UNIVERSITATEA DE VEST "VASILE GOLDI" DIN ARAD

FACULTATEA DE MEDICIN, FARMACIE I MEDICIN DENTAR

ENTEROPATIA INDUS DE
GLUTEN
(BOALA CELIACA, CELIACHIA)

STUDENT BOCHI GABRIEL

MEDICIN GENERAL, ANUL V, GR.8
DISCIPLINA: PEDIATRIE

1. Definitie

Enteropatia glutenica numita si boala celiaca sau celiachie este o afectiune

digestiva autoimuna caracteriza in forma sa clasica prin atrofie vilozitara totala sau
subtotala la nivelul intestinului subtire proximal, cauzata de ingestia de gluten, ce
impiedica absorbtia nutrientilor, vitaminelor si mineralelor de catre intestin.
2. Etiopatogenie
Boala celiaca este o afectiune
cu transmitere autosomal dominanta,
multifactoriala, in etiopatogeneza ei
fiind implicati factori de mediu si
factori genetici.
La persoanele celiace, ingestia
de gluten antreneaza o reactie
imunitara anormala in intestinul
subtire. Aceasta reactie distruge nu
numai glutenul, ca si cum ar fi
periculos pentru organism, dar ataca
si mucoasa intestinului subtire. Substantele inflamatorii sfarsesc prin a distruge
vilozitatile intestinale, care permit absorbtia nutrientilor. Astfel, in ciuda unei
alimentatii sanatoase, persoanele celiace sufera de malnutritie.
Glutenul este o masa proteica elastica si vascoasa prezenta in majoritatea
cerealelor. Responsabil de dospirea painii si a altor produse de brutarie, glutenul
serveste drept liant alimentar. Glutenul se gaseste in boabele mai multor cereale,
printre care grau, orz, ovaz si secara.
In cazul graului, reactia alergica este indreptata impotriva gliadinei. In cazul
orzului, hordeina este toxica, iar pentru secara, secalina.
In majoritatea cazurilor, boala celiaca survine la copii, intre 6 luni si 2 ani,
dupa introducerea cerealelor in alimentatie.
Recent, s-a demonstrat o infectie cu virusul adeno-faringo-conjunctival in
antecedente patologice imediate ale bolnavilor.
3. Manifestari clinice
Boala debuteaza de regula dupa varsta de 6 luni, cand in alimentatia sugarului
se introduc preparate care contin gluten.
[1]

Tabloul clinic al bolii celiace cuprinde semne digestive, semne extradigestive

si un sidrom carential satelit.
a. Semnele digestive: diaree cronica, steatoree, varsaturi, meteorism
abdominal, colici intestinale si prolaps rectal;
b. Semne extradigestive: manifestari psihice(apatie, iritabilitate), fenomene
hemoragipare, edeme, paloare, manifestari tetaniforme, nanism;
c. Sindromul carential este rezultatul maldigestiei, malabsorbtiei si exudatiei
intestinale.
In forma sa clasica de boala, tabloul clinic este sugestiv, usurand mult
diagnosticul. Copilul este trist, indiferent, cu tegumente palide, tesut celular
subcutanat slab reprezentat la nivelul membrelor, abdomenul voluminos,
meteorizat, flasc, cu hipotonie musculara .
4. Manifestari paraclinice

Criteriile biologice confirma deficitul maldigestiei, malabsorbtiei, anomaliilor

imunologice specifice, modificarile histologie si permit identificarea sindroamelor
carentiale si a complicatiilor bolii.
Explorarea maldigestiei si malabsorbtiei apeleaza in primul rand la analiza
microscopica a scaunelor; aprecierea malabsorbtiei intestinale se face prin testul Dxilozei si prin testul hipergicemiei provocate;
Anomaliile imunologice : anticorpii antigliadina IgA sunt considerati a avea o
specificitate si sensibilitate buna; anticorpii antiendomysium IgA, IgG si anticorpii
anti transglutaminaza pot fi deasemenea dozati;
Examenul histologic reprezinta cheia diagnosticului in celiachie;
Identificarea multiplelor carente secundare afectiunii prin teste biologice,
hematologice, biochimice este obligatorie;
Examenul radiologic baritat al tractului digestiv este nespecific, dar permite
diagnosticul diferential cu alte afectiuni.
5. Diagnosticul pozitiv
Este facil in fata unui tablou clinic sugestiv si in formele simptomatice. Acesta
se bazeaza pe datele clinice (diaree cronica cu steatoree, hipotrofie ponderala si
stationare in greutate), coroborate cu argumentele biologice care atesta afectarea
procesului de digestie si absorbtie, histologice, radiologice, imunologice ( intre
care un rol important il detine determinarea anticorpilor antigliadinici,
antiendomysium IgA sau IgG) si in final argumentul terapeutic (proba terapeutica:
remisia clinica a bolii dupa excluderea din dieta a preparatelor care contin gluten).
[2]

