Sunteți pe pagina 1din 194

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

MOTOC C. CORNELIU
STEFANITA

MALIUC
ORASUL STIINTEI

-20164

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

De acelasi autor:
Monografia satelor Partizani si Ilganii de Sus
www.facebook.com/monografie.partizani.ilgani.maliuc

cornel.motoc@gmail.com
Tiparit de ZOOM print & copy center, Iasi
ISBN 978-973-0-21228-0

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

CUPRINS

ARGUMENT/p.7
PREFATA/p.8
I.
EVOLUTIA ISTORICA A OSTROVULUI
MALIUC
I.1.TARASCHINA/p.11
I.2.HARTI VECHI ALE OSTROVULUI/p.16
I.3.COMISIA EUROPEANA A DUNARII/p.21
I.4.INFIINTAREA LOCALITATII MALIUC/p.32
II.
ACTIVITATEA DE CERCETARE
II.1.ISTORIA CERCETARILOR STUFICOLE/p.37
II.2.CONSFATUIREA DE LA MALIUC/p.46
II.3.VALORIFICAREA STUFULUI/p.62
II.4.ORASUL MALIUC/p.68
II.4.1. Etapa 0/p.69
II.4.2. Etapa 1/p.71
II.4.3. Etapa 2/p.74
II.4.4. Etapa 3//p.75
II.5.LABORATOARE/p.78
II.6.EXPLOATAREA MECANIZATA/p.86
II.7.ELICOPTERUL IN EXPLOATAREA
STUFICOLA/p.108
II.8. ARUNDO DONAX/p.112
6

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

II.9.PISCICULTURA/p.120
II.10.CERCETARI SILVICE/p.125
II.11.CRESCATORIA DE FAZANI/p.132
II.12.APICULTURA/p.133
II.13.STATIA METEOROLOGICA/p.134
II.14. SOLUL/p.137

III.

VIATA SOCIALA A SATULUI


III.1.BLOCURILE/p.140
III.2.HOTELUL/p.145
III.3.UTILITATI/p.147
III.4.SCOALA/p.150
III.5.BISERICA/p.156
III.6.PRIMARIA/p.162
III.7.BRUTARIE/p.163
III.8.ATELIERUL MECANIC/p.165
III.9.MAGAZINE/p.167
III.10.DISPENSARUL/p.170
III.11.PARCUL/p.171
III.12.ACTIVITATI CULTURAL-SPORTIVE/p.174
III.13.BIBLIOTECA/p.181
III.14. TURISMUL/p.182
BIBLIOGRAFIE/p.185
ANEXE/p.187

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

ARGUMENT

Existenta unui sat alcatuit preponderent din blocuri in


inima deltei poate parea pentru straini un lucru de neinteles, dar
nu si daca ii studiem istoria si aspectele care au dus la infiintarea
acestei localitati. Greu si-ar putea imagina cineva care viziteaza
pentru prima oara Maliucul, ca acum mai bine de 50 de ani aici a
fost cel mai mare centru de experimentare a aurului verdedin
lume. Nici o alta planta nu a fost mai cercetata ca stuful, in
Romania, la Maliuc existand mai mare concentrare de ingineri,
oameni de stiinta si cele mai moderne laboratoare. Asa ca pe buna
dreptate pot spune ca oraselul Maliuc era un Silicon Valley al
Romaniei, a carui istorie ma onoreaza sa v-o impartasesc.
Proiectul initial al localitatii era sa se dezvolte pe etape, pana
atingea un numar de 2000 de locuitori si transformarea in oras.
Daca astazi cel mai mic oras din Romania are 1600 de locuitori,
putem sa gandim ca acest obiectiv era pe deplin realizabil. Din
pacate, dupa 1965 cand la conducerea Partidului Muncitoresc
Roman, Nicolae Ceausescu il inlocuieste pe Gheorghe Gheorghiu
Dej, planul de dezvoltare al localitatii este stopat. Un alt motiv al
inghetarii dezvoltarii localitatii a fost esecul cercetatorilor de aici
in aclimatizarea stufului italian Arundo Donax, care era
principalul obiectiv. Localitatea era promovata de autoritatile
comuniste si data ca exemplu in crecetarea si dezvoltarea
socialista. Totusi, chiar daca localitatea nu si-a mai urmat etapele
propuse de dezvoltare, aici s-a continuat munca de cercetare pana
in anii 90 cand activitatea a fost oprita definitiv.

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

PREFATA

La numai 24 de mile maritime de marea cea


mare(Pontul Euxin) se afla asezata localitatea Maliuc, pe malul
stang al batranului crai care dupa ce cutreiera jumatate din
Europa isi depune zestrea milenara adunata de prin munti si vai, la
picioarele amantei sale furtunoase si intunecate.
Daca toate celelalte localitati, din Delta Dunarii, au un
trecut istoric sau au aparut ca o necesitate pentru stabilirea unor
populatii, indeosebi dupa revenirea Dobrogei la Romania, dupa
mai bine de 465 de ani de stapanire otomana, Maliucul este o
asezare noua, cu o istorie de numai jumatate de secol. Cu toate
acestea avem prea putine documente oficiale sau alte marturii
scrise. Putinele informatii au putut fi culese si prelucrate de la cei
care astazi inca mai locuiesc pe aceste meleaguri si care cu greu
isi mai aduc aminte de orasul Maliuc-orasul din delta asa cum
invatau copii la scoala la orele de geografie sau orasul stiintei
cunoscut in lumea specialistilor.
In salbaticia ei, una din bogatiile Deltei, stuful reprezenta
o materie prima excelenta pentru industria celulozei. Dupa
modelul sovietic oferit tarilor lagarului socialist(in 1921 Lenin
semnase ordinul referitor la infiintarea primei statiuni de cercetare
a stufului la Spovednik din Delta Volgai) a venit si randul
comunistilor romani de a pune in practica valorificarea aurului
verde(stuful).
Directivele Congresului al VII-lea al P.C.R. din 1955 cat
si consfatuirile din iulie 1955 ale specialistilor biologi si hidrologi
de la Maliuc sau a cele organizate intre 28 mai-2 iunie 1956 sub
indrumarea Academiei R.S.R.cu privire la problemele Deltei au
9

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

fost incurajatoare pentru punerea in aplicare a exploatarii stufului.


In insula Maliuc cea mai veche asezare a cuceritorilor
Tarii Stufului, in laboratorul statiunii de cercetare isi desfasurau
activitatea peste 70 de oameni de profesii diferite: geologi,
chimisti, ingineri mecanici, strungari etc. Printre ei s-a aflat si
biologul Marin Luta, fost component al echipei nationale de
baschet a Romaniei, ing. Porumbaru pe care insularii l-au poreclit
Porumbaru Senila, cehii Cermar si Vaclav de la institutul de
proiectare din Praga, Egon Weiss din R.D.G. sau nenea Brullbatranul inginer bucovinean ramas singur dupa ce si-a pierdut
familia intr-un lagar din Transnistria.
Hotaratoare, insa pentru soarta Maliucului a fost
consfatuirea tinuta la Maliuc intre 17-19 martie 1958 la care a
participat Mihail Florescu in calitate de ministru al Industriei
Chimice, profesorul Busnita, dr, Rudescu, dr.Homer(reprezentant
al comisiei de protectie a frumusetilor naturii) cati si alti
reprezentanti.
La aceasta consfatuire factorii de decizie au hotarat si au
definitivat planul dezvoltarii Maliucului. Pe langa cercetarea
stiintifica privind biologia stufului si aclimatizarii trestiei italiene
Arundo Donax, inginerii au avut ca sarcina adaptarea sau
proiectarea utilajelor pentru recoltarea stufului. Trebuia gasit un
tractor care sa nu apese cu o presiune mai mare de
100gr/cm (pentru a nu distruge rizomul-radacina stufului).
Personal ministrul Florescu a asistat la testarea
seceratorilor: Vuzs (R.S.C.), Seiga (Danemarca), Meteor (R.D.G.)
si KDS(R.S.R.). Pentru confortul specialistilor cat si a
muncitorilor au fost ridicate si primele locuinte(blocurile mari si
mici) cat si utilitatile de care avea nevoie o asezare urbana
proiectata pentru cel putin 2000 de locuitori. Dintre marile
10

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

realizari ale orasului Maliuc azi a mai ramas inpicioare cladirea


institutului, uzina de apa, uzina electrica, hotelul Salcia,
dispensarul(reabilitat de asociatia Casiana Tulcea si ambasada
S.U.A.), caminul cultural(clubul statiunii) cu o biblioteca de
cateva mii de volume nefunctionala cat si blocurile de locuit aflate
intr-o continua stare de degradare, scoala care va intra in
restrangere de activitate din lipsa copiilor, brutaria in prezent
abandonata, dar care fusese ridicata pentru a asigura painea
muncitorilor de la coloanele din balta si ale satenilor din
imprejurimi.
Dupa 1989 in Maliuc au mai aparut un releu pentru
telefonie si o biserica pe care oamenii de stiinta au uitat sa o ridice
sau nu au putut. Maliucul, orasul din inima Deltei Dunarii si locul
unde s-au luat multe doctorate de catre cercetatorii aflati temporar
pentru o tema de cercetare, se prezinta astazi ca o asezare linistita,
fara prea mari perspective de dezvoltare, cu o populatie aflata in
descrestere si imbatranita. Aparut ca o stea in constelatia stiintei si
a tehnicii, Maliucul prinde tot mai mult din aspectul sau urban de
alta data, poate si prin viziunea celor care si-ar dori sa vada
salbaticia deltei avute cu multe decenii in urma.
Autorul acestei monografii, continuand studiul istoric al
satelor Deltei, incepute cu Partizani si Ilganii de Sus incearca sa
surprinda contextul aparitiei acestui sat, evolutia lui fulminanta,
dar si perioada de declin.
La Maliuc totul este trecator, iar urmasii insularilor de
odinioara nu au timp sa se gandeasca nici macar la cele vesnice
pentru ca Maliucul este printre putinele localitati din tara care nu
are cimitir.
Profesor Gruia Ion
11

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

CAPITOLUL I. EVOLUTIA ISTORICA A


OSTROVULUI MALIUC
I.1 TARASCHINA
Cu toate ca localitatea Maliuc este una foarte tanara,
existenta locuitorilor in acesta zona a Deltei este foarte veche.
Atat de veche, incat cercetarile recente au descoperit
existenta unei civilizatii in acesta zona, cu mai mult de 4000 de
ani inaintea lui Hristos. Noile descoperiri au aruncat in aer multe
ipoteze ale genezei si evolutiei Deltei Dunarii. Chiar daca zona in
care au fost descoperite aceste vestigii antice este mai aproape de
localitatea Mila 23, ele sunt situate pe raza localitatii Maliuc in
punctul numit Taraschina.
Descoperirile arheologice au demonstrat ca asezarile
apartin culturii Gumelnita1, iar populatia care locuia aici se ocupa
cu agricultura si cresterea animalelor. Specialistii care cerceteaza
acest sit arheologic sustin ca n stadiul actual al cercetarilor,
putem afirma ca nivelul Marii Negre a crescut rapid, ncepnd cu
6500 a.Ch. (moment n care nivelul marii se situa la aproximativ
100 de metri n raport cu nivelul 0 de acum)2.
Aceasta crestere brusca a nivelului marii a provocat mari
schimbari ale peisajului si a contribuit la formarea Deltei Dunarii.
Ipoteza existentei acestor asezari aici, a fost lansata pentru
prima oara de cercetatorul Simion Gavrila, care a si intreprins
1

Gumelnia este numele dat de arheologi unei culturi neolitice din a doua
jumtate a mileniului V .e.n. Aria de rspndire a culturii cuprinde Muntenia,
Dobrogea precum i Bugeacul. Spre sud ocup majoritatea Bulgariei, att la
nord ct i la sud de Balcani, ajungnd pn la Marea Egee n nordul Greciei.
2
Lorent Carozza, cercettor la laboratorul Geographie de l'Envi-ronnement
din Toulouse, care coordoneaz acest proiect.

12

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

sapaturi arheologice, dar care din lipsa de finantare au fost stopate


in anul 1970. Ele au fost reluate in anul 2008, cand o echipa de
cercetatori romano-franceza, cu finantare de la Ministerul
Afacerilor Externe Franceze, au redeschis vechiul santier
arheologic.
Acest sit, vechi de aproape 7000 de ani, constituie cea mai
veche dovada documentata a locuirii umane n zona mai sus
amintita. Sapaturile arheologice si sondajele n adancime indica
existenta unei succesiuni de niveluri de locuire ce formeaza o
stratigrafie de aproape trei metri grosime.
Un colectiv de arheologi romni si francezi reuniti n
Mision archologique Delta du Danube a demarat un serios si
ambitios proiect de cercetare a siturilor arheologice preistorice din
Delta Dunarii si din sectorul inferior al Dunarii de Jos.
Cheia demersului acestui colectiv romano francez este
situl arheologic neolitic de la Taraschina. Desi acum este situat n
inima teritoriului inundabil al deltei, n momentul existentei sale
(48004580 a.Chr.) asezarea de la Taraschina se afla n apropierea
unui fost brat al Dunarii sau a unei vaste lagune, adica la
interferenta dintre un peisaj terestru si unul lagunar.
Consecintele acestei descoperiri sunt importante pentru ca
au permis colectivului arheologic romanofrancez sa creioneze un
scenariu al evolutiei Deltei Dunarii, n stransa legatura cu
fenomenul transgresiunii neolitice a Marii Negre. Momentul de
inceput al formarii actualei delte este n jur de anul 6000 a.Chr. si
este corelat cu momentul incetarii ridicarii rapide a nivelului
apelor pontice, ceea ce nseamna ca, la acea vreme, delta era o
mare laguna/un golf marin care inainta pana in zona actualelor
lacuri din sudul Basarabiei.
ntre anii 5600 a.Chr.si 5400 a.Chr., delta se transforma
13

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

ntr-un complex fluvio-lacustru format prin combinarea unei


lagune cu apa dulce cu un cap de golf marin. Dupa anul 4450
a.Chr., datorita aparitiei unui cordon de nisip, complexul lagunar
cu apa dulce se extinde, iar dupa anul 4000 a. Chr. vechiul golf
marin se transforma n delta .

HARTA SITULUI ARHEOLOGIC TARASCHINA DIN


DELTA DUNARII

14

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

FRAGMENTE DE CERAMICA SI SILEX DESCOPERITE LA


TARASCHINA

15

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

In anul 2013, pe baza informatiilor oferite de domnul


Haralambie Buhaev, echipa misiunii arheologice Delta du Danube
a putut identifica n zona sa de studiu un nou sit arheologic
Dambul lui Haralambie. Punctul mai sus amintit se gaseste n
dreptul unei foste platforme de stocare a stufului, pe malul stang
al canalului Sontea, n fata micului canal artificial Bucla, care face
legatura cu bratul Sulina . Materialul arheologic aflat n posesia
domnului Haralambie Buhaev a fost adunat de pe mal, din
sedimentul depus de utilajul de dragare, dupa finalizarea lucrarilor
de ntretinere a canalului Sontea.3
Cercetarile efectuate la suprafata au permis stabilirea
existentei unei locuiri eneolitice 4 contemporana cu asezarea-tell
din punctul Taraschina. Recoltarea mecanizata a stufului, care a
jucat un rol important n dezvoltarea economica a Deltei Dunarii
ntre anii 1960-1980, a impus si pregatirea unor platforme pentru
stocare nainte de transportul pe calea fluviala.
O structura de acest tip, amenajata cu sediment rezultat n
urma actiunilor de dragare, se regaseste si pe suprafata de teren
corespunzatoare descoperirilor arheologice. Sedimentele au fost
excavate, din canalul Sontea si depuse pe mal, unde s-a creat o
formatiune ce a atins o naltime de 3-4 m, o latime de cel putin 10
m si o lungime cuprinsa ntre 50 si 80 m.
Datele nregistrate par a indica faptul ca pe parcursul
acestei activitati a fost afectat nivelul arheologic.
3

Florian Mihail , C. Micu, L. Carozza, J.-M. Ccarozza, T. GROPARU , E.


Messager, A. Burens , S. Ailincai, M. Danu , C. Mihail, DMBUL LUI
HARALAMBIE Un nou sit eneolitic in Delta dunarii in revista Pontica
XLVII, Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie, Constanta, 2014, p.126
4
Eneolitic= Ultima faz a neoliticului, caracterizat prin folosirea uneltelor de
piatr, de os etc. i a uneltelor i podoabelor de aram.

16

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

I.2. HARTI VECHI ALE OSTROVULUI


Hartile vechi ale zonei actualului Maliuc sunt inexacte si
nu prezinta reteaua hidrografica reala din acele timpuri. Aceasta
retea hidrografica a fost intr-o continua schimbare si s-a
definitivat abia in secolul XIX, cand au inceput ample lucrari
antropice de regularizare. Hartile prezentate in acest subcapitol
evidentiaza evolutia hidrografica a acestei zone in perioada cand
cartografierea devenise mai apropiata de realitatea de pe teren.
In 1845 capitanul Spratt realizeaza o harta sub egida
C.E.D., care impresioneaza prin rigurozitatea ridicarii topografice.
Aceasta a fost foarte mult folosita de geografi, marcand un
punct de cotitura in analiza evolutiei taramului deltaic, fiind
socotita o harta fundament a tuturor comparatiilor viitoare.
La 18 octombrie 1857 inginerul Charles Hartley prezinta
Comisiunii Europene a Dunarii fundamentalul sau raport-care a
ramas pana astazi clasic-asupra amelioratiunii navigabilitatii
Dunarii de Jos, in care da o descriere foarta exacta asupra
regimului general al apelor si prezinta patru harti ale gurilor
Dunarii ridicate de el5.
Inchiderea Dunarii vechi cu un dig de piatra dupa taietura
a VIII-a a bratului, de catre Comisia Europeana a Dunarii, a facut
ca aceasta regiune sa fie slab alimentata cu apa din Dunare.
Comisiunea Dunareana rectificand canalul Sulina, taindui toate coturile si imbracandu-i malurile cu piatra a astupat toate

Grigore Antipa, Cateva probleme stiintifice si economice privitoare la Delta


Dunarii, Librariile Socec, Bucuresti, 1914, p.67

17

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

garlele care duceau apa in aceasta regiune lasand numai pe acelea


care aduceau apa din balta in Dunare6.
Astfel, nemaicirculand apa pe Dunarea Veche, aceasta a
inceput sa se colmateze, disparand foarte multe canale si japese.
Unul dintre acestea era si canalul Cranjala care facea
alimentarea Ghiolului Fortuna cu apa din Dunare. Dupa
terminarea celui de-al doilea Razboi Mondial acest canal a fost
sapat, iar podul de piatra care estompa trecerea apei pe Dunarea
Veche a fost inlaturat. Pamantul scos de dragi in urma acestei
decolmatari a fost pus in capatul estic al ostrovului Maliuc si a
creat o platforma inalta, care a inlesnit, dupa putin timp,
construirea acestei localitati.

HARTA TURCEASCA REALIZATA IN 1826

Ibidem, p.58

18

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

HARTA CAPITANULUI SPRATT DIN 1867

HARTA MEDINA DIN 1856


19

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

HARTA LUI CHARLES HARTLEY DIN 1857

HARTA MILITARA AUSTRO-UNGARA DIN 1910


20

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

HARTA TOPOGRAFICA REALIZATA IN AUSTRIA IN 1918

HARTA REALIZATA DE ARMATA SUA IN 1954


21

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

I.3. LUCRARILE COMISIEI EUROPENE A


DUNARII
Existenta localitatii Maliuc se datoreaza si Comisiei
Europene a Dunarii, care incepand din anul 1856 executa aici
ample lucrari hidrotehnice de regularizare a bratului Sulina.
Regularizarea cursului Dunarii a fost proiectata de marele
inginer englez Charles Hartley si executata de inginerul danez
Charles(Karl) Kuhl.
Practic, prin pamantul depus de draga in urma taieturii a
opta a bratului Sulina, aici s-a putut ridica o localitate, in locul
unde
era
numai
apa
si
stufaris.

ZONE IN CARE S-AU EFECTUAT LUCRARI DE CATRE


C.E.D. INTRE 1865-1884
22

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

In aceasta zona a bratului Sulina au fost efectuate lucrari in


doua mari etape. Prima etapa isi propunea asigurarea unei
imbunatatiri a circulatiei navelor, iar cea de a doua, scurta
lungimea bratului prin inlaturarea buclelor.
In prima etapa au fost executate lucrari in urmatoarele
puncte:
Cioban-garla (mila7 35). In urma dragajelor din anul 1872
de 8454 m.c. s-a ajuns de la adancimea de 3.81m la cea de 5.18 m,
iar pentru consolidarea malurilor au fost folosite 8484 m.c. de
piatra.

Veniko (mila 37). Lucrarile au inceput in octombrie 1872,


bratul ajungand la o latime de 137 m. Malurile au fost imbracate
cu piatra pe o distanta de 427 de metri, asigurandu-se o adancime
minima de 4.57m in urma unor dragaje de 131927 m.c. De
7

Vechea numerotare a milelor inainte de rectificarea bratului.

23

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

asemenea, malurile au fost protejate pe o distanta de 2042m,


folosindu-se 4788 m.c. de fascine si 11718 m.c. piatra.

24

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Monodendri (mila 34). In anul 1867 au fost efectuate


dragaje de 13645 m.c., iar malurile au fost consolidate cu piatra pe
o distanta de 884 m. S-au folosit 2261 m.c. de fascine si 11354
m.c. piatra. Din acest punct pana in spatele satului Ilganii de Sus
exista un curs de apa paralel cu bratul Sulina care se numea
Papadia. Zonei delimitate de acestea i-a ramas numele Papadia,
inca de pe vremea C.E.D., unde este mentionat in harti si
documente.

Kolo-Ayros (mila 32). Aici s-au facut dragaje de 16937


m.c., iar malurile au fost imbracate pe o lungime de 3639 m cu
4344 m.c. fascine si 13.514 m.c. de piatra.
Cea de-a doua etapa a regularizarii bratului Sulina a
constat in eliminarea diferitelor coturi ale Dunarii. Doua dintre
25

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

cele zece mari taieturi au avut loc pe actualul teritoriu al satului


Maliuc conform impartitrii facute de inginerul Charles Kuhl.

FASCINE FOLOSITE LA PROTECTIA MALURILOR

Taietura a III-a Papadia (1883-1884 intre milele 36-36).


Aceasta taietura a fost facuta pe o lungime de 890 m si s-a
obtinut o adancime de 4,88 m. Astfel, bratul s-a scurtat cu 658 m
in urma excavarilor facute de 622.813 m.c. de noroi. Malul stang
a fost imbracat cu piatra pe o lungime de 731 m, iar cel drept pe
488m.

26

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

TAIETURA PAPADIA
27

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Taietura a VIII-a Gorgova-Veniko(1894-1897 intre


milele 24-27). Lungimea taieturii a fost de 6646 m, iar largimea
fundului a fost de 91.46 m. Adancimea a fost de 4.49 m si s-au
excavat 5.246.331 m.c. de pamant, bratul scurtandu-se cu 2530 m
si suprimandu-se cu patru coturi.

