Sunteți pe pagina 1din 24

Irigarea culturilor agricole

CUPRINS

Argument
Capitolul I Necesitatea apei in viata culturilor agricole pg 2
1.1 Principalele surse de apa..pg 3
1.2
Capitolul II Regimul de irigare a culturilor agricole .
Capitolul III Metode de irigare
3.1 Irigarea prin picurare la suprafata .
3.2 Irigarea prin aspersiune .
3.3 Irigarea prin submersiune ..
3.4 Irigarea prin picurare ..
Capitolul IV N.T.S.M la irigare .
Bibliografie
Anexe

Argument

Constienti de schimbarile care au loc in invatamantul romanesc accentul care se pune


in invatamant in ceea ce priveste alinierea la standardele europene prezentul proiect face
parte din cerintele impuse in acest sens.Apa constituie o component de baz a mediului
nconjurtor, care prin proprietile ce le posed, ntreine viaa pe planeta noastr.
Desigur, o tehnologie care nu poluiaz este mai costisitoare dar apr sntatea
plantelor, animalelor i oamenilor.
Dobandirea cunostintelor in meseria noastra: Mecanic Agricol se reflecta prin
asimilarea cunostintelor atat teoretice cat si practice,de aceea mi-am ales ca tema : Irigarea
culturilor agricole , considerand ca fiind reprezentativa pentru domeniul nostru,dar si un
factor important ,necesar pentru dezvoltarea culturilor agricole.
Proiectul este structurat pe patru capitole si subcapitole la care se adauga anexe.
In primul capitol am prezentat Necesitatea apei in viata culturilor agricole ,unde
am dezvoltat ideea de necesitate si importanta a apei pentru culturiile agricole dar in care am
prezentat si principalele surse de ape .
In urmatorul capitol am prezentat: Regimul de irigare a culturilor agricole
,unde am prezentat elementele regimului de irigare ,caracteristiciile acestuia ,precum si
normele de irigare la diverse culturi agricole.
Capitolul trei cuprinde: Metode de irigare in care am vorbit despre metodele de
prevenire a poluarii si deteriorarii solului si s-au adus in discutie si metode de depoluare.
Ultimul capitol este ,, Norme tehnice de securitate si sanatatea muncii la irigare
In finalul proiectului se regaseste Biblografia si Anexele ,care ilustreaza diverse sisteme de
irigare .
n general, cnd se alege sistemul de irigaie se ine seama de: tipul de cultur, necesarul
de ap, tipul solului, sursa de energie, localizarea sursei de ap i disponibilitile financiare
(att pentru achiziionare, ct i pentru funcionare i ntreinere.
Eforturile de pe plan mondial si national pentru extinderea suprafetelor agricole
irigate si pentru ridicarea productiei la hectar la toate plantele de cultura , sunt cu totul
justificate daca se are in vedere expozitia demografica din ultimul secol . Rolul
esential al irigatiilor este de a combate secetele care afecteaza cu o frecventa destul de mare
imense teritorii agricole din tara noastra

Capitolul I Necesitatea apei in viata culturilor agricole


Apa este necesara plantelor pentru desavarsitra procesului de fotosinteza si pentru
alte procese fizice , fiziologice , etc ( rolul apei in viata plantelor a fost prezenta la capitolul I
Mediul de viata a plantelor factorii de mediu care influienteaza cresterea si dezvoltarea
plantelor )
Varietatea conditiilor de clima si relief din tara noastra (care determina distribuirea in
spatiu a apei din precipitatii ) , precum si alternarea perioadelor bogate in precipitatii cu
perioade secetoase ( care determina distribuirea neuniforma in timp a precipitatiilor ) , fac ca
apa din precipitatii sa ajunga in plante in perioade cand acestea nu mai au nevoie sau ca
apa din precipitatii sa lipseasca atunci cand plantele au nevoie ( in perioadele de consum
pentru apa ) .
Din aceasta cauza, apare necesitatea ca apa sa fie administrate plantelor suplimentar ,
in perioadele cand plantele au consum . Aceasta se realizeaza prin irigare- distribuirea apei la
plante , in cantitati optime si la moment potrivite pentru cresterea si dezvoltarea acestora .
Prin irigare se realizeaza urmatoarele deziderate :
-se valorifica mai bine celelalte verigi ale tehnologiei de cultivare ( soiuri si hribizi
valorosi , densitate optima , ingrasaminte administrate , etc
-se pot semana pe acelasi teren doua culture intr-un an , din care a doua pentru masa
verde sau chiar pentru boabe
-prin irigare se pot valorifica superior nisipurile si solurile nisipoase , aplicand o
tehnica speciala de irigare ( irigare prin picurare )
Ritmul de crestere a populatiei pe globului este impresionant . In anul 1850 populatia
totala a globului ajunsese la circa 1,2 miliarde , in 1925 la 2 miliarde , 1950 la 2,5
miliarde , in anul 1960 la circa de miliarde , in anul 1975 la 4 miliarde , iar in anul 1990 la
peste 5 miliarde .
Populatia globului creste
intr-un ritm mediu annual de 1,8 -2,3%
. Fata de
aceasta crestere rapida a populatiei ritmul de crestere a productiei de alimente nu este
satisfacator. Dupa constatarile FAO aproape 2 /3 din locuitorii globului sufera inca de
foame sau de subnutritie .
Iesirea din acest impas este posibila doar prin actiuni energice pentru sporirea
suprafetei cultivate si in deosebi pentru cresterea productivitati in agricultura . Intensivizarea
agriculturii necesita un complex de masuri intre care extinderea culturilor de mare
productivitate , mecanizarea ,fertilizarea si irigarea constituie verigile cele mai importante.
Astfel , in perioade anilor 1881 -1961 pe baza datelor inregistrate , repartizarea si
caracterixarea anilor se prezinta in felul urmator ( dupa Topor N .) :
20 % din anii ploiosi , in care : 5 % foarte ploiosi , 3,7 % excesiv de ploiosi ,
3,7% exceptional de ploiosi ,

44% din totalul anilor sunt secetosi , din care : 21% foarte secetosi ,
excesiv de secetosi , 5,0 % exceptional de secetosi ,
36% sunt normali

6,2%

in precipitatii .

