SECURITATEA I SNTATEA N MUNC

1.1. Definirea conceptului de sntate i securitate n munc

Securitatea, n opinia Academiei Romne, nseamn a fi la adpost de orice pericol,
protecie sau aprare, iar sntatea reprezint starea unui organism n care funcionarea
tuturor organelor se face n mod normal i regulat.
Din conjugarea acestor doi termeni, aplicai unui sistem de munc a luat natere expresia
securitate i sntate n munc, ce s-a transformat ulterior ntr-un concept amplu i
complex.
Preocuprile statelor pentru crearea unui mediu de munc sigur i sntos au crescut
odat cu intensificarea eforturilor de dezvoltare economic, social i moral i, cu
certitudine, i funcie de nivelul de civilizaie atins, respectiv de respectul pe care fiecare ar
l-a acordat drepturilor fundamentale ale omului, ntre care i cel la protecie n munc.
Uniunea European (UE) constituie organizaia cea mai activ de integrare multisectorial a
statelor semnatare ale tratatelor de constituire, n domeniile economic, social, politic, al
drepturilor ceteneti i al relaiilor externe.
Prin "Actul Unic European " din 1987 s-a convenit ca n Europa dezvoltarea politicilor
armonizate s se realizeze prin reglementri tehnice i standarde i c n domeniul sntii
i securitii n munc se impune "armonizarea reglementrilor referitoare la sntate i
securitate n munc pe baza unui nivel ridicat de protecie" (art. 100A; directivele derivate se
refer la asigurarea unui nivel ridicat de securitate al produselor), precum i stabilirea "
cerinelor minime n scopul securitii i proteciei sntii salariailor n timpul muncii" (art.
118A; directivele derivate sunt directive "sociale" i se refer la aspecte ce vizeaz
mbuntirea progresiv a condiiilor de munc).
Revizuirea Tratatului de la Roma, prin Actul Unic European i introducerea articolelor
100A i 118A a nsemnat constituirea bazei juridice specifice a pieei interne i realizrii
securitii i sntii n munc .
Directivele de securitate a produselor, derivate din art.100A, au ca obiectiv protecia
utilizatorilor fa de riscurile ce pot s apar la utilizarea produselor i stabilesc cerinele de
securitate pe care trebuie s le ndeplineasc produsele, informaiile ce trebuie s le
nsoeasc pentru libera circulaie i comercializare n UE, precum i procedurile pe care
productorul sau comerciantul trebuie s le urmeze pentru a certifica ndeplinirea condiiilor
obligatorii cerute i pentru a le putea identifica prin marcajul CE.
Astfel s-a creat baza juridic specific asigurrii securitii i sntii n munc a
lucrtorilor, sistemul legislativ instituit avnd caracter de sistem de prescripii minimale ce
las libertate statelor membre de a impune reguli mai severe dect cele legiferate prin dreptul
comunitar.
Strategia Comisiei s-a bazat pe adoptarea, la 12 iunie 1989, a Directivei Cadru 89/391/CEE,
directiv de baz a UE ce are ca obiectiv acoperirea tuturor aspectelor privind securitatea i
1

sntatea n munc i asigurarea unui nivel de protecie ridicat i egal tuturor lucrtorilor din
Statele membre.
Din aceast directiv au decurs toate directivele particulare referitoare care conin cerine
minime de securitate i sntate pentru domenii specifice.
Principiile generale de prevenire ale Directivei Cadru se refer la:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la surs;
d) adaptarea muncii la om, n special n ceea ce privete proiectarea posturilor de munc,
alegerea echipamentelor de munc, a metodelor de munc i de producie, n vederea
reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat i a diminurii efectelor acestora
asupra sntii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) nlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai
puin periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care s cuprind tehnologiile, organizarea
muncii, condiiile de munc, relaiile sociale i influena factorilor din mediul de munc;
h) adoptarea, n mod prioritar, a msurilor de protecie colectiv fa de msurile de protecie
individual;
i) furnizarea de instruciuni corespunztoare lucrtorilor.
Securitatea i sntatea n munc - ansamblul de activiti instituionalizate avnd ca scop
asigurarea celor mai bune condiii n desfurarea procesului de munc, aprarea vieii,
integritii fizice i psihice, sntii lucrtorilor i a altor persoane participante la procesul de
munc.
Obiectivul general al securitii i sntii n munc
Eliminarea tuturor accidentelor i mbolnvirilor profesionale cu ajutorul prevenirii reprezint
obiectivul general al securitii i sntii n munc. Acest obiectiv cuprinde, de asemenea,
reducerea consecinelor n cazul producerii accidentelor i/sau mbolnvirilor profesionale .
Prevenirea trebuie s cuprind toate situaiile care afecteaz sau pot afecta integritatea
sistemului de munc i continuitatea proceselor de munc.
Aciunea preventiv cuprinde ansamblul de mijloace umane, tehnice, economice i
organizatorice cu efect pozitiv n rezultatul urmtoarei ecuaii:
Pericol/Risc + mprejurri favorizante = Accident/Incident
Aplicnd acestei ecuaii principiile generale de prevenire ale Directivei Cadru, se pot
determina urmtoarele obiective de urmrit:
eliminarea pericolelor/ riscurilor sau reducerea consecinelor poteniale la surs,
eliminarea sau modificarea mprejurrilor favorizante n vederea scderii probabilitii de
producere a unui eveniment nedorit (accidente de munc, mbolnviri profesionale, incidente
periculoase etc.),
prevederea de msuri i mijloace adecvate pentru a face fa situaiilor de urgen.
2