In urma acestei taieturi intre vechiul curs al Dunarii si noul


curs s-a creat un ostrov, pe care astazi il numim ostrovul Maliuc.
Pentru ca noul curs al Dunarii sa isi mentina o adancime
constanta, vechiul curs a fost blocat cu diguri de piatra la ambele
capete. Cea din urma taietura a fost foarte importanta pentru
navigatie, de aceea inaugurarea ei a fost facuta cu mare fast de
reprezentantii Romaniei si ai C.E.D.
Aceasta inaugurare este un rasunet al interesului
manifestat pentru lucrarile Comisiunei Europeane de Maiestatea
Sa Regele Carol, caci la ea au participat doi membri ai Guvernului
28

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Regal, Ministrul Presedinte si Ministrul Lucrarilor publice. In 26


Octomvrie 1897, la 8 1/2 oare dimineata, Membrii Comisiunei
Europeane a Dunarei, prezidata de D. de Lodygensky, Delegatul
Rusiei si de Secretarul Comisiunei primesc pe vaporul a Orientul,
tras la cheul dela Galati, pe D. Sturdza, Presedintele Consiliului
de Ministri al Romaniei, I. Bratianu, Ministrul Lucrarilor Publice,
insotiti de DD. General Murgescu Comandantul flotei romane,
Dimitrie I. Ghica Secretarul General al Ministerului Afacerilor
Straine, Terucanu Prezidentul Consiliului Tecnic al Lucrarilor
publice, Chiriac Inspectorul Cailor Ferate, Vartic Colescu
Secretarul Academiei Romne, de Engelbrechten publicist, Kleser
publicist. Indata ce toti invitatii s-au suit pe vapor, Orientul s-a
pus in miscare, precedat de o Canoniera Romana, de Brickul
Mircea si de yahtul Carolus Primus. Vasele de razboi
romanesti ancorate in port saluta pornirea Ministrilor prin o salve
de artilerie. La 12 1/2 oare, Orientul se opreste la Ceatalul Sf.
Gheorghe, pentru a lua pe puntea sa pe D. Kahl InginerulResedinte al Comisiunei, precum si pe DD. Magnussen Inginerajutor, Gemmell Inspector- Mecanic, si Henriksen Hidrograful
Comisiunei. La o oara dupa, miaza-zi Orientul soseste la a 37-lea
mila la intrarea in noua taietura. Ceva mai sus, de-a lungul
malului drept, asteptau Stationarul Britanic Cockatrice si
Stationarul rus Prezonuapen. La bifurcatia vechiului si noului
canal asteptau deasemenea doua Canoniere Romanesti si vasul
inspectiunei Principele Ferdinand al Romaniei. Canonierele trag o
salva de lovituri de tun, si Orientul inainteaza pentru a rupe
cablul, care inchide intrarea in taietura8
8

Dimitrie Sturza, Insemnatatea lucrarilor Comisiei Europene de la Gurile


Dunarii in Analele Academiei Romane, seria II, tomul 35, Bucuresti, 1913,
p.269

29

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Accidentele navale produse in zona ostrovului Maliuc au fost


studiate de domnul Constantin Ardeleanu si vi le prezint mai jos,
cu mentiunea ca sunt trecute milele vechi si noi inainte si dupa
regularizarea Dunarii de catre C.E.D.:
26 ianuarie 1872. Slepul grec Eftanissos s-a scufundat din
cauza dezghetului la mila 36.
14 noiembrie 1879. Slepul englez Two Brothers s-a lovit
de mal la mila 36 si s-a scufundat.
5 aprilie 1884. Bricul Odisseus sub pavilion elen incarcat
cu grau s-a scufundat la mila 36 in urma abordajului cu
vaporul englez Nigel.
14 aprilie 1891.Remorcherul elen Ithaque s-a scufundat la
mila 35 in urma coliziunii cu salundra nr.17 a C.E.D.
7 noiembrie 1892. Barca rusa de cabotaj Ecaterina
incarcata cu tigla s-a scufundat la mila 34 in urma unei
coliziuni cu patul de piatra al malului.
23 aprilie 1896.Vaporul englez Trenegles a esuat la mila
35 in urma unei ambaree.
20 septembrie 1897. Vaporul roman Bucuresti a esuat la
mila 26 in urma prinderii unei parame la elice.
3 septembrie 1901.Vaporul austro-ungar Bitinia a esuat la
mila 25,5 din cauza cetii.
11 octombrie 1901. Un slep german a fost avariat la mila
23,5 in urma abordajului cu vaporul englez Glenroy.
21 mai 1910. Salandra nr.17 a C.E.D. a naufragiat la mila
24 in urma coleziunii cu canoniera regala romana Fulgerul

30

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

INAUGURAREA TAIETURII A VIII-a (26 octombrie 1897)

AMENAJAREA CANALULUI SULINA


31

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

32

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

I.4. DENUMIREA LOCALITATII MALIUC

Pentru infiintarea unui centru de cercetare stuficol in Delta


Dunarii, a fost ales un ostrov marginit de vechea si noua taietura a
bratului Sulina. Se pare ca, in locul unde s-a decis amplasarea
cladirilor destinate cercetarii exista locuinta unui pescar cu
numele Maliuc. De la numele acestuia locul a fost numit Maliuc la
fel si intreg ostrovul.
Daca cercetam hartile vechi ale Comisiei Europene a
Dunarii, nicaieri nu ne este mentionat acest nume. In zona gasim
alte nume de locuri si garle ca Papadia, Rusca, Monodendri,
Veniko, Kalo-Ayros, dar locul nu a fost numit dupa acestea. De
altfel, documentele pastrate in arhive pana la sfarsitul celui de-al
doilea razboi mondial nu mentioneaza nicaieri numele de Maliuc.
Daca facem o paralela intre numeroasele garle care legau
Dunarea de balta si numele lor, observam ca majoritatea au
numele unor oameni care aveau in zona o coliba sau o locuinta de
pescuit, ca: garla Rusului, garla Aseica, garla Turcului, garla lui
Mos Colea, garla lui Mos Ion, Arehova, Arhipenco etc.
E posibil ca la aceasta confluenta a vechiului si noului
brat, acest MALIUC sa fi avut o locuinta folosita la pescuit.
De altfel, satul Vai-de Ei(Vulturu) de vis--vis a fost
infiintat in 1927 din pescari veniti din Tulcea. Nu stim daca exista
una sau mai multe locuinte, dar Maliuc era cu siguranta fie
primul, fie o persoana mai importanta care a locuit aici.
Daca cercetam etimologia numelui Maliuc observam ca
este de origine ucraineana si vine din cuvantul Maluk care
inseamna copil mic. Acesta era un nume des folosit in secolele
IX-XIV in toate clasele sociale. Potrivit unei alte ipoteze numele
33

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Maliuc ar putea proveni dintr-o porecla data unui om mic de


inaltime care locuia aici, tot de origine ucraineana.
Putem trage concluzia ca dupa al doilea razboi mondial un
pescar de origine ucraineana a trait aici, de unde locul si-a luat
numele lui. Marturie poate sta si poza de mai jos care este facuta
la sfarsitul anilor 40 si care prezinta o locuinta pescareasca facuta
exact in aceasta zona, poate chiar locuinta lui Maliuc.

POZA DIN ZONA ACTUALA A LOCALITATII MALIUC


REALIZATA LA SFARSITUL ANILOR 40
In anul 1956 cand s-a tinut consfatuirea care a
reglementat dezvoltarea economica-stiintifica a Deltei Dunarii,
ostrovul Maliuc era mai mult o mlastina in care crestea stuful din
abundenta. Se gasea doar o suvita ingusta de nisip, scaldata de
34

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

revarsarea apelor in timpul viiturilor. Sedintele s-au tinut intr-o


sala a carei pereti erau confectionati din panouri din stufit. Mesele
la care s-au asezat specialistii, erau de o lungime neobisnuita,
incheiate din scanduri negeluite, abia acoperite cu modeste
invelitori. Participantii au dormit in calele vapoarelor dormitor cu
care venisera. Este interesant de evocat evolutia acestui ostrov
Maliuc. Terenul ca o fasie de grind, candva umblat doar de
mistreti a fost continuu inaltat si largit. S-a pompat deasupra lui
apa cu mal si nisip. O draga scotea amestecul de mal si nisip de pe
fundul bratului Sulina invecinat si-l arunca impreuna cu apa pe
ostrov, printr-un tub de grosimea unui om. Dintr-o data se varsau
650 m. Pe marginea ostrovului fusese construit un gard, dintr-o
impletitura deasa de ramuri de salcie, care lasa apa sa treaca
inapoi in Dunare, dar oprea malul si nisipul. Ca urmare ostrovul
si-a schimbat curand aspectul geografic, transformandu-se intr-o
insula de vegetatie bogata si umbroasa. Aici a fost fondata
localitatea Maliuc devenita de la inceput, centrul dezvoltarii si
studierii stiintifice a stufului.9
Infiintarea centrului experimental de la Ostrovul Maliuc a
insemnat si pentru proiectarea cladirilor din zona deltei inceputul
unor experiente. Primele cladiri executate in ostrovul Maliuc au
fost amplasate prin similitudine cu cladirile localnicilor, pe
umpluturi locale(pomistele), protejate impotriva viiturilor mari
prin pereuri de piatra bruta. Pentru asigurarea circulatiei intre
cladiri si in timpul inundatiilor, s-au executat ulterior diguri de
legatura intre platformele locale izolate.
Creandu-se posibilitatea de executie a platformelor prin
hidromecanizare, s-a trecut la formarea de platforme mari care
9

Ioan Petrescu, Delta Dunarii-aspecte-resurse, Editura Scrisul Romanesc,


Craiova, 1975, p.295

35

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

permit o asezare comoda a cladirilor dupa un plan judicios de


sistematizare cu o retea de drumuri si alei.
Pentru ridicarea constructiilor din Maliuc s-au avut in
considerare mai multe solutii experimentate aici:
-case din panouri prefabricate din lemn cu fundatiile pe tarusi
de lemn
-cladiri cu schelet de lemn si captuseli de stufit cu sarpante de
lemn si invelitori din stuf
-cladiri in acelasi sistem insa dezvoltate pe parter si etaj cu
plansee din lemn
-cladiri din zidarie de caramida cu plansee din elemente
prefabricate din beton si acoperis de lemn, cu invelitoare de
stuf, pe fundatii directe, talpi sau radieri din beton armat pe
perne de nisip.
Incercarile de la Ostrovul Maliuc, extinse apoi si la
Unitatea Stuficola Rusca, au permis constructorilor stabilirea
unor principii de proiectare si constructie care sa asigure un
caracter definitiv.
Proiectarea constructiilor de la Maliuc nu s-a facut doar
luandu-se in calcul apropierea de terenurile experimentale din
ostrov ci au tinut si de alte considerente:
Amplasarea asezarilor trebuia facuta pe grinduri exstente,
asigurandu-se o reducere a volumului de lucrari de
terasamente.
Amplasarea asezarilor trebuia facuta, pe cat posibil in
apropierea unui sat existent, asigurandu-se prin aceasta
dezvoltarea satelor existente si ridicarea nivelului de trai al
locuitorilor.

36

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Amplasarea trebuia facuta langa un canal cu apa in


permanenta circulatie pentru a se asigura accesul
ambarcatiunilor si alimentarea cu apa.
Amplasarea trebuia facuta tinand seama de posibilitatea
racordarii la o retea de comunicatii pe uscat.
In unitatea stuficola de cercetari de la Maliuc, administrata
independent, constructiile care urmau a fi ridicate au fost
impartite, conform proiectului, in constructii anexe (necesare
utilajului) si social-culturale (necesare muncitorilor).
Pentru administrarea zonei erau necesare administratii,
puncte de cazare pentru inspectii si control, puncte de studii si
experimentari.
Pentru asigurarea conditiilor de munca si de trai a
muncitorilor, trebuia realizata cazarea, cantina, depozite si
magazine alimentare, brutarie, ghetarie etc.
Pentru asigurarea conditiilor social-culturale trebuiau
executate puncte sanitare, spalatorii, cluburi, cinematograf, scoli
elementare si scoli de calificare profesionala.
Pentru asigurarea necesara utilajelor trebuiau asigurate
constructii anexe: remize, garaje, depozite de combustibil,
depozite piese de schimb, ateliere de reparatii etc. In afara de
constructii si de instalatiile lor curente(lumina, apa, canalizare)
era necesar sa se execute lucrari de utilitati comune: statie de
epurare, castel de apa, iluminat exterior, instalatii de forta
electrica, pichete incendiu etc.
Toate aceste considerente au fost luate in calcul in vederea
proiectarii Statiuni de Cercetare Maliuc. Dezvoltarea localitatii a
fost gandita a se dezvolta pe etape cu toate constructiile necesare
intemeierii unui mic orasel.
37

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

CAPITOLUL II
ACTIVITATEA DE CERCETARE
II.1. ISTORIA CERCETARILOR STUFICOLE

Bogatia naturala a stufului din zona noastra a fost descrisa


inca de pe vremea scriitorilor antici, Herodot(485-429 i.e.n.) fiind
primul care remarca prezenta unor imense stufarii. Strabon(63
i.e.n.-19 e.n.) aminteste ca intre gurile Dunarii se aflau multe
insule plutitoare (plauri), iar Pliniu cel Tanar relateaza in Historia
Naturalis ca cea mai joasa din cele sase guri ale Dunarii (Peuce)
este inghitita de o mlastina acoperita de stuf.
Prima harta mai exacta a Deltei Dunarii a fost facuta de
rusi in 1930 in care se vede bratul Papadia si Rusca inconjurand
o insula mare, Zelenoi (insula verde), desigur un masiv mare de
stuf care se intindea intre actualele mile 34 si 24 pe bratul Sulina
si cuprindea actualele regiuni Papadia, Maliuc si Rusca. La fel,
multi istorici antici si medievali relateaza in scrierile lor despre
necuprinsele zone cu stuf existente la gurile Dunarii.
Pana la venirea Comisiei Europene a Dunarii aceasta zona
nu a fost interesanta din punct de vedere economic, in ceea ce
priveste aspectul stufariilor si pescuitului. Dupa anul 1856, cand
C.E.D. a inlesnit navigatia pe gurile Dunarii si a cartografiat
foarte exact Delta, au inceput sa soseasca in aceasta zona oameni
de stiinta si economisti de renume, care au vazut potentialul
economic al acestor bogatii.
38

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Acum numerosi cercetatori viziteaza zona si ii dedica


numeroase studii, care faciliteaza inceputurile unor lucrari de
asanare a stufariilor si transformarea lor in regiuni agricole.
Din cauza posibilitatilor tehnice limitate de la acea vreme,
aceste lucrari nu s-au finalizat, ramanand totusi in topologia locala
ca "grindul olandezilor" si "grindul frantujilor".
O prima incercare de valorificare superioara a stufului s-a
realizat in anul 1909, prin construirea la Braila a unei fabrici de
celuloza papetara, folosind procedeul cu bisulfit de calciu. Ca
istoric, construirea acestei intreprinderi, a fost considerate
considerate, pe plan mondial, prima initiativa de fabricare
industriala a celulozei papetare din stuf. Deoarece la acea data,
fabrica era aprovizionata cu stuf rezultat numai din recoltarea
manuala, neluand in consideratie consecintele tehnice si
economice specific Deltei Dunarii, pentru o exploatare organizata
ca mecanizare si transport, in anul 1911 s-a reprofilat pe o alta
materie prima.
Cea mai importanta personalitate care a studiat si s-a
implicat activ in problema exploatarii Deltei Dunarii a fost
biologul roman Grigore Antipa(1867-1944). Pioner al cercetarii in
multe domenii si sustinut de regele Carol I, care a avut incredere
in geniul sau, acesta s-a implicat activ in studierea Deltei Dunarii
scriind numeroase studii despre aceasta.
Astfel,
Grigore
Antipa a publicat in 1910 prima harta exacta de ansamblu a Deltei
la scara de 1:200000, dupa lucrarile topografului Copetinski, in
care pentru prima data sunt redate cu o exactitate uimitoare
stufariile imense a Deltei. Aceste lucrari sunt secondate de
lucrarile de nivelmente 10 si batimetrie 11 executate in
10

Nivelmentul reprezinta ansamblul de metode, procedee i operatii geodezice


care se folosesc pentru determinarea naltimii diverselor puncte de pe suprafata

39

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Deltapropunand punerea in valoare a acestui teren virgin prin


piscicultura intensiva, agricultura si valorificarea stufariilor.12
A avut ideea exploatarii industriale a pestelui din aceasta
zona, dar fara a afecta populatia de pesti. A venit cu propunerea
dragarii si constructiei unor canale noi care sa faciliteze
exploatatiile piscicole si stuficole din zona, in acest sens scriind si
doua lucrari monumentale: Pescaria si pescuitul in Romania
precum si Valorificarea stufariilor Deltei Dunarii.
L-a adus pe regele Carol I de nenumarate ori in Delta
pentru a-l convinge de importanta investitiilor in aceasta zona.

terestra.
11
Batimetria este o ramura a hidrometriei care se ocupa cu masurarea
adancimii apei in mari, lacuri i rauri pentru a determina relieful subacvatic.
12
L. Rudescu, C.Niculescu, I.Chivu, Monografia stufului, Editura Academiei
Republicii Socialiste, Romania, Bucuresti, 1965, p.124

40

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Grigore Antipa s-a remarcat si prin opozitia pe care a facut-o


inginerului Anghel Saligni, care propunea desecarea unor teritorii
mari din delta si transformarea lor in terenuri agricole. Tot el a
intemeiat Muzeul de Istorie Naturala (in care celebrele diorame au
fost copiate de muzee din intreaga lume), Spitalul Elias, Institutul
de Biooceanografie Constanta, Statiunea Hidrobiologie Tulcea,
Crescatoria Piscicola Nucet, Institutul de Cercetari Agronomice si
Institutul de Geologie al Romaniei. Tot Antipa, impreuna cu un
consortiu, a infiintat la Tulcea in anul 1908 o fabrica de celuloza
pe baza de stuf recoltat din Delta, care a functionat pana in anul
1916, cand a fost distrusa de bombardamente.

Dupa 1944 studiile si cercetarile au fost continuate


incepand din 1948 prin grupa de cercetari si experimentari de stuf
a Centralei Industriale a Hartiei cu sediul la Tulcea, numita Statia
Experimentala Stuf, care avea sarcina de a intreprinde studii
asupra valorificarii stufariilor Deltei din punctul de vederea al
biologiei stufului, al amenajarilor stuficole, al mecanizarii

41

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

exploatarii, al valorificarii papetare al stufului si al valorificarii


subproduselor sale13
Continuand studiile lui Antipa, au fost create mai multe centre
de cercetare:
1948-Centrul de cercetare de la Crisan, desfiintat dupa
crearea centrului de la Maliuc.
1949-Fabrica experimentala de mucava din Tulcea,
transformata in 1950 in Fabrica de mucava Stuf.
1950-Centrul de cercetare Maliuc, transformat in 1953 in
Statia experimentala Stuf Maliuc.
1952-Amenajarea experimentala Rusca (proiectata in anul
1952 si realizata intre anii 1957-1960).
1955-Amenajarea experimentala Matita I
In anul 1949 grupa stuf dependenta de centrala industriala a
hartiei si a celulozei a trecut la I.C.E.P.S. de unde in anul 1950 a
trecut la I.C.E.C.H.I.M. In anul 1951 grupa Stuf a trecut la
Ministerul Industriei Lemnului (I.C.E.I.L.), desfacandu-se intr-o
sectie de biologie, amenajari si exploatare mecanizata a stufului si
o sectie de celuloza si hartie din stuf.
In 1952 s-a intocmit pentru prima data un studiu informativ
asupra unei amenajari stuficole in Delta, anume asupra regiunii
Rusca din insula Sf.Gheorghe-Delta Dunarii, studiu ce a stat la
baza viitoarelor lucrari de acest fel in Rusca, precum si in alte
unitati stuficole din Delta. Pentru prima data a fost analizata
situatia biologica a stufariilor din ostrovul Maliuc si Matita inainte
si dupa lucrarile de amenajare.14

13

L. Rudescu, C.Niculescu, I.Chivu, Monografia stufului, Editura Academiei


Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1965, p.125
14
Ibidem, p.126

42

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

In anul 1953 a fost creata de catre M.I.L.H.C., Statia


Experimentala Stuf cu sediul in MALIUC, atasata de I.C.E.I.L.
Cercetarile au continuat pana in anul 1955 cand sectiile de stuf si
hartie au trecut sub conducerea Institutului de cercetari si
experimentari pentru stuf si hartie din cadrul Ministerului
Industriei Chimice. In cadrul acestui minister s-au infiintat trei
unitati separate cu activitati convergente:
Institutul de cercetari si proiectari pentru celuloza, fibre- stuf
(I.P.C.F.S). care fundamenta principiile biologice si hidrologice
pentru amenajarea zonelor stuficole spre a deveni recoltabile si
stabilea tehnologii pentru recoltarea stufului.
Totodata, el proiecta toate lucrarile hidroameliorative, cat
si lucrarile de constructii necesare amenajarilor stuficole.
Statia de experimentari de la MALIUC-S.E.S.D.D. facea studii
biologice si hidrologice ale stufului cautand sa stabileasca
conditiile optime de exploatare a acestuia.
In directia mecanizarii, atelierul mecanic construit la
Maliuc, ca si intreg Ostrovul Maliuc, ca zona experimental,
creeaza conditiile optime ca Institutul, impreuna cu cercetatorii
statiei sa poata experimenta si imbunatati masinile existente si sa
proiecteze masini noi, in scopul trecerii lor in productie. Statia
experimentala Maliuc a realizat o serie de cercetari, mai ales in
ceea ce priveste biologia stufului, natura si proprietatile fizicochimice ale solului, conditiile hidrologice, analizele chimice ale
apei, cat si unele experimentari mecanice care au adus un sprijin
efectiv actiunilor de proiectare, intreprinse in timp. Aceste studii,
care s-au facut pentru prima oara in tara noastra, au servit ca baza
pentru studiile oricarei regiuni stuficole din lume.

