Jutta ascult
m6 ateptam,
îse
^pregtisem cu deosebite 16cur, i cnd colo

Jutta ascult ca i cum ar fi presimit sis.,.
ternul

meQ
de educaiune.
Te-am v6ût adesea dresnd
cin, îse Jutta r^^nd;
tat
.,
p6te
c m'am
cu- deosebit ateniune.

S6 p6te îce
m6 pricep
eti
ca
i
ui-
SNGERUL
312
Al de gnd s6'i cresc
aa? ntreb
G-otthold.
fcu roia
se
nglbeni,
^j'apo
obrazului
er ochii
cum
de'i
u vedenia
,.Gotthold
Tu
ct
roea vi
clnniau dinii,
se pironiser nainte ca
se uitau la
btea
se
att
para focului
ca
permitea; ei afar pe teras.
Inima
copii tot
Firesce!
Jutta
,,
ngrozitore.
merse spre
anc
n'a
i cum
ea.
copii
o s6 se schimbe
Pentru prima or,
el
nu
cnd va ave
scie
copii.
Gotthold privi n
chipul sore sale explicaiunea poesie ce'
dedese.
.,
A mai scris ceva, Jutta? ntreb el.

O!
grmad de prostii, i;ic nu
merit
mi
le
s6 le citescl
Ba nu
ari.
cnd
veni pe la tine s6
Le-am rupt aprope pe tote i le-am
aruncat pe ferestr.
Grotthold
versaiune
ntreg acesta conEnric. Acesta nu ma v6-
povesti
lu
nunt. Enric era forte

putuse s6 fac aa n ct s6
ûse pe Jutta de
mndru
la
SAKOEBUIi
..n'o
ve^. Acum ms6 nu putea
.in;
cal
dimine îse s6' pun

i plec n dat ca s6 nu'l
Ajunse de dejun
.apuce cldura.
de
la
spume
mai
s6 se
ntr'u
deci,
eua pe
..lul
ai3
Sayn,
la caste-
dede calul s6u plin
trabantulu
intr,
nu
fr
de
ore-
^care emoiune, n sala cu tavanul de lemn

^sculptat
cu
ferestrele colorate.
.min cald i daurit ptrundea n

.r6cor6s i se juca pe p6rul i pe
^Jutte, acoperit cu
upul e ns6
.roia, att
sala
snul
un v6l subire. Pe
prea
prea
se
revrsa
lu-
chi-
lumin
de nflcrat.
.Âlmann se ndrept ctre prietinul
s6ti
cert cu iubire de aceia

tocma
âcum clca pragul casei sale.
E departe de la Neuerburg i pn
aci i totduna n'am nimerit cnd m'am
dus la Wied. M6 duc la Ofterdingen, lng
.i'l
.Kruft,
s6
mal
la vale,
ngrijesc
dincolo
de
Rhin; trebue
eH de motenirea
p-
..rintsc.
dou6
Eh! ol mal atepta i tu acum

dup6 ce a ateptat ani ntregi.
île
Haide,
vino
lng soia mea, ma ine-o
SANQERUL
224
vorb, eu m^ duc puiu clare, cci
.,de
am treb.
Enric voi s6 pretind
6re-ce Jutta tcea,
pen6 cnd
loc
.,de
mne; Enric
Jutta
retl
el
e grbit,
Almann
nu promise
nu'l
de
ls
va
re-
Almann se'nveseli,
vorbesc, lsnd ns6me-
îse
ncepu s6
der
da,
cuvntul brbatului seu care
dede
lui
Enric multe sfaturi bune asupra gospodrie
proprietilor
sele.
aurir tropotele cailor, Almann s6 grbi s6 plece Jutta i Enric '1

nsoir pn6 la p6rt. Pe urm, ncet se
ntorser amendo n recorosa i ntunecata
sal. Amendou erau tcui i ncurcai.
Infine, se
Jutta I îcea
nold ar
Ce bine ar
fi
fi
dec
Gotthold
or
Ar-
aci.
er Enric se gnda:
Deca sciam, cum a
Neuerburg
In fine Jutta îse

:
Am
fi
rSmas
la
odaia
mea
mandolin
vrei s'o ncerci?
Cu plcere esclam Enric ca uurat.

Se suir iute sus i intrar ntr'u
SNGERUIi
odaia
puin luminat
315
colurile
creia
se aflau jeuri de eût. Se afla acolo
,,mare gherghef;
col
ntr'un
deschis, der hrtia nu se
sperase Enric; nici
nu
sunt,
un
carte
dup cum
afla
urm
cercrile hterare ale tinerei

dinainte
sta
cc
nu trda nfemei. Ea scia
altfel
n'ar
con-
fi
dus pe Enric n odaia aceia.

..
Ce bine e
i cum mir6s
aci
de
.^frumos! îse Enric.

..
.,dafir,
,,
Da, pentru
rSspunse
c am f6rte
muli
ntin^6ndu-
Jutta
tran-
man-
dolina.
El îcea
,,indu-se
cnta.
sob,
f6rte,
ea s6 cnte;
'1
harp.
ncredina
Dr totui se
afla
Enric se
ea ns6,
in
nu
ro-
pote
col,
dup
nu o
fcu
vede i'l acord mandolina".

.,
Frumos sunet
are, îse
el.
Jutta se r6zimase de fer^str i, ncru-
cindu-l manele, se uit la Enric care,

punnd un genuchitt pe perna unu scaun
de cele scurte i dndu' p6rul peste cap,
ncepu s6 cnte astfel
SNOESUL
316
Rtceam
singur
liber;
Acum
cnd m v6d iubita,

M6 coprinde adnc durere
i mi s'a dus plcerea, mi
dus ciuda.
s'a
lumina mi-e pre mare,
era mea
are comori.
Der m'a dus departe de cuibul meu

Schimbtorul meu destin de cl6tor.
i-eri mai era timp
trebuia s'o cer,
Trebuia
s'o
mbriez
Pe mndra f^t.
i-acum a trecut visul!

Trziu mi s'a ar6tat
Aceia cre vrei s6 m6 nchin
acum mi ieu sborul, liber ca ps6rica.
!
Enric vSûse c, la primele versuri ce

^,el
cnt, Jutta schimb fea
nrile
tremmâti''.
La ultimele versuri, Enric nu ma ndrsni s6 ridice ochii; tcu, inend capul

plecat la
pment,
er Jutta
tcu i
ea me-
reu, mereu.
In
fine,
sprncenile
vire de
el
o privi, Jutta mpreunase

s6 uita la densul cu
ghia. Ea
sta naintea
lu
pri-
ca un
SlNQERUIi
317
Enric nu ndrsnia nici s6
nger mnios.
rsufle.
la
Faci r6u,
fcut
ai
forte r6u, îse ea
urm.
plec er capul ca un copil certat,

i nu putea s6 nel^g ce fcuse el naintea acestei mndre femei.
Frate-metl e un copil, continu Jutta,
dumneta ins cunosc lumea nu trebue s6
El
Enric s'ar
e
prut
acesta, m-a
faci
Jutta continua
a'l
la piciorele
simea
El
era de ct
a perdut jucndu-se cu
lesne.
Nu
Nu
r^
vecia.
el,
dumneta
gluma mea
r^l
att de
era de ct un joc de cuvinte.

era tocmai nimerit!
Te rog s6 m6 ieri
Nu
voi mal face
r6tt
neles.
Nu ma
scpare pentru ca Enric s6
credeam, îse
Eti
va face s6
s6 se misce.
porile raiului.
nu fi gonit pentru
mcar
nu
privi cu ochii e ce as-
acest cherubim la
te
cad
lsat s6
fi
reii.
s'o r6ge s6'l ierte, der nici acesta
ndrsni; nu ndrsnia
pri.
forte
eti
nu
s6 uii faptul.
altdat de fric
voi
mal face
s6
nici
nu
fia
udat
SNGE BXJL
318
J.
s6
nu
drept
s6
versuri de fric
,,Cine este n
mele
neles.
rSu
fiti
cuvintele
explice
Ye vede ndat
versurile de
ma
voi schimba
sus.
Enric ncepu
cum
introduciune sgomo-
tos, 'apo pe un ritm glume, ca de

rantel,
el
cnt
ta-
Spune-mi, te rog,
Ca s6 te pricep bine,
Cum, cnd sunt lng
S6 fiu dup6 voin'i.
tine,
Era mare i ntins lumea.