In perioada analizata nu au fost mai mult de 3 ani consecutive ploiosi , precum nici
mai mult de 4 ani consecutive secetosi . Ani secetosi si cei ploiosi in tara noastra sunt
generali grupati .
1.1 Principalele surse de apa
Sursele de apa pentru plante sunt urmatoarele :
-surse natural - precipitatii , apa freatica , etc
-surse artificiale apa raurilor curgatoare , apa lacurilor naturale , apa lacurilor
artificiale (realizate cu ajutorul unor baraje ) ,apa subterana ,apele uzate (numai daca au o
compozitie nedaunatoare prntru plante ) ,apa din aceste surse se distribuie plantelor prin
irigare.
1.2 Irigarea culturilor agricole in Romania
Ideea aplicari irigatiei la culturile de camp , in Romania , a aparut odata cu intemeierea
stiintei agricole din tara noastra , in a doua parte a secolului XIX-lea .
Ion Ionescu de la Brad intemeietorul stiintei agricole romanesti , a mentionat in scrierile
sale irigarea culturilor de camp si in special irigarea fanetelor , ca o ramura capabila sa
asigure venitul cel mai mare in orice conditii climatice.
Incepand din jumatatea a doua a secolului XIX-lea , posibilitatea irigari culturilor de
camp a fost studiata de numerosi ingineri romani si straini . Bunaoara inginerul Italian
Gioia a propus executarea uniu canal care sa preia apa din dunare ,Canalul lui traian , care
urma sa porneasca de la Turnu Severin SI SA STRABATA Campia Dunarii pana la Braila
In anul 1911 se infiinteaza Serviciul Imbunatatirilor Funciare , iar inginerul Al . Davidescu
este insarcinat cu studiul posibilitatilor de irigare a Campiei Dunarii. In anul urmator Al.
Davidescu prezinta un anteproiect pentru irigarea unei suprafete de 1300000ha , dintre care
900000 ha cu apa in randuri interioare , iar 400000 ha cu apa din Dunare .
Desi nu a fost pus in aplicare , proiectu a fost apreciat ca fiind foarte ingenios de catre
specialist renumiti din tara si strainatate
Un moment foarte important in evolutia irigatiilor l-a consumul extinderea culturii
irrigate a bumbacului . Datorita acestei culturi s-au creat primele amenajari ale sistemelor
mari de irigatie ( ex: Roseti , cu 1800 ha teren amenajat ) ivindu-se astfel posibilitatea si
necesitatea irigari altor culturi de camp in cadru asolmentului ( porumb , lucerna , sfecla de
zahar , grau , etc.)
Tot in aceasta perioada cercetarea stiintifica , legata de irigarea
culturilor de camp , a luat o mare dezvoltare .
In anul 1955 , suprafata irigata a ajuns la 93100 ha , din care 58900 ha legume , 18600
ha orez , si 15600 ha culturi de campuri.

Capitolul II Regimul de irigare a culturilor agricole


4

Eficienta economica si nivelul recoltelor in agricultura irigata depend in primul rand


de regimul de irigare aplicat fiecarei culturi in parte . prin stabilirea si aplicarea unui regim
de irigare rational se urmareste aprovizionarea dirijata a solului cu apa in concordant cu
cerintele platelor . in acest scop , in cadrul regimului se stabilesc : marimea normei de
irigarea , norma de udare , momentul de aplicarea a udarilor , durata udarilor si numaru de
udari .
Regimul de irigare este influientat de factori naturali , tehnici si agrofitotehnici . dintre
factorii naturali o influienta hotaratoare are clima prin cantitatea de de precipitatii si
repartizarea lor , prin evolutia temperaturilor , a umiditati de relative a aerului secetelor , etc
Solul isi manifesta influienta prin propietatile fizice si hidrofizice , determina posibilitatea de
a retine apa in sol din precipitatii si posibilitatea de a pune apa la dispozitiea plantelor Apa
freatica influienteaza regimul de irigatie atuncu cand se gaseste la o adancime care permite
alimentarea cu apa a stratului de sol in care se gasesc radacinile plantelor Pentru a stabili
regimul de irigare a culturilor agricole, mai intai se calculeaza de apa (m) care trebuie
asigurat prin irigare pentru o anumita cultura :
m=ET Ri + Rf Pv m 3/ha
(1)
Necesarul de apa a culturi se fractioneaza si se administreaza esalonat in teren , in functie de
cerintele plantelor si de starea de umiditate a solului . Vor rezulta mai multe etepe de
irigare cu cantiteti diferute de apa , care se administreaza la anumite interval de timp. Toate
acestea reprezinta elementele regimului de irigare . Elementele regimului de irigare sunt:
norma de irigare , momentul aplicari udari , numaru de udari , intervalul dintre udari ,
schema de udari , norma de aprovizionare .
Elementele regimului de irigare sunt influientate de urmatori factori

