Page | 1

Vetrice (Tanacetum vulgare, fam. Compositae) o plant util

n grdinritul organic

Page | 2

Reete cu vetrice
1.Macerat de vetrice
Macerai 300 g de frunze, tulpini si flori de vetrice, n 10 litri de apa, pentru aproximativ 5 zile.
Putei s pulverizai maceratul filtrat mpotriva ruginii, finrii i, de asemenea, mpotriva
duntorilor, cum ar fi fluturii albi i afidele
2. Potpuriu anti molii
Prin combinarea a dou msuri de vetrice zdrobit, o msur de lavand i o msur de santolina se
obine un potpuriu cu virtui anti-molii.
3. Infuzie de vetrice
Poate fi folosit mpotriva atacului de afide, acarieni si alte insecte. Aciunea mpotriva acestor
parazii se datoreaz coninutului de tanacetin i uleiuri eseniale.
Produsul se prepar prin turnarea a 10 litri de ap de fierbere peste 300 500g de vetrice
proaspt (frunze i flori), sau peste 30g de plante uscate. Amestecul se las s se odihneasc timp
de 10 15 minute, apoi se filtreaz. Se dilueaz n ap, la un raport de 1:3 i se pulverizeaz planta.
Este recomandabil s nu pstrai acest ceai la ndemna copiilor, deoarece conine
substane amare i toxice.

Page | 3

Tataneasa Planta care vindeca 100 de boli

Page | 4

Page | 5

Tataneasa
Stimuleaza cresterea si inflorirea, activeaza compostul,ingrasamant natural,sursa de
potasiu organic
Retete pentru gradina 1 kg de tataneasa, 10 litri apa de ploaie, Tataneasa se toaca marunt si se lasa la
macerat 2 saptamani. Se acopera si se amesteca 1 data la 2 zile, dupa care se strecoara ,se dilueaza 15%. Nu se
utilizeaza ca atare deoarece poate arde plantele.
Plantele se stropesc,cu aceasta solutie, o data la 10 zile si in momentul plantarii.Se utilizeaza in special la cultura
cartofului, a tomatelor si in general la legume-fructe si fructe mici.Poate fi asociata , fara probleme,cu urzica.Frunzele de
tataneasa se mai pot toca si aduga in groapa de plantare a cartofilor, aparandu-i impotriva anumitor boli. La fel la rosii
,ardei,coacaze,agrise,zmeura,pomi fructiferi.Tocatura de frunze poate constitui si un excelent mulci pentru legumele si
fructele descrise mai sus.Tocatura se acopera cu iarba taiata pentru a se pastra umeda.Frunzele si tulpinile pot activa
compostul daca sunt amestecate in straturile acestuia.Tataneasa se descompune foarte repede.In medicina traditionala
se utilizeaza cel mai frecvent radacina. Aceasta se curata,se taie felii,se intinde pe ata si se usuca in cuptorul
deschis,cam la 40 grade. Se macina .Se foloseste ca si terciuri in durerile reumatice sau musculare.
Ceai de tataneasa - tataneasa este foarte bogata in potasiu si in alte substante necesare plantelor (calciu, fier, azot,
magneziu) si se poate folosi ca fertilizator in multe feluri ( mulch, compost, solutii etc.). Iata o reteta:
- Se culege o mana buna de plante, se pune intr-un vas (o galeata), se aseaza peste ele o greutate si se
acopera cu apa Vasul se acopera si se lasa sa stea 4-5 sapatamani, pana ce tataneasa putrezeste. (Procesul va degaja
miros neplacut). Se strecoara si din aceasta solutie se dilueaza 1/3 de cana in 4 litri de apa. Se stropesc frunzele sau se
toarna in jurul plantelor.