Ier eu perdui cea mai frumos parte,
Cu iubitul cuib printesc
cerul copilriei mele.
Dup
frumosul timp
Eu duc
Ct a trecut de
al copilriei.
dor nemrginit;
disprut
iute,
n vijelia vieei.
Acum
s'a dus strlucirea

Ce'm apruse n vis.
Las
s6 te slujesc din deprtare

Pn6 cnd voiu deveni curat ca un
Tarantela devenea din

dulce,
ma plng6t6re, pe
ce
urm
sfnt.
n ce
se
ma
schimb
8NOEBTXL
319
intr'u jalnic melodia, pentru a se
er i a
se
nla
sfri ntocmai ca un imn
..sacru.
îse Jutta
Esc f6rte destoinic,
..seriositate,
d6r vocea' tremura;
ar
cu
dori
'nvee lng dumnet.

De la mine ?
..omul s6
.,
..Rsuflarea
.,
Enric ^r se ntrerupse.
lu
E sunt anc
puin ndem-
att de
..natic.
..Il
mpreun manele
ca un copilai des-
faa miestrului. Dumfrmect6re!

i a..c6st minunat fiin aparinea aceluia
aceluia care nu o iubise nici udat, care
;,nicl nu o nvase ce va s6 îc iubirea....
;,icarenu putuse s6'l ncl^^sc inima de
;.feci6r. Jutta era anc ca
tenSr i
^perat,
se opri n
..neêule! ct era de
,.
stngcia feti, tot att de neapropiat ct

î de nevinovat.
D6c ai
ce scii
ai
fi
put6 s6 te nv6
fericit,
îse
puinul
Enric cu glasul
unul dascl b6tn.
D6r
Nu
.ceva.
ml-e tare ruine

ns6
naintea
unuia care sci
SNGERUIi
320
Enric sciu s^ vorbesc att

.,n
acest subiect n ct Jutta deschise cutia
i scose
,,
de serios
micile hrtii cu versuri, n cari
aret greelele ntocmai
,,Apo lund lutul
cnt cum
le
fi cntate; o aduse
el
un pedant.
ca
pe Jutta
trebuia
s6'
cnte
melodiele ce gsise ea pentru acele versuri,
i'n
fine
,,dus
s^ fi con-
trebuia
melodia.
Obrajii
,,d6re;
cum
arSt
se
i luminos
nvtura
se
Jutte
prea
nflcraser de
ca sorele; fratele
nu putuse
lu,
ar-
totul se nelege lesne
cu
s6ti,
tot
s6' esplice astfel.
Cnd Almann se ntorse acas dedese

spre ser. El gsi pe tenra lu soia ma
frumos
udat;
ca nici
or
mult de ct a
île.
haz pen-
de cnd se cstorise.
Am nvat
de
i fcea
glume
bucuria, spunea la
tru prima
Jutta strlucia de
fi
astzi,
putut
esclam
nva
ea,
ma
n êce an
Nimeni nu m-a spus aceste
lucruri
cari sunt att de simple.
att de
Eh!
uor
ve^ acum,
va
cerea afacerilor,
fi
giise
s6 'nve
numai deca
pu serios pe treb.
Almann,
tot
condu-
ve voi s6 te
SlNOEBUIi
p(3te
321
am
O! as6 ve^ cum
deveni
voitl
deveni,
silesc;
vi6.
nu ma
s6
c, cu sistemul
vrei; totdeuna le-am spus

lor de a te adora
m6
eH ceva
c vei
Se'nelege
s6
de a' face tote pe
rtciser, in loc de a te cresce

cura se cade. EH ins6 vo repara totul.
Enric ar fi voit s6' sfrme dinii n
voia, e te
gur, s6' sc6 ochii cu

string de gt. l venia s6
iute un pahar de vin.
dup
pi
la castelul
î trecea,
de
furculia,
s6'l
nbuesc,
b6u
Enric sta mereu
Sayn. Eleva fcea estra-
la
ordinare progrese, ceia ce fratele
nu cam
inea numai la
putea
hold
diQ Jutta
latinesce,
Enric nu
stu-
ct
forte
fcuser
i aa
eraQ trei
Friedwart pleca
la
el
cci v6ra trecea

rios
se
prima
pru
6r
fr
de
la leciunile
26311.
u mn
lucru pe cnd
cu Almann.
s6 plece la Kruft,
i t6mna se
apropia.
Cu-
Juttel cnd se puse pentru
la lucru
Enric.
la
v6nt6re
Infine, Enric trebui
el
din acest
de latinesce, ca s6 mal dea cte

de ajutor,
Gott-
pricep, cc
s6
puin. De aceia r6mase
s6il
Se
singur,
rug
fr
frate-s6ti
de Almann s'o
21
n-
SNGERUL
^22
vee,
att
ms6
lu
se ura
ma mult cu
numai
cu
dect,
ct era tocmai n toiul
ventore la vrem ea mprechire,
tre-
buia pe ficare î s6 omore cte un cerb.
Arnold plecase, Fried wart tot cu ventorea

ca i Almann, Gotthold era cam bolnav.
Comitele Meffried, cnd isprvia treba,
alerga
el
mase cu
la
ventore
Jutta
astfel
re-
totul singur.
Fcea versuri, cnta din gur i din

harp i cosea'n gherghef, der filele erau
Almann,
forte lung], er sera i-era urt foc.
dup mas, se trntia n fotoliul de lng

cmin i ncepea se sfore, dup ce alergase
tot
îua.
Jutta sta n tcere, citea

la acea
cri
iubire
despre care
attea i-attea,,
se gndia
se vorbia n
pe care ea n'o
putea nelege. ^
animalele iubesc;
omora tocmai cnd sunt

fericire.
s6 mori
Pote
omul le
cea ma mare
der
i fericirea,
sem, aa ar trebui
tocmai asta e
aa! Ma
cu
s6 murim, cci, altmintrel, mortea ar
fi
n-
grozitore. Der pentru ce esist iubirea, cci
poi tri
fr
ea? Walnod
m6
ntreba
SANOBBl}L
dec
pe Almann ma mult de ct
iubesc
pe tata
323
me? Ce
fraii
rtus! nu, ntrebarea doice
prostia.
Trebue s poi
nu ma
de
sci
to-
mele nu era
prostia!
iubi astfel n ct s6
s6
tine,
nu ma
sci
de
,,lume.
Intr'u
urm
suind delul i'n
btu
cineva
auî tropotul
se
î,
ntr'un
la
unu
porta castelului
deosebit
fel
cal
cunos-
Numa Enric scia s6 bat aa.