Precipitatiile medii utile

Insusiri hidrofizice ale


solului

Apa freatica

ELEMENTELE
REGIMULUI DE IRIGARE

Factori termici

Factori agrofitotehnici

Figura 1 : Factorii care influenteaza regimul de irigare al culturilor


Prezentam in continuare caracteristicile elementelor regimului de irigare :
5

Norma de udare prezinta cantitatea de apa , exprimata in m3/ha care se administreaza


de apa aq culturii pe o perioada de timp .
Se deosebesc doua tipuri de norme de udare :
-norma de udare din perioda de vegetetie a plantelor
-norma de udare
semanat )

de aproximativ (din afara perioadei de vegetatie inainte de

Modul aplicari udari , in perioada de vegetetie , se stabileste in functie de provizia


momentana de apa si marimea consumului zilnic de apa a culturii .Daca provizia e apa a
solului este aproape de niveul mimim la care pot trai plantele ( plafonul minim de apa ) ,
atunci este momentul de a incepe irigarea
Intervalul de udari (perioada de revenire), prezinta numarul de zile in care plantele
au apa in sol ,. Dupa care trebuie sa se revina cu o noua udare .
Norma de irigare reprezinta cantitatea totala de apa care trebuie administrata unei
culturi pe unitatea de suprafata , de la imfiintarea culturi pana la incheierea vegetetiei (m) .
Ea se determina cu formula (vezi deficitul de apa a culturii )
ET =Ri Rf + PV + m

(2)

Schema udarilor rezulta din planificarea in timp a udarilpr in functie de cerintele


plantelor . De exemplu ,la sfecla de zahar ( care are faza critica pentru apa la formarea
radacinilor schema udarilor este 2-3-1 . Semnificatia cifrelor este : doua udari inainte de
formarea eadacinilor , trei udari de formare a radacinilor , o udare dupa formarea radacinilor
Udarea si aprovizionarea este udarea care se face inainte de infiintarea culturi cu
scopul de a asigura apa necesara consumului in perioada de rasarire si in primele faze de
vegetatioe ale plantelor . udarea de aprovizionare se face cu scopul de a iriga in primele faze
de vegetatie a plantelor ( cand acestea se dezradacineaza usor datorita apei )

2.1 NORMELEDEIRIGARELAPRINCIPALELECULTURIAGRICOLE
Necesitateanapaplanteloragricole,estesatisfcutdincontulprecipitaiilornanii
umezicu74100%,naniimediicu4285%,iarnaniisecetoidoarcunumai1158%.Gradulde
aprovizionarecuapasemnturilorinflueneazsubstanialobinereaproduciilornalteistabile
aleculturiloragricole.


Figura2:Canaldeirigare
Apautilizatnscopurideirigarenutrebuiesaibunconinutpreamaredesruri(maximum1
g/l,laconcentraianumaimareaionilorde:
sodiu(Na)<50%;magneziu(Mg)<50%;
raportuldintrecationiideNaiCamaimicde
sfiebineaerisit,nupreareceisnuconinrezidiuridesubstanepoluante,seminede
buruieni
scorespundcerinelordecalitatemicrobiologice.
nscopulirigriisevautilizaapa,cecorespundecondiiilordeconinutalsrurilorsolubile.
ndeosebidepericuloaspentruudriseconsiderapacuconinutridicatdesruridenatriu(sodiu).
Udrilefrecventecuapcuconinutmajoratdesodiucauzeazosalinizareputernicasolurilor.
Cantitateadeapceseadministreazlafiecareirigare,reprezintnormadeirigare.Onormde
irigatseadministreazndependendetehnicadeudareipoatefirealizatndecursde210zile.
Sedeosebescurmtoareletermenedeaplicareairigaiei:
1) Irigaiadeaprovizionareseaplictoamna,pentruculturilecesensmneaznaceast
perioad,npepiniere iplantaiiledeproducerepomicoledeasemeneanzoneleunden
perioadadevegetaieaanuluisaformatundeficitconsiderabildeap nsol.Udareade
aprovizionare se aplic la culturile ce se nsmn eaz primvara n zonele n care
precipitaiiledeiarnsuntinsuficiente.Udriledeaprovizionareseefectueazcu520zile
naintedesemnatsauplantatulmaterialuluisditor,iarnormadeirigaredepindedespecia
preconizat sprecultive ivariaz ntre4001200m3/ha.ncazulutilizriiirigaieiprin
picurare iinstalareaeiodat cu plantarearsadului,pomilor,butailorsauvieloraltoite,
udareadeaprovizionaresevaefectuacuunvolummairedus,reieinddinrezervadeapn
sol.
7

Figura3:Irigaiadeaprovizionare
Toateplantelelegumicoleimediatduprsriresauplantareaunevoiedeap inacestscopsevor
aplicairigaiipentruasigurareanrdcinriirsaduluilaculturilelegumicole(cunormemicide
200250m3/ha) i/sauamaterialuluisditor laplantaiilehortiviticole.Laplantareamaterialului
sditoraceastirigaiepoatefiexclus(ncazulaplicriiirigaiilordeaprovizionare)sauaplicat
prinumectareabineastratuluidesoldingropilepentruplantarecuadministrarealocalaapei.
2) Irigarea nperioadadevegetaie are ca scop asigurarea niveluluioptim deumiditatepe
parcursulvegetaiensol,lazonadeamplasareasistemeiradiculareaplantelordecultur
(culturilegumicole030cm,horticole iviadevie070cm).Laestimarea cerinelorn
umiditateaculturilorhorticolenperioadadevegetaiesevaluanumaidectnconsideraie
raportuldintreumiditateasoluluiiumiditatearelativaaerului.Cerineleplantelorhorticole
fadeumiditateasoluluinperioadadevegetaiediferfoartemultdefaospecielaaltai
potfigrupatenfelulurmtor:
cucerinefoartemarivarza,cpunul,zmeurulicoaczul;
cucerinemaricastravetele,dovleacul,morcovul,mrul,prul,prunul;
cucerinemoderatetomatele,ardeiul,vinetele,ceapa,ridichea,mazrea,salata,
cireul,viinul,viadevie;
cucerineredusesfeclaroie,fasolea,prazul,piersiculicaisul.