Spilcuta iarba fetei sau musetel salbatic (Tanacetum parthenium)

pesticid
Acest pesticid este piretrum-ul natural un insecticid ce poate fi extras din margareta colorata
(Pirethrum Daisy Tanaceum coccineum). Aceasta planta este o planta companion obisnuita in
gradinile organice. De asemenea, se foloseste si planta cunoscuta sub numele de spilcuta, iarba
fetei sau musetel salbatic (Tanacetum parthenium) cunoscuta atat pentru intrebuintarile medicale
cat si pentru calitatile de repelent pentru insecte. Atat marga-retele colorate cat si spilcutele atrag
deasemenea insecte folositoare, cum ar fi sirfidele, care se hranesc cu afide si cu alte insecte
daunatoare.

Page | 6

Aveti nevoie de: 1 parte flori de margarete colorate, 2 parti flori de spilcute, ulei mineral sau
kerosen, 2 picaturi de ulei de susan.
Preparare: Taiati marunt florile, acoperiti-le cu kerosen sau ulei mineral si lasati-le la macerat
peste noapte intr-un loc intunecos. Scurgeti lichidul, apoi diluati o parte de lichid in sase parti de apa si
adaugati uleiul de susan, apoi spreiati. Puteti mari eficacitatea acestui spray adaugand ingrediente
aditionale care sa il faca sa adere mai bine pe suprafetele pe care este aplicat, fie prin folosirea fulgilor
de sapun (10 g pentru fiecare litru de spray, fie prin folosrea uleiului de nuca de cocos 5 ml pentru
fiecare litru de spray).

Page | 7

Page | 8

Retete bio,insecticide,fungicide pentru o gradina de vis

Am avut un pic de ragaz si am mai bananait pe bloguri de gradinarit si ce
gasesc pe unul din blogurile mele de capatai in gradinareala Hobbygradina
o nebunie de retete,,licori,farmece,o adevarata vrajitorie in arta combaterii
raufacatorilor din gradina,insecte ori ciuperci.
Asa ca Svetlana,alias Phlox ne da de lucru ,sa studiem,sa notam,sa bagam la
cap,sa adunam cele trebuincioase pentru licori si sa ne apucam de facut
vrajitoriile prin gradina,livada,eventual pe la vecini.
Eu postez prima parte ,restul il luati de pe Hobbygradina

Doctorul de pomi: retete [1/3]

Era o vreme, la nceputuri de grdinrit, cnd pomii i arbutii mei, e drept,
puini la numr, aveau mare nevoie de un doctor. Unii m sftuiau s dau cu
nuce otrav, alii cu verde-de-paris!. Este clar, mi-am spus, oamenii acetia
sunt defeci.
Nu sunt un priceput in ale pomiculturii. A zice c, dimpotriv.
Sunt un grdinar de ocazie, fr pretenii de omniscient, dar, cruia i place
mult s afle lucruri folositoare, neduntoare ambientului. Nu puteam lsa
buntate de furitori de fructe s moar npdii de insecte pgubitoare. Aa
c, am cutat n negura aducerilor aminte, n reviste vetuste, dar cu multe
lucruri ce trezesc interes, am ntrebat i gsit sfaturi i rspunsuri la oameni
pricepui i nelepi. i, ca s nu mi se tearg din memorie, le-am nsemnat
n catastiful meu de lucruri bune de reinut. Nu mi-a fost de ajuns. Am inut
mori s vd cum i dac funcioneaz aceste povee.
Drept este c nu sunt putini cei care cred ca am devenit un fel de Don Qijote de
Brebu, in fuste.
Sau, cu alte cuvinte, c lupta mea cu pgubnicii grdinii mele, cic ar fi dusa in
van. Nimic mai neadevrat.
De acea vin eu, cu oarece semeie, definit de sentimentul de mul umire
cauzat de reuita mea s dau peste nas scepticilor cu rezultatele reetelor
nvate.
Este drept, c sunt doar cteva din multitudinea de remedii la ndemna
partizanilor luptei drepte i adversari ai armelor chimice.
Fluiera de soc mult zice cu foc! parc aa-i zice cntecelu. E foarte aproape
de adevr.