Pentru obinerea unei eficiene ct mai mari a aciunii preventive ntr-o organizaie este
absolut necesar coordonarea adecvat a cunotinelor i informaiilor pe care le pot aduce
cele patru discipline de studiu: igiena industrial, ergonomia, psiho-sociologia muncii i
medicina muncii.
ASPECTE GENERALE PRIVIND SECURITATEA I SNTATEA N MUNC
2.1 Aplicarea legislaiei i a reglementrilor privind sanatatea i securitatea n munc
Legislaia de securitate i sntate n munc este o component a sistemului naional
de reglementri, care stabilete responsabilitile instituiilor implicate, cadrul de nfiinare i
organizare a activitii n domeniu i asigur respectarea principiilor de prevenire a
accidentelor de munc i bolilor profesionale. Caracteristica ei fundamental este aceea c
se afl ntr-un proces de armonizare cu prevederile directivelor europene n domeniu.
Constituia Romniei, afirmnd dreptul la protecie social, face referire i la msurile de
securitate i igien a muncii, iar Codul Muncii (Legea nr.53/2003) conine prevederi juridice
care, prin aplicarea lor, contribuie la aprarea vieii i sntii salariailor.
Sistemul legislativ n domeniul securitii i sntii n munc se fundamenteaz pe
prevederile Constituiei, republicat, care stipuleaz:
art. 22(1) - Dreptul la via, precum i dreptul la integritate fizic i psihic ale persoanelor
sunt garantate . .. i:
art. 41(2) - Salariaii au dreptul la protecia social a muncii. Msurile de protecie privesc
securitatea i igiena muncii, regimul de munc al femeilor i al tinerilor, instituirea unui salariu
minim pe economie, repausul sptmnal, concediul de odihn pltit, prestarea muncii n
condiii grele, precum i alte situaii specifice .
Sistemul legislativ din domeniul securitii i sntii n munc reprezint o component
a sistemului legislaiei de protecie social, prin care se urmrete asigurarea proteciei
lucrtorilor mpotriva riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional generate de
procesele de munc.
Legislaia n domeniul securitii i sntii n munc este armonizat cu legislaia european
n domeniu i este ntr-un continuu proces de transformare.
Prin transpunerea Directivei Cadru (89/391/CEE) n Legea 319/2006 au fost introduse
principiile prevenirii enunate anterior care, datorit abordrii globale a securitii i sntii
n munc, determin schimbarea atitudinii angajatorilor i lucrtorilor, prin implicarea lor n
prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale. Legea i normele metodologice de
aplicare a acesteia, definesc cadrul organizatoric al securitii i sntii n munc, precum i
atribuiile instituiilor statului privind coordonarea i controlul acestei activiti. Prevederile
Legii 319/2006 se aplic n toate sectoarele de activitate, att publice, ct i private,
angajatorilor, lucrtorilor i reprezentanilor lucrtorilor cu excepia forelor armate, poliiei i a
altor cazuri care vin n contradicie cu prevederile legii.
3

Pentru asigurarea cadrului necesar participrii i informrii lucrtorilor cu privire la aspectele