Fadeumiditatearelativaaerului,nperioadadevegetaie,plantelehorticoleauurmtoarele
cerine:

ridicat(8595%)castravetele,

elina icpunul;

Moderat(7085%)varza,sfecla,morcovul,cartoful,m

rul,prul,cireul,viinul,

zmeurul,coaczuliviadevie;
maisczut(5570%)tomatele,ardeiul,vinetele,fasolea
de

grdin,piersicul,caisul;

cobort(4555%)harbuzul,zemosul,dovleacul.
3) Irigareacuscopspecialsevaefectuapentrucombatereabrumeloriangheurilortardive
de primvar i timpurii de toamn, pentru ncorporarea ngrmintelor simulant cu
irigareasaurcorireaplantelor.

Figura 4 Irigarea cu scop special


Putem menionalafelc cerinelediferitelorspeciifa deumiditateasolului iumiditatea
relativ aaeruluivafiraportat lacapacitateadeabsorbieaapeidectresistemulradicularal
plantei.Majorareacapacitiideabsorbieasistemuluiradicularalplanteivafiasiguratdinstart,din
primelefazedevegetaie,prinaplicareaudrilordeaprovizionarenaintedesemnat iplantat i
meninereaplafonuluioptimaldeapnsolprinirigridevegetaieaumiditiioptimeastratului
desolnzonaradicular.
9

Capitolul III : Metode de irigare

In functie de modul si utilajele folosite pentru a aduce apa pana la plante consumatoare se
cunosc urmatoarele metode de irigare :
irigarea prin scurgere la suprafata
irigarea prin aspersiune
irigarea prin submersie
irigare prin picurare
3.1 Irigarea prin scurgere la suprafata
Irigarea prin scurgere l suprafata consta in distribuirea apei la plante prin scurgere pe
suprafata solului . Pentru ca apa sa se scurga usor fara a produce eroziunea solului terenul
trebuie sa aiba o planta uniforma , 0,7-3% .
Metoda de irigare prin scurgere la suprafata poate fi folosita , in bune conditii , pe terenuri
bine nivelate . In practica sunt raspandite doua variante ale acestei metode irigarea prin
brazde si irigarea prin brazde
Terenul respective trebuie sa fie bine nivelat . Nivelarea se face odata cu amenajarea lui
pentru irigarea ( nivelarea de baza ) si se intretine in fiecare an , inainte de infiintarea
culturii ( nivelare de explodare Irigarea prin scurgere la suprafata solului se poate face in
doua moduri :
3.1.1 Generalitati privind tehnica irigatiei prin scurgere la suprafata pe brazde si fasii
Marea varietate a conditiilor naturale precum si nivelul tehnic stiintific al epocilor istorice au
detreminat aplicarea mai multor metode de udare prin scurgere la suprafata care au insa un
principiu comun: apa ajunge prin scurgere gravitationala pe suprafata cultivata si patrunde in
zona sistemului radicular al plantelor prin infiltratie. Diferentierea metodelor de udare se
realizeaza prin procedeul prin care se asigura scurgerea apei pe suprafata cultivata spre a se
putea infiltra. Din acest punct de vedere metodele se divid in doua mari grupe:
prin inundare (revarsare) pe suprafete delimitate de catre digulete sau rigole
prin curgere continua pe brazde
a) Metoda de udare prin inundare (revarsare) Spre deosebire de orezarii, unde
alimentarea cu apa a parcelelor este permanenta pe durate indelungate (saptamani,
luni), in cazul metodelor de udare prin revarsare apa se revarsa si acopara complet
suprafata cultivata. Grosimea stratului de apa reprezinta norma de udare necesara,
intr-o perioada de timp scurta (de maximum 12 ore) alimentarea avand caracter
temporar.Aceste metode de udare sunt aplicate la culturile de camp cultivate in
randuri dese (paioase, culturi furajere, livezi, vii). In raport cu formele si
10

dimensiunile suprafetelor delimitate prin digulete sau canale se intalnesc urmatoarele


metode de udare prin inundare:

metoda bazinelor (pentru cereale, bumbac, lucerna, pasuni,livezi, plantatii)

metoda fasiilor (pentru cereale paioase, lucerna, pasuni)


metoda rigolelor de contur (pentru culturi furajere perene).

b) Metode de udare prin brazde Brazdele sunt mici canale paralele care permit
scurgerea apei printre randurile de plante si patrunderea acesteia in zona sistemului
radicular. Distributia apei se face sub forma de suvoaie concentrate cu debite relativ
mici, a caror regim de curgere este nepermanent, datorita variatiei continue pe durata
alimentarii a parametrilor hidraulici (sectiune udata, viteza) si a celor de infiltratie.in
raport cu conditiile locale de teren, felul culturii, parametrii sursei de apa, se practica
urmatoarele metode de udare prin brazde:

metoda brazdelor orizontale


metoda brazdelor pe linia de cea mai mare panta
-metoda brazdelor de contur ('contour-furrows' =brazde trasate pe directia
generala a curbelor de nivel)
-metoda brazdelor corugate ('corrugated-rarrows'==brazde cu traseu
neuniform, ondulat) Metoda de udare pe brazde s-a dovedit a fi cea mai
eficienta pentru culturile prasiloase, legumicole, pomi si vita de vie