Domne! Enric îse Jutta pe cnd
pulsul e btea i mal tare, respiraiunea
cut.
se reinea
n
buzele
momentul
tremurau.
acela,
Jutta, din bucuria
c nu va ma put6
c fr dansul va muri.
ce simi, nelese
fr
Enric,
Paii
nainte-1,
'la
lui
rsunar
prin
'apol liniscit
sal,
ea
tri
sbur
maiestu6s, cnd
v6û, merse spre dnsul cu demnitatea
stpnei de cas.
Bine fcu Jutta, cci puin ma
Enric
s6'l
ameit,
i-era
ntind braele. Jutta
i-era
fric de
lipsi
el,
fric de marea
ca
i cum
tut s6'l cit^sc gndurile
el
era ca
bucuria,
Enric ar
pe
ca
fi
buzele'l
cute.
21'
pu-
t-
SANGERUIi
324
Jiitta
nu dormi
un
mcar
minut
dec
-noptea aceia. Se'ntreba ntr'una
â
ghicit-o
va intempla pe
ce se
;,'E1
fusese att
^j'n
ct
Almann
rsese de densul.
6r
nu
cci acum
i scia acum
scia ce
,,rea,
c Almann
de
el
Almann
purea
s^'
Lu-
spun
va s6 îc
jjtr'una,
frate,
urm.
fratele e!
jerul acesta trebuia Jutta s6 i'l
un
Enric
de curios, att de distrat,
,,Almann era brbatul
^,ca
n-
iubi-
nu-
de ct
cer
trupul
i sufletul, s'o judece, s'o pedepsesc, s'o

om6re;luea dedese vi6a,
s6 sci
fr
ce'
;
'
d.
O! pentru
ce? pentru ce
nimeni nu'
cstoria? pentru ce nu'

spusese ce va s6 îc iubirea? I-ascunser
j,6re faptul, pentru a fi ma siguri de ascultarea e? i pentru ce o luase Almann de
spusese ce dai n
t,
soia
fr
s6
fi
iubit-o?
Cci
nu,
nu o
iu-
bia; Jutta scia acesta, Jutta vSgiuse acesta
judecnd se uitase nochi
Domne dec
!
Enric n'ar
lu
fi
Enric!
Domne,
avut acei och
i acel p6r blond i

mole; i acea talia mldios i subire! i
de n'ar pute s6 ma compun cntece! De
adanc,
acel
ce ma venia
glas,
el,
pre iubitul
cntre
cu
3ANQEKUL
vocea de aur,
325
pe care ea
dorea din
'Iu
suflet?
Scia
o lubesce, aflase de cnd cu
el
^cntecul;
el
o iubea la nebunia. Pentru ea
Enric ar
fi
uitat
D6r ea?
La acesta ntrebare iari
ar
ndat lumea
i
totul.
se
nfi-
nainte cuvintele tatlui s6Q:
Cu
supunere
u
i
vi^ fr
p6t, cu
cu supus mndria
Ore nu era ea deja
ptat
mndr
gndindu-se
un alt brbat? Unde era mndria, unde

era noble, unde supunerea la datoria, ti
unde umilina care nu cere nimic?
la
Totul, totul dispruse!
In inima
minciuna
era
p6catul, pe buzele
nelciunea,
turisia totul lu
Almann.
dec
nu
ea
-e
mr-
mrturisi
to-
Almann era a jertfi morel pe Enric.

Jutta se sbtea i se chinuia pe patul
.,tul Iul
s6ti,
sdrobit de spaima
sufletului
de
chinul consciinel.
Totui, nspimentt(3rea n(3pte se sfri,

piua aduce sfaturi mal cu minte.
^ctotva
se
pru
pute iei biruit6re din lupt.
Almann
se
scul
f6rte neciiit. Abatele
SNGERUL
326
de Rommersdorf vestise
el
va
aa
veni,
trebuia s6'i ntrerup ventorea.
om
Abatele era un
nic
aspru, ca
un schim-
ca un apostol, plin de evlavia, str-
puin
vreme
nfrenase moravurile cam pornite ale monastirei, i se gndia acum s6 cerceteze i
lucit orator,
,,s6
aduc
care n forte
pe calea binelui
pe
nobilii din
vecintate.
mulmit c
singur numai cu Enric. i
Jutta era
tot noptea;
dormit
trai
nu va remne
el
nele e;la acesta
viea
gndire,
lu
era'n
Almann bombnia mereu,
men
rspundea.
nu-
Jutta primi pe
ospee mbrcat
mente de pomp, der
ceta.
resc
de
sem
Nu
m-
tenSra femeia
tremura.
bg
ochii
d'abia vorbia.
Jutta se gndia
c n'a
prea
era palid, cu
der
ni-
n vest-
forte palid. Abatele
acesta
i' promise a
trecu mult penS
s6
se
forte bine ntrega situaiune.
cer-
lmu-
eûr
mprejurul cminului. Almann ieise afar
cci de mai 'nainte pusese pe
chime, îcend
surile
el
nu pote
slug
sS'l
suferi discur-
predicele morale. Iei pe
urm i
SNQERUL
..Enric,
pretextnd
buincios
lu
827
are a spune ceva tre-
Almann.
ndat ce ramaser
singuri, abatele de
.Romraersdorf pironi privirile asupra

^ Jutte care roi i nglbeni la minut.
N'ai nimic a'm spune,
..ntreb
.,
feta
mea?
el.
Jutta
simi ca un bulgre de
ghie
pe
..inim.
.,
..chipul
continu
Citesc,
dumitale
st
naintea
nelinisce
dai esplicarea
..ai pute s6'l
portei
citesc pe
abatele,
ndoiel,
lor:
picatul
dumitale; nu, e p6te
chiar n casa dumitale.
Ore p6n6
cat? ntreb Jutta
gndire este un p6-
fr
s6 vrea.
.. Da, firesce; gndirea este un p6cat.
Jutta
zul cu
cû
genuchi i'i acoperi obra-
minele.
copila
mea, ce
pocin
put6 s6'l spele gndurile,
ce
va mal
mai
al
tu
d^ci pierdut curenia sufletului? Nimic!

nimic nu mal este al t6Q! Esci i mai jos
de ct servit6rea care, nevinovat, i face
;,cere,
cci tu avusel
mal nalt cresmal mari cugetri, mai puternic vo-
datoria,
SANGERUL
328
in. Dec
pierdut tote acestea,
a pier-
dut totul!
fel de amar plprbui la pment u femeia att
defrumosi de un nem att de mndru.
Fu fr mil. Acum era momentul a umili
Abatele simia ca un
cere a
pe
trufai;
ce
el
nu
cru
ntru nnnic.
aurir pai. Abia avu Jutta
se
Infine,
timp s6 se scole n piciore, s6 srute

asprului duhovnic
cnd Almann
Abatele
deprteze pe
se
s6
mna
intra.
prsi ndat
castelul.
Almann
pdure. Jutta nu se ma arSt

itrmises6 spun
nu i-e aa bine, er
Enric plec pretextnd
are treb la
Neuerburg i
se va rentorce peste
cte- va île.
se duse la
Enric aurise ultimele cuvinte ale Abatelu
voia
le
atepte
efectul nainte
de a arta din nou. El spera

Jutte o vor face
la
nimeni
;,rerea
altul ea
de ct
Scia de
vin
chinurile
dansul,
la
cci
nu avea s' spun
du-
lu.
ma
ma pote tri,
'nainte
tot att
c fr
ct
el
el
Jutta
nu
fr
ea.
sAnqebitl
329
O v6ûse ngenuchind sub mna de
i cum
a abatelui, ca
Ct ar
incui'agieze
voit
fi
ar
spun
s6'
fost sdrobit.
fi
Enric s*o mngie, s'o
un drept
iubirea e
fer
cu cuvinte de foc
sfnt,
nu
un
p6cat!
,.Jutta, n
camera
czuse
ei,
chiema pe Dumnezeu
pmnt i
intr'ajutor.
Cum?
nu putea s6 ma sufere!
libera, cinstita
la
fecior s6 fi
dut! Ma bine mortea, de
Nu!
nu,
ea mndra,
u femeia peru mie de
or
mortea!
Credea
att de
c va muri chiar in ndptea aceia,
grozav
'
La reversatul
Jutta îse
era durerea!
Almann plec.
zorilor,
s6'l
pun eua
pe
cal,
nu
nsoesc nimeni i plec cobornd

fuga mare i nesciind singur ncotro
voi s'o
n
se duce.
Era
u ce
colea cte u
d^s. Se
umbr;
vedea
p'ici
spectre cari ntindeau descarnatele lor
spre Jutta, ca
pe
pomii preai ca nisce
i cum
ar
fi
brae
voit s'o apuce
de plete.
Ptat, necinstit
erati cuvintele cari
SNaERUL
330
i rsunau
urechi
vjiau la
tropotul
calului.
Mergea 'nainte ndreptndu-se spre