de securitate i sntate n munc, Legea nr.319/2006 prevede crearea comitetelor de
securitate i sntate n munc la nivelul unitilor economice cu peste 50 de salariai,
oblignd totodat angajatorii de a asigura condiiile de desfurare a activitii acestora.
n anul 2006 au aprut o serie de Hotrri de Guvern n care au fost transpuse
prescripiile coninute n directivele specifice care se refer la anumite activiti care ar putea
implica expunerea lucrtorilor la riscuri, ca de exemplu n sectoarele: forajsonde, prelucrarea
azbestului, antiere temporare i mobile, video-terminale etc.
Principalele reglementri care cuprind prevederi cu privire la organizarea i realizarea
securitii i sntii n munc sunt cuprinse n Anexa nr.1.
Din directivele europene transpuse n legislaia romn de securitate i sntate n munc se
menioneaz: 89/655/CEE - echipamente tehnice modificat de directiva 95/63/CEE,
89/656/CEE - echipamente individuale de protecie, 90/270/CEE - echipamente cu ecrane de
vizualizare, 90/269/CEE - manipularea manual a sarcinilor, 89/654/CEE - locuri de munc,
92/91/CEE - extracie prin forare, 92/104/CEE - extracie de minerale, 93/103/CEE - vase de
pescuit, 92/58/CEE semnalizare, 90/679/CEE - ageni biologici amendat prin 93/88/CEE,
95/30/CEE, 97/59/CEE, 97/65/CEE, 83/477/CEE azbest, 92/29/CEE - asistena medical la
bordul navelor, 92/85/CEE - protecia femeilor nsrcinate, luze sau care alpteaz,
2000/54/CE - ageni biologici, 98/24/CE - ageni chimici, 90/394/CEE - ageni cancerigeni,
91/322/CEE i 96/94/CE, 86/188/CEE - expunerea la zgomot, 78/610/CEE - expunerea la
monomerul clorurii de vinil.
Standardele de securitate a muncii reglementeaz aspectele de protecie a muncii viznd
produsele, i anume: terminologie, principii constructive, cerine, metode de msurare,
respectarea prevederilor standardelor asigurndu-se prin certificarea produselor. Conform
prevederilor legale, certificarea produselor i serviciilor reglementate prin standarde romne
obligatorii referitoare la protecia vieii, a sntii, securitatea muncii i protecia mediului
nconjurtor este obligatorie, n caz contrar fiind interzis comercializarea acestora.
2.2 Sntatea i securitatea n munca la prevenirea i stingerea incendiilor
Angajatorul are obligaia de a asigura securitatea i sntatea lucrtorilor n toate
aspectele legate de munc. n cazul n care acesta apeleaz la servicii externe, nu este
exonerat de responsabilitile sale n acest domeniu. Obligaiile lucrtorilor n domeniul
securitii i sntii n munc nu aduc atingere principiului responsabilitii angajatorului.
Stabilirea structurilor cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor
Elaborarea planului de interventie la incendii si a organizarii autoapararii impotriva incendiilor
Intocmirea, afisarea si actualizarea planurilor de depozitare pentru depozitele cu materiale
periculoase clasificate astfel potrivit legii cu mentiuni privind: proprietatile fizico-chimice,
codurile de identificare, riscurile pe care le prezinta pentru sanatate si mediu, mijloacele de
protectie recomandate, metode de prim ajutor, substante pentru stingere, neutralizare sau
decontaminare
4

Intocmirea si difuzarea documentelor specifice activitatii de aparare impotriva incendiilor

(liste, situatii, instructiuni, grafice, planuri)
Asigurarea dotarii cu afise, fise individuale de instruire necesare in procesul de instruire
Elaborarea si asigurarea implementarii tematicii orientative anuala, de instruire pe categorii
de personal;
Elaborarea graficului anual, de instruire pe categorii de personal si locuri de munca si
efectuarea instruirii;
Elaborarea de proceduri de instruire pe categorii de instructaje si categorii de personal si
efectuarea instruirii;
Elaborarea de teste sau chestionare privind verificarea cunostintelor insusite, dupa fiecare
instruire;
Efectuarea instructajelor specifice pe categorii de personal;
Consemnarea efectuarii instructajelor in fisele individuale de instructaj;
Verificarea anuala a cunostintelor insusite sau ori de cate ori este nevoie.
2.3. Aplicarea regulilor de sntate i igien individual la locul de munc.
2.3.1 Reguli de igiena individuala si colectiva
1. Reguli de igiena individuala
Regulile de igiena individuala, a caror respectare este strict necesara pastrarii
sanatatii, au fost intuite de oameni de foarte multa vreme, dar o data cu aparitia multitudinii de
medicamente si a substantelor pentru curatenia corpului, a aparut si tendinta generala de
minimalizare a masurilor de igiena.
Igiena individuala cuprinde:
a) igiena corporala;
b) igiena echipamentului;
c) igiena incaltamintei;
a) Igiena corporala
O buna igiena corporala se realizeaza in primul rand prin mentinerea curateniei pielii.
Pielea are rolul de a apara corpul de actiunile daunatoare ale frigului, caldurii, umezelii,
vantului, loviturilor etc. de asemenea, pielea nevatamata, fara rani sau zgarieturi, reprezinta o
bariera in calea patrunderii microbilor in organism. Datorita secretiei unor acide, pielea
reuseste sa distruga in mare parte microbii depusi pe suprafata ei. Pe pielea murdara se
inmultesc cu mare repeziciune microorganismele, datorita si unor produsi alcalini favorizanti,
prezenti in impuritatile de pe piele. Apa calda, la temperatura de 30-38, curata pielea de
5

impuritati, indepartand praful, transpiratia, grasimea si microbii. Mainile, prin contactul pe