Socul
Nimic mai minunat dect un soc pe lng casa omului.
Rupei cteva crengi i punei-le in recipiente cu ap, printre arbutii

Page | 9

fructiferi. Gngniilor n-o s le plac deloc.

V necjesc narii, moliile, tupeitii de gndaci i oarecii ireverenioi,
plimbndu-se ca Vod prin lobod n casele si cminele voastre? Apelm la
aceleai crengi i frunzi de soc. Crengile n cauz le pitim pe la coluri de odi
i dedesubturi de dulapuri i cufere. Ce mai surpriz vor avea urciunile, cnd
vor da cu nasul de aa mtrgun.
Sau, poate avei musafiri nepoftii n persoana Domnului Crti. Nu v
impacientai. Socul e colea si, ramurile sale, din nou, ne sunt la ndemn s-l
punem la respect pe sptorul de serviciu. nfigem, n locurile pe care
obinuiete s le strbat, crengi de soc, decojite n prealabil, ca s nu ne
trezim cu ditamai plantaia de soc n bttur. Restul vine de la sine. Mirosul
neptor, amintind de dumanul su natural, pisica, l va face s renune, n
scurt timp, s excaveze prin ograda noastr. La mine a funcionat cu succes
aceast metod simpl i util.
Apoi, mai sunt florile, dar i fructele, din care se poate plmdi o infuzie
numai bun de pus pe goan insectele iubitoare de frunze i seva lor.
Trecem la urmtorii oportuniti: viermele sfredelitor, viespea neagra a
coaczului i agriului, dumani lacomi i strictori de rod i tufiuri dragi. E,
n acest caz este vorba de un pic mai mult. Mai nainte de toate trebuie s
mnuim o agrotehnic de calitate. S avem grij ca umiditatea s-o cumpnim,
lumina, ce intr la lstari, s fie i ea drmuit cu rezon. Hrana, s fie de
calitate, din verdeuri culese de prin toate ungherele ogrzii, numai bune de
infuzat i mpestriat laolalt cu alte bunti. Din aa minune de tratarisire,
arbutii sunt viguroi i mult mai rezisteni la atacurile perfide ale
duntorilor i beteugurilor de tot felul. Din nefericire, se mai ntmpl ca
aceste goange nimicitoare s jinduiasc la lstari i frunze fragede. n acest
caz, le pregtim un tain pe msura lcomiei lor.
Infuzie din ace de conifere (1/2 kg la 10 l ap, inute cam o sptmn, cu
varianta 2 kg de ace oprite cu 8 l ap fiart, inute vreme de 5-7 zile la
ntuneric, dar, diluat apoi, adic 1 l de substan n 10 litri de ap de ploaie
sau izvor) i stropim cnd doar ncepe a lega rodul, i este cat o gmlie de
ac, imediat dup ce a desflorit.

Usturoiul
Apoi, mai este Usturoiul de care ne folosim pentru a alunga nu numai
duhurile rele sau, poate chiar vampirii, ci i cletarul coaczului, pduchii
verzi i galbeni ai agriului, i ei un fel de vampiriti de plante, si nc muli
ali duntori zburtori, trtori sau sltrei.
Mixtura se prepara din 50 gr. de usturoi pisat, infuzat n 5 l de ap, vreo 24 de
ore, pe care, diluat, sau nu, o aplicm prin stropire nu numai la coacz i
agri, ci i la pomii fructiferi sau la culturile de legume.
Extractul de usturoi se prepara astfel: 100 gr. usturoi pisat se amesteca cu 1