mereu spre ru, dar nesciind de ce.
Ajunse pe malul Wiedulu
erau att de mici nct
crui ape
ale
fi
ru,
putut
s6 le
treci cu piciorul.
De ce
lucrul acesta
pru
ca
desi-
lusiune?
Trecu riuli recunoscu satul de
hausen
rora
stejarii,
braî
primvera trecut
la
Noth-
sub umbra c-
fusese
att de
fe-
ricit.
Jutta
plngea cu lacrimi
i dndu-se
jos de
pumnul
ct
pe cal se trnti pe frun-
umede de ce, cari acoperiau

pmntul i preau c murmur
êle galbene
Necinstit! necinstit!
Jutta sc6se pumnalul de la bru, desfcu
puin
cmaa
fipse
adnc oelul
Credea
Nu,
ci
deasupra peptarulu i'

n pept.
va muri ndat!
trebui s6 se uite
cum
sngele
cum roesce limba pumi cum, pe d'asupra hainelor, pic
curge cu ncetul,
nalulu
n-
pe frunzele
risipite n
giuru-.
BNOBRUIi
..
Ah!
..de iubire,
mor! nu!
s6 nu
^ma c' venea a
33
striga.
s6
M6
tmdui
volu
soia credin-
"Sunt
voiti uita-o!
nu mor!
Almann! O! nu, nu Tam nelat!

Tat, tat, srmanul meu tat! i Gotthold,
.ci6s a
lu
Gotthold! vor muri de durere!
preui!
^lupt!
ma
i nu, nu
m6
vor
sunt vinovat; voiam s6
Btrnul preot a fostpr6 aspru!
mult voin
buia s6 fi
^Cu
Cum puteam
castitate!
fr pet!
care te aprinse
Am
de ct s'ar crede! Ah!
numa de n*a muri!
fr mndria i'n
dis-
la
Curgi,
eu tri
Viaa mea
tre-
v6rste, snge
nebunia
putere peste firea omului, Jutta
smulse pumnalul din ran... Peste cte-va

..minute totul se sfri.
Almann i Friedwart se reintorseser

obosit!. Nimen ns nu le ei nainte s6 le
spun: bine a venit. Aflar c Jutta a
plecat singur clare i se ngrijr f6rte.
Diser s6 le pun elelepe cal i fr s6
mnnce nimic plecar cutnd ncet drumul prin c6. Credur n dese rnduri
rati perdut, dar i6r '1 gseai. Cnd ince-
puse s6 se ntunece ajunser
la
Wied.
In mijlocul rlulul sta calul Juttel
bea
SANQERUIi
332
ap. Peste
ru
i rpedir
zrir
ca un corp omenesc
ntr'acolo.
i rece,
ca i cum
Mndra femeia, nemicat

ochii albatri, bine
fi
ar
pment.
trit, sta trntit la
Almann
deschii,
cu
era ca nebun de durere. Credea
Jutta fusese asasinat, cci calul
pmentul cu
btend
pumnalul
piciorele ngropase
printre frunte.
Enric nu se ma
plecat.
v^û. Se auî
Plecase n Stiria care era a doua
lu patria,
i de
acolo in Thuringia la curtea
creia era bine y^lut. Nimeni nu putu
un
om
att de trist.
In timpul povestirii
ntunecase din ce n
afla
tot viea
pentru ce Enric de Steyer fu n

lu
de aceia,
sale,
sngerul se
ce ma mult.
sfri sngerul,
de
nu pote cresce de ct
Tatl povestesce nepoilor i le
aceia n locul acesta
un snger.
arat de ce sunt
aa roi
a curs
aci.
Istoria o
trel,
cine
ar pute
optit-o alteia ca
li
fost
snge nevinovat
aa
sci.
or altmin-
frunz
adnc tain pe
care
SNQBBiri.
cei-1-al
pomi nu trebue
nosc cum
333
s'o
sci
s6 cu-
femeia cu suflet mare a voit
ma bine s6 mora de ct s6 p6rte n inima-

u gndire necurat, i s6 nu fi naintea
consciine sele tot att de nentinat ca
sorele. 'M-e
ursc, de
mil
e ni
de 6men, nu pot s6
sunt
duman
de m6rte
'
J plng!....
Astfel vorbi Sngerul de la Nothhausen,
\6v
eu pleca! de acolo cu capul plin de gn-
lumea se mira de tcerea mea.

Ea ns6 nu mal vedeam frumosa î de
duri,
Maia,
zute,
ci
negura din Octobre, frunzele ccalul singur
zind pe t6n6ra lu
n mijlocul riulu
stpn.
p-
XL
NLUCA
NLUCA
In anul
nului,
nu
castelul
scii ct de la nascerea
Kommbach
vntori
trecere,
alte
era pus
plcer,
Dom-
pe pe-
de 6re-ce
Domnul landgraf de Thuringia concise
n-
tr'^nsul.
Landgraful de Thuringia era un

sel
el
nu inea
la
om
ve-
crmuire, nici nu se os-
tenea cu darea drepte,
ci
ten6r
vesel,
mal bine s6 tr6c riurile n not, s6

om6re cu epoiul pe cel mal mare dintre
mistrei, i s6 nvee pe fete multe i mvoia
cum
runte, adic,
la
cuminia
tocmai
26311.
s'ar îce, s6 le
abat de
datoriele lor.
drept ac6sta,
castelanul
22
din
338
Kommbach
cu nisce ochi albatri ca ma-
presentabilcl,
rea
sglobi
inul
pentru
jale,
mare grij i in mare

avea i el
fetican forte
se afl n
ca
cu
vpaia, cu
subire
talia
p6rul
des ca
i mldios
ca
trestia.
Fata avea n
firea e atta vioiciune
atta plcere, n ct ar
mute
fere
forte
putut s6 'mpru-
fi
lume intreg, fr ca ea s6 suvr'odat de lips. Ea avea un nume

la
nsdrvan i
cin tatl
s6u
necretin, din care
primise
din partea
seriose
pri-
adesea or sfaturi
pre cuvioilor popi din
vecintate.
Nu
sericos
e vorba,
telul lu
nici
el
nu era tocmai
evlavios cretin,
nu putea
fi
bi-
de aceia cas-
curit de
tot felul de
i de alte Domne
fermece, de ^,ucig'l toca"
,,
feresce'^
Ceia ce
stpnul
tote
castelului
sgomotele
lanurilor,
mrmuria pe toi
nu se
ngrijea de loc de
nocturne,
de sdrngnitul
iluminarea salonelor de primire
a paraclisului din
mereu
era faptul
castel,
ntr'un castel
bue s6 fi totdeauna
ba
cum
u nluc
anc
se cade
i alte
îcea
tre-
drcii
de nopte,
el
nu ine s6 primesc 6spe,

cu fi-sa nu se simiau de loc
el
suprai i turburai de
a castelului
lumea se' caute de treb,

ingrijesc de strigoii
Intr'adev6r,
mcar
malisa
de
ocole
unii se
nic
nu se
temeai de
ca de cine scie ce,
for-
castelul
i fceau
nesfrite numa s6 nu dea peste
mele de
spai-
acolo.
Mica Meta, pentru

se
nluc;
om se'
s6i.
castelanul
Kommbach
fie-care
nu avea al ospe,
fresce
mprietenise
i
Ea de mic
cu fantasmele
nu se mal temea de loc de ele.

se jucase cu Omul i v6ûse
era un br-
cum
bat f6rte
bine-
certa,
nic
se cade, f6rte blnd
voitor, care nici
dat nu
nu o pedepsia, ba anc o inveselia

mult de ct cum era ea din fire.
Rposata muma Mete
ved i
voise
adesea se
ea pe Omul^ pe care fetia
att de mult.
D6r
e,
Omul nu
'1
iubea
voi nic
dat s6
se arete, pentru c ea
n6m i f6rte fric(3s din fire.
Aa, bunior, ea nu se ducea
dat s6 se culce nainte d'a nu
i
i mal
era din
alt
nic
fi
btut
miedul nope, cc atunci portele castelului