care-l au zilnic cu nenumarate obiecte, pot purta pe suprafata lor multi microbi patogeni,
precum si oua de viermi intestinali. De aceea, pentru a evita imbolnavirile, trebuie sa se spele
cat mai des mainile cu apa si sapun. Parul si pielea capului vor fi spalate cu apa calda si
sapun, deoarece murdaria si praful, patrunzand intre firele de par, se amesteca cu grasimea
de pe pielea capului, favorizand inmultirea microbilor.
b) Igiena echipamentului
Imbracamintea are rolul de a mentine constanta si normala temperatura corpului si de a
proteja corpul fata de actiunile daunatoare ale frigului, vantului, umezelii, caldurii, prafului etc.
Imbracamintea igienica trebuie sa indeplineasca o serie de conditii:
- sa fie rea conducatoare de caldura;
- sa fie permeabila, pentru a asigura respiratia pielii prin porii tesaturii;
- sa fie colorata in raport cu anotimpul. In anotimpul rece se poarta haine de culoare inchisa,
deoarece acestea absorb razele solare si asigura mai multa caldura organismului. Vara,
hainele trebuie sa aiba culori deschise, deoarece absorb mai putina caldura, reflectand cea
mai mare parte din radiatiile calorice;
- sa fie adaptata dimensiunilor corpului, sa fie usoara, moale si elastica;
- sa fie curata.
c) Igiena incaltamintei
Pentru a fi igienica, incaltamintea trebuie sa se potriveasca la dimensiunile piciorului,
sa nu fie prea larga, dar nici prea stramta. Incaltamintea trebuie sa fie adaptata anotimpului si
intretinuta corespunzator. Principalele reguli de respectat in igiena incaltamintei tin de
pastrarea acesteia uscata in special, prin ungerea zilnica cu crema, dar si de remedierea la
atelierele de specialitate a oricaror probleme ce pot apare la talpa sau carambul acestora.
Daca este cazul incaltamintea se schimba.
Reguli de igiena colectiva
Igiena colectiva cuprinde atat regulile de igiena individuala dar si reguli specifice referitoare la
activitatea colectivitatilor umane.
Activitatile desfasurate in cadrul colectivitatilor presupun o serie de particularitati, astfel:
- fiecare individ este unicat, avand propriile particularitati, obisnuinte si deprinderi formate;
- lucrul in comun presupune respectarea unor norme deosebite privind cazarea, hranirea si
invatamantul;
- sunt necesare aplicarea unor masuri igienice si antiepidemice deosebite.
Principalele reguli de igiena ce trebuie respectate in cadrul unor colectivitati sunt urmatoarele:
6

a) In ceea ce priveste cazarea:

- fiecare persoana are la dispozitie pat si fiset (compartiment in cadrul unui fiset - in functie de
posibilitati), pe care este obligat sa le pastreze in bune conditii si sa le intretina zilnic;
- dormitoarele vor fi intretinute si aerisite zilnic;
- grupurile sanitare trebuie sa fie dezinfectate zilnic si sa aiba o buna aerisire si iluminare;
- spalatoarele vor fi prevazute cu lavoare si cadite pentru picioare;
- mobilierul unei camere nu poate fi mutat in alta camera/cladire fara aprobarea
administratorului cladirii;
- spatiile exterioare vor fi pastrate curate, iar caile de acces vor fi libere pentru a facilita
interventia mijloacelor de stingere a incendiilor;
- pentru fumat se amenajeaza locuri speciale, inscriptionate vizibil, prevazute cu scrumiere,
de regula in afara cladirilor.
- este interzis accesul persoanelor neautorizate la repararea defectiunilor aparute la utilitati.
Sala de clasa are in mod obisnuit forma dreptunghiulara, dar poate fi si patrata.
Ferestrele trebuie sa fie orientate spre S sau SE, iar bancile sa fie asezate perpendicular pe
peretele cu ferestre, pentru ca elevii sa primeasca lumina din partea stanga.
In scopul de a oferi cat mai bune conditii pentru munca intelectuala, sala de clasa trebuie sa
asigure un nivel corespunzator de temperatura, aer curat, lumina suficienta, liniste si
curatenie.
Temperatura aerului din clasa, in cursul perioadelor reci ale anului, este bine sa fie cuprinsa
intre 19 si 21.
c) In ceea ce priveste hranirea:
Principala incapere este sala de mese care poate fi unica sau multipla.
Pentru a beneficia de suficienta lumina naturala, se recomanda ca ferestrele sa reprezinte
minim 1/6 din suprafata incaperii respective. Pentru un loc de masa trebuie asigurat minim
1,2 mp. Inaltimea salii trebuie sa fie de cel putin 3,5 metri.
Accesul in sala de mese nu se face direct, ci prin intermediul unei sali de asteptare in care se
gasesc lavoare, sapuniere si prosoape sau uscatoare electrice).
Regulile de baza ce trebuie respectate in spatiile de servire a hranei sunt urmatoarele:
- inaintea servitului mesei, tot personalul se va spala pe maini;
- salile cu mese vor fi pastrate in permanenta curate si aerisite;
- vesela se sterilizeaza prin fierbere dupa intrebuintare, iar periodic se dezinfecteaza;
- geamurile care asigura aerisirea salilor cu mese si a spalatoarelor vor fi prevazute cu
plase impotriva patrunderii insectelor si a rozatoarelor.
7

d) In ceea ce priveste efectuarea curateniei si evacuarea resturilor menajere.