6. Diagnosticul diferential
Enteropatia glutenica este o afectiune ce evolueaza cu diaree cronica, cronica,
scaune steatoreice si fenomene de atrofie vilozitara, de aceea diagnosticul
diferential impune excluderea acelor afectiuni gastroenterale care cuprin in tabloul
clinic aceste simptome:
a. Gastroenteritele si Enteritele infectioase se diferentiaza prin caracterele lor
biologice, clinice si evolutive specifice;
b. Fibroza chistica de pancreas poate evolua cu diaree cronica, dar in evolutie
se asociaza frecvent pneumopatii cronice, insuficienta respiratorie cronica;
diagnosticul este confirmat prin testul sudorii;
c. Boala Crohn debuteaza foarte rar in perioada de sugar, iar tabloul clinic
cuprinde un sindrom infectios, dureri abdominale si semne extradigestive
d. Boala Wolman poate debuta in primele luni de viata cu scaune steatoreice,
dar se asociaza hepatosplenomegalie, calcificari ale glandelor suprarenale si
prezenta de celule Nieman-Pick la examenul histologic
e. Abetalipoproteinemia, enteropatia prin deficite imune.
7. Tratament
Nu exista un tratament care sa vindece boala celiaca.
In schimb,
adoptarea pe viata a unui regim fara gluten permite
disparitia
completa a simptomelor, tratarea carentelor si
prevenirea eventualelor complicatii.
In formele usoare si medii de boala
tratamentul este in principiu dietetic, fara gluten.
Regimul fara gluten presupune interzicerea mai
multor alimente consumate in mod obisnuit: paine si
pastele
de grau. Dar glutenul nu se gaseste numai in cereale, ci se
ascunde si in numeroase alimente din comert, ce
utilizeaza glutenul ca ingredient. Intrucat o
cantitate infima de gluten poate afecta intestinul, determinand reaparitia
simptomelor, este necesara o mare vigilenta in alegerea produselor.
Produsele care contin gluten:
- Produse cerealiere: grau, gris, cuscus, orz, ovaz, secara si soiurile hibride, hrisca.
- Produse din comert: glutenul se gaseste in iaurturile cu fructe, inghetata, ciocolata
calda, cuburi pentru ciorba, anumite tipuri de branza, carne la conserva, carnati, sos
de tomate, unt de arahide, etc.
[3]

- Glutenul serveste ca si liant alimentar si se ascunde sub mai multe denumiri in

listele de ingrediente ale produselor: malt, amidon, proteine vegetale hidrolizate si
proteine vegetale texturate.
- Glutenul se gaseste si in anumite bauturi: bere, gin, whisky.
- Chiar si unele produse cosmetice, cum ar fi rujul, pot contine urme de gluten.
Alimentatia persoanelor celiace trebuie sa fie bogata in alimente proaspete si
cat mai putin transformate:
- Fructe si legume
- Carne, peste
- Leguminoase si soia
- Unele cereale: orez, mei, quinoa
- Unele tipuri de faina: de orez, porumb, cartofi, naut, soia
- Majoritatea produselor lactate.
Tratamentul medicamentos consta in substitutia elementelor deficitare cum ar
fi: suplimente de vitamina A, D, E, K, vitamine din complexul B, preparate de
calciu, enzime pancreatice, aminoacizi in perfuzie in formele ce evolueaza cu
hipoproteinemii severe.
8. Evolutie, Complicatii si Prognostic
Sub regim de excludere, evolutia clinica este rapid favorabila in cazurile
diagnosticate precoce, dar necesita spitalizare indelungata in cazurile cu deficite
multiple. Ameliorarea clinica este sugerata de aparitia apetitului, normalizarea
tranzitului intestinal si a curbei ponderale si staturale.
Normalizarea histologica a mucoasei intestinale se observa cam dupa 2 ani de
terapie.
Complicatiile apar frecvent in formele diagnosticate tardiv, printre acestea
enumeram: Sindromul acut de deshidratare, malnutritie, perforatii sau stenoze
intestinale, limfom intestinal, diselectrolitemii severe, convulsii.
Prognosticul este in general favorabil,respectarea dietei de excludere
permitand o supravietuire indelungata. Devine nefavorabil in cazurile netratate, la
care regimul de excludere nu a fost respectat.

BIBLIOGRAFIE

[4]

- Pediatrie Volumul 2, Prof. Univ. Dr. Dorin Lazar, Dr.

Liana Precup, Dr. Simona Dumitra, Dr. Viorica
Leordean, Dr. Roberto Teru, University Press Arad, 2014
- http://www.romedic.ro/boala-celiaca
- http://dieta.pourfemme.it/articolo/allarme-intolleranzealimentari-e-celiachia-in-italia-sempre-piu-persone-nesoffrono/10191/
- http://www.celiaci.ro/diagnostic-celiachie/simptomeceliachie/

[5]