22
340
se deschideau
se nchideau,
nimic nu se ma petrecea n
chiar
dec
ea tot
castel,
nu putea s6 adorm pen6 cnd n'audea

clana crnd. Totdeuna, ea sta singur cu
psaltiria i cu ceslovul, cei ma nemincino
a
i aprtori
mngietori
nurilor
Cnd
n contra chi-
a spaimelor.
i
trecea de fric, nchidea cartea,
stingea luminarea
Ea
se suia in pat.
se
rugase forte adese or cu mare evlavia pentru sufletele cele nenorocite ale rposailor
cari
fr
rtciau
vase i
odihn
pe mica Meta s6 se roge
nezeu pentru Omul

lu,
prin castel,
cari se chinuiau
i
pe
n-
Dum-
pentru toi semenii
pment
mpreun
cnta n cer,
lu
cu
loc de a
ngeri
laudele
Domnului.
Dar,
mam,
îsese mica Meta, eu
nu
mS rog pre cu foc, cci cine scie,

fuge Omul^ i atunci cine s6'm aprind mie
lumini n salon i n paraclis ... i e att
vreau s6
de frumos!
poi s6 te rogi timp ndelung,

poi a te fi rugat destul pentru
copil,
pen6 cnd s6
aceia cari voi*
Er
ma
sta aci sute de an
copila se ruga
aa: Te
rog,
Domne
341
chiam pe Omul
Duranedeule,
tote cele 1-alte nenorocite suflete,
chema de
s6
rmn
Aa
tot ca
m6
nu
cer
pe
d^r nu'
ntristez
eii
singur.
rmase
Meta devenise
obiceiul chiar
u fetican
cnd
dup
mica
ce minele
subiratice ale mame, care mpreunase pe

ale e la
Castelanul
fata lu
se mprietinesc cu
scpa, dect
pectuoi cu
fetele
aceia,
el
fi
putut-o
prieteni n carne
i'n
res-
puin
discret!
frumose
era
Kommbach
fantasmele,
tot n'ar
el
aib
6se, cari sunt forte
De
ma mulumit ca
mult
era
de cad, nu e vorb,
^nd
pmnt.
rugciune, se odihneau sub
se
fr mum.
vfaim
totduna
vesel
bucur de
din ce in ce roal rea,
aa
toi ospei se
deprtaa de dansul cu spaim. Cnd i se
presinta ocasiunea, castelanul nu uita a pune
i
se
spun i
Iul
altora t(3te
groz-
t6t lumea scia istoria casens tcea totduna. Nu e vorb,
viele castelului;
telului; el
btrnul rdea pe ascunse cnd ii auîa

ncep a spune i poveti despre vedeniile
de
la castel,
nsemnnd
a se
sili
s ghicsc
lucrurile acestea
ce-o
dar pentru
fi
342
el
avea
barb mare i stufos,
misterios
lu
nu
sursul
se vedea sburnd
pe
col-
urile buzelor.
nu v^ûse,
nu aurise
nimic, de 6re-ce îua sta la ventore i,
mult ma 'nainte de miedul nope, Fapuca
un somn att de greu, i sforia cu atta
In fapt
el nici
putere, n ct vedeniele
geau din odaia
lu
creênd
nici
fantasmele
fu-
aud trmbia
judecatei de apoi.
îsese
Ne
vin musafiri de soii, cinstite tat,
Meta ntr'u dimine, cnd aducea
dejunul tatlui s6u.
Aa?
i adic
ce musafiri,
Meta?
spune ^6u! c'm vine dambla.
irei a Mete, cari aveau nesce

lumini de se fceau cnd mici cnd mari,
Ochii ce
n ct
semnau
i ma
ca douS faruri de turn, strlu-
uitar piezi la btrn.

Prul e ca mtasea, nvoltat cu art,
ntocma ca fulgi ce mar de zped, cdea
cir
ca
un
v61
mult
se
strveziu
ca laptele pen6
deasupra frunei albe
lng
trase ca cu condeiul
rate.
a
fi
Corsetul
îs
c'
sprncenele,
negre
i mereu neastmp-
era att de strins
curmez
trupul n
ct
doua;
din
KlliUCA
artau dou6 piciorue,

le descal i s6 le s-
rochia e nvoit s6
pe cari
fi
se vedeail
mini
nesce
voit s6
mnecele de
nesce brae
rui. Prin
34.3
dantele ale
albe
subiri
rochiei
zpada i
ca
pe faa
minunate,
attea gingae gropie cte

erai pe obraz i la barb. Eh! i cum i
strluceau gtul i grumazii sub r66ua de
crora eraQ
dantel, ca
rnd
tot
roea
zpada de
aurorei pe
cu-
czut.
nu era mare minune ca pe buzele

castelanului, la acost veste de musafiri, s6
nu fi aprut
puternic njurtur i s6
nu fi isbucnit ndat:
Deci,
de unde
scii
tu? De cnd
se
spune ie mai bine de ct mie?
Totd6una a
Domnia
mie
totul de
alele
paraclisul
t6t n6ptea de
eO,
aa,
ta scii f6rte bine
tesce
fost
mal
castelului
am
tat.
ves-
de aceia
att
strlucit
mare osp6
lumini, ca de
cci n6ptea nu
Omul mi
nainte,
serbt6re. Mi-ardea inima
mi-a fost fric
cinstite
sfi
m6
duc
fost nicl-o-dat, dar
...
De fantasme?
O! nu, de
ele nu; ele
nu'mi
fac ni-
344
mic; dar de
are
mn
sa
mnia grozav
se
ca de fer
Mie nu'm place
pedepsit.-
fi
multe
Der place a
bine
dar
cinstitul
meu tat pre
ci de ce? pentru
o fet cu mintea
c are
a face tote
dac
neasculttore?
fi
cere
se
tat i de pedepsa
cinstitul
cci Domnia
lu;
nsdrvniele, i
n'are fric de draci
tem
f6rte
scie
el
svpiat,
gata
care ar trebui,
de
de biciul printesc, de
mare, cu ghete cu tocuri roie
strigoi,
i
i
a^ e
s6
fat
cu corset
de cele strimte.
Meta,
la
aceste cuvinte,
cnd roia cnd galben.

fusese des ntrebuinat,
sta pus ntr'un col,
c se
face
Biciul printesc
aa
simi
de
ca nu cum-va s6 es singur
mai ca
fantasm.
puin
feta se
la
vreme
temea
ivel, ntoc-
De
aceia, ea
gsi cu
cale s6
schimbe vorba
ma bine, der se pre grbi, dup

cum se ntempl n asemenea ocasiun, i
dete tocmai pe drumul cel r6u.
i adic cine s6 fi musafirii cari ne
n ceva
vin? îse
ea.
NLUCA
345
Pe trsnetele cerului! isbucni tatl

dnd cu pumnul in mas i fcnd s6 sar
safiri
nu-m
cupe
n sus
Er
tu,
pahare,
eO nu
vreati
terge-o d'aci cu ieresurile
pes mie d'astea, nici nu vreau s6
De rndul
mu-
tele
le aflu.
acesta, f6ta se speria ntr'a-
tta n ct r6mase,
uitndu-se la tat-s6ti,
cu buzele deschise.
Ea nu aurise pe nimeni p^n6 acum
cum nu
doindu-se de esistenta vedenielor,
ne ndoim
nici
de
Dumnezeu
de Sfnta
nici
Scriptur. Ea totdûna se rugase pentru

ceste nefericite suflete;
fiina
lor,
pgn i
mam-sa
bine
a-
crezuse in
i-acum tatl s6G le nega ca un

ca un nelegiuit schismatic. i to-
tui, tatl s6u credea n
n-
cnd
fac
le
le
vrjit6re
chinuesc
le
îcea
ard.
Meta aurise acestea chiar din gura tatlui