Intretinerea spatiilor se executa zilnic pe baza planificarii existente la nivelul fiecarei clase, in
timpul prevazut prin orarul scolii.
Spatiile interioare se vor intretine zilnic, prin maturare si spalare pe jos, stergerea prafului,
spalarea geamurilor, a tamplariei, a fisetelor si a celorlalte articole de pavoazare precum si
prin aerisire; In spatiile cu umezeala permanenta (W.C., spalatoare, dusuri), se va urmari
respectarea programului de aerisire dar si dezinfectarea acestora cu mijloace chimice.
Spatiile exterioare vor fi curatate permanent de resturile menajere aruncate de personal dar si
de vegetatia in exces, putreda sau uscata.
2.4 Identificarea factorilor de risc i a bolilor profesionale la locul de munc
Factorii de risc proprii executantui.
Abaterea posibila a executantului de la linia ideala pe care trebuie s-o urmeze pentru
ndeplinirea sarcinii de munca reprezinta ntotdeauna o eroare, la nivelul uneia sau a mai
multora dintre verigile de baza ale activitatii de munca, respectiv:
- erori de receptie, prelucrare si interpretare a informatiei;
- erori de decizie;
- erori de executie;
- erori de autoreglaj.
Eroarea executantului se concretizeaza ntr-un comportament inadecvat din punctul
de vedere al securitatii muncii, sub forma unei actiuni gresite sau omisiuni. Analiznd
posibilitatile de eroare ale executantului n raport cu celelalte elemente ale sistemului de
munca rezulta lista factorilor de risc proprii executantului din Fisa de evaluare a locului de
munca.
Cderea lucrtorului la acelai nivel, datorit cilor de acces alunecoase, din cauza umezelii
sau nepstrrii n condiii de curenie, ndeosebi n jurul silozurilor;
Cderea lucrtorului de la nlime atunci cnd se urc pe autovehiculele de transport
(automalaxoare, etc), benzi sau silozuri i efectueaz manevre gre ite sau bru te;
Cderea, prbuirea de materiale i obiecte de pe benzile transportoare;
Prinderea, lovirea sau strivirea de maini, utilaje n func iune, din cauza neaten iei sau
poziionrii greite a executantului fa de acestea;
Prinderea, lovirea sau strivirea de mijloace de transport a lucrtorilor;
Prinderea, lovirea sau strivirea cu obiecte i materiale transportate;
Contact cu curent electric (atingere direct a instala iei de alimentare cu curent electric, sau
indirect la prile dezizolate ori deteriorate ale benzilor).
Factorii de risc proprii sarcinii de munca
La nivelul sarcinii de munca pot aparea doua categorii de cauze potentiale de
8

accidentare sau mbolnavire profesionala:

- continut sau structura necorespunzatoare a sarcinii de munca n raport cu scopul
sistemului de munca sau cu cerintele impuse de situatiile de risc (operatii, reguli, procedee
gresite, absenta unor operatii, metode de munca necorespunzatoare);
- sub/supradimensionarea cerintelor impuse executantului, respectiv necorespunzatoare
posibilitatilor acestuia.
Analiznd aceste caracteristici rezulta lista generica a factorilor de risc proprii sarcinii de
munca (respectiv care se regasesc la nivelul sarcinii de munca), Fisa de evaluare a locului de
munca.
2.5 Aplicarea normelor de securitate i sntate la locul de munc, precum i a normelor de
prevenire i stingere a incendiilor la locul de munc.
1.Protecia capului (protecia craniului)
Cti de protecie:
-lucrri de construcii, n special activitate pe, sub sau n apropierea schelelor i locurilor de
munc la nlime, la operaii de montare i demontare a cofrajelor, de asamblare i instalare,
activitate desfurat pe schele i de demolri;
-lucrri n anuri;
-terasamente i lucrri n piatr;
-lucrri n cariere, excavri la suprafa, halde;
-lucrri n vecintatea dispozitivelor de ridicare, macaralelor i a transportoarelor;
-lucrri la instalaii de concasare fin;
-lucrri la silozuri, buncre i conducte;
2.Protecia picioarelor
nclminte de securitate cu talp antiperfora ie:
-lucrri de construcii, civile i rutiere;
-lucrri pe schele;
-lucrri de demolare;
-lucrri de construcii n beton i plci prefabricate, care presupun montarea i demontarea
cofrajelor;
-lucrri pe antiere i n spaii de depozitare;
-lucrri pe acoperiuri.
-lucrri cu furnale, instalaii de concasare fin, o elrii, laminoare, ateliere metalurgice,
forjare, matriare la cald, presri la cald i trefilare;
-lucrri n cariere i n exploatri de suprafa i halde;
nclminte de securitate cu toc sau talp ortopedic i inser ie antiperfora ie:
-lucrri pe acoperiuri.
3.Protecia ochilor sau a feei
Ochelari de protecie, viziere i ecrane faciale:
-lucrri de sudur, polizare i debitare;
9

