3Formele de guvernamant.

In dreptul constitutional, un criteriu de

clasificare a statelor il constituie si
forma de guvernatant, sau modul in care
se exercita puterea. Evident forma de
guvernatant este independenta de
structura de stat, deoarece aceiasi forma
de guvernamant poate exista in state cu
diferite structuri. De exemplu, Belgia
stat federativ, Spania stat unitar, iar
forma de guvernamant in ambele
monarhie constitutionala.
Forma de guvernamant a preocupat
ganditorii politici inca din antichitate,
cum ar fi: Platon (Republica), Aristotel
(Politica), Cicero (De legibus). Aristotel
de exemplu, in celebra lucrare Politica,
spunea despre guvernamant, ca acesta

fiind puterea suverana a cetatii trebuie,

in chip necvonditionat, sa se compuna
ori dintr-un singur individ, ori dintr-o
monarhie, ori, in sfarsit, din masa
cetatenilor. Chiar din aceasta formulare,
elementul principal care distinge
formele de guvernamant il constituie
raportul dintre institutiile care exercita
puterea.
In literatura de specialitate exista mai
multe viziuni privind determinarea
formelor de guvernamant. Unii autori se
conduc de o interpretare clasica, care
porneste de la Montesquieau,
clasificand formele de guvernamant in
monarhie si republica. Altii, le clasifica
in: democratie, monocratie, oligarhie,
forme mixte, forme specifice a statelor

socialiste. Aceasta clasificare,

bineinteles nu este lipsita de temei si are
dreptate Benoit Jeanneau cand spune: in
determinarea formelor de guvernamant
trebue sa tinem cont de realitatea
istorica, deoarece monarhiile sunt mai
mult simbolice, aristocratia aproape a
disparut, republica are cu totul alta
semnificatie decat cea originara,
democratia imbraca forma sistemului
reprezentativ, despotismul se infatiseaza
in forme mai subtile decat tirania
elementara, dictaturile sunt disimulate
prin conducerea colectiva
Insa , la o privire atenta a evolutiilor
istorice a statelor si a formelor lor de
guvernamant vom observa ca in anumite
perioade au avut loc devieri de la

formele clasice de exemplu,

monocratia, cu toate ca a avut loc,
(Italia, Germania, URSS in perioada
stalinista) Nu poate fi considerata ca
forma traditionala de guvernamant,
deoarece, mai devreme sau mai tarziu,
statele respective, au revenit la forma
clasica republicana. In aceasta ordine de
idei putem afirma despotismul
monocratia etc. Sunt derivate de la
formele clasice de guvernamant.
1. Monarhia.
Intr-o formula simpla, monarhia se
caracterizeaza prin guvernamantul unei
singure persoane, a monarhului insa,
aceasta definitie este corecta pentru o
perioada anumita din evolutia statelor,
cum ar fi perioada monarhici absolute.

Aceasta forma specifica s-a mentinut in

unele state pana la inceputul secolului
XX (imperiul rus, imperiul otoman).
Odata cu aparitia constitutiilor,
parlamentelor, monarhia a incetat de a
mai fi puterea unei singure persoane.
Astfel, au aparut noi tipuri de monarhie,
cum ar fi : monarhia limitata
(constitutionala) in care puterea
monarhului este limitata de constitutie;
monarhie dualista in care parlamentul si
monarhul au pozitii egale in exercitarea
puterii.
In perioada contemporana monarhul s-a
pastrat sub forma de monarhie
parlamentara, in unele tari, ca de
exemplu, Anglia, Belgia, Olanda, avand
mai mult un caracter simbolic, legat de

istoria si traditiile statelor respective.