s6ti. i s6
nu cr6d n fantasmele acelea!
numai de nu Tar pedepsi pe tata acele duhuri, îcea f6ta.
afar, i-am spus
Meta asculta nu atta fric
era s6
prinseser
Se pitula
cad
pe pielea de
in
ct
mal
urs, n care se
naltele tocuri ale ghetelor sale.
camera
el
i atept
s6
v6d
NLUCA
346
de nu va veni Omul^
vor veni
firii
credina
aduc
s6-
s6 o
ceva mn-
sperana
s6 o console cu
gieri,
fac
musade ne-
s6 uite
de nelegiuirea tatlui.
Der Omul nu veni; de sigur el trebue

fi suprat de vorbele rele ale tatlui.
In locul lu se augiir resunnd sus, despre munte, cornul de pot i plesctul bicelor. Meta simi inima
i
se bate sub
s6 se
acum nuntru
mare pentru puternice bti.
tafet care vestea visita Land-
strnsu- corset,
nu era
loc
Era
de
6re-ce
grafulu pentru îua viit6re.
ua
Meta crpase puin

se petrecea
rile,
pai ns6
ca
aud
ce
aurir suind scua i eû pe un
se
feta nchise iute
scaun, liniscit ca statua Inocenei.
Tatl s6u o chim

mera lu ntocmai ca
jos.
Ea veni
codobatur,
cndu- rochia ridicat pe din d6r6t
mai ca
s6'i
u cod
in
du-
ntoc-
cum tatl cuta

veselia, i cum se
era nostim
mania, er feta
sileau s6 se
ca-
ascund unul de
altul,
pe chipul amendorora sta scris cu
pe cnd
litere
de
foc cele ce dorian.
El
dete mai multe ordine,
fr
s6 se
NLUCA
347
uite la ea, ci pironindu- privirea la
i cum
ca
ferestrei
iar
vorbit
fi
zvorul
aa
din
ntmplare, der ntrebnd-o la fi-care fras
de a priceput
ptruns de
s'a
cele ce'
spune.
Ea rspundea la fi-care ntrebare da,

i* ap6sa manele una intr'alta ca i cum ar fi
fost turburat i speriat, ca i cum ar fi
dorit s6 se ascund in buzunarul cel mare
al tatlui s6u, de ct s6 ve^ un om strin.
Der in timpul acesta, gropiele de pe obraz
brbia sltad i se aduceau ca i cum êul
i
Amor
se
esc
îce
mult rvn
minunat oper de
atunci cnd ^ûl Amor
rvn pe
un
silise
cu
munc
fac
s6
art.
se
se pune cu
carne i'n snge
ma mare
lucru, apoi el e cel
face
se desSv^r-
artist
numai Venere.
ncepnd alergturile
scrile, srind, cntnd
t6te ca
n sus
Met
pentru pregtiri, mica
suia
i 'n jos
i scobora
ntrebnd despre
i priceput stpn
destoinic
de cas.
Ct putu, Meta nu se apropia de tat-s6u
de mnia
lui
de
loc.
sebit respect pentru
Cci
ea avea un deo-
asprimea
certele lui
NLUCA
348
can cdeau tocmai ca

rece pe veselia
pea frumosele
inima
e,
flori
ap
glei cu
nisce
ca
pietr care
mbobocite
ru-
nflorite n
e.
In ajunul venire, Meta nu putea
se'nchid ochii
mcar
auîa Intr'una cornul potei
plesctul bicelor unei cete slbatice;

fantasmele ier fac larm mare.
îcea
Meta credea
s6 deosebesc
din capul
In
de
c ea nu putea
despart
s6
pe
strigoiul
de strigoiul din castel.
adevratul landgraf, cu
sosi
fine,
mulime
pentru
ast-fel
de nobili
curtesan.
El fu
att
micat i de p6truns de frumusea ama-
bil a Mete n ct se opri i se ncurc i

nu ma putu rosti
bob din cuvntarea
preparat de ma 'nainte. Meta ar fi isbucnit n hohote de rs, dec tot acea boie-
rime nu
nu
s'ar
i-ar
fi
fi
tiat pofta
rsulu,
uitat pe furi la tat-s6u
i dec
s6-l ve^
din och ce îce.
Tatl sperase
trzia
atta
grbi
aa
ca ospetele s6u
nu va
de mult, de 6re-ce adusese cu
lume.
nel
Ma credea castelanul c'l va
s6 plece vorbindu'i
de strigoii castelului.
de vedeniele
349
Der
mes. btrnul
la
sfecli
cnd auî
pe t6n6rul Landgraf c'ncepe s6 vorbesc

vesel despre vedeniele castelului de la
c se laud cu
bach,
a fcut
strigoii
prinsore
s6'
Cum
rile
curate
fcu
ta
spune
din castel.
gonii, îse Meta cu multa
nu
esci supSrat
pe duhu-
privire
groznic a
s6 leine cuvntul
genul ale
Komm-
s6 se iea la trnt, cu
gon^sc
s6'l
Domnia
grij,
vitejia lu
fete,
cinstitului
tata
pe buzele ca
mr-
ma nainte ca Domnul Land-
s6m. De aceia, el ier

turbur; ba d6a! c dec n'ar fi fost
graf s6 bage de
se
Domnul Landgraf, de
sigur s'ar
fi
îs
de
toi: da prost ma e!
Meta nu se putu opri i rise cu hohote,

ceia ce ncurc i ma mult pe musafirul
lor care
creû
fata
rde
de
vitejia lu
se roi ca focul i
mult i'ndat.
Tatl meu nu crede n asemenea lu-
cu gonirea fantasmelor
trebui s6 bea
cruri,
murmur
Meta v6^6nd ncurctura
nesciina Landgrafulu.
D6r, dumn^ta,
cre^ n fantasme?
frum6s domni6r,
NLUCA
>50
m6
O! eu
anc
joc cu ele
din copi-
lria.
Dup
acest rspuns, Meta se atepta ca
Landgraful s6 se mire
s6
crucesc;
se
care nu'l fu 6ns6 mirarea cnd
v6du
lti
uit la dfensa cu
privire de dispre
necredin. Pentru c el se luda,
Landgraful dede cu prerea c i Meta
fcea tot aa, i de aceia spusele e perdur din impresiunea i din efectul lor. El nu
se
de
putea s6' inchipuesc
vrul;
lu i-era
feta
spune ade-
fric sdravn, de
drept un erou care
narea primejdiele
In primele
caut penS i cu
lumi-
aventurele.
fur
plcerile ventore
île,
da
se
att de mari, n ct tote cele-1-alte lucruri
fur
tot
uitate; se sculau de
orba
îua colo
tr'una,
trag
c-
slugile d'abia
ghetele, s6 le
in pat
ar
dormit mbrcai.
s6'
'apo, inima
amor; nu
nct cnd era s6 se culce,
pun
fi
sera jucau d'a baba
dnuiatl
in-
deai de somn, er
le
alergau
petreceau
la loton;
aa
colo,
dimine,
se
lu
puteau
scot gtelele, s'
nvSlesc; altmintrel,
fusese
rnit
ma gndea de
ct
de
la
êul
Meta,
NLircA
la
manele,
la gt,
la
dec
de ct
alt
cre de
picioruele, la gulerul
nu ma socotea
ede fete mai bine n
p6rul Mete;
la
351
el
d^c
haine pembe, ver^, albastre- or albe;

prinde cu gtul gol or cu
glic de
buzele
de
la
roi
din
art pentru
p6rul
u pan-
legat cu
pudrat,
trase
sprncenile,
fire,
sine cu condeiul,
de vr'u
ma
i d6c
catifea,
el
ma aveai trebuin
pune frumusea i
a'
la iv^l.
Der
min,
ochi Mete
care
dou6! i
preai
cari aprind
tile
ca dou6
eraii
ca un
fel
de len-
unde se
focur acolo
lu-
piro-
nesc!
To brbaii erai fermeca i prinn