-lucrri de gurire.
4.Protecia respiratorie
Semimti/Aparate de protecie respiratorie:
-vopsirea prin pulverizare fr ventilaie corespunztoare;
5.Protecia auzului
Antifoane:
-lucrri n locuri cu zgomot peste limita admis;
la prese de metale;
-lucrri cu dispozitive pneumatice;
-lucrri ale personalului de la sol n aeroporturi;
-lucrri de treierat;
-lucrri n industria lemnului i textil.
6.Protecia corpului, braelor i minilor
mbrcminte de protecie:
-lucrri cu acizi i soluii caustice, dezinfectani i substan e de cur are corozive;
mbrcmite de protecie greu inflamabil:
-lucrri de sudur n spaii nguste.
oruri din piele:
-lucrri de sudur;
Mnui:
-lucrri de sudur;
-manipularea de obiecte cu muchii ascuite, dar nu la utilizarea ma inilor care prezint riscul
ca mnua s fie prins;
7.mbrcminte de protecie mpotriva intemperiilor:
-lucrri n aer liber pe ploaie i vreme rece.
8.mbrcminte reflectorizant:
-lucrri n locuri n care lucrtorii trebuie s poat fi observa i la timp.
9.Centuri de securitate:
-lucrri pe schele;
-asamblarea de piese prefabricate;
lucrri pe stlpi.
Stingerea incendiilorse va face conform Planului de ac iune n situa ii de urgen , iar
evacuarea personalului n cazuri de for major (incendii, inunda ii, cutremure, etc.) se va
face pe la ieirea spre strada Constructorilor, fa de care se situeaz mai aproape. Pentru a
evita busculadele, cile de acces spre u ile de ie ire vor fi n permanen libere i curate, iar
poarta se va verifica periodic privind modul de deschidere manual atunci cnd se ntrerupe
curentul electric.
2.6 Acordrea primului ajutor n caz de accident
A. n caz de hemoragie (plgi):
10

Hemoragie este numit scurgerea sngelui din vasele sangvine la lezarea integrit ii
pereilor lor. n dependen de ce vas este afectat diferen iem hemoragia: arterial, venoas,
capilar si mixt. n caz de hemoragie extern, sngele se revars n mediul extern. n caz de
hemoragie intern se revars n cavitile organismului. Hemoragia arteriala se
caracterizeaz prin snge de culoare rou aprins, pulsativ, n ritmul btilor cardiace.
Hemoragia venoas sngele are o culoare vi inie ntunecat, se prelinge lent, fr semne
de stopare desinestttoare. In caz de hemoragie dintr-o vena magistrala este posibila
pulsatia in ritmul respiratiei. In caz de hemoragie capilara sangele se elimina egal de pe toata
suprafata plagii. Primul ajutor in caz de hemoragie depinde de caracterul ei si consta in
oprirea provizorie si transportarea sinistratului la cea mai apropiata institutie medicala. In
majoritatea cazurilor hemoragia poate fi oprita prin pansament obisnuit sau compresiv. Garoul
se aplica numai in caz de hemoragie arteriala masiva, atunci, cind prin alte metode nu este
posibila stoparea. In caz de hemoragie masiva, pentru prevenirea pierderii mari de sange,
pina la aplicarea garoului sau pansamentului este necesar de fixat artera la locurile
prestabilite ale scheletului osos, acolo unde se palpeaza bine pulsul.
B. n fracturi:
Transportarea pacientilor nu se face pina nu s-a acordat ajutorul minimal necesar:
efectuarea reanimarii cardio-respiratorii, oprirea hemoragiei, imobilizarea de transport,
bandajarea ranilor si a arsurilor, administrarea preparatelor analgetice. Transportarea
pacientilor nu se face pina nu s-a facut triajul (clasificarea) sinistratilor, pentru a stabili ordinea
cine si cind, cu ce transport va fi evacuat. Daca la transportarea pacientilor va avea loc un
haos, cineva ar putea castiga putin, iar majoritatea sinistratilor ar putea sa-si piarda viata,
neajungind pina la spital ! Ceea ce se pare a fi un lucru simplu si de o importanta mica are
din contra importanta destul de mare. n folosul pacientului este ca acordarea ajutorului, cit si
transportarea, sau imbarcarea in transport sa fie facuta de catre 3-4 sau mai multi salvatori; in
timp ce triajul trebuie sa fie facut de cit mai putine persoane 1-2 specialisti bine pregatiti in
acest domeniu. De aceasta depinde mult viata si soarta sinistratilor. Pentru transportare
trebuie folosite brancarde si scuturi (scinduri lungi) standarde, iar in caz de lipsa sau
insuficienta a lor pe brancarde improvizate. Sinistratii cei mai gravi se vor transporta pe
brancardele (scuturile) standarde, iar cei mai usori pe cele improvizate! Targile improvizate
pot fi facute din diferite mijloace: bete, scinduri, haine de iarna sau de vara, schiuri si betele
de la ele, cearsafuri mari sau alte bucati de panza, plapume, etc. In unele cazuri, la distante
scurte, la extragerea din masinile accidentate, din gropi, sinistratii pot fi transportati si pe mini
de 1 sau 2 salvatori. Schimbarea sinistratului de pe pamint pe o targa sau scut, mai ales
atunci cind se presupun (sau la sigur sunt prezente) fracturi ale coloanei vertebrale, oaselor
bazinului si a oaselor mari, se va face obligator de 4-5 salvatori (4 din ei vor schimba
pacientul iar unul va manipula cu targa sau scutul sau va coordona miscarile concomitente
ale celor 4 colegi). Este deosebit de important de a limita sau evita deplin miscarile in locul
fracturii ! Pozitia sinistratului pe targa trebuie sa fie crutatoare, sa previna aparitia
complicatiilor posibile, asfixia cu mase vomitive sau sufocarea. In unele cazuri ii vom permite
11

