"n Karulia, cel mai aspru pustiu al Sfntului Munte, locuia un
pustnic care avea o mic pisicu ce l alina i l apra de erpi i oareci. ntr-o zi, un vultur care zbura pe deasupra a ochit din cer prada, s-a npustit n jos i a apucat pisicua n gheare. Pustnicul a fost necjit i, netiind ce s fac, s-a dus imediat n paraclisul su s se plng sfntului aprtor al schitului. S-a dus ctre candela care ardea n faa icoanei sfntului i a stins flacra, ca s-i arate suprarea. Pustnicul l-a considerat ntotdeauna pe sfnt prietenul su, aa c i-a povestit despre trista ntmplare i i-a cerut ajutorul: De ce, sfntul meu, nu mi-ai aprat pisicua? s-a plns el. n acelai moment a auzit pisicua lng u. Fusese eliberat din ghearele atacatorului " Patericul Athonit