puin acetia
la, uni ma mult, 6r ali ma

din
urm pentru c
tice fete din
cas
gsiati cu
nesce simpa-
tot felul de distraciun.
Landgraful 6ns6 nu avea de ct
gur
nume
sin-
enorm, i
a-
de a' inti ochi pe Meta
distraciune, aceia 6ns6

aceia
de a nu' ridica dup6 densa chiar
d6c
cineva
n vorbea ceva.
Castelanul
desperare,
rele despre
nu
soia
spusese
ce
fete
s6
mi
Landgraf numa ca
ma fac de
i
s'o
sute de
pzesc
352
d6r as
efectul fu tocmai din
causa nedestonicie
Meta era
forte
curios
ospetele lor era
mejdios,
or
despre tat-s6u,
ceva
om
era
n afaceri
lu
din
contra,
de iubire.
doria foc s6 afle
dec
de
pri-
estraordinar
toi omenii. Ct
ca
Meta nu ma cam credea
ntr'ensul de cnd el rsese de fantasme
spusese
sunt mofturi.
Drept acesta,
Landgrafulu
jurul
Meta se'nvertea mpretocmai
mprejurul lumnre. Voia se'
era
s6m
ma cu
'1
aa
vedea
s6'l
pun
ragiul;
delicat
la
era primul ten6r pe care Meta
ma de aprope. De
prob
pentru
a'
aceia,
voi
msura
cu-
vorbi dec de fantasme.
In fi-care nopte slile sunt luminate,
dormi
nu
tmpla an d'a rndul,
culca
devotat
politicos,
îse ntr'un rnd; lucrul
fluturul
cci Land-
lucru forte firesc,
curiositatea,
graful
ca
mulumesc
se va
ma
n-
domniele vostre
dec e aa, la nopte nu ne vom

i vom merge acolo; der nu merg
Bine,
de ct
cu Dumneta,
locul att de bine i-a
cea-1-alt lume.
care
fi
pari a cunosce
att de
intim cu
NLUCA
m6
353
anc eQ voiam de
^ns m'a oprit.
Da, ba
mult s6
sui sus, tata
O!
lu
M6
jur
spunem nimic.
Nic dup ce vom merge? îse codobatura de fa cam bnuitore, de 6re-ce
tem ca t6n6rul senior s6 nu
i era cam
spun a doua î ludndu-se, i s6 nu' pricinu^sc el vr'o ped^ps din cele sdravene.
s6 nu'
nu
D6r
spune.
voitl
vi
i Dumn^ta?
Via.
S6ra,
Meta
eû
p6n6 trziu
la fer^stra
uit meretl spre partea cea-1-alt a

castelului. Cnd c^sornicul turnului, btu
e,
se
dou6-spre-êce, de o
nar
dat
slile
se
intr'acolo.
Meta ei afar, scobor scrile

pici6relor, se speria
cnd
lumin pe sub uile de
i
rel
ilumi-
la
n vrful
pru c
zresce
odaia tatlui
s6ti,
cnd nu' auî sforiturile. La capul scaude 6ns6 pe cine-va c'l optesce nu-
mele,
c'l iea
mna
in
manele
Iul reci
tremurtdre.
D6c
ea ncet,
i-e
fric,
stal
de vorbescl!
îse
m6
duc singura!
O! ce
Ea am un
NLTTCA
354
curagiti
am
cum nu
s6
mai pote
aa, bunior,
is^tesSrut!
mbriez
ast-fel o i srut.
curagiul s6 te
i vorbind
Nu esc
domnule cavaler, îse

nu pot s6 strig
nici s6 m6 resbun, dar te voiu spune Omului
care mi-e prieten i care m6 va rSsbuna,
seu fug singur la fantasme i te las singur.
Dec poi i dec nu i-e fric.
Meta gfind;
Nu
nobil,
bine
sci
mi-e fric de fantasme,
impertineni
der de
da.
Ast-fel vorbind
ajunser
ua sle pe
i care scrii
la
care Meta o deschise cu cheia

deschi^ndu-se.
Intrar.
Un
un
ce
aflau
fel
de fiitur de haine de mtase,
minunat se audi mprejurul lor. Se

intr'u sal care ardea n lumini, i
n mijlocul unui
serbtore,
fr
mare numSr de haine de
corpuri n
ele.
In
tot
ncepur s6 fac la reveren i

tunic de cavaler, de
plimente.
hainele
nchis, se vedea
cum tremur
hain de damasc. Unele

spatele
ier
plecau
la
sala,
com-
mtas
salutnd
haine ntorceau
trndu- codele.
fceau reveren cu mult
'apo
gravitate.
NLUCA
Se mal vedea
356
ua tunic plin de
tinciune, mpodobit cu steie
dis-
cu cord6ne;
fceai complimente, reverene

i metanii fr sfrit. Ea mergea ncet pe
la fi-care, i t6te hainele i fceai loc, i,
fcnd cerc mprejurul e, ateptai s6 se
apropia i s6 se opr^sc i naintea lor. Tunica se opria ma mult 'naintea rochielor
de mtase, la care se observa un fel de
micare n dantele, ca i cum respira ceva
sub ele. Cele ma friimose sciur s6 se ndrepteze astfel n ct trecur naintea celor
ma puin frum6se, n rndul ntiti, ca s6
naintea
fi
n apropiere
De
sgomot i
de tunica cu marele cordon.
dat,
ultima
fieturl
se
aurir
se deschise:
n
t6t
sala,
t6te hainele se ndreptar ntr'acolo de unde

veniati
rochia de
mir^s alb
bogat tunic de cavaler;

vine cu d'a-sila,
mir^s prea
ar
fost
fi
adus i
ca
zpada
rochia de
ca
i cum
trt.
Tunica cu cord(5ne se apropia fudul de

de mir^s,
rochia
naintea
el;
bastre, roie
alb
lucrul
apoi
care
venir
verde,
prea
se
nclin
adnc
t6te rochiele
i mbriar
al-
pe cea
att de oribil n ct mica
356
Meta se apuc de braul Landgrafulu i

nu'l ma prsi.
Pe urm, se apropia
hain de cava-
ler
nunt lng rochia de mires i

la pmSnt; der rochia de
de
nclin pen6
res
mi-
i cum haina de
fost satana, de i prea a
muiat n argint i 'n aur, cu
se trase ndSrSt, ca
cavaler ar
fi
forte frumos,
panglici
fi
venise in sal,
de
pe acesta s6
cavaler, 6r ea
merse cu
tunica cea cu cruci

ele
tu-
mires
primesc
sili
braul hainei
Dup6
Der
cu frunze de briliante.
nica de cavaler, cu care rochia
de
cordone.
veniau
t6te cele-1-alte haine,
dou6 cte dou6, fcnd

la
se
la
complimente
reverene.
Ce
fiitur!
Veniau haine de prin tote odile

unele
dup
bite cu
altele,
grose
giuvaerur,
ntrecndu-se
care
cusute
laterale,
subiri, mpodo-
cu broderii,
ma de care
s6
trec
nainte.
Giuvaerurile treceau naintea
se
inte.
suprau cnd
feston
le
fistonelor
eia
'na-
Hainele de cavaler se nclinau naintea
rochielor celor largi
se
rpeâu spre
cele
NlLXTCA
subiri
357
d6r cnd ale larg
delicate,
erai
ma bogate, apo lsai pe cele subir i

veneaQ la cele largi.
Meta simea ca are s6-I vin un ris cu
hohote, cnd de
lor se deschise,
i strimt
u dat ua din spatele

i u hain de cavaler negr
intr
nuntru,
lng Meta i lu
Landgraful
tul,
urmar
rilor
nfuri pe
se
rnd printre ceM-al.
Meta, strin unul de
jos n capel, pe treptele
acoperit cu
sc-
catifea.
Acolo se aflai naintea altarului

de preot cu
al-
mar podobe pe
ea,
tinse mnecile asupra haine de
u hain
care n-
mir^s
n-
genuchiat.
Urm apo pe tcute t6t slujba