43

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Trustul de Amenajare si Valorificare a Stufului-T.A.V.S.


infiintat la 01.01.1956 realiza sarcinile de plan in domeniul de
recoltare a stufului.
Actiunea de proiectare din anii 1956-1958 a fost foarte
dificila si a fost considerata perioada de formare atat ca conceptie,
cat si ca metodologie. Din cauza faptului ca experienta pe acest
gen de lucrari in tara si in strainatate era extrem de redusa s-a
inceput o serie de cercetari si experimente de laborator. Dupa
intocmirea proiectelor de amenajare a unitatilor experimentale
Maliuc, Rusca si Matita I, s-a trecut pe scara larga la proiectarea
amenajarilor de mari si mici unitati stuficole naturale.
In 30.04.1970 hotararea de Ministri numarul 528 stabilea
infiintarea CENTRALEI DELTA DUNARII, care avea in
subordinea sa agricultura, piscicultura, pescuitul, stuficultura,
silvicultura i exploatarea lemnului, industrializarea pestelui i a
produselor agricole i silvice, producerea nutreturilor combinate,
cercetarea, proiectarea i ingineria tehnologica, turismul, pescuitul
i vanatoarea sportiva, desfacerea productiei la intern i la export,
exploatarea, ntretinerea i repararea tractoarelor, masinilor
agricole i a lucrrilor hidroameliorative, construirea i repararea
de utilaje tehnologice i nave, efectuarea transporturilor navale i
auto, executarea n antrepriza a lucrrilor de mbunttiri funciare,
construcii agricole i a altor lucrri de construcii-montaj din
Delta Dunrii, activitti conexe, coordonnd intreaga activitate
economica din delta.
La 1 octombrie 1983 Institutul de Studii si Proiectari Delta
Dunarii Tulcea se reorganizeaza in Institutul de Cercetare,
Proiectare si Productie Delta Dunarii cu sediul in comuna
Independenta, coordonat de Academia de Studii Agricole si
Silvice.
44

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

In anul 1990 se desfiinteaza Centrala Delta Dunarii si ia


fiinta Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii
A.R.B.D.D.
O personalitate foarte importanta care a contribuit mult la
dezvoltarea stuficulturii a fost si biologul de etnie germana, nascut
la Cernauti, Ludovic Iosif Urban Rodewald(1908-1992).
Savantul a fost membru corespondent al Academiei
Romne, membru al Societtii Americane de Limnologie si
Oceanografie, al Societatii Americane de Microscopie si al
Societtii Internationale de Limnologie. A facut facultatea de
biologie din Cernauti, s-a specializat in Berlin, Stockholm, Lund,
Uppsala, Gteborg, iar in anul1936 a preluat functia de Director
General al Institutului germano-roman al Deltei Dunarii.
Dupa razboi, din cauza presiunilor politice, a luat numele
de Rudescu, cu care a semnat toate lucrarile de specialitate. Din
anul 1948, a fost cercettor la Institutul de Celuloza si Hartie din
Bucuresti, iar apoi la Institutul de Biologie. Doctor n stiinte
naturale, specialitatea biologie, hidrobiologie si stuficultur, a
fost, din anul 1967, sef de sectie la Institutul de Biologie Traian
Svulescu din Bucuresti. A vizitat in nenumarate randuri
localitatea Maliuc si a urmarit indeaproape lucrarile de cercetare
de aici. De asemenea, a fost unul din initiatorii construirii
combinatului de la Chiscani-Braila si a Statiunii de Experimentare
de la Maliuc.
A colaborat cu specialisti din Irak si Pakistan n domeniul
valorificarii stufului din Mesopotamia si a studiat deltele fluviilor
Tigru, Eufrat, Indus, Gange si Brahmaputra. A colaborat, de
asemenea, cu Academia de Stiinte a URSS n studiul deltei
Niprului si a fluviului Volga si cu specialistii din Cehoslovacia si
Polonia n studiul macrofitelor acvatice.
45

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Activitatea sa de cercetare se reflecta numeroase studii de


specialitate, dar cea mai importanta lucrare la care a fost coautor
esteMonografia stufului din Delta Dunarii din anul 1965.
Poza alaturata il prezinta pe profesorul Rudescu la Maliuc
tinand in mana un mic maldar de stuf.

46

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

LUDOVIC IOSIF URBAN RODEWALD


RUSESCU(1908-1992)

II.2. CONSFATUIREA DE LA MALIUC


Dezvoltarea economiei Romaniei urma modelul sovietic, in
asa numitele planuri cincinale. Ele au fost o serie de actiuni de
planificare economic centralizat, la nivel national, concepute
pentru a duce la dezvoltarea rapid a economiei.
Congresul al VII-lea al Partidului Comunist Roman din
decembrie 1955 a trasat sarcina de valorificare a stufului din Delta
Dunarii, in scopul asigurarii sporirii productiei de celuloza si
celofibra. In acest context din exploatarea economica a Deltei
Dunarii a fost facuta o prioritate, iar in cel de-al doilea cincinal
din 1956 s-au stabilit liniile care se aveau de urmat pentru
realizarea acestor proiecte.
Ele au fost concretizate printr-o intalnire organizata de
Comisia de Hidrologie a Academiei Romane, impreuna cu
Ministerul Industriei Chimice, in ostrovul Maliuc, intre 29 mai si
1 iunie 1956. Dupa aceasta consfatuire s-a luat decizia dezvoltarii
statiunii de cercetare Maliuc si transformarea ei intr-o localitate.
Sedintele acestei consfatuiri au fost prezidate de academicianul
Traian Savulescu, Presedintele Academiei Romane si, la ea au
participat 180 de ingineri, tehnicieni si oameni de stiinta din
ministerele interesate de amenajarea integrala a Deltei.
Niciodata, in decursul vremurilor, nu s-au dezbatut
problemele Deltei atat de larg si competent, ca la consfatuirea de
47

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

la Maliuc. Geografia fizica si umana a Deltei, geomorfologia,


hidrologia, hidrobiologia, fauna si flora Deltei, pedologia,
agricultura, silvicultura si zootehnia in Delta, economia piscicola
a Deltei, stuful si perspectivele exploatarii lui, navigatia si caile de
apa, principiile de amenajare a Deltei Dunarii, toate acestea au
constituit obiectul celor 61 de referate prezentate, precum si a
dezbaterilor.15
Lista lucrarilor prezentate la consfatuirea de la Maliuc:
I.
Geografia fizica si umana a Deltei.
I.1.Geomorfologia Deltei Dunarii
I.2.Probleme de geomorfologie legate de planul de amenajare
complexa a Deltei Dunarii
I.3.Geografia fizica si umana a Deltei Dunarii
I.4.Foraje in Delta Dunarii. Interpretare geomorfologica si
hidrogeologica.
II.
Climatologia Deltei
II.1.Clima Deltei Dunarii
III.
Hidrologia Deltei si lucrarile hidrotehnice
III.1.Hidrografia si hidrologia Deltei Dunarii
III.2.Hidrologia in cadrul planului de amenajare complexa a
Deltei Dunarii
III.3.Hidrologia Deltei Dunarii si lucrarile hidrotehnice
III.4.Lucrarile hidrotehnice executate pe Dunare si la gura
bratului Sulina
III.5.Lucrari hidrotehnice in Delta Dunarii
IV.
Flora si fauna Deltei
IV.1.Consideratii asupra florei si vegetatiei Deltei Dunarii

15

Hidrobiologia, vol 1, Editura Academiei Republicii Populare Romania,


Bucuresti, 1958, p.193

48

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

IV.2.Necesitatea si perspectivele studiului faunei din Delta


Dunarii
IV.3.Cercetari entomologice in Delta Dunarii si sarcini in
viitor
IV.4.Repartitia mamiferelor in Delta Dunarii in problema
aclimatizarii unor noi specii.
V.
Hidrobiologia si ihtiologia Deltei
V.1.Caracterizarea hidrobiologica a apelor din Delta Dunarii
V.2.Aspectul ihtiologic al Deltei Dunarii
VI. Pedologia Deltei
V.1.Solurile din Delta Dunarii
VII. Agricultura in Delta. Perspective de dezvoltare
VII.1.Consideratii de ordin pedoameliorativ in Delta Dunarii si
probleme de cercetare in aceste domenii.
VII.2.Experimentarea privind agrotehnica plantelor care
reusesc pe nisipuri
VII.3.Masurile de valorificare si imbunatatire a pasunilor si
fanetelor din Delta Dunarii
VII.4.Necesitatea si modul de organizare in Delta Dunarii
privind sectorul pomicol, viticol si legumicol
VII.5. Principii si probleme privind dezvoltarea agriculturii in
Delta Dunarii
VII.6.Problema amelioratiunilor agricole in Delta Dunarii
VII.7.Probleme de amelioratii agricole in Delta
VII.8.Perspectivele de dezvoltare ale agriculturii in cadrul
planului de amenajare complexa a Deltei Dunarii
VII.9.Problema colmatarii dirijate in Delta Dunarii
VII.10.Lucrari de hidroamelioratii agricole executate in Delta
Dunarii
49

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

VII.11.Perspective de dezvoltare a economiei agricole in Delta


Dunarii
VIII. Zootehnia in Delta. Perspective de dezvoltare
VIII.1.Cresterea animalelor in Delta Dunarii
VIII.2.Situatia cresterii animalelor in Delta Dunarii
IX. Silvicultura in Delta. Perspective de dezvoltare.
IX.1.Silvicultura in Delta Dunarii
IX.2.Cercetari silvice in Delta Dunarii
IX.3.Probleme silvice in cadrul planului de amenajare complexa a
Dunarii
X.
Economia piscicola a Deltei. Perspective de viitor.
X.1.Economia piscicola a Deltei si perspectivele de viitor.
X.2.Valorificarea Deltei Dunarii din punct de vedere piscicol.
X.3.Amenajarea piscicola a Deltei Dunarii si unitatile lagunare.
X.4.Economia piscicola si perspectivele de dezvoltare.
XI. Stuful si perspectivele exploatarii lui.
XI.1. Stuful si perspectivele exploatarii lui (ing.M. Cojoc)
XI.2. Stuful si perspectivele exploatarii lui (ing.Greceanu si
ing.Stefulescu)
XI.3. Stuful si perspectivele exploatarii lui in Delta Dunarii
(ing.Rudescu si ing.Niculescu)
XII. Industriile si energetica in Delta
XII.1.Problema identificarii si interpretarii fotogrametrice in
vederea cartarilor de specialisti
XIII. Navigatia si caile de apa.
XIII.1. Navigatia si caile de apa
XIII.2. Solutionarea navigatiei la gura Sulinei
XIII.3. Navigatia prin gurile Dunarii
XIII.4. Probleme de navigatie in cadrul planului de amenajare
complexa a Deltei Dunarii
50

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

XIV. Urbanistica si comunicatiile terestre.


XIV.1. Aspecte de sistematizare regionala in problema
valorificarii Deltei Dunarii
XV. Cinegetica. Turismul. Rezervatiile naturale
XV.1.Despre infiintarea unor rezervatii in Delta Dunarii si
masurile de ocrotire necesare
XV.2.Delta Dunarii sub aspectul economiei vanatului
XVI. Principiile de amenajare a Deltei Dunarii
XVI.1. Principiile de amenajare a Deltei Dunarii (ing.Mirica)
XVI.2. Principiile de amenajare a Deltei Dunarii( ing.Cioc)
XVI.3. Principiile de amenajare a Deltei Dunarii( ing.Greceanu si
ing.Stefulescu)
XVI.4. Valorificarea Deltei Dunarii prin scoaterea ei de sub
regimul inundatiilor
XVI.5. Unele probleme hidroameliorative si de navigatie in Delta
Dunarii
XVI.6. Principiile de amenajare a Deltei Dunarii (ing.Scodihor)
XVI.7. Contributii la studiul amenajarii integrale a Deltei Dunarii
XVI.8. Principiile de amenajare a Deltei Dunarii din punct de
vedere stuficol-piscicol
XVI.9. Principiile biologice de amenajare a Deltei Dunarii
XVII. Diverse
XVII.1. Consideratii asupra alimentarii cu apa in Delta Dunarii
XVII.2. Problema aprovizionarii cu apa a centrelor populate din
Delta Dunarii
XVII.3. Autovehicolul pentru recoltat si transportat stuf in Delta
Dunarii
XVII.4. Problema folosirii energiei eoliene in Delta Dunarii
Consfatuirea a scos in evidenta mai multe probleme pentru
care s-au deblocat sume importante in rezolvarea lor:
51

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

-masuri in vederea prevenirii degradarii terenurilor, ca


urmare a exploatatiei stuficole
-necesitatea extinderii cercetarilor la care trebuie sa
conlucreze toate institutiile implicate in exploatarea Deltei
-dezvoltarea laboratoarelor de cercetare
-adancirea studiilor asupra patologiei stufului
-extinderea experimentarilor facute in incercarea de
aclimatizare a stufului Arundo Donax
-destinatia definitiva a terenurilor, care va trebui sa se
hotarasca prin planul general de amenajare a Deltei, care va
coordona toate interesele economice
-arderea masiva a stufului, ca fiind absolut necesara si care
trebuia efectuata in colaborare cu toate departamentele interesate,
inclusiv Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, pe baza
unui plan intocmit din timp.
Studiile prezentate la Maliuc au fost aplicate in toata Delta
Dunarii avand efecte economice majore in economia tarii. In
prima faza s-au extins cercetarile stiintifice, iar experienta
acumulata a fost folosita la scara mare. Pe langa dezbaterile
stiintifice, Consfatuirea de la Maliuc a avut ca efect si dezvoltarea
localitatii, aici investindu-se mari sume de bani in cercetare,
laboratoare si constructii civile la cele mai ridicate standarde ale
vremii.
Scopul conferintei a fost discutarea la fata locului, in
colaborare cu Ministerul Industriei Chimice a problemelor puse de
o noua actiune, aceea de exploatare a stufului in vederea utilizarii
lui ca materie prima in industria celulozei si a hartiei.
Reprezentantii Ministerului Industriei Chimice au fost
necesari deoarece industria celulozei si a hartiei, pentru care stuful
ar fi constituit o importanta materie prima, apartine unei ramuri de
52

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

productie din industria chimica. Pe un perete era infatisata


imaginea Deltei Dunarii, fotografiata din avion. Cu acel prilej si in
acest fel s-a inceput a se pune bazele unei organizari, ale
exploatarii stiintifice a deltei.16

16

Ioan Petrescu, Delta Dunarii-aspecte, resurse, Editura Scrisul Romanesc,


Craiova, 1975, p.294

53

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Comisia de hidrologie a ajuns la concluzia ca amenajarea


hidrotehnica a deltei trebuie sa acorde prioritate valorificarii
productiei de stuf si de peste, cu asigurarea navigabilitatii in Delta
pentru ca acestea sa se dezvolte armonios. Din totalul suprafetei
deltei s-a propus ca stuficultura sa foloseasca 44%, piscicultura
54

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

26%, silvicultura 4%, iar restul de 12% revenind cailor navigabile,


asezarilor omenesti si terenurilor intravilane. S-a decis, astfel, ca
2140 km din cei 4470 km din suprafata deltei sa fie folosita de
stuficultura, iar cele peste 214000 ha din delta considerate
stuficole ar da 2,14 milioane tone de stuf uscat anual. Din pacate
aceste cifre nu au fost deloc realiste si niciodata nu s-a depasit 0,5
milioane de tone.
In urma acestei conferinte de la Maliuc s-a demonstrat ca
ca problema stuficola a Deltei este una din cele mai importante
din punct de vedere economic si ca in cadrul amenajarii complexe
ea trebuie sa fie pusa pe prim plan ca importanta in comparatie cu
celelalte ramuri economice existente in Delta.
Consfatuirea de la Maliuc a ajuns la urmatoarele concluzii:
-problema exploatarii stufului este strans legata de gasirea
celor mai ieftine mijloace de recoltare a stufului.
-pentru a se putea realiza recoltarea mecanizata a stufului
in regim natural, in special in zonele de plaur se recomanda sa se
extinda studiul masinilor de recoltat stuf si experimentarilor in
aceste zone.
-deoarece recoltarea stufului in regim natural intampina
greutati, se vor continua studiile biologice asupra stufului, cele de
ameliorare stuficola, precum si cele de mecanizare a recoltarii la
Statiunea Experimentala Maliuc
Imediat dupa aceasta consfatuire, s-a trecut la proiectarea
definitiva a amenajarii ostrovului Maliuc si a unitatii Rusca. S-au
adus utilaje hidrotehnice noi ca dragi, screpere, buldozere si s-au
inceput primele lucrari hidrotehnice de amploare. S-au inceput
experimentari sistematice asupra metodelor de stivuire a stufului
la locul de productie si la fabrica prelucratoare si s-au determinat,
55

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

pentru prima data, pierderile la recoltarea, transportul si


depozitarea stufului.
Nu s-au neglijat nici experientele cu urmarirea efectelor
calcarilor utilajelor in campurile de experienta de la Maliuc,
precum si in alte locuri, unde s-a recoltat mecanizat. S-au inceput
studii hidrologice in vederea elaborarii temei pentru sarcina
generala de proiectare a amenajarii M.U.S. Sireasa-FurtunaSontea.17
Centrul de cercetari de pe ostrovul Maliuc, unde s-a
desfasurat consfatuirea, va fi amplificat, iar amenajarile vor fi
desavarsite astfel ca sa permita observatii riguros stiintifice si cu
posibilitati de a rezolva cat mai curand problemele ce se pun
recoltarii si conditionarii stufului18
Pentru a asigura marirea productiei de peste, la conferinta
s-a propus ca numarul canalelor de legatura intre bratele Dunarii
trebuie sporit, astfel incat sa formeze o retea cat se poate de
completa, care sa asigure circulatia pestelui si a apei. Nu sunt
necesare indiguiri si stavilare de retinere, reglarea debitului de
alimentare si evacuare se va face prin dimensionarea canalelor.
Cu toata variatia lor, elementele componente ale Deltei,
baltile temporare, jepsile, terenurile inundabile, trebuie sa fie
legate intre ele, incat pestele sa poata gasi drum liber spre a
circula si a putea ajunge cu usurinta la locurile de care are nevoie
pentru a-si satisface nevoile fiziologice.

17

L.Rudescu,C.Niculescu,I.Chivu, Monografia stufului, Editura Republicii


Socialiste Romania, Bucuresti, 1965, p.130
18
Hidrobiologia, vol 1, Editura Academiei Republicii Populare Romania,
Bucuresti, 1958, p.195

56

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

S-a dat o atentie deosebita problemelor de navigatie si


cailor de apa, solutionarii navigatiei la gura Sulina, aspectului de
sistematizare regionala in problema valorificarii Deltei Dunarii.
Nu s-a uitat Delta Dunarii nici sub aspectul economiei
vanatului si a rezervatiilor faunistice.
La Maliuc s-a hotarat ca toate ministerele interesate vor
trebui sa dea un sprijin comitetului de stat al apelor, in scopul de a
realize pana la 31 decembrie 1956 planul de amenajare a deltei
conform Hotararii Consiliului de Ministri nr.2768 din 31
decembrie 1954. Academia prin Comisia de Hidrologie va
coordona si va ajuta la realizarea acestei lucrari, punand la
dispozitie materialul important, adunat cu ocazia consfatuirii si va
constitui colective de lucru din colaboratorii Academiei.19
Cu toate divergentele mari din solutiile prezentate la
consfatuire a rezultat totusi, ca obiectivul principal caruia trebuia
sa-i fie subordonata amenajarea hidrotehnica a fost valorificarea
pescariilor si stufariilor Deltei Dunarii, bazata pe lucrarile
corespunzatoare de asigurare a navigatiei si ca planul de
amenajare va trebui sa tina in acelasi timp seama si de dezvoltarea
armonioasa si a celorlalte ramuri de productie prezente in Delta.
Intre 17-19 martie a anului 1958 s-a tinut la Maliuc o a
doua Consfatuire, fiind prezidata de Ministrul Industriei,
Petrolului si Chimiei, Mihail Florescu, cu tema: Progresele
realizate in mecanizarea exploatarii stufului.20 Acesta s-a implicat
19

Ibidem, p.196
Mihail Florescu (n. Iacobi Iancu) s-a nscut la data de 28 ianuarie 1912 n
oraul Roman, ntr-o familie de evrei. A studiat la Facultatea de tiine a
Universitii din Bucureti obinnd diploma de inginer chimist. A fost
membru al PCR n ilegalitate. A fcut parte din lotul de comuniti romni care
a luptat n Spania n anul 1937 de partea trupelor republicane. Dup nfrngerea
trupelor republicane n rzboiul civil din Spania, unii voluntari romni au fost
20

57

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

mult in crearea Statiunii de Experimentare Maliuc, vizitand


localitatea foarte des si deblocand resurse financiare importante
cercetarii stuficole. In cuvantul de deschidere al acestei consfatuiri
ministrul Florescu preciza urmatoarele: Statiunea Experimentala
de la Maliuc a deschis drumul ca in urmatorii 10-15 ani sa
recoltam 1-1,5 milioane tone de stuf pe an. In amenajarea Deltei
Dunarii sunt interesate mai multe sectoare ale economiei nationale
indeosebi: stuficultura, piscicultura, transporturile fluviale,
agricultura si silvicultura. Aceleasi lucrari de amenajare vor servi
in mod direct pisciculturii care vor obtine noi terenuri piscicole
sau noi mijloace de circulatie, care vor spori productia de peste.

internai n sudul Franei, dintre care o parte, precum Mihail Florescu i Mihai
Patriciu, au evadat i au luptat n rezistena francez pn n anul 1944, dat
dup care au reuit s se rentoarc n Romnia.
n 1946, Mihail Florescu a fost ales ca deputat permanent n Marea Adunare
Naional. A deinut funcia de ministru adjunct la Ministerul Industriei
Metalurgice i Industriei Chimice (1951-1952), ministru al Industriei Chimice
(1952-1957) i apoi pe cea de ministru al Industriei Petrolului i a Chimiei
(1957-1965). n perioada 1965-1968, Mihail Florescu a deinut funcia de ef al
seciei de industrie al CC al PCR, dup care a fost numit vicepreedinte al
Consiliului Economic (1968-1970), ministrul Industriei Chimice (1970-1980),
ministru secretar de stat la Consiliul Naional pentru tiin i Tehnologie
(1980). n anul 1974, Mihail Florescu a fost ales ca membru corespondent al
Academiei Romne. A fost membru al Academiei de tiine politice i sociale
(1970), preedinte al Federaiei Romne de Atletism (1960) i distins ca Erou al
Muncii Socialiste (1971). n 1980, era vicepreedinte al Consiliului Naional
pentru tiin i Tehnologie, ministru secretar de stat.

58

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

MINISTRUL MIHAIL FLORESCU LA MALIUC


La aceasta conferinta au participat reprezentanti de la
majoritatea ministerelor interesate de problema, a diverselor
organizatii de stat, din partea Academiei Romane, reprezentanti
din Uniunea Sovietica, Republica Ceho-Slovaca si Republica
Democrata Germana. Prima zi a fost dedicata exclusiv vizitarii
principalelor puncte de exploatare din Delta, iar a doua si a treia zi
au fost destinate prezentarii celor 8 referate si 12 conferinte.
Atat din referate cat si din discutiile purtate a reiesit in
mod clar ca desi problema exploatarii mecanizate a stufului este o
problema cu caracter nou, in ultimii doi ani la Maliuc s-au facut
progrese remarcabile in acest domeniu, elaborand pentru prima
data in lume o stiinta tehnica noua-stuficultura.

59

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

CONSFATUIREA DE LA MALIUC 1958


Consfatuirea a scos, de asemenea, in evidenta importanta
economica deosebita a acestei exploatari. Atat in referatele
prezentate cat si in demonstratiile facute pe teren, s-a putut vedea
ca problema exploatarii mecanizate a stufului trebuie dezvotata
pentru a face fata conditiilor de exploatare specifice deltei.
La inceputul acestei conferinte s-au expus rezultatele
cercetarilor efectuate in cei doi ani de la prima Conferinta si pasii
de urmat in noile cercetari ce aveau sa fie intreprinse.
In primul an lucrarile s-au concentrat asupra Maliucului:
rezultatele practice ale lucrarilor de amenajare obtinute in ostrov
intre 1856-1857 sunt de netagaduit, cantitatea de stuf la ha a
crescut. Terminandu-se lucrarile canalului din ostrovul Maliuc,
cele 600 de hectare vor da o productie mare, cu toate ca unele
terenuri au fost afectate de tot felul de experimentari cu aparate
60

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

grele care au trecut peste ele de zeci de ori.21 Tot atunci s-a luat
decizia dezvoltarii atelierului mecanic de la Maliuc si constructia
a doua noi ateliere la Mila 29 si Km102(Rusca), pentru reparatia
masinilor specifice. De asemena, tot acum s-a stabilit sa se
construiasca noi blocuri la Mila 29 si Km102(Rusca).
La inchiderea lucrarilor Consfatuirii a fost adoptata o
rezolutie care precizeaza liniile de dezvoltare ulterioara:
Cu privire la valorificarea Deltei:
Descrierea factorilor naturali care intervin in Delta,
geomorfologici, climatologici, flora, fauna etc.
Aratarea folosintelor social economice din delta si
perspectivele de dezvoltare.
Cu privire la cercetari si studii:
Se constata ca lucrarile de cercetari si studii de la prima
Consfatuire de la Maliuc au adus rezultate bune din punct
de vedere stiintific.
Lucrarile de cercetare s-au extins spre noi terenuri
stuficole si s-au urmarit efectele biologice ale lucrarilor de
amenajare.
S-au executat cercetari in legatura cu productia si asupra
posibilitatii de aclimatizare a stufului italian.
Conform concluziilor Consfatuirii de la Maliuc din 1956
organizata de Academia Romana, Ministerul Chimiei a
organizat Statiunea Experimentala Stuficola Maliuc.
Cu privire la sporirea bazelor de documentare:
S-au executat lucrari toponivelitice necesare lucrarilor de
proiectare pentru amenajarile stuficole.