sinistratului sa ocupe singur pozitia confortabila pentru el. Pacientii cu traume cerebrale se
vor transporta cu capul (sau si tot corpul) pe o parte pentru a evita asfixia cu mase vomitive.
Pacientii cu traume abdominale se transporta cu fata in sus si picioarele indoite in genunchi.
Pacientii cu traume ale spatelui se transporta culcati pe o parte sau cu fata in jos cum le
este mai usor sa se afle. Pacientii cu traume ale cutiei toracice, cu pneumotorax, emfizem,
rupturi de coaste, se vor transporta in pozitie semisezinda, la spate li se pune un val mare din
haine sau alte obiecte. Pacientii cu fracturi ale coloanei vertebrale sau o oaselor bazinului se
transporta pe scut (scandura), brancarda fiind folosita doar in cazurile cind real nu poate fi
gasit nici un scut.
C. n electrocutri.
1. De intrerupt imediat accesul curentului electric catre victima !
2. Daca este posibil - de folosit in acest scop intrerupatoarele respective. Daca nu sunt
intrerupatoare in apropiere sarma de curent electric trebuie indepartata de la victima cu
orice obiect uscat nemetalic (lemn, plastic, cauciuc) sau cu orice obiect metalic, dar folosind
manusi de cauciuc pentru auto-protejare.
3. Daca suprafata electrica de contact nu este o sarma incercati sa departati victima de la
sursa de curent tragand de haina uscata sau folosind aceleasi obiecte nemetalice.
4. Nu se permite atingerea de victima sau de sursa de curent cu minile goale
5. Nu se permite apropierea de victima, fara de mijloacele necesare de auto-protectie, in caz
de ploaie, glod, zapada !
6. Daca victima este expusa unui curent electric de inalta tensiune apropierea de ea se face
cu pasi cit mai mici, tarand picioarele de pamint (este posibila electrocutarea salvatorului prin
formarea unui arc electric).
7. Daca victima se afla la inaltime se vor lua masurile necesare de a evita traumatismul in
caz de cadere.
Dupa eliberarea victimei de sub curentul electric:
1. Se verifica imediat prezenta respiratiei si a batailor inimii. In caz de necesitate se incepe
imediat reanimarea. Tipic pentru reanimarea pacientilor cu electrotraume este faptul, ca ei au
mai multe sanse de supravietuire, deoarece organismul este practic sanatos, neafectat de
boli acute. In aceste cazuri se permite prelungirea duratei de reanimare pina la 45 minute 1
ora.
2. Daca respiratia si pulsul sunt prezente se examineaza locurile de intrare si de iesire a
curentului electric (minile, picioarele, corpul) acolo pot fi prezente arsuri de diferita
adancime si suprafata. In caz de depistare a arsurilor tactica este aceeasi ca la arsurile
termice cu flacara, se aplica pansamente sterile.
3. In caz de necesitate se dau medicamente analgetice, calmante (valeriana) si cardiace
(validol).
4. Acordarea ajutorului in caz de traumare prin fulger este aceeasi ca la electrocutare. Starea
generala a victimei este mai grava, mai des are poc oprirea respiratiei si inimii.
12