fcut tot
de haine de preoi
cununiei,
de diaconi.
In momentul n care vestmntul de preot
mpreuna mnecele hainelor logodite, mneca rochiei de mir6s se smulse cu putere

i'ntr^ga rochia cû la pmnt. Atunci sri
col ntunecos, haina n^gr de cavaler sub mnecele creia strlucea ceva
dintr'un
ca de oel.
lng
Ea
rochia
nalului
isbi
tunica cea
alb
care
cû
de mir^s, cu mnerul pum-
eit afar din
piept.
NLUCA
358
De
u dat se ridic n capel un
de sgomote, strigte, vaete, ipete
Haina negr
de
cavaler
veni drept spre Meta,
de
la
dat primind
se
se opri
chip
amestec
urlete
ntorse
nainte-
i
i
omenesc se uit
densa cu ntristare.
Omull îse Meta
i cû plngend in
braele Landgrafulu.
btu
Cesornicul turnului
zul nopii; capela fu
de
unul
dup mie-
dat cufundat
Meta plngea mereu

la pieptul Landgrafulu care o inea n braele lu.
ntr'un ntunerec adnc.
Atunci, se
linar sus
nfi
ar6t
pe trepte,
mic lumin de
i puin dup aceia
castelanul n persona. El ridic
linarul n sus in ct
dou tineri
i nu
Pe numele
lumin bine
fe-
se
fe-
feele celor
îse nimic.
Dumnezeu, strig Meta

cênd n genunchi, pe numele lu Dumn'am s6
nezeu, i jur, pre cinstite tat,
ma fac alta dat; nu deloc! A fost acum
n'am
pentru prima dat der acum, i jur
s6 ma fiu curios. Der acum, iert6-m6, cinstite tat; d'aci 'nainte te voiu asculta n
lu
NlLUCA
359
tot viâ. Numa de rndul acesta i-am

clcat porunca. N'am s6 ma fac.
O lsa s6 vorb^sc fr s6 îc un singur cuvnt, i-apo intorc6ndu-se
gra, castelanul vorbi ast-fel
Pentru
Land-
On6rea Vostr, Domnule
nu a respectat cinstea
Landgraf,
i a
mele
ctr
tei rugat a
prsi
case
mica mea copil, sun-
ncelat pe
dat
cu cntecul
co-
coului castelul meQ... er dumneta, coconit,
plec
n odaia
mea, unde de mine,
o cnta cocoul,
de boa
fr
al s6
iertare,
p6n6 cnd
duce t6te curiositile,
biciuit
fi
cnd
cu vna
se
vor
pofta de strigoi
t6te prostiile pentru vecia.
Landgraful plec genunchiul
Pentru
eti
îse
sunt singurul vinovat,
eQ singur trebue s6 sufer ped^psa; nu se

cuvine ns6 s6 amresc pe incntt6rea du-
cci ea va fi dulcea mea soia;

nu pot iubi pe pm6nt.
mitale f6t,
pe o alta
Se potrivesce cu tradiiunile nobile

Domniel-tale vie, Domnule Landgraf, s6 o
ceri
de soia; i-o dai, d^r nainte tot va
gusta din
bici.
nu, dragul
med domn!
din c^sul
NALTICA
360
Meta
care
Dumnezeu i
mai
trebue s6
soia mea naintea
este
dumneta nu
Domnie-tele,
mna asupra
ridici
lu
e;
ea
este a mea, eu trebue s'o ap6r
prtez de
curiositate
primejdia.
or-ce
tmduit; nebun
s'a
inim, pn6 cnd
De
amicul.
nu
care
trup
plin de
i-a pierdut
fiu
s6'
amicul
gingaul
scutesce
Te pricepi d'acum, Domnule Landi a muia inimele; sunt
a'
acum
am
de-
a mngia
graf,
gata
ci
s'o
ncnttore mele logodnici.
al
las-m6
va trda,
n'a fost
v6ût
aceia,
De
da ertare,
ca
nu
s6
d6r
te rog a
cesc pe
te
gndi
urm c
coreciune
aplicat fetei acesta
te
nu
acesta
umilire nainte de a intra n cstoria.
Las'acesta
Landgraful
tot
grija
mbrind
ingenuchiat
la
mea!
esclam
pe Meta, care sta
pmnt, plngnd i
tre-
murnd.
Meta apoi
se
scul; se nchin naintea
printelui s6u i'

a crei putere
de un
fir
Peste
srut
aspra
mn,
i mnia scpase numai
din
ct
de p6r.
vr'o cte-va luni se
fcu
nunta,
Kltuui
361
d6r nu in capela castelului. Meta nu voi se
fi cununat acolo; cu
tur s*o conving, de
nina cu
fac jos
carcera.
la
or-ce
pre nu
tatl
pu-
o ame-
el
Ea inu ca cununia s6se

Fu
nunt mp6r-
biseric.
tesc, d^r lumea se mira pentru ce Meta, vesela

reti
Meta se fcuse att de seri(3s

se uita ndr6t, ca
i cum
s'ar
fi
metemut
de cine-va.
nunel Meta nu voi

s6 o petr^c la castelul de la Kommbach,
cum se cuvenea, ci plec ndat n ThuNici prima n6pte a
ringia; acolo luminele
pe muli nflcrar
revenir
arser.
D6r nimeni nu bnui acesta,
puin ca
orl-cine.
n ochii el,
ea mal
University of Toronto
Library
DO NOT
REMOVE
THE
CARD
FROM
THIS
POCKET
Acme
Library Card Pocket
IJntlcr Pat.
"Rrf. Index File"
Made by LIBRARY BUREAU

Carmen Sylva Nuvele 1888

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carmen Sylva Nuvele 1888

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

t^>Tn

CARMEN SYLVA Cf-*^)

SOCECU & TECLU. [26,811]

nici nu'm pot lsa

mort; da, da, iat-m6,

v6d eu singur, cine

pritorul de la pot! Dar cine'm scrie

;,Viea ne-a ndeprtat

Scrisorea ta cea din

copiii me mi-au murit toi afar

meu tocmai vreau s'l trmit la N

inime mele este

un fir de argint n pSrul nostru, ne ntli

partid bun. La mine

s'a necat iubirea

u melodie trist din

pentru pinea de t6te

un brbat sntos, cu faa

verit, n ct a uitat tote pe

vreme, i-a devenit

a mea, care s'a petrecut

ostenl. Ma i minte ct de naiv erai

vorb, pote ma mult cu

Scriem une fiine nchipuite,

primire prietin^sc pentru

Ah! ore trebue un rspuns? A vrea

trebue s' scot ndat din minte; pote

din capul locului de ideile

fr ca s' spun mai mult.

e rea; s'ati jucat cu ea a^, ati mnjit

pune mna i apoi

hrtia pe care au putut

ct m vestesce venirea iubitului

u minciun. U simpl conver-

vrea s'l ncredinezi unei

prietine care s'

n'ai ave pentru

prima condiie pentru a pute ave

p6te s'adaug sfatul ca

Cci, pentru a povesti

n'ar trebui s'

sunt prea numerose n

ncep prea de departe.

Im aduce aminte de tinereea nostra,

cstoria mea! cstoria mea cu omul cel

Unde am rmas? Aa!

de petreceri. Din nenorocire,

avut ocasie a ved6 adese

vS^ut att de aprope n

ct mi-a fost s6rta gretl

meti de mult a ncrunit n lupta care din

suferinele care nu se pot sfri ct voiti

melodia trist din

nu era produs numai prin

ascuns cnd i-am

att de violent, der violent

minunai. Ba Sofia era chiar

ce fusese vorba n tote ntemplrile sorte

Reinhold era gelos.

ntreg. Parc'l ma v6d n odaia mea, pe

nuile cele albe de pe degetele lui lungi i

sunt frunios. Tocmai m

^Vre s'l taiu?"

asv6rlindu-le ntr'un col. Era att