Este aplicata in special pentru irigarea plantelor prasitoare ( sfecla , porubm , cartof ,
floarea- soarelui , etc . ) dar in anumite conditii poate fi aplicata la aproape toate culturile
agricole si horticule
Apa de pe brazde imbina progresiv terenul dintre ele si ajunge la radacinile plantelor
Sistematizare si amenajarea terenului si face inainte de semanat
specificului plantelor culivate

conform

Orientrea aleasa in asa fel incat ca apa sa nu circule cu viteza mare


Brazdele se deschid inainte de prima udare printre randurile de plante. Deschiderea
nu trebuie sa se faca prea devreme pentru a nu acoperii plantele tinere cu pamant, dar nici
prea tarziu pentru a mi le distruge Inchiderea brazdelor se face odata cu lucrarile pregatitoare
pentru cultura urmatoare.Dat fiind extinderea si importanta irigatiei pe brazde si fasii in cele
ce urmeaza vor fi detaliate problemele privind aceste tehnici de irigare.
Care se poare practica la culturile infiintate in randuri departate ( porumb, cartof
,folarea soarelui , vita de vie, pomi fructiferi , etc.) Intre randurile deplante se formeaza
rigole ( brazde) ,cu ajutorul unui cultivator echipat cu rarite .
11

Pana la plante , apa este adusa printr-o retea de canale . Apa este distribuita pe brazde
cu ajutorul unor ustensile simple :
sinfoane mobile
cu instalatii special ( Euba -150 )
3.2 Irigare prin aspersiune
Irigarea prin aspersiune cansta in distribuirea apei din irigare la plante sub forma unei
ploi artificiale , care cade p plante si pe sol . Ploaia artificial se realizeaza prin iesirea
apei sub presiune prin orificiile unor duze. Pana la instalatia de irigare apa este adusa sub
presiune pintr-o retea de conducte ingropate sau este preluata direct de sursa , cu agregate
de pompare fixe sau mobile
Pentru irigarea prin aspersiune se folosesc instalatii de irigare in care se formeaza o
presiune la iesirea prin duze , suficienta pentru formarea de picaturi .
Instalatiile de irigat prin aspersiune pot fi :
-instalatii de irigare cu mutare manuala IIAM-306
-instalatii de irigare cu mutare mecanizata IATF-300B ,IAT -300.
-instalatii de irigare cu pivot central : IAP -450 ,instalatia Fregata etc
Regimuriledeirigareprinaplicareairigaieiprinaspersiunelaprincipaleleculturiagricolepe
parcursulvegetaiei

Tabel 1
Specia

Fazadecretereidezvoltare

Stratul Umiditatea
activde

solului

sol(cm) naintede
udare,%
Tomatetimpurii

pnlafructificare

50

75

nperioadadefructificare

70

80

Tomatecuperioadadecoacere
medie

toatperioadadevegetaie

50

70

Tomatesemnatedirectncmp

pnlafructificare

30

70

nperioadadefructificare

50

70

pnlafructificare

30

70

nperioadadefructificare

50

80

pnlafructificare

30

70

Ardei

Vinete

12

Castravei

toatperioadadevegetaie

50

80

Varztardiv

pnlaformareacoceanului

50

80

nperioadaformriicoceanului

50

70

pnlaformareabulbului

30

80

nperioadaformriibulbului

50

80

Usturoi

toatperioadadevegetaie

40

80

Morcovsemnatvara

toatperioadadevegetaie

50

80

Sfeclroie

toatperioadadevegetaie

50

70

Cartofi

pnlaformareatuberculilor

50

80

nperioadaformriituberculilor

50

75

Porumbzaharat

nspicarea,polenizare,formareaboabelor

50

65

Smnoase:mruliprul

1.duplegareafructelor;

70

7080

70

6070

30

7585

4050

7080

70

7080

Ceappentrubulbi

2.cretereaintensalstarilor;
3.difereniereamugurilorderod;4.23
sptmni
naintederecoltare
Smburoase:prunul,caisuli
piersicul

1.fazadentrireaaendocarpului;2.nainte
de
coacereafructelor.

Cpunul

1.nainteanfloririi,

Zmeurulicoaczul

2.formareaicretereafructului;
3.lanceputulcoaceriifructelor;4.dup
cules

Viadeviesoiuritehniceide
mas

1.cretereaintensalstarilorifrunzelor;
2.legareaflorilor;
3.nceputulmaturriimaturareabobielor.

3.3 Irigarea prin submersie


Irigarea prin submersie consta realizarea submersiei in parcela de irigat a unui strat
apa ,cu o anumita grosime , in functie de cerintele culturii . Metoda se practica in
13

tehnologia de cultivare a orezului .Pentru a iriga prin aceasta metoda , terenul trebuie sa fie
foarte bine nivelat si impartit in parcele de 1-14 ha .
Parcelele sunt dispuse in sectoare
si sunt separate intre ele prin digulete . Terenul amenajat este prevazut cu o retea de canale
pentru evacuarea apei din parcele
( canale principale , secundare si tertiale.) . Parcela
este prevazuta cu o vana de alimentare , spre canalui de alimentare si cu o vana de evacuare
spre canalul de evacuare .
3.4 Irigarea prin picurare
Irigarea prin picurare este o metod ce const n distribuirea apei pe teren n mod lent, sub
form de picturi. Apa este distribuit n mod punctual la nivelul plantelor, cu un debit redus
i presiune practic nul, cu ajutorul microtuburilor capilare. Irigarea prin picurare acoper
necesarul de ap al plantei n condiiile proteciei acesteia i a solului, asigurnd un echilibru
hidric favorabil plantei de cultur n cadrul ecosistemului agricol. (vezi Anexa 1)
Prin
efectuarea de determinri i msurtori se poate stabili cu precizie necesarul de ap al plantei,
metoda de irigare prin picurare permind un control riguros al utilizrii factorului ap.