P a g e | 10

litru de apa. Lsm cam 1 ora. Strecuram, stoarcem bine pulpa, dup care o
amestecm, din nou, cu o cantitate mica de apa (300 ml.). Repetm operaia,
apoi, cele dou lichide obinute le amestecm i adugam ap pn la 2 l.
Pentru stropiri se folosesc 250-300 ml din acest extract la 10 l de ap(o
gleat). Firete, nu stric s adugm spun de cas, ras 40 gr, sau lichid
2 linguri. Acest extract ne ajut mpotriva acarienilor, afidelor, si a unui
spectru larg de insecte sugtoare si defoliatoare. Se stropete seara, sau pe
timp noros, la interval de 3-5 zile. Aciunea acestui extract este valabil atta
timp ct nu plou, altminteri va trebui s repetm operaia imediat dup
ploaie.
Suspensie apoasa de usturoi: 100 gr. usturoi pisat+10 l ap. Se amesteca bine,
pre de 10 minute. Suspensia se utilizeaz proaspt preparat mpotriva
cletarului coaczului. 10 l de suspensie este suficient pentru o suprafa de
100-150 mp. Repetam stropirea dup 5-6 zile. Concentrat de usturoi: 250 gr
usturoi pisat+250 ap clie se toarn ntr-un recipient de culoare nchis
(sticl, borcan), se astup i se las 1-1,2 sptmni la ntuneric i cald
(cmar, dulap de buctrie). Acest concentrat se poate pstra timp
ndelungat la ntuneric i temperatur constant. Pentru stropiri, la 10 l de
ap se iau ntre 20 i 70 ml, n funcie de intensitatea atacului. Pentru o
aderare mai sigur se adaug, dup cum deja tii, spun de cas (40 gr.) sau
lichid (2 linguri). Eu mai pun i un cu de cenu. Nu stric, dimpotriv. Cu
aceast minune luptm i mpotriva putregaiului cenuiu, ptrii frunzelor,
rapnului, ruginii, phytophtorei (man) dar i a fluturelui verzei,
urechelniei, afidelor i puricilor, narilor, musculiei albe, plonielor,
omizilor. S nu uitm c usturoiul este un antibiotic, antifungic i antiseptic
desvrit, druit de Natura nsi. i nu am terminat lunga list de reete din
aceast minune. Cu alt ocazie. Cu certitudine.

Citricele
V plac citricele? Grozave i pe deasupra i foarte sntoase. tiai c zeama
de portocal topete grsimile? Divaghez, tiu. Alt dat o s povestesc despre
acest aspect. Acum o s destinui cteva reete ce vor ajuta n lupta cu
duntorii din livezi i grdini. Reeta are ca principal ingredient coaja de la
citrice, c-s portocale, lmi, grapefruit sau mandarine, nu conteaz. Oricine
din neamul citricelor este bine venit, chiar si toate laolalt. Le uscm i le
pstram n pungi din hrtie sau cutii din carton. In momentul n care ne
trebuie n hara cu bzdganiile rutcioase le luam i facem licori veninoase
pentru mnealor.
Reeta 1 Avem nevoie de 1 kg de coji date prin maina de tocat (mixer), le
punem ntr-un borcan sau bidon de 3-5 l, i, pe care le acoperim cu 3 l de ap.
Astupm recipientul i-l punem la ntuneric, unde-l inem vreo 5 zile. Lichidul
adstat l strecurm, resturile se vor stoarce bine, printr-un tifon, sau orice

P a g e | 11

estur mai rru. Licoarea obinut o pstrm n sticle, dac se poate,

nchise la culoare, bine astupate. n ajunul ncierrii lum o gleat de 10 l cu
ap n care adugm 100 ml din lichidul parfumat. Dimineaa,pn la rsrit
sau dup ce apune soarele, trecem la atacul decisiv. Stropim pomii i arbutii
fructiferi, culturile de legume, oriunde s-au ncumetat invadatorii.
Reeta 2 100 gr coji de citrice uscate se acoper cu 1 l de ap cald i inem
mocneala la ntuneric pre de 3 zile, s se iueasc. Apoi se amestec cu
ndrjire i se stropete de purici i afide.
Reeta 3: umplem un borcan de 0,5 l cu coji de citrice uscate. l adugm la 10
l ap i lsm la plmdit o zi i o noapte. Dimineaa punem la fiert cam un
sfert de or. Rcim, strecurm i stropim.