21

Mihail Florescu, Concluziile lucrarii Consfatuirii, in revista Celuloza si


Hartie, iunie 1959, p.206

61

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

S-au executat studii geotehnice ce privesc amplasamentele


constructiilor si posibilitatile de executare a
terasamentelor.
Cu privire la proiectare:
Deschiderea de canale in zonele cu fond stuficol bogat.
Indiguirea completa a unor zone.
S-a executat amenajarea completa experimentala la scara
industriala a Amenajarii Stuficole Rusca.
Cu privire la proiectare:
In colaborare cu U.R.S.S., C.S.R. si R.D.G. s-au construit
utilaje specifice de recoltare a stufului.
Se imbunatateste recoltorul vertical Seiga.

MALIUC 1958. CLADIRI DISPARUTE


62

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

63

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

II.3. VALORIFICAREA STUFULUI


La una din sedintele de la Moscova ale consiliului de ajutor
reciproc, am incheiat o intelegere cu polonezii, germanii si cehii
in baza careia prietenii nostri s-au angajat sa ne sprijine intr-o
serie intreaga de operatiuni strategice22.
Organizarea valorificarii stufului s-a facut in baza
studiului elaborat in anul 1955 de catre M.I.L.H.C. care prevedea
o productie de 403.000 tone de stuf pe o suprafata indiguita de
59000 ha, din care 27000 ha stuf omogen. Fata de 6-7 to/ha in
regim natural s-a preconizat obtinerea prin aplicarea unor regimuri
hidrotehnice a unor productii de pana la 15 t/ha.

22

Miko Ervin, Asalt in tara stufului, Editura Tineretului, Bucuresti, 1961, p.7

64

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Incepand din anul 1955 industria chimica a devenit


principalul consumator, iar valorificarea stufului prin construirea
combinatului de celuloza de la Braila a pus pentru prima oara
problema amenajarii unei unitati stuficole din Delta Dunarii, in
scopul asigurarii materiei prime-stuful, obtinandu-se si prin
aceasta o crutare a lemnului padurilor folosit la fabricarea
celulozei.
Conventia incheiata intre Republica Populara Romana si
Republica Populara Cehoslovaca prevede construirea pe baza
ajutorului reciproc a unei fabrici de celuloza de stuf incepand din
195623. Constructia combinatului de la Chiscani (localitate langa
Braila) a inceput in 1956, iar dupa numai 3 ani isi incepea
23

Gheorghe Gheorghiu Dej, Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. la


congresul al II-lea al partidului, 1956, p.84

65

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

activitatea prima fabrica de carton duplex-triplex. In anul 1961


intra in functiune sectia de electroliza a combinatului de celuloza
si hartie, iar in anul 1964 intra in functiune combinatul de fibre
artificiale. Aici lucrau un numar de 12000 de personae, fiind cel
mai mare combinat din Europa de acest gen si unul dintre cele mai
mari din lume. Balotii de stuf erau transportati din delta la Braila
cu ceamurile, iar de acolo pana la combinat cu vagoanele.
Dupa anul 1989 combinatul a fost considerat nerentabil,
iar o data cu el exploatarea stufului in Delta Dunarii a fost
incheiata.

CEAMURI APARTINAND TRUSTULUI DE AMENAJARE SI


VALORIFICARE A STUFULUI (T.A.V.S.) TRANSPORTAND
STUF LA CHISCANI

66

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

COMBINATUL DE CELULOZA SI HARTIE DE LA


CHISCANI
67

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

O scurta perioada de timp a fost dus stuf si la combinatul


de celuloza de la Calarasi care folosea materie prima mixta: paiestuf.
ANUL

PRODUCTIE
tone

MECANIZAT
tone
Procent
mecanizare %

1956
6500
1957
14400
500
3.5
1958
20000
1300
6.6
1959-60
59300
21500
36
1960-61
110000
76500
64.7
1961-62
202000
185000
92.2
1963-64
221000
198500
90
1964-65
226000
200000
88.9
PRODUCTIA DE STUF INTRE ANII 1956-1965
Valorificarii resurselor deltei avea sa fie concretizata prin mai
multe etape. Prima isi propunea activitatea de cercetare de la
Maliuc si crearea infrastructurii pentru activitatea economica.
Prin hotararea consiliului de ministri nr.891/1961 s-a facut
repartizarea deltei pe folosinte:
Folosinta stuficola
Folosinta piscicola
Folosinta agricola
Folosinta silvica
A doua etapa de valorificare a resurselor naturale ale deltei a
inceput in anul 1970, in urma analizei din anii 1968-1969 a
stadiului valorificarii economice a deltei, de catre ministerele
interesate, cand s-a stabilit o noua repartizare a teritoriului pe
folosinte. Urmare a aplicarii acestor masuri in anul 1980 ponderea
suprafetei destinata folosintei stufo-piscicole s-a redus sensibil
crescand in schimb ponderea destinata folosintelor agricole.
68

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Dupa anul 1960 au inceput desecari masive ale unor zone


importante din Delta Dunarii. Astfel, in zona Sireasa au fost
desecate 70 de lacuri, iar in Pardina 130. S-au format patru incinte
indiguite si desecate mari numite poldere: Sireasa (5480ha),
Pardina (27032ha), Carasuhat (2863ha) si Dunavat-Murighiol
(2536 ha)
La 28 martie 1983 Nicolae Ceausescu lansa Programul de
amenajare si exploatare integrala a Deltei Dunarii. O data cu
aceasta intra in vigoare a treia etapa de masuri, menita sa duca la
intensificarea valorificarii resurselor deltei. S-a prevazut ca
agricultura sa devina una din activitatile principale, pana la
extinderea la maxim a suprafetelor arabile. Din fericire revolutia
din anul 1989 a stopat aceste planuri care nu puteau duce decat la
distrugerea Deltei Dunarii.

69

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

II.4. ORASUL MALIUC


Potrivit directivelor conducerii de stat, in anul 1950 ia fiinta
Centrul de Cercetare Maliuc, transformat in anul 1953 in Statia
Experimentala Stuf Maliuc. Dupa celebra Consfatuire de la
Maliuc din anul 1956, S.E.S.D.D. este propusa pentru
transformarea intr-un oras construit de la zero. Acesta era
planificat a fi ridicat in etape pana atingea capacitatea de 2000 de
locuitori. Trebuia sa fie format preponderant din muncitori care
lucrau la marile unitati stuficole din Delta Dunarii. Acestea erau
colonizati din alte parti ale Romaniei si le trebuiau asigurate
conditii de trai decente impreuna cu familiile lor.
Sistematizarea orasului Maliuc s-a facut cu proiectul S.1372,
care a fost avizat de Ministerul Chimiei pentru necesarul de
muncitori din cadrul S.E.S.D.D. si T.A.V.S., cat si de populatia
mixta determinata pentru deservire si lucratori ai organizatiilor de
stat. Concentrarea atator oameni intr-un teritoriu atat de mic nu se
putea face decat prin constructia de noi blocuri si extinderea
platformei de la Maliuc.
Etapele constructiilor de la Maliuc:
Etapa 0 1954-1960 400 oameni
Etapa 1 1960-1965 720 oameni
Etapa 2
900 oameni
Etapa 3
2000 oameni

70

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

II. 4.1 ETAPA 0 1954-1960 400 OAMENI


In prima etapa s-au construit mai multe cladiri din
stufit(solomit) folosite ca laboratoare de cercetare, ateliere, cazare
pentru cercetatori etc. Acestea s-au degradat in timp si au fost
demolate in anii 70. Primele constructii au fost doua cabane din
solomit acoperite cu stuf batut nemteste, asezate pe malul Dunarii.

CONSTRUCTIE DIN STUFIT(SOLOMIT)

71

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

PRIMA CABANA DIN MALIUC

CONSTRUCTII DIN STUFIT LA MALIUC


72

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

II. 4.2. ETAPA 1 1960-1965

720 OAMENI

Pana in 1968 dezvoltarea S.E.S.D.D. si respectiv a


orasului Maliuc s-a facut de catre Ministerul Industriei Chimice.
In acest scop ministerul a intocmit un detaliu de
sistematizare care a fost avizat de catre C.S.C.A.S. cu avizul
numarul 1408/1961. Pentru scoaterea de sub efectul inundatiilor
orasului Maliuc, se construieste o platforma de pamant de 21 ha,
artificial creata. Planul de sistematizare s-a intocmit pentru
intreaga platforma, dar nu s-a realizat decat partial, respectiv
pentru etapa 0 si 1 de constructii. Pe baza acestui studiu si al temei
de proiectare numarul S.2056, s-a proiectat in 1961 si s-a realizat
o prima etapa cuprinzand lucrari de constructii pentru o populatie
de 720 de locuitori numita etapa 1. Acum s-au construit 5
blocuri cu 1 etaj si 4 blocuri cu doua etaje, hotelul, centrala
termica etc.

73

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

74

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

PLATFORMA MALIUC
75

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

II.4.3 ETAPA 2 1965

900 OAMENI

In continuare, dezvoltandu-se activitatea de cercetare s-a


marit si populatia anexa de deservire cu lucratori ai organizatiilor
de stat Maliuc, C.E.C., P.T.T., personal didactic, comert etc care
insuma cca 900 de persoane. In anul 1965 s-a pus problema
dezvoltarii etapei a 2-a, care a fost avizata doar partial si numai
pentru problemele care privesc activitatea de cercetare S.E.S.D.D.
Maliuc, intrucat pentru restul dezvoltarea orasului apartinea
Comitetului Judetean. Aceasta avizare partial a fost facuta cu
numarul 86.203 din 11.11.1969
Din etapa 2 de constructii s-a construit o platforma numai
pentru scoala si scoala propriu zisa. In afara de aceasta mai erau
proiectate 13 blocuri a 3 etaje cu cate 3 scari , 10 blocuri cu 1 etaj
si doua scari, restaurant de 200 de locuri, cantina de 400 de locuri,
camin elevi,cantina elevi, club sindical cu cinematograf, casa de
nasteri, punct farmaceutic, spalatorie de cartier,depozit legume,
sfat popular, ghetarie, diverse magazine etc.

76

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

PROIECTUL CLADIRILOR PROPUSE IN ETAPA A II-a

II.4.4 . ETAPA 3

2000 OAMENI

Aceasta etapa a constructiilor a ramas numai la stadiul de


proiect. Venirea la putere a lui Nicolae Ceausescu in 1965 a
insemnat si schimbarea prioritatilor in cercetare. Slabele rezultate
obtinute in aclimatizarea stufului Arundo Donax a stopat
dezvoltarea localitatii si astfel Maliucul nu a mai ajuns sa fie
declarat oras de 2000 de locuitori, asa cum fusese prevazut.
Pentru dezvoltarea localitatii, platforma existenta nu era de
ajuns si astfel a existat si un proiect de marire inspre vest a
acesteia.

77

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

PROIECTUL DE CREARE IN PARTEA DE VEST A UNEI


NOI PLATFORME PENTRU LOCUINTE
Au existat mai multe concursuri de idei privind arhitectura
viitoarelor cladiri din Maliuc, dar au ramas doar la stadiul de
proiect.

78

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

ARHITECTURA nr. 2, 1969


CONCURS DE IDEI CLADIRI STATIUNEA MALIUC

79

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

II. 5 LABORATOARE
In cadrul Institutului de Cercetare Maliuc existau mai
multe sectii, fiecare avand propriile laboratoare. Acestea erau
dotate cu cele mai noi instrumente de cercetare ale acelor vremuri.
SECTIA BIOLOGIE
Laborator microbiologie-bacteorologie
Laborator fiziologie
Laborator ecologie
Laborator ameliorare
SECTIA CHIMIE
Laborator de chimie analitica
Laborator de chimie fizica
SECTIA PEDOCHIMIE
Laborator de chimie fizica
SECTIA NUCLEONICA
Laborator de izotopi
SECTIA GEOTEHNICA
Laborator de geologie
Laborator de hidrotehnica
Laborator de climatologie
SECTIA MECANICA
Laborator de tensiometrie
Laborator de probe mecanice
Laborator de studii utilaje
Laborator de studii modele
LABORATOR DE CINE-FOTO

80

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Pentru activitatea de cercetare si experimentare privind


exploatarea stufului s-a realizat in prima etapa, la infiintarea
statiunii, un laborator cu mai multe sectii ce functiona in
constructii provizorii din stufit 24 . Intre anii 1960-1962 s-a
construit un laborator definitiv cu un etaj din caramida(localul
actualei primarii). Acest laborator avea functiuni mixte,
adapostind atat unele laboratoare de sectie cat si partea
administrativa a S.E.S.D.D. Tot in acest laborator exista o camera
frigorifica de 15mp si una destinata sticlariei de laborator de
10mp. Cea mai importanta sectie de cercetare era cea de biologie.

In laboratorul de microbiologie se studia microflora solului


si a apei, efectul erbicidarilor asupra cicroflorei din apa si sol
precum si dinamica de mineralizare a solului.

24

Material termoizolant confectionat din tulpini uscate de stuf asezate paralel,


presate si legate sub form de panouri.

81

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

In laboratorul de ameliorare se studia dirijarea factorilor de


mediu si selectie a stufului si a altor plante celulozice, precum si
combaterea daunatorilor animali, vegetali si flora insotitoare.
Acest laborator urmarea posibilitatile de imbunatatire a
stufului comun, protectia rizomilor de stuf la recoltare si desecare,
stabilirea fenotipurilor de stuf, posibilitatile de dezvoltare a
caracterelor biometrice a stufului prin diferite metode ca si
obtinere a unui procentaj cat mai mic de plante straine in amestec.
In laboratorul de fiziologie vegetala se studiau procesele
intime ce se petrec la stuf si la plantele insotitoare, iar in
laboratorul de ecologie se urmarea dezvoltarea stufului sub
influenta factorilor de mediu in concordanta cu folosirea mixta
stufo-agrosilvo-piscicola. De asemenea, studia relatiile stufului cu
vegetatia anexa dura (papura, pipirig, rogoz), care deprecia stuful
si despre posibilitatile de combatere ( hidrologic, biologic,
chimic).
Laboratorul de determinari fizico-chimice a aparut ca
necesar datorita solicitarii tot mai mari a unei game extreme de
variata de determinari ce se extindeau asupra probelor de sol, apa
si planta.
Sectia mecanica cuprindea un larg program de cercetare
asupra comportarii utilajului in exploatare cat si cercetari in
domeniul imbunatatirii performantelor utilajelor din dotare.
Aceasta sectiune isi propunea si proiectarea unor noi
utilaje ca produse noi sau in cadrul micii mecanizari, ca sa
imbunatateasca continuu productivitatea muncii.
Programul de cercetare prevedea posibilitatea executarii in
cadrul statiunii a unor lucrari de laborator de proiectare si de
confectionare de modele. In acest sens a fost prevazut un birou de
82

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

proiectare, un atelier de modele, un laborator de tensometrie si a


unuia de incercari mecanice.

CLADIREA LABORATORULUI DIN MALIUC


Pentru cercetarile legate de fiziologia stufului, urmarirea
efectului ingrasamintelor chimice si a unor microelemente la stuf
au fost folositi izotopi radioactivi. Izotopii radioactivi folositi au
fost: 32p; 86Rb; 60Co; 192Ir;5 9Fe; 64Cu; 24Na; 35S; 65Zn;
45Ca;47Ca;99Mo. Ei erau folositi in domeniul cercetarilor pe
linie de stuf pentru a cerceta fenomene si procese ce nu pot fi puse
in evidenta cu ajutorul mijloacelor clasice de lucru.
Utilizarea izotopilor in camera de vegetatie urmarea unele
fenomene legate de fiziologia stufului, probleme de fotosinteza,
circulatia si asimilarea unor saruri.
83

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Lucrarile efectuate aici, cu ajutorul izotopilor radioactivi,


urmareau si efectul ingrasamintelor chimice si a unor
microelemente la stuf.
O parte a lucrarilor mai sus-mentionate au fost executate
pe teren in parcele si bazine experimentale, iar o alta parte, in
laborator, folosind acvarii vegetale.
Laboratorul de radio-izotopi punea problema iradierii,
ceea ce presupunea masuri speciale. In acest sens laboratorul a
fost amenajat ca o ecluza ce permitea schimbul de imbracaminte
la intrare si la iesire, determinarea contaminarii radioactive si
iradierii si spalarea daca este cazul. La iesirea din laborator
personalul era verificat radioactiv si impartit in doua
categorii:contaminati peste limitele admise de normele
laboratorului si conventional, necontaminati.
Pentru decontaminare erau prevazute masuri speciale in
vederea spalarii. In cazul contaminarii radioactive personalul era
dus in camera de decontaminare care era dotata cu dus cu apa
calda si diversi decontaminanti specifici.
Laboratorul avea ventilatie independenta si a fost
proiectata conform indicatiilor Institului de Fizica Atomica.
Pentru evacuarea apelor contaminate radioactiv din camera
de dilutii a laboratorului nucleonic au fost realizate doua bazine
care urmau sa fie deversate numai dupa un control dozimetric cu
detector automat. Umplerea bazinelor era indicata de o sonerie
special montata in acest scop. In caz de contaminare peste limitele
admise intr-un rezervor, intra in functiune al doilea bazin, iar apa
din primul se evacua dupa decontaminare. Incaperile aveau
suprafata neteda, neporoasa fara adancituri sau crapaturi in care sar putea acumula substante radioactive. Astfel, laboratorul avea
pardoseala din rasina de poliester armat cu fibra de sticla.
84

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Instalatiile electrice erau, de asemenea, speciale, prizele


fiind montate sub tencuiala, iar corpurile de iluminat erau netede,
fara ornamente care sa ofere suprafete pe care sa se depuna praful.
Intrerupatoarele lampilor erau ingropate si impermeabile.
Robinetele erau actionate cu cotul si erau dotate cu apa
calda si rece. Mobilierul era integral acoperit cu materiale
plastice. Aprovizionarea cu substante radioactive se facea cu
containere speciale, aduse de la Institutul de Fizica Atomica, cu
greutati variabile intre cateva sute de grame pentru substantele
beta emitente pana la aproximativ 100 de kilograme pentru
substanta din gama active. Depozitul in care erau amplasate aceste
containere era frecvent masurat de radiatii. Containerele erau
asezate pe o pardoseala suplimentara din caramizi de plumb.
Dupa deschiderea fiolelor substanta radioactiva era
transferata in vase pregatite anticipat cu solvent adecvati.
Transvazarea si manevrele principale se faceau de catre un
operator cu telepipete, teleclesti si alte utilaje pentru lucrul la
distanta in spatele unui ecran de protectie.
Comisia pentru Energia Nucleara intentiona sa infiinteze
la Maliuc un laborator pentru masurarea radioactivitatii Dunarii si
a Marii Negre in zona de varsare a Dunarii.

85

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

IMAGINI DIN LABORATOROARELE DIN MALIUC

La Maliuc exista un regim de secretizare in ceea ce privea


activitatea de cercetare. Toti angajatii erau instruiti sa nu divulge
nici unui strain informatii referitoare sarcinile de serviciu. Se avea
in vederile ca informatiile descoperite prin activitatea de cercetare
86

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

sa nu fie preluate de straini. Acest lucru trebuia avut in vedere in


contextul in care localitatea devenise turistica, iar numerosi turisti
romani si straini vizitau satul. Orice salariat era instruit din prima
zi de munca cu privire la acest aspect. La nivel de Centrala Delta
Dunarii exista un om care se ocupa special de aceasta problema,
iar in anii 70-80 era Nencu Constantin.
Laboratorul cine-foto era dotat cu aparatura cea mai
moderna la acea vreme. Toate temele de cercetare trebuiau
insotite de poze. Exista aparatura cinematografica de 16 mm si se
puteau turna chiar filme. Toata aparatura era de origine germana,
iar cel care s-a ocupat o lunga perioada de timp de acest laborator
a fost Vadineanu Costel. A existat o propunere in 1969 ca aecest
laborator sa se extinda si sa fie compus din patru incaperi, astfel:
Camera obscura pentru lucru foto;
Camera obscura pentru tratarea peliculei;
Magazie, birou, depozit de pelicula, filme,
aparatura, chimicale, etc.
Sala de proiectie.
Datorita faptului ca Statiunea Maliuc apartinea de Ministerul
Chimiei, iar din 1964 la conducerea Institului de Cercetari
Chimice venise Elena Ceausescu, aceasta localitate a beneficiat de
sume colosale pentru temele de cercetare. Unele din ele nu erau
realiste, dar trebuiau cercetate ca banii sa fie cheltuiti si intocmite
rapoarte prin care se demonstra ca s-au facut certcetari, dar care
nu au dus la rezultatele scontate.

87

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

II.6 EXPLOATAREA MECANIZATA


Pana la inceperea exploatarii mecanizate, recoltarea se
facea manual cu tarpanul sau rizeasca. Un om avea o
productivitate maxima de 500kg/zi, iar intr-o campanie de 70-80
de zile nu se putea recolta mai mult de 35 tone/om. Insa
necesitatile industriei erau mult mai mari si astfel la Maliuc au
inceput exprimentari pentru gasirea unor solutii tehnice cat mai
bune pentru realizarea unor productivitati ridicate si protejarea
zonelor de actiunea utilajelor.
Primul atelier mecanic din Maliuc era construit din stufit si
era foarte bine dotat, in el lucrand ingineri mecanici si proiectanti
foarte bine pregatiti. Din cauza faptului ca la nivel global nu
existau utilaje specifice pentru recoltarea stufului, inginerii de aici
au avut o activitate de pionerat in proiectarea unor astfel de
masini. Pentru facilitarea obtinerii unor rezultate cat mai bune a
fost
construit
un
atelier
modern
din
caramida

88

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

TRICICLU CU RECOLTOR. INVENTIE A DR.