Orice persoana care a suferit in urma electrotraumei, necesita internare la spital pentru
observare, indiferent de starea victimei, acceptarea sau refuzul internarii exista riscul de
oprire brusca a inimii si respiratiei peste un anumit timp dupa electrotrauma !!!
D. n arsuri.
a) n arsura cu flacr:
1. De stins urgent flacara cu apa, zapada, sau prin acoperirea cu o plapuma sau haina, fara
invelirea capului, pentru evitarea intoxicatiei cu oxid de carbon si evitarea arsurilor cailor
respiratorii.
2. Dupa posibilitate, de scos hainele arzinde sau de taiat. O metoda de a stinge hainele
arzinde este culcarea victimei pe pamint. Nu se permite stingerea flacarilor cu minile goale,
cu palmele sau alergand.
Suprafata arsa poate fi stropita timp de 15-20 minute cu apa curata, rece sau acoperirea cu
zapada, pentru micsorarea durerii si prevenirea edemelor.
3. Pe suprafetele mari de arsura se aplica o fasa sterila si urgent se interneaza.
4. Victimei i se administreaza preparate analgetice si sedative (valeriana).
5. In nici un caz nu se vor sparge bulele formate. Pe suprafetele arse nu se aplica unguente,
grasimi, uleiuri, lactate sau alte lichide, nu se presara cu soda de bucatarie sau amidon. Toate
aceste substante pot serios dauna pacientului, infecteaza rana, formeaza o pelicula densa, ce
duce la supraincalzirea locului dat si la agravarea arsurii si urmarilor ei. Nu se permite
prelucrarea arsurii cu iod, cu verde de briliant, cu permanganat de kaliu sau alte
medicamente cu coloranti. Se permite numai udarea cu apa curata si rece si aplicarea
medicamentelor destinate special pentru arsuri (de regula - aerosol). In cazuri aparte se
permite aplicarea unor servetele sterile, udate cu solutie slaba de alcool (pina la 30), care
are efect analgezic si dezinfectant.
b) n arsura cu lichide fierbini:
1. Se stropeste cu apa rece locul arsurii sau se scufunda in apa rece.
2. Haina nu se scoate in mod obisnuit. Este preferabila taierea ei. Suprafata arsurii este foarte
sensibila si usor poate fi distrusa pielea sau bulele formate.
3. Nu se aplica pe arsuri nici o substanta la intamplare, deoarece prin pielea traumata de
arsura absorbtia oricaror substante are loc cu o viteza de multe ori mai mare decit prin pielea
sanatoasa. In acest caz pot aparea alergii, intoxicatii sau alte efecte nedorite.
c) n arsura cu substane chimice:
1. Se scoate sau se taie hainele imbibate cu aceasta substanta chimica.
2. Suprafata afectata se spala bine 15-20 minute sub apa curgatoare, pina la disparitia
mirosului specific al chimicatului. Suvoiul de apa trebuie indreptat perpendicular suprafetei
arse si nu de-a lungul ei, in asa mod ca suprafata de prelingere a apei sa fie cit mai mica
posibil, pentru a evita raspandirea arsurii.
13

3. In caz de arsura cu acid sulfuric suprafata nu se spala cu apa curata, deoarece usor
duce la largirea suprafetei arse. Spalarea se face cu solutie de sapun, cu solutie de soda de
mancare (1 lingurita la 1 pahar de apa).
4. In caz de arsura cu acizi - dupa efectuarea spalaturii, pe suprafata arsurii se pot aplica
servetele udate cu solutii bazice de soda de mancare.
5. In caz de arsuri cu baze dupa spalare se aplica servetele udate cu solutii acide otet de
masa (1 la 1 cu apa), sare de lamaie sau suc natural de lamaie.
6. Solutiile neutralizante nu se aplica inainte de a face spalatura cu apa, deoarece poate avea
loc o reactie chimica puternica, ce poate duce la agravarea arsurii.
7. In caz de arsura cu var nestins, suprafata se absoarbe cu tifon uscat si nu se spala cu apa,
deoarece la contactarea apei cu varul nestins are loc o reactie chimica cu eliminarea unei
cantitati mari de energie termica, ceea ce poate duce la agravarea arsurii. Spalarea se va
face dupa eliminarea resturilor de var de pe piele. Dupa spalare se permite aplicarea unui
strat subtire de ulei vegetal.
8. La nimerirea pe piele a amestecurilor de smoala ele se curata cu un tampon imbibat cu
gaz, petrol sau benzina. In acest caz trebuie de respectat tehnica securitatii antiincendiare.
Dupa orice arsura, indiferent de adancimea si suprafata lor, sau starea pacientului, pacientul
trebuie examinat de un medic si de urmat toate prescriptiile primite !
Pentru acordarea primului ajutor se recomanda pregtirea unor lucrtori din cadrul societ ii,
care sa fie prezeni aproape n permanen la locul de munc.
2.7. Identificarea msurilor de reducere a factorilor de risc
Instruirea lucrtorilor
Angajatorul trebuie s asigure condiii pentru ca fiecare lucrtor s primeasc o
instruire suficient i adecvat n domeniul securitii i sntii n munc, n special sub
forma de informaii i instruciuni de lucru, specifice locului de munc i postului su:
a) la angajare;
b) la schimbarea locului de munc sau la transfer;
c) la introducerea unui nou echipament de munc sau a unor modificri ale echipamentului
existent;
d) la introducerea oricrei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e) la executarea unor lucrri speciale.
Instruirea trebuie s fie adaptat evoluiei riscurilor sau apariiei unor noi riscuri, periodic i
ori de cte ori este necesar.
Informarea lucrtorilor
innd seama de mrimea ntreprinderii i/sau a unitii, angajatorul trebuie s ia
msuri corespunztoare, astfel nct lucrtorii i/sau reprezentanii acestora s primeasc, n
conformitate cu prevederile legale, toate informaiile necesare privind:

14

a) riscurile pentru securitate i sntate n munc, precum i msurile i activitile de

prevenire i protecie att la nivelul ntreprinderii i/sau unitii, n general, ct i la nivelul
fiecrui post de lucru i/sau fiecrei funcii;
b) msurile luate privind desemnarea lucrtorilor cu responsabiliti de prim ajutor, de
stingere a incendiilor, de evacuare a lucrtorilor, precum i numrul acestora, instruirea i
echipamentul pus la dispoziia lor.

15