Sunteți pe pagina 1din 4

Ciuma De Albert Camus- personaje

La 7 noiembrie 1913, se naste Albert Camus intr-un tinut bogat al Algeriei, Mondovi parintii sai fiind stabiliti aici inca din 1871. Albert este al doilea fiu al sotilor Camus, dupa
Lucien.
Prima mare experienta capitala pe care o traieste Camus este cea a unei saracii. Tatal
sau - Lucien Camus - un taran francez, moare in primele lupte ale primului razboi mondial.
Mama sa, Catherine Camus, de origine spaniola, analfabeta, impreuna cu cei doi fii, se
stabileste la Alger unde va munci la o fabrica de cartuse apoi spala cu ziua rufele pe la
familiile avute.
Albert isi petrece copilaria intre mama sa, aproape surda si vorbind foarte putin, un
unchi infirm, dogar de meserie, si fratele sau, Lucien. Mediul familial, pus sub semnul
lipsurilor elementare, ii marcheaza persoanlitatea. Ducind o viata de saracie, nota el in
Caiete, printre oamenii aceia umili sau vanitosi, eu am atins in modul cel mai sigur ceea ce
mi se pare a fi adevaratul sens al vietii
Albert Camus, nuvelist, eseist, filozof si dramaturg francez castiga in anul 1957 Premiul
Nobel pentru literatura. Acesta este unul dintre figurile proeminente ale secolului XX si ale
literaturii moderne initiind noi concepte literare si idei filozofice.
Ciuma scrisa in anul 1948 este un mit al timpurilor moderne, boala fiind un simbol pe doua
nivele. Ea poate fi interpretata din diferite unghiuri: poate fi vazuta ca o alegorie a brutalitatii
cu care a fost ocupata Franta de nazisti sau ca o pledoarie, lupta in fata indiferentei umane. La
inceput opera a fost aspru critica insa abia mai apoi a primit atentia de care trebuia sa se
bucure inca de la inceput. Ciuma ne spune o poveste despre lupta dar nu impotriva unei boli,
impotriva soldatilor germani, ci este o lupta impotriva indiferentei atunci cand vine vorba de
suferinta umana. Fiecare dintre personajele romanului raspunde catastrofei in propriul sau fel,
conform principiilor si educatiei avute, asumandu-si raspunderea faptelor sale.
Tonul operei Ciuma este unul sombru si totusi atat de plin de caldura omeneasca. Fiecare
dintre personajele importante ale romanului prezinta un adevar separat, care pentru el este
valid. Imediat dupa ce invazia de sobolani morti si gasiti pe strazi, in parcuri, cafenele,
hoteluri, case sperie putin populatia Oranului, multi dintre cetatenii orasului incep sa prezinte
ciudat simptome de boala necunoscuta. Dupa ce izbucneste epidemia cititorul este introdus in
viata mai multor personaje afectate de acest flagel. Personajele din roman sunt: doctorul
Rieux, Tarrou, Rambert, Grand, si Cottard. Conflictul pentru toate personajele este
reprezentat de acest flagel periculos insa totodata intalnim si conflicte interioare mai mult sau
mai putin mistuitoare. Romanul este narat la persoana a treia intr-o maniera omniscienta.
Cu atat mai mult prin reactiile perosnajelor individuale si ale elementelor colective ale
societatii, acest roman exploreaza o varietate de teme cum ar fi libertatea, dragostea si
moartea, timpul si exilul, in timp ce este examinat mai indeaproape datoria medicului,
interactiunile dintre aspectele biologice, pshihologice si sociale ale vietii, provocarea credintei
religioase prin suferintele celor inocenti, cat si importanta si limitarea romantismului, familiei
si prietenilor.

Subiectul in sine este unul destul de simplu si poate fi divizat in cateva fraze. Orasul Oran
este lovit de o teribila ciuma raspandita prin intermediul sobolanilor. Dupa scurt timp orasul
este inchis si este instaurata carantina. Oamenii incep sa se obisnuiasca cu gandul si incerca sa
supravietuiasca atat pe plan mental cat si emotional. Fiecare gaseste metodele lui de
supravietuire, de multe ori atarnand in placutele amintiri ale trecutului care pentru unii sunt tot
ce le-a mai ramas in fata unui prezent atat de hidos si un viitor atat de nesigur.
Cateva perosnaje:

1. Dr. Bernard Rieux naratorul povestirii. El este primul din Oran care ia masuri
impotriva raspandirii flagelului. Nu crede in Dumnezeu si are o oarecare constrangere fata de
preotul orasului. Desi nu este bagat in seama doctorul isi continua munca sa devenita deja o
rutina. Desi este separat de sotia sa nu lasa problemele perosnale sa intervina in munca asidua
contra epidemiei.
Doctorul Rieux, personajul principal al acestei carti, este ramas singur in acest oras, sotia
sa avand probleme de sanatate si fiind trimisa pentru tratament intr-o statiune montana,
trebuie sa faca fata situatiei tensionate ce stapaneste Oranul. Oamenii de aici sunt plictisiti,
singura lor preocupare fiind afacerile. Incetul cu incetul, oamenii incep sa moara, insa
statisticile nu sunt initial ingrijoratoare. Ajunse la ordinul sutelor de morti, orasul este inchis,
fiind declarata oficial ciuma. Doctorul Rieux se imprieteneste cu Cottard, cel pe care il
salvase in urma incercarii de a se spanzura, apoi cu Grand, un angajat al Primariei, preocupat
de marea sa lucrare, o fraza in care cuvintele se schimba de pe o zi pe alta, Rambert,
jurnalistul captiv in acest oras, venit din Paris pentru a face un reportaj, insa indurerat acum
de lipsa sotiei sale si de incapacitatea acestuia de a ajunge la ea, Castel, un doctor batran, care
incearca sa faca rost de serul necesar impotriva acestei epidemii cumplite, Tarrou, prietenul
sau cel mai bun, cre este strapuns si el de ciuma in finalul cartii. Cand epidemia ia sfarsit,
oamenii petrec si se bucura, desi despartirea de cei dragi este cat se poate de dureroasa.
Rieux trateaz prima victim a ciumei i este primul care folosete cuvntul cium pentru a
descrie boala. El ndeamn autoritile s ia msuri pentru a opri rspndirea epidemiei. Cu
toate acestea, la nceput, dei pare nelinitit, nu-i d seama de gravitatea situaiei. n scurt
timp, el i d seama c populaia este n pericol i avertizeaz autoritile c, dac nu se iau
imediat msuri, epidemia ar putea ucide n cteva luni jumtate din populaia de 200.000 de
locuitori a oraului.
n timpul epidemiei, Rieux conduce un spital auxiliar i lucreaz ore ntregi la tratarea
victimelor. El injecteaz ser i sparge abcesele, iar atribuiile atrn greu asupra lui. El ajunge
acas trziu i trebuie s se distaneze de mila pe care o simte pentru victime.
Rieux lucreaz pentru a combate ciuma pentru c este un medic i slujba este de a opri
suferina uman. El nu o face pentru un scop religios precum Paneloux (Rieux nu crede n
Dumnezeu) sau ca parte a unui cod moral precum Tarrou. El este un om practic, care face
ceea ce trebuie fcut, chiar dac tie c nu poate ctiga n lupta mpotriva morii.

2.Jean Tarrou - se afla in vacanta in Oran atunci cand epidemia izbucneste si carantina
este plasata asupra orasului. Fiind un strain, observatiile acestuia sunt mult mai obiective

decat cele ale unui cetatean al Oranului. Tarrou si Rieux se aseamana foarte mult, luptand
pentru acelasi scop dar Tarrou este mult mai filozofic. El nu crede in Dumnezeu. Se alatura
neinfricat echipei ce lupa impotriva epidemiei in acord cu principiile sale etice.
Tarrou este un om blajin, care zmbete mult. El ine de asemenea un jurnal, plin de
observaiile sale cu privire la viaa din Oran, pe care Rieux le ncorporeaz n naraiune.
Tarrou este primul care vine cu ideea de a se organiza echipe de voluntari pentru a lupta cu
ciuma. El vrea s fac acest lucru nainte ca autoritile s nceap s recruteze oameni i nu-i
place planul oficial de a folosi deinui. El ia msuri determinate de propriul su cod de
moral; el simte c ciuma este responsabilitatea tuturor i c toat lumea ar trebui s-i fac
datoria. i dorete s devin un sfnt, chiar dac nu crede n Dumnezeu.
Fiul al unui procuror sever care cerea pedeapsa cu moartea pentru toi acuzaii, el a fost
dezgustat de ideea pedepsei capitale. A plecat de acas nainte de a mplini vrsta de 18 ani,
fcnd ca interesul su principal n via s fie opoziia fa de pedeapsa cu moartea, pe care o
considera ca o crim sponsorizat de stat. Cu toate acestea, anii de activism i lupta de
partea republicanilor n Rzboiul Civil Spaniol l-au deziluzionat. Cnd epidemia de cium se
apropie de final, Tarrou devine una dintre ultimele sale victime, luptnd eroic nainte de a
muri.