SIMIONESCU. ULTIMUL UTILAJ DE RECOLTAT STUFUL
PROIECTAT LA MALIUC
In general se foloseau utilaje agricole pe care le
reproiectau pentru cultura stufului si care sa indeplineasca conditii
mecanice, tehnologice si economice specifice.
Din punct de vedere mecanic, agregatele trebuie sa fie
usoare pentru a nu distruge rizomii de stuf, in acelasi timp
89

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

suficient de robuste pentru a putea patrunde in terenurile de


diferite consistente din Delta si sa realizeze aderenta necesara unei
vehiculari. Ele trebuie sa aiba posibilitati usoare de
manevrabilitate si sa se comporte bine la temperature pana la 20C, sa necesite o intretinere simpla si sa nu aiba nevoie de
deservire complicata. Din punct de vedere tehnologic, agregatul
trebuie sa se poata incadra intr-un proces acceptabil de exploatare
sa evite stagnarile, sa aiba o productie mare si sa reduca la
minimum manopera. Din punct de vedere economic, agregatul
trebuie sa consume material si combustibili ieftini, cu consum
specific redus, sa evite pierderile de stuf la taiere si transport, sa
poata fi deservit cu personal de calificare medie si in numar redus,
iar intretinerea sa fie ieftina25.

25

L.Rudescu,C.Niculescu,I.Chivu, Monografia stufului, Editura Republicii


Socialiste Romania, Bucuresti, 1965, p.401

90

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

91

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

In proiectele de amenajari stuficole executate, etapizarea


cresterii productiei stuficole s-a facut pe baza etapelor de
semiamenajare, amenajare incomplete si complete in care
productivitatea tehnica de 14t/ha a fost atinsa dupa 3 ani de la
terminarea amenajarii complete, pornind de la 6t/ha in stadiu
natural. Aceste etapizari au fost stabilite intre anii 1953-1956 pe
baza unor experimentari de laborator si semiindustriale de mica
proportie, obtinute in Ostrovul Maliuc, intrucat o experienta
industriala nu exista in acest interval in Delta Dunarii.
Desi in stufariile Deltei Dunarii exista un potential
biologic mediu al biomasei, stuf de circa 20t/ha, cauzele
nerealizarii acestui obiectiv sunt multiple si tin de calcarea
terenurilor stuficole de catre vehicolele de exploatare. O alta
cauza a degradarii stufariilor este si perioada de inundatii
indelungata, refacerea stuficola durand in acest caz intre 3 si 5 ani.
La inceputul exploatarii mecanizate pierderile la
exploatarea stufului se ridicau la o medie de 43% iar reducerea lor
nu se putea face decat prin gasirea de metode inovatoare de
micsorare a pierderilor la recoltarea si transportul stufului, prin
imbunatatirea tehnica a utilajelor si a proceselor tehnologice de
exploatare stuficola.
Pentru exploatarea mecanizata a stufului se foloseau in
principal tractorul, recoltorul si macaralele. Aceste utilaje trebuiau
sa indeplineasca doua conditii principale: presiunea redusa la sol
pentru a nu distruge rizomii de stuf si posibilitatea de acces pe
diferite terenuri din Delta. S-au testat pe parcelele experimentale
din Maliuc mai multe modalitati de deplasare a utilajelor pe
senile, tamburi, pneuri si chiar aeroglisoare. Ele au stabilit ca
actiunea mecanica a utilajelor nu distruge rizomii de stuf daca
presiunea la sol nu depaseste 100g/cm.
92

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

CARACTERISTICILE RECOLTOARELOR SI ALE


AGREGATELOR DE RECOLTARE A STUFULUI
EXPERIMENTATE LA MALIUC
Nr.

TIPUL

GREUTATE
Kg

PRESIUNE
g/cm

MOTOR
CP

RULARE

MILHC

8200

600

90

IPROM

7000

125

40

4Tamburi
metalici
Senila metalica

UTBV 1

1500

150

32

UTBV 2

2400

120

32

93

3Tamburi
metalici
Senila lemn

Motoc Corneliu Stefanita


5

MALIUC ORASUL STIINTEI

PROTOTI
P
JK 2,1

7800

230

40

Senila metal

7700

330

45

Senila metal

5500

115

73

Senila cauciuc

CSRSESDD
ICPSH

5200

330

73

Senila cauciuc

UNIMOG

3300

110

25

Pneuri presiune
mica

10

VICTORI
A

4500

200

79

Senila cauciuc

11

KDS

5900

297

45

Senila metal

12

DUNARE
A

3350

105

73

Senila cauciuc

13

RPS

3700

122

73

Senila cauciuc

14

AVP

4000

140

79

Senila cauciuc

6
7

La Maliuc in atelierul mecanic existau depozite de piese


de schimb, precum si strunguri si alte utilaje de confectionat
diferite piese folosite la acele utilaje. Tractoarele experimentate in
ostrovul Maliuc erau vehicole proiectate sa poarte recoltorul si sa
tracteze remorcile. Au fost modificate tractoare agricole existente
astfel incat sa indeplineasca conditii de exploatare specifice
Deltei.
Sa aiba o forta de tractiune mare pentru a tracta remorcile
pe terenuri dificile.
Sa aiba o etansare perfecta a pieselor in miscare din cauza
ca acestea merg prin apa si mal.
Sa aiba o functiune normala la viteza redusa.
94

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Sa prezinte o buna anduranta in conditiile deltei.


Sa aiba o functionare buna la temperature scazute.
Sa aiba o manevrabilitate usoara.
Tractoarele experimentate la Maliuc au fost : KDS,
Dunarea, Bombardier-Rolba, Muskeg, MB-8, Unimog, Zetor,
Platypus, Victoria, Ratrak, Plaur 73 etc.
Cele mai folosit tractoare au fost Unomog cu pneuri
pneumatice mari numite si P.J.P.-uri(pneuri de joasa presiune).
Acestea respectau cerintele impuse de planta si sol si au
fost folosite ulterior la scara mare. Aceste pneuri au fost produse
pentru prima oara de danezi de catre firma Seiga Harvester
Company Ltd. Ulterior a fost copiat modelul si a inceput sa fie
produse in Romania. Alte tractoare experimentate la Maliuc au
fost tractorul cehoslovac ZETOR, tractorul R.F.G. Unimog si
tractorul englez Platybus. O buna perioada de timp s-a impus
tractorul de productie romaneasca K.D.S. construit in orasul
Stalin 26 . El a fost inlocuit de Unimog care avea atasat pe el
recoltorul Seiga.

26

Orasul Brasov s-a numit Stalin intre anii 1950-1960

95

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

96

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

97

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

98

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

COSTEL VADINEANU MANEVRAND O MACARA


NAKLADICI

99

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Recoltoarele erau dispositive mecanice folosite la taierea


stufului, transportul firelor taiate, legarea si evacuarea
maldarilor. Conditiile care trebuiau sa le indeplineasca erau:
Greutatea totala redusa.
Taierea stufului cat mai aproape de sol.
Legarea maldarilor in conditii bune.
Productivitate ridicata>12To/8h

VEHICUL PE PERNA DE AER CU MOTOR DE AVION


Cele mai importante recoltoare testate au fost J.K. si Seiga.
Recoltorul J.K. a fost folosit initial la taierea canepei si a inceput a
fi
experimentat
la
Maliuc
incepand
din
1954.
Productivitatea a fost buna, dar nu s-a impus din cauza
greutatii foarte mari. De asemenea a mai fost experimentat si un
prototip al institutului de cercetare Vuzs din Praga, dar care nu a
dat rezultatele scontate.
100

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Recoltorul tip Seiga a fost cel mai raspandit si folosit pe


tractoare KDS si Dunarea. El a fost produs de firma daneza Seiga
Harvester Company Ltd. Copenhaga si a fost adus pentru prima
oara la Maliuc in 1957. Initial a fost folosit la cultura paioaselor si
canepei, dar a fost modificat pentru stuf aparand modelele
imbunatatite Seiga 8, Seiga 9 si Seiga 10.
Pe langa recoltoarele purtate pe tractoare au mai fost
experimentate si agregate tractate dar, care nu au dat rezultate
corespunzatoare. Acestea au fost: JK2, CSR, SESDD, ICPSH etc.
Macaralele trebuiau sa indeplineasca conditia de presiue
specifica la sol cat mai mica. Au fost folosite macaralele
Nakladici(NUJN) de origine cehoslovaca montate pe tractoarele
Dunarea. Cercetarile de la Maliuc au introdus la acest utilaj o
imbunatatire esentiala prin inlocuirea greiferului fix cu unul mobil
cu rotire la 120.

101

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Pe langa aceste utilaje au mai fost experimentate si alte


agregate de exploatare a stufului dar, care nu s-au impus si nu au
intrat in productie.
Agregatul plutitor cu propulsie. Un motor de 140 CP
printr-un ax cardanic invartea o elice mare care propulsa
utilajul si actiona recoltorul
Agregatul usor de plaur. Folosea 3 roti cu pneuri mari cu
un recoltor tip Seiga. Inventat de dr Simionescu la Maliuc
Utilaje pe perna de aer.
Agregatul plutitor cu propulsive aeriana(avea motor de avion)
a fost experimentat cu success in recoltarea stufului din zonele
inundate cu cel putin 0.4m strat de apa, pentru a asigura pescajul
agregatului. Nu s-a reusit sa se taie stuful sub nivelul apei, pentru
recuperarea a cel putin 40 cm din partea de jos a tulpinei stufului.
102

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Pe langa tractoare, recoltoare si macarale au fost


experimentate si imbunatatite utilaje de transportat stuf de la
campul de recoltare pana la fabrica. S-au modificat si dezvoltat
tractoare, remorci, ceamuri, transportoare pe banda, pe cabluri,
utilaje de presare a stufului, de legare etc.

103

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

BANDA TRANSPORTOARE STUF LA MALIUC 1960

104

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Funicularele au fost proiectate pentru domeniul frostier, iar


la Maliuc au fost adaptate industriei stuficole, ameliorandu-se din
punct de vedere tehnologic si constructiv. Funicularul putea fi
utilizat atat la scosul cat si la apropiatul stufului in depozite, avand
numeroase avantaje:
105

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Se adapteaza usor la terenuri cu portanta mica unde alte


mijloace nu pot fi folosite
Fac posibil transportul stufului peste diferite obstacole si
canale
Sunt instalatii a caror intretinere nu este influientata de
anotimpuri sau intemperii
Au o productivitate mare(6.25-18.75t/h)
Exploatarea se realizeaza cu un consum minim de
carburanti
Forta de munca si pregatirea operatorilor este minima
Studiile efectuate la Maliuc au demonstrat ca in Delta Dunarii
sunt necesare funiculare de tip usor avand o constructive cat mai
simpla, adecvata portantei foarte scazute a terenurilor, cat si a
sarcinilor de transport alcatuite din snopi(maldare) sau pachete de
stuf cu volum mare si greutate mica. Funicularul propus pentru a
fi folosit era de tip monocablu pe o distanta de 500 metri care
transportau maldari standard cu diametrul de 25-30 cm,lungimea
de 4-5 m si o greutate de 9-15 kg.

TIP
FUNICULAR
LUNGIME
CAPACITATE
VITEZA
GREUTATE
INALTIME

MOBIL

CAPACIT.
MICA
500-2000m
625-10t/h
1.2-1.6m/s
15-30kg
3m

500 m
3.6-7.2t/h
1-2m/s
20kg
1.8m

106

CAPACIT.
MARE
2000-4500m
18.9t/h
1.75m/s
200kg
6.5m

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

S-au mai experimentat gasirea de modalitati cat mai


eficiente pentru descarcarea remorcilor, transportul stufului,
stivuirea maldarilor, incarcarea pe ceamuri, manipularea
baloturilor etc. Cat priveste exploatarea si depozitarea stufului s-a
stabilit perioada timpului de lucru, zonarea terenurilor de
recoltare, metode de recoltare, procesele tehnologice, conservarea
stufului, executia platformelor de depozitare, calcularea
pierderilor, incarcarea in ceam etc.

107

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

108

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

109

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

II.7. ELICOPTERUL IN EXPLOATAREA


STUFICOLA
Un alt experiment petrecut la Maliuc si care merita relatat
este folosirea elicopterului in exploatatiile stuficole in transport si
recoltare. Cum era de asteptat transportul cu elicopterul desi avea
unele avantaje legate de teren si timp nu avea cum sa fie rentabil
din punct de vedere economic.
In acest scop a fost achizitionat in 1957 un elicopter
cehoslovac de tip VR2. Tot experimentarile la Maliuc au prevazut
legarea maldarilor de stuf in prebaloturi in greutate de cate 250,
330 sau 500kg stuf. Prebaloturile de stuf, basculate pe locul de
recoltare urmeaza la randul lor sa fie ridicate la locul de
depozitare cu tractorul sau daca era posibil cu elicopterul. In acest
caz elicopterul trebuia sa ridice un prebalot de 500 kg sau doua
prebaloturi de cate 250 kg. Transportul stufului cu elicopterul
prezenta doua aspect si anume: transportul direct de la locul de
recoltare la consumator si transportul la depozitul din delta cel
mai apropiat. Luand in considerare ca un elicopter va transporta
cu o viteza de 100km pe ora cate o tona de stuf la cursa, in 8 ore
va putea face 2.6 curse pe o distanta de 150 km, 34 curse pe 6 km
si 60 de curse pe 1,5 km, inseamna ca productivitatea lui va fi de
2.6t, 34t si 60t. Din cifrele de mai sus rezulta ca transportul
comparativ cel mai economic ar fi executat pe distante scurte, mai
ales ca de la depozitele din delta, stuful se transporta la
consumator pe apa presat in baloturi, transport ce se executa in
conditiile cele mai economice pe distante mari.
In aceste situatie elicopterele ar fi indicate numai pe
distante scurte, adica de la locul de recoltare a stufului pana la
depozitele tehnologice cele mai apropiate de unde umeaza ca
110

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

stuful sa fi expediat cu nave catre consumatori.


Primele incercari s-au facut in anul 1957 cu un tip usor de
elicopter cu doua locuri in incercarea de taiere a stufului. Acest
elicopter s-a deplasat pe plan orizontal cu o viteza de pana la
100km/h si s-a putut mentine pe plan vertical intr-un punct fix.
Taierea s-a putut realiza experimental prin cosrea stufului
cu o lama ascutita, legata intre cele doua roti ale elicopterului.
Cosirea stufului s-a incercat la diferite inaltimi ale firelor
de stuf, fara a provoca rasturnarea aparatului.

Aceste incercari nu au dat rezultatele practice asteptate,


intrucat stuful, odata cosit, trebuia sa fie legat in maldare pentru a
111

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

evita risipirea lui si pentru aface posibil transportul lui pana la


depozit. Nereusind acest experiment fantezist, elicopterul a fost
folosit la recunoasteri de terenuri noi stuficole, in prospectare ca si
la dispecerat. Tot in acest scop in anul 1959 la Maliuc a fost adus
un elicopter cu trei locuri de productie poloneza.
In anul 1957 s-au facut experimentari privind transportul
stufului cu acelasi aparat cehoslovac pe distante scurte echivalente
cu cele de la locul de recoltare pana la locul de depozitare. Aceste
experimentari la transportul stufului nu au fost concludente
intrucat nu s-au putut ridica si transporta mai mult de 80 kg de
stuf, care a necesitat si timp mai mult la legarea si dezlegarea
maldarilor de stuf de elicopter.
In iarna anului 1960 s-au inceput alte experimentari la
Maliuc cu un nou tip de elicopter cehoslovac H.C.4 care avea
performante superioare modelului anterior. De asemenea cum era
de asteptat s-a constatat ca pentru a deveni rentabil acest mijloc de
transport pretul stufului ar trebui sa creasca cu 100%. Dupa aceste
experimente cu elicopterul s-au dedus cateva avantaje:

Rizomii de stuf nu vor mai fi calcati de tractoare si


remorci de la locul de recoltare la cel de depozitare

In marile unitati stuficole indiguite nu va mai fi nevoie de


canale navigabile pentru nave de transportat stuf

Necesarul fortei de munca scade la 68%


S-a demonstrat ca elicopterele pentru a devein rentabile
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

Sa aiba o capacitate de transport de 1 tona de stuf

Sa fie actionate de motoare Diesel

Sa nu aiba nevoie de hangare speciale

Costul aparatelor si intretinerii sa nu fie ridicat


112

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Adaptarea elicopterului H.C.4 in exploatarile stuficole nu


a dat rezultate satisfacatoare din cauza pretului de cost mai ridicat,
cauzat de cheltuielile de amortizare si de intretinere, care sunt mai
mari decat economiile ce s-ar obtine prin reducerea muncitorilor
necesari in procesul tehnologic de scos si apropiat stuful, cum si a
conditiilor tehnice de exploatare mai favorabile.

113

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

II.8. ARUNDO DONAX


Stuful(Phragmites communis) numit si trestie de balta sau
popular aurul verde este originar din zonele subtropicale si s-a
raspandit pe toata planeta. Il gasim in Europa, Asia, America de N
si S, Australia, ajungand in muntii Anzi pana la 3000 m
altitudine.A fost gasit ca fosila pana in straturile miocene 27 si a
rezistat in timp diferitelor perioade geologice si a schimbarilor
bruste de clima.
In Delta Dunarii se gasesc cele mai intinse si mai
compacte mase de stuf din lume cu o suprafata de peste 200.000
ha. Stuful are o productie biologica mare ajungand in medie de 910 t/ha.
PLANTA
Stuf romanesc
Stuf sovietic
Stuf unguresc
Stuf cehoslovac
Stuf german
Stuf irachian
Stuf chinezesc

PRODUCTIE ANUALA t/ha


mediu
minim
maxim
14
5
25
10
6
20
7
2
12
6
2
10
6
2
10
12
4
18
7.5
3
12

Dupa efectuarea unor lucrari de amenajare se poate ajunge


la o productie medie de 20t/ha.

27

Perioada care incepe acum 23 milioane de ani si se termina aproximativ


acum 5.3 milioane ani.

114

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

RASPANIDREA STUFULUI SI PAPUREI IN OSTROVUL


MALIUC 1950-1953-1956-1958
Chiar daca stuful romanesc din soiul Phraymites
communis Tr. se gaseste in cantitati si pe suprafete mari nu este la
fel de productiv ca alte soiuri.
Incepand din 1949 s-au inceput incercari timide de
aclimatizare a bambusului(Phillos-tachis viridis) si a stufului
italian (Arundo Donax) numit si trestie de Nil. Dintre acestea a
fost ales Arundo Donax si au inceput lucrari de cercetare
complexe la MALIUC de catre I.C.E.I.L. in anul 1953.
Stuful italian are o productie net superioara celui autohton
ajungand la productii de 50-80t/ha fata de 10-20t/ha a celui
romanesc. Cel mai mare neajuns al acestei specii de stuf este ca
nu rezista la inundatii mai mari de 10-15 zile. Tocmai din cauza
aceasta statiunea MALIUC a fost aleasa ca statiune
experimentala in incercarea de a aclimatiza acest stuf la conditiile
de inundatii periodice de lunga durata din Delta Dunarii. Arundo
115

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Donax este o planta perena de 4-6 m inaltime cu o anatomie


asemanatoare stufului dunarean care are ca arie de raspandire zona
Marii Mediterane si coasta Marii Adriatice.
In anul 1958 plantatia de Arundo Donax existenta langa
Tulcea a fost mutata la Statiunea Maliuc in cele patru bazine
experimentale
in
ostrovul
Maliuc.

116

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Pana in anul 1960 experimentele au fost lipsite de rezultate


din cauza nivelului ridicat al panzei freatice. Din anul 1962 s-au
schimbat bazinele experimentale in altele tot din acelasi ostrov
unde inaltimea era de doi metri peste nivelul marii in partea de
Nord
langa
vechea
garla
Igor.

In incinta ostrovului Maliuc exista si o statie meteo


folosita pentru uzul statiunii experimentale.
La statiunea Maliuc temperatura aerului este influientata
oarecum de apa care atenueaza excesele. Temperatura medie
anuala este de 10.6 C, temperatura maxima absoluta nu a depasit
32.2 C, iar maximul absolut nu a coborat sub -22.5 C. Cantitatea
de precipitatii este redusa, sub 300mm. In schimb presiunea
atmosferica este mai ridicata in Delta ca urmare a ecotranspiratiei

117

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

intense de la suprafata baltilor 28 . Concomitent cu actiunea de


cercetare s-a desfasurat la Maliuc si o intensa actiune de
amenajare a terenurilor, in special pentru exploatarea stuficola.
Aceasta actiune care a avut la baza un plan de amenajare
elaborat de organe competente de coordonare si proiectare, s-a
sprijinit in buna masura pe cercetarea stiintifica existenta sau
efectuata in acest scop.
Stuful contine 49% celuloza din greutatea sa, iar in
intrenodurile tulpinii se afla 83,2% din ea. Astfel, tulpina este cea
mai importanta, iar obtinerea unui stuf mai gros la tulpina ar fi
insemnat marirea considerabila a productiei de celuloza. Cativa
centimetri ce s-ar obtine in plus la cresterea in lungime a tulpinii
de trestie, ori cativa milimetri cu care s-ar mari circumferinta ei,
ar insemna foarte mult pentru sporirea materiei prime destinata
industriei celulozei si hartiei, daca, evident suplimentul de fibre,
astfel castigat, se raporteaza la totalitatea cantitatii de trestie
recoltata din delta29
In anii 60 s-au incercat diferite experimentari prin
incercari de hibridari vegetative intre cele doua soiuri de stuf, dar
fara rezultate marcabile. In anii 70 s-au continuat cercetarile in
incercarea de aclimatizare a stufului creandu-se noi bazine
experimentale prin indiguirea incintei ostrovului Maliuc si
realizandu-se zeci de bazine. Aceste bazine experimentale
trebuiau sa realizeze regimuri hidrologice diferite cu inundatii
dirijate care sa creeze conditiile natural existente in Delta.

28

L.Rudescu, C.Niculescu, I.Chivu, Monografia stufului, Editura Republicii


Socialiste Romania, Bucuresti, 1965, p.297
29
Ioan Gh. Petrescu, Delta Dunarii aspect-resurse, Editura Scrisul Romanesc,
Craiova, 1975, p.299

118

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Digurile au fost prevazute cu ecluze, calugari si pompe de


mare capacitate.