Tutunul i cenua
Scoatem din raft reeta cu praf de tutun i cenu: o parte tutun la doua pri
de cenu, amestec cu care pudrm, subirel, plantele atacate. Pudrarea o
facem cam de 2-3 ori pe sezon cu pauz de 1 sptmn. Firete c, nainte de
a pomda, stropim, astfel ca pulberea s adere ca lumea. Isprava o svrim
la fapt de sear, dup ce ntreaga populaie zburtoare folositoare se retrage
la odihn. n felul acesta, cei ce au de suferit sunt armia de sltrei: purici,
tripi, acarieni, dar i cele zburdalnice i naripate, care nu mai tiu ce s
nepe ca s-i depun oule.
Foile de ceap, sunt i ele de mare ajutor n decimarea populaiei zglobii
puricoase i acarienoase: Iat cum procedm: punem ntr-o cldare 200 gr.
foi uscate de ceap, pe care le oprim cu ap fiart. Lsm o zi ca s-i revin,
dup care strecuram, ndoim cu ap jumtate-jumtate i stropim. mpotriva
acarianului rou, se fac vreo 2-3 stropiri la rstimp de 5 zile.
Cenua una dintre cele mai bune prietene ale grdinii, ne ajut i n acest
impas. Pentru aceasta se iau 10 l de ap n care se adaug 2 pahare de cenu,
se amestec i se las la ostoit o zi. Apoi, se pune oleac de spun de cas (40
gr.) sau detergent de vase lichid (vreo dou linguri), i stropim. Nu v-am spus
eu c-i grozav-n toate cele?!
Tomatele. Minunat cultur! Sntate pe araci. Sntate pentru noi. Sntate
pentru prietenii notri roditori. mpotriva diverilor duntori sub form de
omizi, larve, acarieni, afide, purici, pduchi, molii si omizi ale fructelor,
stropim cu infuzie sau macerat din copili de tomate Dup ce am copilit roiile,
nu aruncm verziturile rmase. Fie le folosim imediat, fie le punem la uscat i
le pstrm n cutii de carton sau pungi de hrtie, la loc ferit de umezeal. Vom
avea nevoie de puterea lor veninoas, care nu e pe voia duntorilor atacatori
de frunze i flori ale pomilor si arbutilor fructiferi, dar i ale legumelor.
Aadar, verdeaa tomatelor (planta este musai s fie sntoas, firete) fie ca e
uscata fie ca e crud, va fi tocat i folosit astfel: 4 kg de plant verde sau 0,5
kg de plant uscat se va fierbe n 10 l de ap timp de jumtate de or la foc

P a g e | 12

molcom. Se las la rcit, se strecoar i folosim o msur de lichid ucigtor la

trei msuri de ap, la care adugm nite spun de cas sau detergent de vase,
considernd 40 gr de spun sau 2 linguri de detergent la 10 l de fiertur
Sau: 4 kg de plant verde sau 400 gr plant uscat, o vom lsa n ap clie
pre de o zi i-o noapte, apoi o punem la fiert cam 20-25 de minute, strecurm,
stoarcem bine resturile, pe care le punem la compost sau le mprtiem pe sub
arbutii, pomii fructiferi, sau printre rndurile brazdelor pe care le avem.
Soluia obinut se dilueaz 1:3 (o parte de soluie in trei pri ap) la care se
adaug 40 gr spun de cas sau o lingur de detergent lichid de vase + un
pahar de cenu.
La fel de bune rezultate dau tomatele plantate printre coaczi i agrii, gonind
de la ei viespile galben i neagr, care le vatm. La urma urmelor de ce nu
am mbina plcutul cu utilul?!
Lstarii/vrejii de cartof, fiind din neam cu tomatele, substanele nmagazinate
n seva lor ajut s pstrm gradina de legume i livada curate i sntoase.
Dup ce culegem buntate de barabule i le adpostim la loc de cinste n
mruntaiele beciurilor nu vom lsa de izbelite buntate de vreji. Singura
grij va fi aceea, ca aceti vreji, lstari, s fie sntoi, neatacai de vreo
ciuperc sau vtmtori neprietenoi. i vom pune la uscat, i vom mruni i
pune la pstrare n cutii de carton sau pungi din hrtie i-i scoatem la iveal,
s-i fac treaba, n primvar. Cum procedm: 1,2 kg. de mas verde sau 600800 gr. uscat, se las la infuzat pre de 3-4 ore n 10 l de ap cldu. Apoi se
strecoar, se adaug spun de cas sau lichid i, opional , un pahar de cenu.
Stropim seara sau pe timp noros, pentru a nu provoca arsuri plantelor.
Este o arm puternic n lupta cu afidele, acarienii, molia verzei, musculiei
albe.
Pentru partea a doua, va astept maine!
Doctorul de pomi: retete impotriva finrii (coacz, agri,etc.) [2/3]
Doctorul de pomi: curse si momeli [3/3]