3. Joseph Grand functionar la primaria Oranului. Cand a acceptat aceasta meserie ia


fost propusa o avansare in timp scurt insa cu timpul promisiunea nu ia mai fost onorata. Astfel
lucreaza de ani de zile in acelasi post si intre timp l-a prasit si nevasta, nu datorita faptului ca
lipseau sentimente ci pentru ca s-a instaurat o oarecare banalitate in casnicia celor doi. El inca
se chinuie sa ii mai scrie o scrisoare insa niciodata nu gaseste cuvinetle potrivite. In intentia sa
de a scrie se loveste de aceeasi problema. Fraza de inceput a manuscrisului a prelucrat-o la
nesfarsit pana cand si-a gasit cuvintele.

4. Raymond Rambert - este un juranlist din Paris surpins de epidemie in Oran. Incearca
disperat sa evadeze din oras odata cu instaurarea carantinei insa fara rezulatat. Duce dorul
Parisului si al nevestei.
Raymond Rambert este unul dintre personajele importante ale acestui roman. Mic de
statura, cu umerii lati, cu chipul hotarit, cu ochii luminosi si inteligenti. [] Venise sa faca o
ancheta pentru un mare ziar din Paris asupra conditiilor de viata ale arabilor si voia
informatii asupra starii lor sanitare.Avusese ghinion si in momentul in care cauta aceste
informatii, orasul fusese inchis. El tocmai se indragostise de o tinara si nu voia nici in ruptul
capului sa ramana in Oran. In tot acest timp cit a stat orasul in carantina, colindase pe toti
locuitorii orasului care l-ar putea ajuta sa paraseasca acest oras. Cind intelese ca autoritatile
nu-i vor fi de nici un folos, se adresa lumii interlope. Aici in sfirsit i se dadu ocazia sa evadeze
din oras, dar in ultimul moment renunta la acest gind. Pentru acest personaj, experienta traita
este o etapa de initiere in solidaritate.

5. Parintele Paneloux este un preit israelian. La inceputul epidemiei a tinut o predica


in care sustinea ca epidemia este o pedeapsa de la Dumnezeu pentru pacatele savarsite de
cetateni pentru ca mai apoi sa isi modifice punctual de vedere. Pe final crede ca ciuma nu este
altceva decat un test al credintei in Dumnezeu.
6. M. Othon - e magistrat in Oran. Este un judecator si Tarrou il considera inamicul
public numarul unu.

Othon este un personaj secundar, el fiind judecator de instructie. Rolul sau in roman practic
nu este remarcata.

7. Jacques Othon - este fiul mai mic al judecatorului. Dupa ce se imbolnaveste de


ciuma este primul care primeste din serul docotrului Castel.
8. Dr. Castel - un doctor batran, este primul care diagnosticheaza boala misterioasa
aparuta in urma mortii sobolanilor ca fiind ciuma. El impreuna cu prietnul sau, doctorul
Rieux lupta cu autoritatile pentru a lua in vedere puternica epidemie ce se abatae asupra
Oranului si eventual pentru a o evita.
Castel este medicul care l-a anuntat pe Rieux ca peste Oran s-a abatut intr-adevar ciuma,
fiindca acesta inca mai avea dubii asupra acestui fapt. Acest personaj practic nu va mai figura,
decit in momentul cind in oras se termina serul necesar combaterii ciumei. In acel moment
medicii au fost nevoiti sa prepare singuri serul necesar, si Castel va fi acel care va face acest
ser

9. Cottard - locuiete n aceeai cldire ca i Grand. El nu pare s aib un loc de munc


i este descris ca avnd mijloace private, dei el se descrie ca fiind "comis-voiajor de
vinuri i buturi spirtoase". Cottard este o figura excentric, tcut i secretos, care
ncearc s se spnzure n camera lui.
Personalitatea lui Cottard se schimb dup izbucnirea ciumei. Dup ce fusese puin
prietenos mai nainte, acum el devine agreabil i ncearc din greu s-i fac prieteni. El
pare s se bucure de venirea ciumei, iar Tarrou crede c acest lucru se datoreaz faptului
c el consider c este mai uor s trieti cu propriile temeri atunci cnd toat lumea este
ntr-o stare de fric. Cottard profit de criz pentru a face bani prin vnzarea de igri de
contraband i de buturi alcoolice de calitate proast. Cnd epidemia se termin, starea
de spirit a lui Cottard oscileaz. Uneori el este sociabil, dar alteori el se nchide n camera
lui. n cele din urm, el i pierde echilibrul mental i mpuc la ntmplare oamenii de pe
strad. Este arestat de poliie.
Lupta impotriva ciumei nu se face decat in colectiv, toti trebuie sa
constientizeze pericolul ce ii paste, nu trebuie luptat individual si cu egoism ci in
colectiv.