In 1970 s-a stabilit ca incinta ostrovului de 704 ha sa se


compartimenteze in 3 portiuni.
-la S, suprafata de 257 ha este destinata culturilor de Arundo
Donax, plop si salcie
-la N, suprafata de 364 ha-stuf comun
-la V, parcelele de 63 ha-plop
Sumele deblocate de statul roman au fost enorme la acea
vreme, de ordinal milioanelor de lei investite in lucrari de
amenajare, constructii civile, laboratoare, infrastructura, personal
etc. Au fost desecate vechi japse si transformate in bazine de
cercetare. Numele acestor canale si japse disparute erau:
119

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Dambovita, Buhaiov, Rogojoaica, Andrei, Rotunda, Lata, Uitata,


Gafon,Caltin etc.
Din pacate aclimatizarea acestui soi de stuf in conditiile de
inundatii periodice din delta nu a fost posibila si astfel de aici au
decurs o serie de consecinte negative: reducerea activitatii de
cercetare de la Maliuc care a dus in 1990 la stoparea definitiva,
inchiderea combinatului de la Chiscani-Baraila din cauza lipsei
materiei prime si oprirea aproape completa a recoltarii stufului din
Delta Dunarii.
In proiectele de amenajari stuficole executate, etapizarea
cresterii productiei stuficole s-a facut pe baza etapelor de
semiamenajare, amenajare incompleta si completa in care
productivitatea tehnica de 14t/ha a fost atinsa dupa 3 ani de la
terminarea amenajarii complete, pornind de la 6t/ha in stadiu
natural. Aceste etapizari au fost stabilite intre anii 1953-1956 pe
baza unor experimentari de laborator si semiindustriale de mica
proportie, obtinute in Ostrovul Maliuc, intrucat o experienta
industrial nu exista in acest interval in Delta Dunarii.
Desi in stufariile Deltei Dunarii exista un potential
biologic mediu al biomasei, stuf de circa 20t/ha, cauzele
nerealizarii acestui obiectiv sunt multiple si tin de calcarea
terenurilor stuficole de catre vehicolele de exploatare.
O alta cauza a degradarii stufariilor este si perioada de
inundatii indelungata, refacerea stuficola durand in acest caz intre
3 si 5 ani. La inceputul exploatarii mecanizate pierderile la
exploatarea stufului se ridicau la o medie de 43%, iar reducerea
lor nu se putea face decat prin gasirea de metode inovatoare de
micsorare a pierderilor la recoltarea si transportul stufului, prin
imbunatatirea tehnica a utilajelor si a proceselor tehnologice de
exploatare stuficola.
120

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Statiunea de exploatare stuficola din Maliuc, avea inscrisa


in planul departamental cercetarea hidroameliorativa si biologica
stuficola a sistemului de exploatare complexa a ostrovului.
Aceasta insemna ca trebuia cercetata si experimentata
cultivarea si exploatarea in anumite conditii a unor vegetatii in
scop economic in afara stufului si intre acestea se impuneau in
primul rand stuful italian Arundo Donax, plopul si salcia. Stuful
comun impunea inundarea incintei in perioada de vegetatie, pe
cand cultivarea de Arundo Donax, plop, salcie impune desecarea
incintei in perioada de vegetatie.
Amploarea pe care cercetarea stiintifica a capatat-o s-a
reflectat in publicatii cu caracter stiintific, care a lamurit mai
multe aspect ale Deltei Dunarii. Ele prezentau date pretioase si
concluzii care puteau sta la baza interpretarii stiintifice a
fenomenelor ce caracterizeaza dinamica hidrologica si geneza
reliefului Deltei Dunarii. Datele obtinute la Maliuc erau cu atat
mai pretioase cu cat ele se bazau pe metoda experimentala careia i
s-a dat o foarte mare atentie.

121

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

II.9. PISCICULTURA

Chiar daca la inceput statiunea Maliuc avea ca obiect de


activitate major studierea stufului, ea si-a extins aria de cercetare
si la o alta bogatie a Deltei si anume piscicultura. Stuful are o
mare influenta asupra productiei piscicole. Stuful ofera pestilor in
lunile cade de vara un refugiu unde apa este mult mai rece si
bogata in oxigen, iar iarna stufariile sunt cautate de pesti pentru
refugiu daca apa este destul de adanca. Pe de alta parte stuful
poate constitui un dezavantaj pentru piscicultura deoarece acestea
reduc suprafata lacurilor prin intelenirea lor si crearea plaurilor
Pentru ca cele doua economii sa prospere reciproc la
Maliuc s-a demonstrat efectul inundatiilor asupra acestora:
-Inundatiile mari si indelungate sunt direct proportionale cu
productia piscicola si invers proportional cu productia stuficola
-Inundatiile normale si indelungate(aprox 4 luni) sunt direct
proportionale cu productia piscicola si cea a stufariilor
-Inundatiile mici si indelungate(max 2 luni) sunt favorabile
stufariilor si nefavorabile pisciculturii
-Inundatiile mici si foarte scurte(max 1 luna) sunt nefavorabile
stufariilor si pisciculturii
Directia de taiere a stufului va fi de la malul Dunarii,
canalului sau al garlei spre interior si nu de la luciul apei spre
uscat. Astfel va ramane intacta zona de stuf litorala(opusine),
locul refugiului si inmultirii pestilor, al productiei de hrana

122

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

piscicola si zona de filtrare a apei de inundatie, incarcata cu


aluviuni30
La inceputul anilor 60 s-a inceput la Maliuc cercetarea
cresterii mixte stuf-peste in bazinele experimentale de la Mila 26.
Aici s-a obtinut o productie de 90-170kg peste la hectar
fata de 13-35 kg la hectar in stufariile neamenajate. In stufariile
amenajate si hrana pestilor s-a marit considerabil(de la 9cm la
16cmplancton)

PESCARI IN AMENAJAREA PISCICOLA MALIUC 1962


Intrucat experimentarile privind cresterea pestilor s-a facut
simultan cu cele stuficole, pregatirea parcelelor de la Mila 26
pentru experimentare s-a efectuat in colaborare cu Statiunea

30

L.Rudescu,C.Niculescu,I.Chivu, Monografia stufului, Editura Republicii


Socialiste Romania, Bucuresti, 1965, p.259

123

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Maliuc, majoritatea lucrarilor reveninu-i sectorului stuficol


conform tematicei respective.
Experimentele din amenajarile stuficole Maliuc au aratat
ca productia piscicola in amenajarile stuficole creste de la 15-20
kg/ha pana la 160kg/ha. Acest fapt se datoreaza imbunatatirii
conditiilor de hrana a pestilor si a celor chimice(oxigen, saruri
nutritive etc). Indepartarea generatiilor de stuf vechi permite o
circulatie mai buna a pestilor, posibilitati mai bune de reproducere
si crestere a puetului31
Aici s-a experimentat pentru prima oara si pescuitul
electric. A fost folosit in special pentru eliminarea rapitorilor in
bazinele care urmau sa fie populate cu puieti de crap. Acest
procedeu era folosit la pescuitul industrial de catre rusi, dar
descoperindu-se efectele asupra puietului a fost interzis.

31

Ibidem, p.278

124

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Agregatele electrice foloseau o tensiune de 450V si o


putere de 3Kw. Unitatea Rusca urma sa fie folosita ca unitate pilot
pentru aplicarea pe cale industrial a rezultatelor experimentailor
de la Maliuc in scopul obtinerii de productii sporite.
Prin cercetarile in bazinele experimentale Maliuc si baza
pilot Rusca, s-a stabilit procesul tehnologic pentru introducerea
pisciculturii si obtinerea unor productii de peste de peste
100kg/ha. In baza acestor rezultate s-au intocmit proiectele de
amenajare piscicola, a unitatilor indiguite piscicol si s-a trecut la
exploatarea mixta a primelor unitati Rusca si Carasuhat.
Cercetarile efectuate la Maliuc au dus la concluzii pozitive
in ceea ce priveste exploatarea mixta peste-stuf si au fost pe larg
dezbatute in lucrari de specialitate:
Stuful este o planta foarte sensibila la influentele
exterioare, fie ele chimice sau hidrologice. El are nevoie
de conditii biologice care sunt asemanatoare conditiilor de
viata ale celor mai principali pesti de apa dulce din delta.
Solurile deltei au reserve importante de saruri minerale
care garanteaza o productivitate piscicola si stuficola pe un
timp indelungat.
Prin lucrarile de amenajare stuficola se vor imbunatati in
regiunile pregatite pentru recoltarea stufului si conditiile
de viata ale pestilor, putandu-se obtine astfel o marire a
productiei piscicole cu 100% ceea ce constituie o
contributie importanta la problema piscicola a deltei.
Prin crearea unor conditii favorabile hidrobiologice si
hidrologice stuful poate fi imbunatatit calitativ si cantitativ
fara afectarea populatiei de pesti.

125

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Prin dezvoltarea lucrarilor de amenajare stuficola a devenit


posibil sa se include in productia piscicola a deltei o
regiune de circa 284000 hectare

In anii 70 Statiunea Experimentala Maliuc si-a concentrat


atentia asupra tehnicilor de reproducerea pestelui si introducerea
unor noi specii cu valoare economica ridicata. In incinta
ostrovului se construise o cladire din caramida de 400m, cu
acoperis din sticla si in care existau bazine betonate si din fibra de
sticla. Acum devenise ferma producatoare de material de
reproducere pentru toate amenajarile piscicole din Delta Dunarii.
O mare importanta s-a dat cercetarii reproducerii crapului
chinezesc. In aceasta ferma se creau conditii arificiale de inmultire
si se faceau experimente cu injectarea de hipofiza pentru
stimularea reproducerii.
126

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

De asemena au existat mai multe teme de cercetare


privind:
-selectia si ameliorarea crapului
-prevenirea si combaterea bolilor la pesti
-reproducerea artificiala a scoicarului (Mylopharyngodon
piceus)
-perfectionarea metodelor de reproducere artificiala si natural dirijata a crapului si a ciprinidelor est-asiatice (sanger, novac,
cosas)

II.10. CERCETARI SILVICE

Experimentele silvice au inceput la Maliuc inca din anul


1966, iar prin acestea se incerca rentabilizarea culturilor lemnoase
destinate productiei de celuloza.
Amenajarea silvica Papadia a fost creata dupa anul 1970,
prin desecarea lacului Averian. Suprafata de aproximativ 2000ha
a fost indiguita si a fost folosita pentru plantarea de arbori pentru
exploatare economica. Dupa desecare, suprafata lacului a fost
curatata de palcurile de salcii razlete, iar pentru plantare s-a folosit
plopul euro-american(Populus Canadensis)32.
Aceste amenajri silvice au fost fcute n scopuri
economice i ca atare nu s-a avut n vedere rolul lor ecologic n
32

Sunt arbori rezultati din hibridarea plopului negru European(Pinus nigra) cu


plopii negri americani(Pinus deltoids) originari din Canada. Hibridarile s-au
produs accidental in zonele de contact, iar o data cu evidentierea fenomenului
s-au facut incrucisari dirijate artificial. Au o rezistenta crescuta la daunatori si
au o crestere foarte rapida fiind foarte apreciati economic.

127

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

sensul realizrii unui spectru floristic diversificat care s asigure


biotopuri pentru fauna deltaic. Din aceste motive se apreciaz c
aceste amenajri silvice sunt duntoare echilibrului ecologic i
conduc la srcirea potenialului biodiversitii Deltei Dunrii.
In aceasta padure de plop se gaseste si un important fond
de vanatoare.
La Maliuc a existat o tema de cercetare privind
exploatarea salciei si plopului. Aici s-a creat o baza de date pentru
aceste cultura, in acest sens cele patru bazine piscicole
experimentale din partea de vest a ostrovului au fost desecate si
plantate cu plop canadian.
Plantatiile de plop canadian din incinta Papadia cu o
eficienta economica buna au inlocuit zavoaiele de salcii,
simplificand mult aspectul floristic si eliminand multe asociatii
faunistice. Din aceste motive se pune problema reconstruirii unor
paduri de salcii in amestec si cu alte specii de arbori care sa ofere
biotopuri mult mai atractive si rezistente pentru fauna specifica
deltei.33

33

Petru Gasteanu, Delta Dunarii-Rezervatie a biosferei, Editura CD Press,


Bucuresti, 2008, p.190

128

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

IFRON LA MALIUC
Exploatarea complexa a Deltei Dunarii insemna si gasirea
unor solutii pentru valorificarea unor terenuri neproductive sau
slab productive din incintele stuficole indiguite.Experimentele
privind cultura rachitei in incintele stuficole indiguite au inceput
in anul 1971 in incinta MALIUC si sunt executate in colaborare
cu Statiunea Experimental pentru Cercetarea Plopului si Salciei
Magurele. I.C.P.D.D. Tulcea si laboratorul silvocinegetic 34

34

C.Raduca,N.Dragomir,M.Ivascu, Rezultatele preliminare privind cultura


rachitei in incintele stuficole indiguite in Delta Dunarii, in revista Peuce
V,Muzeul Delta Dunarii, Tulcea, 1986,p.183

129

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Experimentarea culturilor de rachita s-a facut la Maliuc


deoarece refacerea zonelor stuficole s-a dovedit un proces
indelungat si imperfect, iar aici se cerceta tocmai aceasta
industrie. Cercetarile de la Maliuc urmareau sa stabileasca:
Posibilitatea valorificarii unor terenuri din incintele
stuficole indiguite prin cultura rachitei
Conditiile stationare din incintele stuficole indiguite in
raport cu exigent rachitei
Sortrile de rachita cele mai indicate in functie de telul de
productie
Tehnica de lucru, pregatirea terenului, ingrijirea culturilor
epoca si tehnica de recoltare.
Culturile experimentale s-au executat in primavara 1971
in bazinul numarul 2 Maliuc-Mila 26 Sulina. Microrelieful acestui
130

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

bazin este foarte variat si reproduce situatiile de microrelief din


incintele stuficole indiguite cere ar putea fi luate in consideratie
pentru cultura rachitei35
S-au facut mai multe experimente in incinta Maliuc care
au stabilit conditiile in care se poate cultiva rachita si s-au stabilit
soiurile cele mai rentabile. In ceea ce priveste productivitatea s-au
stabilit ca urmatoarele soiuri au cea mai mare masa verde la
hectar:
Salix triandra-56t/ha
Salix fragilis-31.9t/ha
Salix alba-24.6t/ha
Salix rigida-22.9t/ha
Salix viminalis-19.3t/ha
Utilizarea rachitei se face folosind mai multe soiuri:
Pentru producerea de nuiele de calitate superioara pentru
impletitura fina-Salix Rigida si Salix Viminalis
Pentru producerea de nuiele folosite la impletituri de
cosuri sau pentru legat vie-Dalix Alba
Pentru producerea de nuiele pentru impletituri grosolaneSalix Fragilis

35

Ibidem, p.184

131

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Inceputurile culturilor experimentale de la Maliuc s-au


facut ca urmare a unei teme de cercetare privind posibilitatea
cultivarii de rachita in Delta. Aici s-au plantat mai multe soiuri de
rachita si s-a inceput recoltarea ei industriala. Aceasta era trimisa
la Ploiesti cu ceamurile unde exista o Cooperativa
Mestesugareasca de impletituri doar pentru export unde erau
angajati oameni cu diferite handicapuri. Rachita mai era livrata si
la inchisoarea Poarta Alba unde exista de asemenea un atelier de
impletituri.
132

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Tot la Maliuc a fost inventat de Vadineanu Costel si un


utilaj de recoltat rachita. Acesta era amplasat pe un tractor U445
lateral dreapta. Acesta avea doua brate care cuprindeau firele de
rachita, iar la capetele bratelor erau doua motoare hidraulice. La
capatul motoarelor erau doua panze de circular cu dinti de o
geometrie special gandita sa taie rachita fara sa o crape. Rachita
ramanea maldari in urma tractorului, care erau imbalotati de
detinuti folositi la munca. Exploataria de rachita a durat pana in
1985 cand I.C.P.D.D. a dat-o in primire sectiei de la Ploiesti.
Cercetarile efectuate la Maliuc in domeniul silvic au scos
in evidenta caracteristicile de ordin cantitativ si economic ale
diferitelor plante:
Lemnul de plop. Procentul mare de celuloza de 51,8%, situeaza
lemnul de plop ca cea mai importanta resursa de materie prima
pentru obtinerea celulozei. Compozitia chimica a lemnului ca si
calitatea fibrelor situiaza plopul pe primul loc intre materiile
prime pentru celuloza, ea fiind de calitate superioara, avand
intrebuintari multiple si putandu-se folosi fara alte amestecuri.
Lemnul de salcie. Procentul de 48,3% celuloza si cantitatea de
biomasa la ha, situeaza lemnul de salcie la nivelul stufului comun.
In ceea ce priveste compozitia chimica, lemnul de salcie este
superior stufului comun si a celui de cultura. De asemenea fibrele
lemnului de salcie au calitati superioare situandu-l imediat dupa
plop.
Stuful Arundo Donax. Procentul de celuloza de 42,14% il
situeaza imediat dupa salcie, dar compozitia chimica este net
inferioara acesteia. Deoarece acest tip de stuf necesita teren mai
inalt s-a considerat ca aceasta cultura nu este rentabila iar dupa
anul 1970 s-au sistat experimentele.
133

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Stuful comun. Procentul de 48, 55% celuloza il face o resursa


importanta. Totusi celuloza din stuf comun este inferioara celei
din lemn, fiind necesar a se adauga un procent de 20-30% pasta
din lemn pentru obtinerea de hartie de calitate superioara.
Rachita selectionata-Salix triandra. Desi procentul de celuloza
de 32,3% il situiaza pe ultimul loc, cantitatea mare de biomasa ce
se poate obtine la hectar, in fiecre an in al doilea an de la plantare,
timp de cel putin 10 ani situeaza rachita pe primul loc.
Daca se ia in calcul productia de biomasa obtinuta in
fiecare an si care este in jur de 45t/ha, rezulta o cantitate totala de
celuloza la un hectar de cultura de 19.8 tone, adica de peste 3,5 ori
mai mult decat se poate obtine pe un hectar de plop, de peste 11, 6
ori decat se poate obtine la salcie, de peste 5,8 ori in comparativ
cu stuful de cultura Arundo Donax si de peste 13 ori fata de stuful
comun.
Compozitia chimica a lemnului de rachita este
comparabila cu cea a plopului cu mentiunea calitatii inferioare a
fibrelor. In ceea ce priveste eficienta economica, culturile de
rachita selectionata se situeaza pe primul loc in categoria
resurselor de materie prima depasind de peste trei ori plopul si
salcia si de peste sase ori stuful de cultura si stuful comun.
In anul 2012, primarul Manole Gheorghe a trecut din
Ocolul Silvic in patrimoniul comunei, cele patru bazine
experimentale, plantate cu plop, la fel si zona plantata cu rachita a
fost transformata in tren arabil si improprietariti satenii.

II.11. CRESCATORIE FAZANI


134

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Crescatoria de fazani a fost infiintata in anul 1970 si a


durat pana in anul 1976. In cadrul Institutului de Cercetari Delta
Dunarii exista o sectie de biodiversitate care avea in subordine
aceasta crescatorie. Aceasta sectie de biodiversitate avea oameni
angajati in toata Delta care aveau ca obiect de activitate
observarea si numararea pasarilor din regiune. Acestia faceau
observatii pe teren, primeau zilnic cota de benzina pentru barca cu
motor si faceau rapoarte periodice cu privire la locatia si numarul
pasarilor din regiune.
In urma raportului acestora s-a constatat ca populatia de
fazani din delta se redusesera considerabil. Cauzele au fost
vanatul excesiv, dar si animalele salbatice ca vulpile, enotii si
sacalii. In aceste conditii a luat fiinta la Maliuc o crescatorie de
fazani care avea ca scop repopularea Deltei cu aceste pasari.
Era amplasata in spatele atelierului mecanic, peste digul de
aparare contara inundatiilor. Aceasta locatie a fost folosita mai
tarziu de Dr. Savulescu36 ca si camp experimental pentru cercetari
agricole si silvice.
Crescatoria era imprejmuita cu gard de plasa, iar inauntrul
tarcului existau padocuri. De asemenea exista si o constructie
destinata incubatoarelor amplasata in una din cladirile actualului
A.F.D.J. Fazanii erau crescuti pana cand puteau sa zboare, apoi
erau eliberati in diferite locatii din Delta pentru repopulare.

II.12. APICULTURA
36

Dr.Savulescu a creat la Maliuc o baza de date despre posibilitatea cultivarii


salciei si plopului in conditiile specific Deltei Dunarii pentru celuloza

135

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Situata in zona Cioban Garla, Apicola Maliuc a fost initial


un grup de cladiri destinat exploatatiei stuficole. Existau cinci
cladiri din beton destinate cazarii mucitorilor. Au fost construite
in 1963, trei baraci de dormit, o cantina si un beci betonat. Dupa
1970 fost abandonata ajungand intr-o stare deplorabila.
In anii 80 aceste cladiri au fost predate de Centrala Delta
Dunarii catre Asociatia Crescatorilor de Albine condusa la acea
vreme de catre Gheorghe Puscasu(1922-1987), presedintele
crescatorilor de albine din Judetul Tulcea. Acesta a facut scoala de
aviatie, a fost brevetat de catre nemti, iar dupa razboi a fost
instructor de aviatie. Dupa retragerea din aviatie se angajeaza ca
technician apicol si dezvolta apicultura in judetul Tulcea.
Romania fiind primul stat membru Apimondia, a creat
aici langa Maliuc un mic centru apicol. Se tineau conferinte,
schimburi de experienta internationale si cursuri de apicultura.
136

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Vara se primeau saptamanal grupuri de stupari pentru


schimburi de experienta din toate zonele tarii precum si pentru
cursurile apicole la care participau numeroci cercetatori si biologi.