Normelerecomandatedeaplairigareaprinpicurarelaprincipaleleculturilegumicolepe
parcursulvegetaiei

Tabel 2
Cultura

Normade

Ziledevegetaie

Cultura

irigarem3/ha

Tomate

Ceap

Ardei

Normade

Zilede

irigarem3/ha

vegetaie

2030

110

2030

121

3040

2245

3545

11 30

4550

4670

4045

31 50

4555

71110

4550

51 75

2535

110120

2535

76100

2025

110

2030

121

2530

1130

3545

2245

3545

3150

4045

4670

5065(70)

5175

4555

71110

76100

2535

111120

4535(20)

Vinete

14

Castravei

Cartoful

Morcov

2535

130

Pepene

1520

130

4555

3160

verde

3545

31 60

3040

6190

2535

61 90

2535

91110

2025

91110

2535

110

2025

121

3545

1130

2535

22 45

4550

3150

3545

46 70

4555

5175

4550

71110

2535

7590

4555

111 120

2025

120

2535

121150

3545

2141

2535

4155

2025

5570

Varzalb

3.4.1 COMPONENA ECHIPAMENTULUI DE IRIGARE PRIN PICURARE


Pentru irigarea prin picurare se folosesc instalaii alctuite dintr-o reea de conducte din
material plastic (amplasate subteran sau la suprafaa solului), prevzute cu dispozitive
speciale de picurare, la distane stabilite n funcie de distanele dintre plante. (vezi Anexa 2)
O instalaie de irigare prin picurare poate fi descris ca avnd urmtoarele pri
componente:
1. Ansamblu frontal (parte fix) care are n componen: - sursa de ap (pu forat, racord
la surs de ap); - pomp care s asigure un debit de min.10.m.c./or; - manometru
care indic presiunea de lucru; - filtru care separ suspensiile minerale sau organice
prezente n ap, pentru prevenirea pericolului nfundrii picurtoarelor;
2. Conducte de transport (parte fix), confecionate din material plastic rigid PVC
(pentru conductele subterane) sau PVC plastifiat pentru conductele aezate la
suprafa; acestea au rolul de a alimenta cu ap conductele (furtunurile) de udare;
3.

Conductele de udare, acestea reprezentnd partea activ a instalaiei de irigare prin


picurare. Acestea sunt confecionate din polietilen i sunt prinse pe conductele de
transport. n funcie de modelul constructiv, conductele de udare pot prezenta diferite
modaliti de conducere a apei ctre orificiile aflate direct n conduct.

Distana dintre orificiile aflate pe conducta de udare poate fi diferit (10 cm, 20 cm, 30 cm),
n funcie de distana dintre plante pe rnd. Distana dintre conductele de udare pe conductele
15

de transport se poate stabili n funcie de distana dintre rndurile de plante. Pentru culturile la
care se utilizeaz mulcirea cu folie de polietilen, conductele de udare se amplaseaz sub
folia de polietilen.
3.4.2
AVANTAJELE
PICURARE

DEZAVANTAJELE

UTILIZRII

IRIGRII

PRIN

Avantajele utilizrii irigrii prin picurare sunt urmtoarele:


1. Avantaje n raport cu planta:
aparatul foliar nu este udat, limitndu-se transmiterea bolilor favorizate de
mediile umede;
nu las produse saline pe frunze, care n general afecteaz fotosinteza;
nu determin o rcire brusc a organelor aeriene ale plantelor, eliminndu-se
restriciile legate de orarul de aplicare a udrilor;

nu sunt stnjenite procesele de nflorire i polenizare, producia fiind mai


ridicat;

aportul de ap este lent i regulat, iar sistemul radicular nu este supus stresului
termic;
permite o respiraie corespunztoare a rdcinilor plantelor pe durata ntregii
perioade de vegetaie, ca urmare a faptului c microporii solului rmn de
obicei uscai i aerisii, nivelul de umiditate fiind numai puin peste capacitatea
solului, cu excepia unei zone mici din jurul picurtorului care este saturat cu
ap;
solul poate fi meninut la un nivel constant i optim al umiditii, specific
fiecrei faze de vegetaie.
2. Avantaje n raport cu solul:
irigarea prin picurare evit degradarea structurii solului, splarea elementelor
minerale i compactarea stratului arabil al solului;
previne tasarea solului i formarea crustei;
evit mprocarea plantelor cu particule de sol, micornd riscul contaminrii cu
ciuperci sau bacterii.