Oricum, monarhul a ramas sef de stat
fiind atribuit de constitutii cu
imputerniciri specifice functiei:
semnarea legilor, numirea in functii,
acreditarea deplomatilor straini,
dezolvarea parlamentului si altele.
2.Republica.
Latinescul respublica inseamna un
astfel de regim politic in care putere este
un lucru public. Dar pentru a pentru
a realiza puterea politica poporul isi
alege organul care v-a exercita in
numele lui puterea.
Deci, in republica guvernarea are loc
prin reprezentati alesi de catre popor
dupa anumite proceduri electorale
(alegeri directe sau indirecte). Dupa

felul in care se alege organele supreme

ale statului in special seful de stat,
republica se clasifica in: prezidentiala,
semiprezidentiala, parlamentara si
regim special de adunare.
Repub. Prezid..Ca forma de
guvernamant, republ. prezidentiala a
aparut in 1787 in Statele Unite,
introdusa prin Constitutie, in care se
prevede alegerea presedintelui prin vot
universal. Seful Statului in SUA este
seful puterii executive ce are o dubla
natura, adica inclusiv functia de sef al
statului si sef al guvernului.
Republ. semiprezidentiala. Acesta forma
de guvernare este o derivata de la
regimul prezidential si se manifesta prin
faptul ca seful statului ales prin vot

universal, indeplineste numai functiile

de sef de stat, iar in functia de sef de
guvern este numita dupa anumite
proceduri, o alta persoana.
In aceasta forma de guvernare are loc o
divizare a functiilor de sef de stat si ce-a
de sef de guvern, executivul fiind
bicefal ceea ce se explica prin
necesitatea unei forme eficiente de
raspundere politica pentru activitatea
desfasurari, pe care o poarta guvernul in
fata parlamentului.
Republica parlamentara. In unele state,
seful statului este ales de catre
parlament (Italia, Austria, Germania).
Functiile sefului statului sunt identice
cu cele din regimul semiprezidential,
insa, virtutea faptului ca seful statului

este ales de catre parlament pozitia sa in

raport cu parlamentul este intarita. Nu
trebui s-a se inteleaga ca seful statului
este subordonat parlamentului, ca si in
regimul prezidential sau semiprezidential seful statului nu poarta
raspundere politica pentru activitatea sa. El poate fi demis din functie numai in
cazurile prevazute de constitutie, cand
incalca legea, constitutia sau savarseste
infractiunea. Ca si in regimul semiprezidential executivul este bicefal,
prim ministru purtand raspundere
politica (poate fi demisionat oricand
dupa o anumita procedura in fata
parlamentului pentru activitatea sa.
Regimul de adunare. Caracteristica
regimului de adunare este inegalitatea

autoritatilor care exercita puterea,

parlamentului si guvernului si lipsa
functiei sefului de stat. Astazi, unica
tara care utilizaza un astfel de regim
este Elvetia.
Conform Constitutiei federale adoptata
la 29 mai 1874 Adunarea federala
constituie autoritatea suprema. Puterea
executiva de Consiliul Federal compus
din membrii numiti de Adunarea
Federala pe un termen de 4 ani.
Consiliul Federal nu este un sef de stat
colegial. Nici presedintele Consiliului
nu indeplineste atributii de sef de stat,
deoarece ei se aleg prin rotatie, pe o
perioada de un an, principala sarcina a
carui este prezidarea Consiliului Federal
si unele functii onorifice, de ex.:

participarea la diferite ceremonii

etc..Forma de guvernamant a Republicii
Moldova.
Conform Constitutiei Republicii
Moldova (alin.2, art.1), forma de
guvernamant a statului este republica.
Art.77 din constitutie stabileste ca seful
statului este Presedintele republicii care
reprezinta statul si este garantul
suveranitatii, independentei nationale, al
unitatii si integitatii teritoriale.
In acelasi timp art.96, si art.97 stabilesc
ca guvernul asigura realizarea politicii
interne si externe a statului, exercita
conducerea generala a administratiei
publice si este alcatuita din primministru, prim-vice-ministru, vice-prim-

ministru, ministri si alti membri stabiliti

prin lege organica.
Din textul acestor reglementari
constitutionale se poate face concluzia
ca Republica Moldova forma de
guvernamant este republica - semiprezidentiala, in care exista un executiv
bicefal presedintelui statului
revenindu-i functia specifice
reprezentative, iar guvernului functii
executive, guvernamentale cu
raspundere politica in fata
parlamentului.