II.13. STATIA METEOROLOGICA

Cercetarea stuficola de la Maliuc presupunea si


cunoasterea exacta a conditiilor climatice din ostrovul Maliuc. Cu
toate ca la Gorgova exista o statie meteorologica inca din 1948
climatul stufariilor din interiorul deltei diferea de cel al zonei
Dunarii. Pentru completarea acestor cunostinte legate de clima a
fost creata de Institutul de Cercetari si Proiectari pentru Hartie,
Celuloza si Stuf, Statiunea Climatologica Maliuc singura statiune
climatica de balta si nu de Dunare din delta, asa cum sunt toate
celelalte, inclusiv statiunile auxiliare Ceatal Sfantul Gheorghe si
Crisan. Temperatura medie in ostrovul Maliuc oscileaza in jurul
valorii de 11C. Vara se instaleaza treptat de la Tulcea spre Sulina.
Din masurarile efectuate in anul 1957 a reesit faptul ca
prima zi tropicala a aparut pe 2 iunie la Maliuc, pe 11 iunie la
Gorgova si la 30 iunie la Sulina.
Umiditatea aerului este de peste 76% din cauza evaporatiei
de pe imensele suprafete acvatice. Umiditatea variaza direct
proportional cu nebulozitatea, fiind minima in lunile de vara si
maxima in lunile de iarna. Maliucul ca si intreaga delta este
tinutul cel mai sarac in precipitatii din tara. Anotimpul cel mai
putin ploios este iarna cand se inregistreaza 15 % din totalul de
precipitatiilor, fapt care reprezinta un avantaj, deoarece coincide
cu perioada recoltarii stufului. Intr-un climat arid ploile torentiale
137

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

sunt un fenomen destul de frecvent, mai ales vara. A ramas


marcata ruperea de nori din 15 august 1924, cand timp de 24 ore a
cazut in Tulcea o cantitate de precipitatii egala cu cantitatea
inregistrata in trei din cele mai ploioase luni ale anului.
De aversele estivale este legata si grindina insotita de
furtuna, in istorie ramanand cea din 10 iunie 1958 care pornind de
la Pardina, a traversat delta distrugand 20000 ha de stufarii.
Masuratorile de la statia climatica Maliuc a scos in evident
cateva caracteristici ale climatului ostrovului:
Regimul temperaturii aerului este ceva mai moderat decat
in lunca Dunarii maritime, totusi media anuala a
temperaturii -din cauza abundentei de apa si a vegetatiei
exuberante- este in delta mai coborata decat in campia
Dunarii.
In central ostrovului amplitudineat ermica anuala este mai
redusa decat la Tulcea, deoarece si extremele absolute sunt
mai mici
Vanturile dominante bat din N si S, sudul fiind mai
puternic. Regiunea cea mai bantuita de vanturi decat spre
varful deltei, martie fiind luna cea mai vantoasa.
Zona Maliucului este cea mai saraca in precipitatii
situandu-se la doar 300mm
Factorul principat care determina microclimatul unei stufarii
este miscarea aerului. Vantul se diminueaza intr-o stufarie in
functie de inaltimea si desimea stufului, de distanta de la marginea
stufariei si taria vantului
Pana la infiintarea din februarie 1957, a statiunii climatologice
de ordin II de la Maliuc, nu exista nici o statiune in balta, asezata
in stufarie. Toate celelalte statiuni aveau ca obiectiv principal
slujirea navigatiei si nu valorificarea stuficola.
138

Motoc Corneliu Stefanita


Luna

I
F
M
A
M
I
I
A
S
O
N
D

Nebulozitatea

MALIUC ORASUL STIINTEI

Zile cer
senin

Zile
cer
noros

Zile cu
cer
acoperit

6
5
8
18
6.4
3
8
17
5.5
10
9.4
9
4.3
9.2
8.8
12
4.2
11.6 11.4
8
4
21
13
4
2.8
22
9.4
2
2.4
24
8.4
2
2.7
20
7.8
4
4.4
18
9
6
6.3
6
8.4
14
6.4
10
8.4
15
MEDIA FACTORILOR CLIMATICI

Umiditate
%

87.3
31.9
83.7
45.1
77
12.6
80.8
25.7
81.7
28.5
64.6
46.7
64.8
28
85.5
12.2
84.2
58.6
82.7
33.9
83.3
8.9
86.6
60.8
LA MALIUC

MALIUC IARNA ANULUI 1971

II.14. SOLUL
139

Precipitatii
mm

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Formarea solurilor Deltei este consecinta conditiilor de apa si


vegetatie din fiecare punct al Deltei si a naturii litologice a
substratului imediat. Astfel, niciodata pe un grind nu se va putea
forma decat un sol aluvial bogat in detritus mineral, iar intr-o zona
mlastinoasa nu va putea aparea decat un namol aluvial in detritus
vegetal.37
Inca din anii 50 in zona ostrovului Maliuc s-au facut mai
multe foraje pentru a se stabili cu exactitate modul de dezvoltare a
diferitelor depozite deltaice din acea zona. S-a observant ca
subsolul ostrovului Maliuc are urmatoarele caractere generale:
complexul superior, a carui grosime poate atinge 5 m, este format
exclusiv din argile prafoase sau maloase neomogene, cafeniicenusii destul de consistente si cu resturi de plante.
Argilele superiare au o grosime constanta, care se opreste
la cota absoluta de -2,5m. Peste argila apare la suprafata si in mod
interupt, o pelicula de nisip fin, probabil rezultat al dragarilor, dat
fiind ca aici grindul este mai intregime antropogen. Catre mila 24,
argila trece lateral la un praf argilos, iar turba reapare dar nu in
strat ci in lentile. Conplexul inferior este mult mai gros de cel
putin 15 m si este alcatuit dintr-un deposit prafos neomogen.
Nisipul intalnit la suprafata este rezultat al dragarii si deci
nu este in pozitie naturala. Numai in argila se intalnesc adesea
resturi de plante, dupa cum numai in nisip se intalnesc cochilii.
Ca si la grindul Bulgaru, vechiul curs al Dunarii la Milele
27 si 24 se desprinde dupa natura mai grosiera a materialului
37 37

L. Rudescu, C.Niculescu, I.Chivu, Monografia stufului, Editura Academiei


Republicii Socialiste, Romania, Bucuresti, 1965, p.38

140

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

aluvionar intalnit in forajele ce s-au executat aici. Intr-o schema


litologica privind asezarea formatiunilor deltaice pe primii 20 de
metri de la suprafata in dreptul ostrovului Maliuc se observa:
Predominanta absoluta la suprafata a depozitelor argiloae
si prafoase si care formeaza fundul imediat al zonelor
stuficole
Prezenta dedesupt a unor straturi de nisipuri fine micacee,
cenusii.
Inauntrul acestor doua complexe exista frecvente variatii
locale atat in grosimea depozitelor cat si in compozitia lor
granulometrica. In ceea ce priveste caracteristicile geotehnice ale
formatiunilor deltaice s-a observant ca:
Argilele fie maloase, fie prafoase, sunt neomogene, au
consistente relative reduse, adeea sunt foarte compresibile
si au o porozitate maxima atunci cand continutul de
substanta organic este ridicat.
Prafurile argiloase sau nisipoase se gasesc intr-o stare
redusa: valoarea coeziunii, in general scazute, variaza
totusi intre limite largi, din cauza lipsei de omogenitate a
lor.
Nisipurile se afla intr-o stare de indesare mijlocie din
cauza particulelor fine care compun aceste nisipuri,
peremeabilitatea lor este relative redusa.
Stratul acvifer freatic imbiba argilele superficial pe grosimi de
50-80 cm si la adancimi de 1.00-1,50 m, stabilizandu-se la cote
putin superioare de +1 m. Suprafata piezometrica, coborand usor
in aceeasi directive cu fluvial s-ar parea ca are o panta ceva mai
mare decat a acestuia in marimi de ordin centimetric.
Pentru imbunatatirea solului pentru cultura stufului s-a
141

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

administrat radicular, direct pe sol saruri nutritive pe baza de azot,


fosfor si potasiu sub forma de solutii marcate cu fosfor radioactiv
32 si s-a urmarit asimilarea de catre stuful comun a fosforului
administrat fara dislocarea plantei. In perioada desfasurarii
experimentelor terenul nu a fost inundat, iar in bazine nu s-a
manifestat efectul frigului. Experimentele au fost efectuate in
ostrovul Maliuc la 100m S.V. de canalul Dunarea
Veche(km90+50m) precum si in parcele ingradite, cu o suprafata
de 4m. Administrarea fosforului radioactiv 32 s-a urmarit atat pe
teren cat si in laborator. Periodic au fost prelevate probe de stuf
care au fost sectionate pe lungime, iar cele cu un stadiu de
dezvoltarea mai avansat si pe organe, dupa care au fost uscate la
105C si apoi calcinate la 500 C. Dupa aceste operatii s-a masurat
radioactivitatea cenusii.

142

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

CAPITOLUL III VIATA SOCIALA A


SATELOR
III.1. BLOCURILE
Blocurile din localitatea Maliuc au fost construite in cadrul
etapei I de dezvoltare a localitatii. Primele, numite si blocurile
mici intre anii 1960-1962, iar celelalte numite blocurile mari
intre anii 1963-1964.
Blocurile mici sunt in numar de cinci, construite cu un
singur etaj din caramida plina si invelite cu tigla. Ele sunt formate
din garsoniere si apartamente cu doua camere. Unul din blocurile
mici era dotat cu hornuri si era numit si blocul specialistilor.
Blocurile mari sunt in numar de patru, asezate pe malul
Dunarii si sunt construite cu doua etaje din caramida celulara.
Acoperisurile au fost izolate cu unpraf hidrofob 38 de
30cm. Acestea aveau garsoniere, apartamente cu doua camere, iar
la scara A a fiecarui bloc exista un apartament cu trei camere.
Destinatia construirii acestor blocuri era cazarea
cercetatorilor. In apartamentele cu doua camere locuiau doua
familii. Cercetatorii veniti aici aveau toate conditiile moderne de
locuit de la oras. De asemenea, primeau la salariu un spor de 50%
pentru izolare. Majoritatea cercetatorilor stateau perioade scurte
de timp, in general pana la terminarea unei teme de cercetare in
care erau angrenati, apoi cereau transferul.

38

Praf din cenusa de termocentrala sau filer de calcar, hidrofobizate cu pacura


parafinoasa care le faceau neinflamabil, pulverulent si imputrescibil. A fost
scos din utilizare datorita toxicitatii.

143

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

144

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Materialele folosite la constructie arau aduse cu barjele.


Betonul era facut in betoniere Steaua Rosie de 250 cm. Pe langa
constructori care lucrau aici, erau si numerosi salahori veniti din
tara sau localitatile invecinate Gorgova si Vulturu. Acestia erau
cazati la inceput pe bacuri dormitoare, apoi s-au construit baraci
din solomita. Cantina era tot pe bacuri dormitoare. Pe locul
ultimului bloc din est exista o baraca din caramida cu 150 de
paturi pentru muncitori, iar langa dispensar o baraca din solomit
pentru ingineri. Ambele au fost demolate.
Pe langa cazarea cercetatorilor, in blocuri existau
garsoniere si apartamente pentru protocol. Localitatea era des
vizitata de personalitati politice, cercetatatori veniti in schimburi
de experienta, precum si de participanii la numeroasele consfatuiri
avute aici. In 1962 a fost vizitata chiar de Gheorghe Gheorghiu
Dej.
Practic localitatea Maliuc era vazuta ca un simbol al
cercetarii romanesti, iar sedintele avute aici un mare ecou in presa
vremii:
-1957 Consfatuirea Asociatiei Stiintifice a Inginerilor si
Tehnicienilor
-1959 Consfatuirea Uniunii Societatilor de Stiinte Medicale
-1963 Congresul International de Limnologie
-1968 Tabara curs Cinegetica
-1970 Consfatuire de Geobotanica
-1973 Consfatuirea pe tara a Piscicultorilor din R.S.R.
-1980 Curs international de instruire apicola
Pavarea strazilor din Maliuc s-a facut in anul 1964, iar
zidul de protectie de pe malul Dunarii imediat dupa inundatiile din
1970, pentru a preintampina evenimente de acest fel.
145

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

La sfarsitul anilor 70 platforma din partea de S a


Maliucului a fost impartita in loturi si data angajatilor ca loturi
pentru gradinarit. Fiecare si-a ingradit portiunea sa si au inceput
sa apara case. In baza procesului verbal din 30.05.2012 ,primarul
Manole Gheorghe obtine trecerea in patrimonial consiliului local
Maliuc, a acestei platforme cu gradini, de la Administratia
Bazinala Apa Dobrogea-Litoral.

146

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

SEF ECHIPA CONSTRUCTII CIVILE MALIUC


147

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

III.2. HOTELUL

Hotelul Salcia din Maliuc a aparut ca o necesitate legata de


munca de cercetare de aici. Numeroasele personalitati care soseau
in aceasta zona aveau nevoie de conditii decente de cazare intr-o
localitate simbol a cercetarii socialiste. De altfel, localitatea
Maliuc era punct de popas obligatoriu pentru cei care faceau
sejururi in delta, tocmai pentru ca statiunea de cercetare sa fie cat
mai promovata.
Cladirea a fost construita intre anii 1962-1965 din
caramida celulara, are doua etaje si a fost administrata de O.J.T.
De remarcat este ca hotelul nu are fundatie din beton, ci
este ridicat pe perna de nisip. In partea stanga a hotelului exista o
scara exterioara pentru terasa acestuia.
148

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Era clasat la categoria II confort, are baie in fiecare camera


si avea un numar de 52 de locuri. De asemena, hotelul avea
centrala electrica si fosa septica separata. La parter era bucataria,
restaurant cu 80 de locuri si un shop pentru turisti. La etajul I era
149

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

o garsoniera a ministrului chimiei Mihail Florescu 39 care vizita


foarte des localitatea Maliuc. Dupa 1970 in spatele hotelului au
fost aduse de la Jurilovca cinci casute, pe care Mania Ion le-a
refacut. Aceste casute aveau patru camera fiecare cu un numar
total de 40 de locuri.

III.3. UTILITATI

Alimentarea cu apa a localitatii a fost proiectata o data cu


etapa 0 a constructiilor prin proiectul 6945, in acest sens
construindu-se bazinul de apa si canalizarile localitatii. Initial
exista doar un castel de apa, iar ulterior s-a construit o statie de
epurare foarte moderna pentru acele vremuri.
Pentru primele constructii din Maliuc deservirea cu
energie electrica s-a facut cu o centrala electrica diesel a
organizarii de santier, de 50kva. Treptat, pe masura cresterii
necesitatilor aceasta centrala a fost amplificata cu 3 grupuri
electrogene de cate 80kva, apoi cu alte 2 cu cate 50kva si unul de
100kva. Deoarece grupurile nu puteau functiona in paralel si nu se
putea asigura un regim de functionare stabil, se aduceau mari
prejudicii cercetarii si aparaturii de cercetare. Locul initial de
adapostire a fost centrala termica, dar spatiul fiind insuficient,
grupurile instalate anterior au fost montate in aer liber sub
soproane improvizate, nefiind asigurate conditiile de exploatare si
protectia muncii. Deoarece proiectul de electrificare a acestei zone
39

La 18 noiembrie 1964 printr-un ordin dat de Ministrului Petrolului si Chimiei


Mihail Florescu, la conducerea Institului de Cercetari Chimice(ICECHIM) este
numita Elena Ceausescu.

150

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

a deltei prin conectare la Sistemul National Energetic a fost


amanat, s-a luat hotararea ca in anul 1970 sa se construiasca o
centrala electrica pe platforma A.M.1. Aceasta avea sa
deserveasca localitatea si dupa racordarea la Sistemul National,
urmand sa intre automat in functiune la intreruperile de curent.
Racordarea la Sistemul National a fost facuta la sfarsitul
anului 1971, iar noua centrala a continuat sa functioneze in
paralel. Noua centrala electrica avea in dotare urmatoarele
echipamente energetice:
-2 grupuri electrogene de 825 CP;400V;1500rpm;diesel;550kva,
de fabricatie romaneasca
-1 grup electrogen Solla 170CP;400V;1500rpm;diesel;1000kva,
de fabricatie italiana
Centrala temica s-a construit in anul 1962 din caramida
plina si functiona cu pacura. Aceasta producea apa calda si
incalzea printr-o instalatie de abur fierbinte blocurile,
laboratoarele si sera. In anul 1977 Mania Ion a modificat centrala
termica care aveau 5 cazane pe abur, in centrala de incalzire cu
apa calda, care avea trei bazine de 2.3 si 5 tone. In partea de S a
centralei existau mai multe rezervoare de combustibil: 6x4T;
1x15T si1x80T. Centrala a finctionat pana la mijlocul anilor 80
cand a fost scoasa din uz. La Maliuc a mai existat si un proiect
pentru un depozit de gaze lichefiate pentru uzul statiunii de
cercetare, dar care nu s-a mai realizat.

151

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

CLADIREA FOSTEI UZINE ELECTRICE

CENTRALA TERMICA IN CONSTRUCTIE


152

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

III.4. SCOALA40

Pana la construirea scolii din Maliuc, putinii copii existenti


aici invatau la scoala elementara din satul Vulturu, comuna
Gorgova, raionul Tulcea. Aceasta scoala a fost construita din
caramida intre anii 1956-1957 si avea doua sali de clasa. Isi
incepe activitatea cu patru clase in anul scolar: 1959/1960 cu 59
elevi, 1961-67 elevi, 1962-37 elevi. In anul 1969 din cauza
numarului mic de copii se fac clase simultane in 1969-25 elevi,
1970-23 elevi, 1971-10 elevi, 1972-5 elevi, 1973-7 elevi. Cadre
didactice care au predat in localitatea Vulturu au fost: Pauna
Maria, Fedot Grigore, Stavrache Florentina, Serghei Elena si
Dusmanescu Constanta.

ELEVI SCOALA VULTURU 1959


Prima scoala din Maliuc s-a deschis la 15 septembrie 1962
in cabana nr. 1 detinuta de S.E.S.D.D. si avea o sala de clasa
40

Subcapitol realizat cu sprijinul profesorului Gruia Ion

153

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

(4.5x7m), o cancelarie (2.8x3.8m), o sala de recreatie


(5.7mx2.9m) si o curte de joc (13.5x17m).Scoala avea invatator
pe Serghei Elena, subordonata scolii Vulturu, avand director pe
Fedot Grigore. In anul scolar 1963/1964 apar doua sali de clasa si
se cere aprobare pentru infiintarea clasei a V-a pentru elevii din
Gorgova. Director acum era Gavreliuc Eleonora.
In urma unui control efectuat in 1964 se constata ca
scoala avea un local necorespunzator, sali mici de clasa, lumina
insuficienta, pereti zugraviti in galben inchis si nu dispunea de
WC corespunzator. Acum se ia hotararea construirii unui local
nou pentru scoala. In arhive gasim ca in anul scolar 1964/1965 in
cadrul scolii din Maliuc functiona un cerc sportiv cu specialitatile:
fotbal, volei si atletism. Elevii se antrenau cu ing. Ivanov care era
maestru al sportului. Prin asociata sportiva Stuful s-a procurat
echipament sportiv in valoare de 10000 de lei. In acest an au fost
si inundatii puternice, iar pentru aducerea copiilor de la Gorgova
la Maliuc, parintii au inchiriat un vas pescaresc. In acest an scolar
aici invatau un numar de 84 de elevi.
In anul 1965/1966 o data cu dezvoltarea activitatii de
cercetare, creste numarul de copii si apare si ciclul gimnazial,
avand un numar de 68 de elevi, iar cel primar-35 elevi. Cursurile
se desfasurau in doua serii: I-IV intre orele 8-12; iar V-VIII intre
orele 12-17. Cu sursa locala si sprijinul sectiei de invatamant s-a
construit o sala de clasa, fiind reparat si acoperisul scolii.
Incalzirea a fost realizata cu sprijinul S.E.S.D.D. cu patru
sobe cu injector pe motorina. Dupa inundatiile din anul 1966
localul scolii nu a mai putut fi folosit, din luna ianuarie cursurile
au continuat in sala de spectacole si o sala a hotelului Salcia din
Maliuc.
In anul 1966 se iau masuri de reabilitare a vechiului local
154

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

de scoala, iar cu sprijinul S.E.S.D.D., s-au pardosit doua sali de


clasa si s-a mai aprobat o sala de clasa in localul clubului. Dintre
profesorii care au predat la vechiul local al scolii amintim:
Becheanu Ion, Becheanu Cornelia, Vasilescu Eugenia, Ivanov
Ana, Piclor Ghizela, Petre Alexandrina, Musat Ovidiu, Frunza
Calita si Niculescu Mihaela. Noua scoala a fost construita din
boltari cu autorizatia nr. 10668 din 09.03.1967 conform
proiectului nr 595/1966 in timpul directorului Becheanu Ion.

Conform procesului verbal din 31.08.1967 incheiat intre


inginerii Radu Leonard si Bradel Helmut din partea Sectiunii
Investitii si profesorul Becheanu Ion directorul scolii Maliuc se
prevedea predarea unei scoli cu patru sali de clasa. Initial
proiectul prevedea ca scoala sa aiba un etaj, dar s-a renuntat.
In anul scolar 1967-1968 receptia noului locas de scoala a
155

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

avut loc cu doua luni mai tarziu, iar deschiderea noului an scolar
s-a facut in conditii destul de grele din cauza lipsei de mobilier
scolar si curtii pline de moloz. In curtea scolii solul nisipos nu
permitea cresterea plantelor, motiv pentru care a fost necesar
transplantarea de braze de pamant fertil. Acum scoala avea patru
sali de clasa, un laborator si o biblioteca cu 825 de volume. Pana
in anul 1973 aceasta biblioteca va creste pana la 1800 de volume.

Dintre profesorii care au predat la noua scoala amintim:


Costinescu Evantia, Raduca Maria, Ivanov Ana, Marinache
Mihai, Tarlageanu Ioana(casatorita Marinache), Danilov Stela,
Chirita Gheorghe, Campeanu Constantin Nedelcu Domnica,
Bercea Elena, Lazar Elena, Nicolae Antonia, Dogaru Vasilina. In
anul scolar 1971/1972 profesorul de limba romana Mihai
Marinache este numit director in locul lui Becheanu Ion care este
promovat inspector. Tot in acest an scolar se inregistreaza un
156

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

numar record de elevi: I-IV 123 de elevi si V-VIII 121 de elevi.


Directorii scolii Maliuc au fost in ordine cronologica:
Serghei Elena, Becheanu Ion, Becheanu Silvia, Marinache Mihai,
Ivan Elena, Gruia Ion(1978-1989), Petrescu Matroana, Gruia
Ion(2000-prezent). Dintre acestia cel mai longeviv profesor si
director a fost Gruia Ion. Nascut in 1951 acesta este absolvent al
Facultatii de Istorie-Geografie Constanta si al Facultatii de IstorieFilozofie din Bucuresti. Isi incepe activitatea in anul 1974 ca
director al scolii Partizani si are o activitate didactica de peste 40
de ani avand zeci de generatii de elevi.

DIRECTORUL GRUIA ION PE MIJLOCUL DUNARII


INGHETATE LA MALIUC
Conform ordinului de ministru nr 20/23.02.1979 privind
transmiterea de fonduri fixe se transfera din administrarea
Institutului de Utilaje Grele Bucuresti in administrarea scolii
generale Maliuc imobilul fostului laborator in valoare de 2272812
lei. In 6 martie 1979 directorul scolii Maliuc Gruia Ion primeste
prin transfer din partea Institutului de Utilaje Grele Bucuresti: Dig
Dunarea Veche, estacade pentru canale, gard panouri plasa si
157

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

platforma teren laborator in suprafata de 5000m.


Prin ordinul de ministru nr87/24.07.1976 se transfera din
patrimonial Institutului de Cercetari si Proiectari Delta Dunarii
scolii Maliuc sera institutului in valoare de 1039026 lei.
Incepand din anul 1980 in cladirea laboratorului, la etaj se
amenajeaza un internat pentru elevii veniti din satul Partizai unde
se desfiintasera clasele gimnaziale. La parterul fostului laborator o
camera era folosita ca sala de clasa pentru gradinita. Dintre
cadrele didactice cu o lunga activitate didactica la Maliuc mai
amintim pe Petrescu Eugen (limba romana), Petrescu Matroana
(biologie), Ciurea Eugen (matematica) si Ciurea Irina
(invatatoare).

DIRECTORUL SCOLII MALIUC GRUIA ION


158

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

III.5. BISERICA

Construita in plin regim comunist, localitatea Maliuc era


dotata cu toate conditiile unei vieti civilizate. Exista scoala,
biblioteca, hotel cu restaurant etc, dar nu si Biserica.
Era de neconceput ca sub conducerea lui Gheorghe
Gheorghiu Dej sa se ia decizia constructiei unei Biserici, mai ales
ca localitatea era data ca exemplu de bunastare socialista. Pana la
revolutia din 1989 nu au fost planuri de constructie a unui locas de
cult cu toate ca locuitorii de aici aveau aceasta nazuinta.
Imediat dupa inlaturarea regimului comunist locuitorii au
facut tot posibilul ca si in localitatea lor sa existe o Biserica. S-au
facut colecte de bani, in aceasta misiune, evidentiindu-se
Sadovnic Nicolae si Costel Vadineanu. Acestia s-a implicat activ
159

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

in constructia Bisericii, mobilizand locuitorii, autoritatile locale si


bisericesti. In anul 1992 a fost eliberata autorizatia de constructie
de catre primarul Manole Gheorghe, terenul a fost dat de primarie,
iar constructia propriu zisa s-a facut incepand din anul 2000.

SLUJBA DE SFINTIERE A CLOPOTULUI


160

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Cladirea a fost construita din boltari facuti in Maliuc cu


utilaje aduse de preotul Rus, senator in parlamentul Romaniei.
Primaria a contribuit cu 5000 de lei la confectionarea
boltarilor, plata manoperei pentru materialele de constructive si
turnarea fundatiei de la 0 41 . Pana la construirea Bisericii din
localitate slujbele erau tinute intr-o camera a internatului din
localitate. Prima slujba a fost oficiata aici de preotul Stan
Gheorghe la 20 iulie 1995 de Sf. Ilie de unde noua Biserica si-a
luat si hramul.