3. Avantaje n raport cu alte metode de irigare:


16

se nregistreaz o important reducere a pierderilor de ap prin evaporaie; n cazul


irigrii prin picurare, 90% din apa aplicat este utilizat de ctre plante, n timp ce n
cazul irigrii prin aspersiune, numai 50-60% din apa aplicat este utiliuat de ctre
plante, iar n cazul irigrii prin brazde, doar 20% din apa aplicat este utilizat de
ctre plante;
se elimin n totalitate pierderile periferice de ap (udarea drumurilor, a zonelor
terminale i a parcelelor vecine);
metoda utilizeaz presiuni foarte sczute, ceea ce conduce la o economie de energie
pentru pompare (presiunea pe reea este de doar 0,3-1,5 atmosfere) i o siguran n
exploatare a reelei de alimentare, evitndu-se defeciunile determinate de utilizarea
apei la presiuni ridicate;
este puin pretenioas la condiiile de sol, relief, regim hidrologic, putnd fi folosit
pe terenuri cu pante mari, denivelate sau cu nivel freatic ridicat; - poate fi aplicat
indiferent de condiiile de vnt;
se poate folosi ap cu un grad ridicat de mineralizare, innd cont de faptul c aceasta
nu intr n contact direct cu planta;
automatizarea udrilor se realizeaz cu cea mai mare uurin i cu cele mai mici
costuri;
menine o temperatur a solului mai ridicat comparatic cu irigarea prin aspersiune i
pe brazde, ceea de duce la o maturare mai timpurie a culturilor.
4. Avantaje n raport cu tehnologia de cultur:
terenul rmne tot timpul accesibil, funcionarea sistemului de irigare prin
picurare fiind independent de celelalte lucrri de ntreinere a culturilor;
n cazul sistemului de cultur acoperit cu folie de polietilen, irigarea prin
picurare este singura metod aplicabil.
5. Avantaje n raport cu factorul uman:
reduce la maxim fora de munc necesar, eliminndu-se practic lucrrile
manuale de mutare a echipamentului mobil, n cazul irigrii prin aspersiune, sau
pentru realizarea i ntreinerea brazdelor, n cazul irigrii pe brazde.
Fora de munc este necesar numai pentru supraveghere i paz.
n cazul irigrii prin picurare, dimensionarea conductelor este foarte important.
n cazul unui picurtor cu debit mai mic se poate ajunge la nfundarea acestuia.
Preul echipamentelor variaz n funcie de suprafaa ce urmeaz a fi amenajat,
17

cultura ce urmeaz a fi irgat i calitatea apei folosit la irigat, prin faptul c


aceasta determin tipul de filtru utilizat (apa mai curat permite utilizarea unor
filtre mai simple, cu un pre mai mic).

Dezavantaje
Obturarea picurtoarelor, favorizat de seciunea redus de scurgere. Se consider c,
dac tubul de curgere al picurtorului are diametrul sub 0,5 mm, prezint o mare
susceptibilitate la obturare, dac diametrul este cuprins ntre 0,5-1,0 mm pericolul de
obturare este mediu, iar dac diametrul este de 1,00 mm sunt puine anse ca
picurtorul s se obtureze.
Costul ridicat al instalaiei. Irigarea prin picurare este o metod de udare i, n acelai
timp, un tip de amenajare care solicit o investiie specific ridicat la unitatea de
suprafa.
3.4.3

Metoda de irigare prin picurare

Se poate folosi numai la anumite culturi : legume , vita de vie , pomi fructiferi ,
capsuni ., etc .Metoda are unele avantaje foarte importante :

3.4.4

evita eroziunea solului si salinizarea


consumul de apa este foarte mic eliminand cheltuielile aductiunea apei la
parcela
nu este necesara nivelare
COSTURI, RENTABILITATE

Pentru a fi rentabil, instalaia de udare prin picurare trebuie s aib n componena


sa dispozitive de protecie i control al calitii apei, aparatur de msur i control al
presiunii i volumelor de ap distribuite n reea, echipamente care s permit aplicarea unor
tratamente chimice i a fertilizrilor prin apa de irigare i echipament de udare care s se
adapteze la condiiile de cultur i relief cu asigurarea udrilor de calitate. Instalaia de
udare trebuie s fie fiabil i cu o durat de via a componentelor de minimum 5-10 ani n
condiii bune de exploata La noi n ar, n ultima vreme exist numeroase firme care
distribuie echipamente de irigare prin picurare, costurile fiind difereniate n funcie de firma
productoare i de firmele care le comercializeaz

18

Capitolul IV :Norme tehnice de securitate si sanatatea muncii


la irigare
Este interzisa deplasarea vehiculelor agabariti-ce care transporta conducte mari pe
sosele, fara masina de insotire (siguranta) si placi avertizoare.
Se va asigura echipament de protectie si conditii de lucru in aer liber personalului
care efectueaza lucrari de inspectii revizii si reparatii in curent .
La toate masinile si dispozitivele care prin functionarea lor pot provoca accidente se
va verifica existent si starea aparatelor inainte de inceperea lucrului .
Aparatele de masura si control ,recipienti si conductele sub presiune se vor verifica la
intervale prevazute de normativele in vigoare
Caminele , hidranti, si bazinele deschise vor fi prevazute cu tablite , indicatoare si
si balustrade de protctie ,
Se interzice lucru in apropierea dispozitivelor in miscare (aspersoarele ) .
Transportul si intoarcerea la parcelele de irigat agregatelor mobile pe roti se va face
cu mare atentie pentru a preveni deraparile .
In cazul unor lucrari utilaje mecanice se va tine cont de distanta minima pe
orizontala intre conductorul si utilajul respectiv 7
Este interzisa tractarea tevilor cu cabluri innadite si prezenta personalului la o distanta
mai mica de 2 m de tractor si teava.
Amplasarea conductelor in vederea lansarii in santuri trebuie sa se faca de la o
distanta de minimum 0,7 m de marginea sapaturii, pe partea santului pe care nu este
depozitat pamantul rezultat din sapare.
Conductele trebuie asigurate impotriva deplasarii necomandate
Este interzisa scoaterea sau adaugarea de pamant de sub conducta cu mana, pentru a
aduce conducta la cota proiectata. Operatia de mai sus trebuie sa se faca cu lopata
Este interzisa pozarea conductelor in santuri prin cadere libera, de la inaltime,
aruncarea sau rostogolirea pe plan inclinat fara franare.
In timpul ploilor, al descarcarilor electrice sau al ninsorilor, operatiunile de
depozitare, manipulare sau sudare a conductelor metalice trebuie sa se intrerupa
Aducerea conductelor la pozitia de imbinare trebuie sa se faca prin manevrare de la
distanta cu mijloace mecanice.
19