Un alt gradinar iscusit in experiente a mesterit o licoare cu plante aflate la

indemana cu rezultate grozave.
Am sa o las pe Brandusa sa ne spuna experienta reusita impotriva musculitei
albe si a altor lighioane nefaste din gradina:

Insecticid bio
Cum in aceasta perioada ne luptam cu diferite gaze si gazulite, o sa postez o
reteta de insecticid.
M-am confruntat cu musculita alba de sera, care a atacat guliile de nu mai
stiam cu ce sa dau. Am inceput cu macerat de urzica, apoi cu macerat de

P a g e | 13

urzica si vetrice, apoi am mai dat cu solutie de ardei iute si sapun si tot asa,
doamna musculita se inmultea fara sa fie afectata cu ceva. Vorbind cu oameni
dragi sufletului meu si care sunt interesati de tot ce e nou, m-am hotarat sa fac
un macerat din mai multe plante care sunt antiparazitare si care contin
uleiuri volatile.
Maceratul contine :
Frunze si copili de rosii: contin cantitati mari de alcaloizi si glico-alcaloizi care
au efecte antifungice si insecticide.
Busuioc : contine ulei eteric, substante tanante, saponozide triterpenice,
tanin si ulei volatil cu continut ridicat de estragol, cineol, linalol.

Cimbru: partrtea aeriana contine ulei volatil, acizi organici, flavone, ulei gras,
saruri de litiu.
Marar: contine ulei volatil in frunze in proportie de 2,5 - 4% si in fructe de 36%. Uleiul volatil este format in proportie de 40-60% din carvona. Mararul
este bogat in potasiu,sulf,sodiu,vit.A, B,C.
Nuc: frunzele de nuc contin iod si juglona.
Craite: stim deja ca sunt plante companion contin uleiuri volatile si sunt si
antiparazitare.
Din aceste plante am pus:
7-8 FRUNZE DE ROSI
150 GR DE CIMBRU
5 INFLORESCENTE DE MARAR
50 DE GRAME DE BUSUIOC
40 DE FRUNZE DE NUC
40 DE FRUNZE DE CRAITE
Le-am maruntit si le-am bagat pe toate intr-un bidon de 10 l. Am pus 6 l de apa
peste am pus dopul sticlei si am lasat sticla la soare 4 zile.
Am guliile puse in doua parcele diferite si duminica am stropit doar o parcela
si le-am pudrat cu cenusa. Luni mare mirare pe parcela nestropita se desfatau
doamnele nu aveau nici o problema dar parcela stropita era curata si guliile se
desfatau la soare. Pana in aceasta dimineata nu au aparut musculite si sper sa
nu mai apara, dar azi o sa reiau stropirea.
Daca cineva o sa-l folosesca, daca vrea si poate sa lase un feedback la aceasta
postare despre el.
P.S. Acest insecticid este si ingrasamant foliar, in cateva zile guliile si-au
dublat frunzele.:)

P a g e | 14