Biserica a fost construita in regie proprie din boltari turnati


la Maliuc prin contributia locuitorilor si a altor binefacatori ca
Costel Vadineanu, Zainea, Dobronauteanu etc. In constructia
Bisericii s-a evidentiat si preotul Dragulschi Mircea care a muncit
umar la umar cu oamenii pentru ridicarea acestui sfant lacas.
41

Doina Lelia Postolache in revista Cuvant Bun, an 3, nr 29, p.1

161

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Dupa ce a terminat de construit Biserica, preotul


Dragulschi a fost mutat in localitatea Gorgova.
Urmatorul preot se numea Boros Gheorghe. Acesta era de
profesie inginer, iar la batranete a avut o viziune intr-o noapte ca
trebuie sa fie preot. A facut facultatea si a fost hirotonit in aceasta
localitate. Tot el este ctitorul clopotnitei din fata Bisericii.
Locuitorii si-au dorit cu mare ardoare ca satul lor sa aiba
un preot stabil. Astfel, prin stradania lui Sadovnic Nicolae care a
facut o colecta de la sateni a fost cumparata o garsoniera confort I
cu destinatie de casa parohiala. Biserica este in forma de arca cu
doua turle si a fost sfintita de arhiepiscopul Teodosie al
Tomisului. Localitatea nu a avut niciodata cimitir datorita lipsei
unui teren adecvat in care panza freatica sa nu fie ridicata.
Persoanele decedate au fost si sunt inmormantate peste
Dunare la cimitirul din satul Vulturu.
n anul 2006, Fundaia "Sfntul Sava de la Buzu" a primit
n concesiune pe 25 de ani, cu posibilitate de prelungire, din
partea Primriei locale etajul superior al cldirii Primriei din
localitatea Maliuc, jud. Tulcea, n Delta Dunrii, pentru a fi
amenajat i folosit drept campus pentru organizarea de tabere de
var pentru copiii defavorizai. Cei care s-au implicat activ in
acordarea acestei cladiri fundatiei Sfantul Sava a fost primarul
Manole
Gheorghe
si
directorul
scolii
Gruia
Ion.
Cu sprijinul voluntarilor din Buzu i al comunitii locale
acest spaiu a fost renovat i amenajat. Campusul, inaugurat
oficial n septembrie 2006, funcioneaz de atunci drept un al
doilea
loc
de
tabr
pentru
copii.
Tabra are o capacitate de 60 de locuri pe serie i este
destinat n primul rnd tinerilor defavorizai social, dar i altor
tineri dornici s cunoasc frumuseile Deltei Dunrii.
162

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Existenta acestei fundatii aici la Maliuc s-a datorat


preotului Angelian Dumitrascu care l-a adus pe parintele Milea
Mihail, intemeietorul acestei fundatii. Anual, peste 600 de copii i
tineri beneficiaz aici de o sptmn gratuit n Delta Dunrii.

PREOT DUMITRASCU ANGELIAN

163

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Din programul taberei nu lipsesc plimbrile cu barca prin


Delt, concursurile pe teme de cultur general, activiti
ocupaionale precum mpletitul din rchit.
Preoti care au slujit in localitate:STAN GHEORGHE
(1994-2000),DRAGULSCHI
MIRCEA
(2000-2003),
GHEORGHE BOROS (2003-2005) si DUMITRASCU
ANGELIAN (2005-prezent) care s-a ingrijit ca Biserica sa fie
pictata.

164

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

CANTINA CENTRULUI SF.SAVA MALIUC

III.6. PRIMARIA
Pana in anul 1968 localitatea Maliuc apartinea
administrativ de comuna Gorgova. Dupa anul 1968, o data cu o
noua impartire administrativa a judetului, Maliuc devine comuna
avand in componenta sa satele Partizani, Ilganii de Sus, Vulturu si
Gorgova. Primul sediu al primariei a fost in unul din blocurile
mici, ulterior mutandu-se in cladirea laboratorului de cercetare.
Primul primar a fost Constantin Dragici, urmat de Ivanov,
Calin Ion, Albescu Corneliu, Stegaru, Vasile Cordon, Peticila
Horia, Plotogea Gheorghe si Manole Gheorghe. Acesta din urma a
fost primul primar ales (9 februarie 1992) si a avut patru mandate
de primar si unul de viceprimar.
Prima cladire a politiei a fost intr-o baraca de stufit
amplasata langa debarcader. Ulterior, si-a mutat sediu intr-o
camera din spatele caminului, apoi in doua garsoniere de la
165

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

parterul unui bloc. Cel mai longeviv sef de post a fost Ghiolmez
Petrica (1985-2009), care l-a succedat pe Mititelu si Ciuperca Ion.
Acesta, dupa ce a urmat Scoala Militara de Militie
Campina, a fost repartizat ajutor de sef de post la Greci, apoi Sef
de post la Maliuc.
Inca de la infiintare localitatea avea un oficiu postal cu
telefon, iar ulterior aici a existat si o filiala a Casei de Economii si
Consemnatiuni (C.E.C.).

OFICIUL POSTAL

III.7. BRUTARIA
Aprovizionarea cu paine a localitatii era deficitara din
cauza izolarii pe timp de iarna. De aceea in anul 1962, s-a
166

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

construit o brutarie pentru aprovizionarea localitatii, dar si pentru


exploatatiile stuficole izolate. Aceasta se vindea localnicilor si
turistilor prin intermediul magazinului alimentar, fiind
rationalizata. Painea produsa pe vatra era rotunda si avea greutatea
de 2 kg.

CLADIREA FOSTEI BRUTARII

167

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

III.8. ATELIERUL MECANIC

Atelierul mecanic a fost proiectat pentru lucrarile de


cercetare a utilajelor stuficole. Aici s-au transformat si proiectat
utilaje specifice conditiilor din delta, de aceea, era foarte bine
utilat cu cele mai moderne utilaje. Astfel, aici existau diverse
strunguri, freze, raboteze, grinda rulanta, abric, masina degrosat,
banzic, debitatoare etc. A fost construit din caramida plina si
pavat cu patrate din lemn de stejar.
Dupa ce s-au proiectat utilajele specifice exploatarii
stufului, atelierul mecanic a fost preluat de T.C.M.A.I.A. (Trustul
de Constructii din Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare)
si transformat in atelier de reparatii utilaje hidrotehnice. Aceste
utilaje erau folosite la diferite constructii hidrotehnice a
168

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

amenajarilor piscicole si agricole din Delta Dunarii. Aici se


reparau dragi, graifere, dragline, buldozere si nave pana in 500T.
Se construise si un canal special pentru accesul cu aceste
utilaje pana langa atelier. In anul 1977 la Maliuc s-au facut cursuri
de calificare utilaje constructii hidrotehnice. Filialele
T.C.M.A.I.A. din tara au trimis la Maliuc 82 de elevi, care au
urmat cursuri de scurta durata de 3 luni. Printre cei care au predate
aceste cursuri se afla si Mania Ion. Dupa T.C.M.A.I.A. atelierul a
fost preluat de Ocolul silvic Tulcea, revenind la I.C.P.D.D. pana
dupa anul 1989 cand a fost vandut unei persoane particulare. In
partea estica a Maliucului, langa canalul Cranjala exista si un
atelier mecanic al A.F.D.J. improvizat din baracile folosite candva
ca organizare de santier.

169

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

III.9. MAGAZINE

O data cu inceperea constructiilor in Maliuc, a aparut si


necesitatea de a se deschide un magazin si un bar pentru
muncitori, dar si pentru cercetatorii care lucrau aici. Astfel, in
etapa 0 a constructiilor s-a ridicat in fata dispensarului actual o
cladire din stufit, care era folosita ca bar si magazin alimentar.
Gestionar si barman au fost doi soti Nicu si Ana, iar
cladirea a fost functionabila pana la sfarsitul anilor 60, cand
cladirea a fost distrusa de un puternic incendiu. Proiectul pentru
constructia hotelului din localitate prevedea ca la parter sa existe
spatii comerciale de deservire a locuitorilor. Astfel, in anul 1965,
cand hotelul a fost terminat s-au infiintat aici: un bufet, o
170

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

alimentara, un magazin de confectii si un aprozar. Magazinul


alimentar a functionat pana in anul 1994.
Cel mai longeviv gestionar a fost Manole Marian(19841992) care a lucrat aici opt ani. Alimentara apartinea de
I.C.S.M.D.D. Sulina (Intreprinderea Comerciala de Stat Mixta
Delta Dunarii). Ea era aprovizionata cu gabara de la Tulcea, iar
mai multe alimente se dadeau cu ratia pe liste. Astfel, fiecare
locuitor avea dreptul la doar 0,5 litri de ulei si jumatate de kg de
zahar pe luna. Painea, chiar daca era produsa la Maliuc se vindea
la magazin, iar uneori era si aceasta rationalizata. Turistii aveau
dreptul la doar jumatate de paine pe zi.
Magazinul de confectii apartinea tot de I.C.S.M.D.D., iar
aprozarul de I.L.F. (Intreprinderea Legume Fructe). Pe langa
acestea, exista in Maliuc in zona pietei si un magazin de artizanat,
care si-a oprit activitatea in 1980. Aici se vindeau lucruri
confectionate de mana, cu specific traditional, in special pentru
turisti. Langa acest magazin, vara functiona si o terasa intr-o mica
cladire din lemn, la care se serveau bauturi mai iefine.
Acesta apartinea de O.J.T. si a functionat pana in anul
1995.
In bufetul de la parterul hotelului se gaseau bauturi mai
scumpe si era mai bine aprovizionat decat celelalte bufete din
judet. La receptia hotelului exista un mini shop in care se gaseau
produse scumpe si selecte de import. Acestea se vindeau in
special turistilor si numai in valuta.
In anul 1962 a fost construita si o piata cu tarabe din
mozaic. Aici mai veneau locuitori din localitatea Vulturu, care
vindeau in special legume si fructe. O data cu piata a fost construit
si un pichet P.S.I.
171

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

GESTIONARUL MANOLE MARIAN SI


GESTIONARUL ENE CATINCA

172

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

III. 10. DISPENSARUL


Izolarea localitatii si numarul mare ce cercetatori veniti,
impuneau ca o prioritate existenta unui cabinet medical. Acesta a
fost ridicat in etapa 0 a constructiilor, din caramida si era deservit
de un medic si o asistenta. Dispensarul era folosit si ca sala de
nasteri, existand si o moasa angajata pe nume Simionescu. Primul
doctor din Maliuc se numea Mihailescu. Acesta a realizat un plan
de inzestrare a primului vapor sanitar al exploatarilor stuficole.
Acest vapor sanitar deservea unitatile stuficole izolate.
Doctorul din Maliuc deservea si satele vecine Partizani, Ilgani si
Gorgova. De asemenea, in cadrul dispensarului a existat si un
173

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

cabinet stomatologic. Cel mai longeviv doctor a fost Dr.Matei cu


peste 30 de ani de activitate numai in Maliuc.

III. 11. PARCUL


Realizarea parcului dendrologic din Maliuc a fost facuta
de Dr. Bruno Vladimir Zeimiankowschi in anul 1969. El l-a
proiectat in intregime si s-a ocupat de toate aspectele care tineau
de ingrijirea arborilor. Sapte oameni il ingrijeau in permanenta si
era udat periodic prin aspersoare. El a fost inzestrat cu alei pentru
vizitatori si diferite amfore din lut care ii dadeau o frumusete
aparte. Toate strazile erau periodic spalate de la prima ora a
diminetii, iar localitatea arata impecabil. Este singurul parc
dendrologic din Dobrogea si poate singurul punct de reper
important al localitatii Maliuc. O parte din pamantul in care s-au
174

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

plantat arborii a fost adus din gropile de imprumut de la marginea


vestica al ostrovului.

PARCUL DIN MALIUC IN 1970


Doctorul Zeimiankowschi (1910-1975) avea stranse
legaturi cu Emilian Topa care a fost directorul gradinilor botanice
din Cernauti, Cluj si Iasi. Acesta i-a trimis la Maliuc arbori si
arbusti din toate zonele lumii care se puteau preta la solul si
conditiile climatice de aici. Tot el a construit la Maliuc si o sera
folosita in scop stiintific pentru plantele cercetate .
Doctorul Zeimiankowschi a ajuns la Maliuc in anul 1960
ca director stiintific, inlocuindu-l pe un alt mare biolog George
Vasiliu. In anul 1968 devine sef de sectie al Statiunii
Experimentale Maliuc pana in anul 1972. Realizarile lui nu se
opresc aici, el fiind un reprezentant de seama al Hidrobiologiei
romanesti.
Nascut la Cernauti, urmeaza studii universitare la
Facultatea de Stiinte, sectia Stiintele Naturale a Universitatii din
175

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Cernauti. Obtine doctoratul la Facultatea de Stiinte a Universitatii


din Bucuresti si ocupa postul de colaborator stiintific la Institutul
de Ihtiobiologie si Piscicultura, la Scoala Centrala de Agronomie
din Varsovia. Intors in tara devine seful statiunii de Cercetari
Piscicole din Tulcea (1947-1952) apoi Seful Statiunii de Cercetari
Piscicole Braila (1952-1960). Dupa activitatea de la Maliuc a
devenit seful Biroului de Cercetari si Prognoza din Intreprinderea
de Pescuit Oceanic Tulcea (1972-1973).
Dotat cu mare putere de munca, initiativa, cu un deosebit
simt de observatie si expunere a rezultatelor cercetarilor, Dr.
Zeimiankowschi a efectuat studii aprofundate asupra ritmului de
crestere si hranei naturale la salau, asupra fecundatiei artificiale la
platica, asupra biologiei vaduvitei, asupra alimentatiei pestilor in
timpul iernii, asupra intensitatii migratiei scrumbiilor pe Dunare si
cresterea productiei de peste in complexul lagunar Razim-Sinoe.

176

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Bruno Vladimir Zeimiankowschi(01.08.1910-05.08.1975)


In domeniul stuficulturii s-a preocupat de posibilitatea
culturii mixte stuf-peste in conditii de regim regim hidrologic
dirijat si semidirijat.
177

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Activitatea doctorului a fost concretizata intr-un mare


numar de teme de cercetare si publicatii editate atat in tara cat si
peste hotare.

PLANTE EXOTICE IN PARCUL MALIUC

III.12. ACTIVITATI CULTURAL SPORTIVE


Activitatile cultural-sportive erau organizate de localnici si
de multe ori spontane. Ele erau singurul mod de a se distra intr-o
localitate dedicata unui singur scop, acela al cercetarii.
Fotbalul era de departe cel mai popular sport pe care il jucau
localnicii intre ei sau cu echipele din satele vecine. Langa terenul
de fotbal exista o tribuna construita din lemn la care spectatorii
priveau partidele.
178

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Tenisul de masa era foarte popular in Maliuc in anii 70-80.


In spatele caminului exista o camera separata in care acest
sport era practicat.
Exercitii de tragere cu arma la tinta fixa. La aceste trageri cu
arma de vanatoare participau inclusiv femeile. Era un antrenament
al rezervei de militari la care se prezentau notiunile de baza ale
folosirii armei de foc.
Caminul cultural era singurul loc unde se desfasurau
activitati cultural artistice. Aici se organizau nunti, serbari si
diferite petreceri. De asemenea aici exista si un cinematograf.
Sambata se dadea discoteca, iar joia era o petrecere a
tinerilor care se numea joia tineretului.
Joia tineretului incepea dupa ora patru dupa amiaza si se termina
cel tarziu la ora 22. Se asculta muzica, se dansa, iar uneori se
facea o tombola. La aceasta tombola se adunau de la oameni
obiecte oferite benevol, iar la atelierul mecanic erau facute,
scaunele, farase si funduri de bucatarie. Biletele la tombola erau
cumparate cu 1 leu de cei care participau, iar banii adunati erau
donati persoanelor nevoiase.
Brigada artistica era formata dintr-un grup de satira si umor si
un grup vocal instrumental. Grupul de satira si umor tinea mici
scenete in care erau criticate neajunsurile din comuna. Grupul
vocal instrumental se intrecea cu alte ansambluri din satele
vecine: Crisan, Partizani, Nufaru etc. la care erau prezentate
numere de dans, recitat si cantat.
Serbarile scolare se faceau de zile festive legate de anul scolar,
dar si de alte sarbatori nationale. De asemena, se organizau si
concursuri de desene pe asfalt.

179

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Trupa de teatru era formata din tineri localnici care prezentau


diferite piese pe scena caminului cultural la care venea sa asiste
tot satul.

TRAGERI CU ARMA LA TINTA FIXA

180

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

GRUPUL DE SATIRA SI UMOR

GRUPUL VOCAL
181

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

SERBARI SCOLARE
182

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

DESENE PE ASFALT

183

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

TRUPA DE TEATRU

LOCUITORI PRIVIND SPECTACOLELE


184

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

III. 13. BIBLIOTECA

Prima biblioteca a apartinut Statiunii Experimentale din


localitate. Aceasta a fost fondata imediat dupa constructia cladirii
laboratorului si continea o vasta literatura de specialitate, dar si
beletristica. O parte din carti erau in limba rusa si cuprindeau
cercetarile oamenilor de stiinta de acolo. Era amplasata la etajul I
al laboratorului intr-o camera speciala. La sfarsitul anilor 70
aceasta biblioteca a fost predata I.C.P.D.D. din Tulcea. Dupa
constructia caminului cultural, intr-o camera a fost infiintata o
biblioteca comunala pentru locuitorii satului ce cuprindea 8500 de
volume. Cel mai longeviv bibliotecar a fost Gruia Iordana intre
anii 1977-1989.

BIBLIOTECA STATIUNII EXPERIMENTALE MALIUC


185

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

III.14. TURISMUL
O data cu terminarea etapei 1 de constructii, localitatea
Maliuc a devenit un punct de interes turistic. Autoritatile
promovau in acest fel localitatea si centrul de cercetari existent.
Era considerat de autoritatile comuniste o localitate simbol
a cercetarii si nu lipsea din mass-media romaneasca a acelor
vremuri. Constructia hotelului Salcia administrat de Oficiu
Judetean de Turism a marit considerabil numarul turistilor care
veneau in aceste locuri sa se relaxeze si sa viziteze frumusetile
naturale din aceasta parte a Deltei. Considerat un hotel de
categoria a II-a, acesta avea 52 de locuri in camera, numeroase
locuri in casute si un restaurant de 80 de locuri.
O data cu crearea parcului dendrologic unicat in judetul
Tulcea, de catre Dr. Ziemiankowski, turistii puteau admira
numeroase plante si arbori exotici din toate colturile lumii.
Toate traseele turistice pe canalul Sulina aveau oprire
obligatorie la Maliuc. Aceste trasee erau bine stabilite de O.J.T.,
iar principalele rute in zona aceasta a deltei erau:
Tulcea- Maliuc- Lacul Fortuna- Mila 23- Dunarea VecheTulcea
Tulcea- Maliuc- Crisan- Dunarea Veche- Mila23- Lacul
Fortuna- Maliuc- Tulcea
Tulcea- Maliuc- Crisan- Tabara B.T.T.Stipoc- Mila23- lacul
Fortuna- Maliuc- Tulcea
Tulcea- Maliuc- Orasul Sulina- Lacul Rosu- Lacul PuiuSatul Caraorman- Crisan- Maliuc- Tulcea
Un atu important care avantajeaza localitatea Maliuc in ceea
ce priveste turismul este apropierea lui de lacul Fortuna. Numele
186

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

lacului este foarte vechi si vine de la zeita romana a norocului


Fortuna. Sub aceasta denumire il gasim in harti vechi inca din
secolul XVII. Fortuna prezint aspecte naturale pitoreti: un
luciu de ap, uneori ncreit de vnt, maluri nrmate de vegetaie,
precum i unele plcute ntlniri cu lebda mut (Cygnus olor),
corcodelul gt rou (Podic griseigend), liia (Fulica atra), lcarul
de rogoz (Acrocephalus schoenbaenus) .a.42

In cladirea laboratorului exista o camera muzeu dedicata


Deltei Dunarii pe care turistii o puteau vizita. La Maliuc poate fi
vizitat un interesant muzeu al deltei. Sunt prezentate sugestiv
aspecte legate de valorificarea complexa a stufului. Se pot vedea

42

Eugen Panighiant, Ghidul Deltei Dunarii, 1982, Bucuresti, p.67

187

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

aici machete de ambarcatiuni si masini folosite la recoltarea


stufului, o colectie a principalelor produse obtinute din stuf.43

INCAPEREA MUZEU AL STUFULUI

43

Eugen Panighiant, Delta Dunarii, Editura pentru turism, Bucuresti, p.52

188

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

BIBLIOGRAFIE

1.

Arhivele Nationale ale Romaniei, colectia Centrala Delta


Dunarii
2. Arhivele Nationale ale Romaniei, colectia Primaria comunei
Gorgova
3. Arhivele Nationale ale Romaniei, colectia Intreprinderea
Piscicola Tulcea
4. A.C.Banu, Limnologia sectorului romanesc al Dunarii,
Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti,
1967
5. Barca Gheorghe, Nicolau Constantin, Amenajarea integrala
piscicola a apelor interioare, Editura Ceres, Bucuresti, 1975
6. Eugen Panighiant, Delta Dunarii si complexul lagunar
Razelm, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1982
7. Eugen Panighiant, Delta Dunarii, Editura pentru Turism,
Bucuresti, 1972
8. Hidrobiologia I, Editura Academiei Republicii Socialiste
Romania, Bucuresti, 1958
9. Hidrobiologia I, Editura Academiei Republicii Socialiste
Romania, Bucuresti, tomul 15, Bucuresti,1977
10. Ioan Gh. Petrescu, Delta Dunarii aspect-resurse, Editura
Scrisul Romanesc, Craiova, 1975
11. Judetele Patriei-Tulcea, Editura Sport-Turism, Bucuresti,
1980
12. Localitatile Judetului Tulcea, Intreprinderea Poligrafica
Galati, 1972

189

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

13. L.Rudescu, C.Niculescu, I.Chivu, Monografia stufului din


Delta Dunarii, Editura Academiei Republicii Socialiste
Romania, Bucuresti, 1965
14. Ludovic Rudescu, Stuful si valorificarea lui, Editura tehnica,
Bucuresti, 1953
15. Marin Nitu, Turismul in Delta Dunarii, Intreprinderea
poligrafica Galati, 1982
16. Mihai Iancu, Elevi sa ne cunoastem patria, Editura Didactica
si Pedagogica, Bucuresti, 1982
17. Mihai Doroftei, Silviu Covaliov, Manual de Delta Dunarii,
Editura Centrul de informare tehnologica Delta Dunarii,
Tulcea, 2013
18. Miko Ervin, Asalt in tara stufului, Editura tineretului,
Bucuresti, 1961
19. Peuce I, Studii si comunicari de stiintele naturii, Muzeul
Deltei Dunarii, Tulcea, 1971
20. Peuce II, Studii si comunicari de istorie, Muzeul Deltei
Dunarii, Tulcea, 1971
21. Peuce V, Botanica, Muzeul Deltei Dunarii, Tulcea, 1976
22. Petru Gasteanu, Stiuca Romulus, Delta Dunarii-Rezervatie a
biosferei, Editura CD Press, Bucuresti, 2008
23. Programul prioritar de cercetare privind valorificarea
complexa a resurselor natural ale Deltei Dunarii, Consiliul
national al cercetarii stiintifice, Tulcea, 1971
24. Pontica XLVII, Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie,
Constanta , 2014, p.126
25. Revista Celuloza si Hartie, colectia 1956-1975
26. Zamfirescu N., Velican V.,Safta I., Stuful si stuficultura,
Editura agrosilvica, Bucuresti, 1961

190

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

191

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

192

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

193

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

194

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

195

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

196