Stationarea salariatilor langa cablul tensionat utilizat pentru deplasarea conductelor in


sant este interzisa la o distanta mai mica decat lungimea cablului, dar minimum 2 m .
La imbinarea tevilor prin flanse este interzisa controlarea cu mana a conductei, a
orificiilor sau a suruburilor, acestea facandu-se cu un dorn .
Se interzice folosirea elementelor de sprijiniri ale santurilor ca suport de sprijin pentru
conductele ce urmeaza a fi montate.
Este interzisa demontarea sprijinirilor de la santuri in timpul montarii conductelor.
In zonele cu circulatie intensa traversarea santului trebuie sa se faca pe podete
prevazute cu mana curenta, iar traseul santului in aceasta portiune sa fie avertizat
permanent.
Cordoanele de sudura exterioara executate in sant trebuie sa se execute numai cu
ajutorul gropilor de pozitie cu posibilitati de acces pe ambele parti si cu malurile
taluzate
Pentru executarea cordoanelor de sudura la interior trebuie sa se asigure iluminatul
necesar conditiilor de lucru si tehnologiei elaborate cu lampi portabile la tensiunea de
12-24 V.
Este interzisa introducerea transformatorului in interiorul conductelor.
Verificarea inainte de folosire, precum si periodic, in exploatare, a lampilor, a
cablurilor, si mai ales a transformatorului de alimentare a lampilor trebuie facuta
conform reglementarilor normativelor in vigoare.
La urcarea pe conducta si coborarea de pe conducta, pentru executarea sudurilor la
exterior, trebuie sa se foloseasca scari metalice prevazute cu tampoane de cauciuc,
pentru sprijinirea scarilor si evitarea alunecarilor acestora pe conducta.
In cazul montarii suprateran a conductelor, ridicarea pe estacade si suporti trebuie sa
se faca numai cu ajutorul macaralelor sau al lansatoarelor.
Dupa asezarea pe estacade sau suporti a tronsoanelor de conducta trebuie sa se
execute lucrarile definitive de montaj, apoi se elibereaza macaraua.
Cand in interiorul conductei ventilatia naturala este insuficienta, sudorul trebuie sa fie
echipat suplimentar cu centura de siguranta, de care se leaga o franghie. Capatul liber
al franghiei trebuie sa fie scos la exterior, de unde un alt salariat il supravegheaza
permanent pe sudor si in caz de nevoie intervine. Dupa 30 de minute de munca
sudorul trebuie sa faca o pauza de 10 minute, timp in care trebuie sa iasa din
conducta. 94
Sudurile exterioare la inaltime de pana la 2 m trebuie sa se execute de pe scari si
podine mobile asigurate, iar cele la inaltimi mai mari de 2 m trebuie sa se execute de
pe podine si schele fixe, executate in baza unor proiecte.
20

Pentru executarea partii superioare a cordoanelor de sudura din interior, la conductele


cu diametru mare, montate suprateran sau in santuri, trebuie sa se execute schele
stabile asigurate impotriva rasturnarii.
Lucrarile de sudura electrica trebuie sa se execute cu respectarea masurilor impuse in
Normele specifice de securitate a muncii pentru sudarea si taierea metalelor, aprobate
de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale in 1994.
Lansarea in santuri a conductelor cu diametre pana la 200 mm se poate face si cu
ajutorul funiilor. Funiile trebuie sa aiba capetele libere, fiind interzisa infasurarea lor
dupa mana sau dupa corp .
Este interzisa prezenta salariatilor in conducte, in scopul verificarii montarii corecte a
inelelor.

BIBLIOGRAFIE

1. Albine, E., Irigarea culturilor, Editura Junimea 2001;


21

2. Blidaru V. - Sisteme de irigaii i drenaje, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti,


1976
3. Botzan, M, "Apele n viaa poporului romn" - Ed.Ceres. Bucureti, 1994;
4. .M. Botzan - Culturi irigate, Ed. Bucure]ti, 1966.
5. .M. Botzan Bilan\ul apei [n solurile irigate. Ed. Academiei RSR, Bucure]ti, 1972.
6. CROITORU V. Irigatii si drenaje, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1981.
7. .I.C. Popescu - Culturi irigate. EDP, Bucureti, 1975.
8. .Vl. Ionescu Sisesti ]i colab. - Irigarea culturilor. Ed. CERES, Bucureti 1982.
9. .XXX - Instruciuni tehnice privind metodologia de determinare a necesarului de apa
de irigaii a culturilor agricole IDT, 1986.
10. N. Grumeza ]i colab. - Folosirea raional` a apei in exploatarea amenajrilor de
irigaii, RPTA. Bucureti, 1987.
11. Nedelcu M. - Stadiul actual privind construcia instalaiilor de irigat, Braov, 2004;
12. MIRCEA NEGULESCU- Protectia calitatii apelor.Ed. Tehnica
13. . I. Visinescu - Culturi irigate, curs Facultatea de Inginerie Braila, 20
14.. Luca . E ., Z. Nagy , 1999 , Irigarea Culturilor , Ed. Genesis , Cluj Napoca
15. Muresean D .si colab ., 1992 , Irigatii, desecari si combaterea eroziuni solului , EDP
Bucuresti ,
16. Nagy Z ., E. Luca , Irigarea Culturilor , 1994 , curs , Tipo Agronemia , Cluj Napoca

ANEXA 1

22

Sistem complex de irigare prin picurare, intr-o pepiniera

Schema unui sistem simplu de irigare prin picurare

Anexa 2

23

Filtru de mici dimensiuni pentru instalatia de irigare prin picurare

Sistem artizanal de fertirigare prin picurare, intr-un solar din comuna Matca, jud.
Galati.

24