Sunteți pe pagina 1din 9

Norma conflictuala

Cuprins
1. INTRODUCERE........................................................................................................ 3
1.1 Norma conflictuala. Notiune..................................................................................... 3
1.2. Funcie................................................................................................................ 3
1.3. Structura normei conflictuale................................................................................... 4
1.4. Punctul de legtura al normei conflictuale..................................................................4
1.5. Clasificarea normelor conflictuale.............................................................................4
1.6. Metoda normei conflictuale si a normei materiale........................................................5
2. NORMA CONFLICTUALA IN MATERIE DE STARE CIVILA CASATORIA....................5
2.1. Condiiile de fond ale ncheierii cstoriei...................................................................5
2.2. Condiiile de forma ale ncheierii cstoriei.................................................................5
2.3. Efectele cstoriei.................................................................................................. 6
2.4. Conflictul mobil de legi privind efectele cstoriei........................................................6
2.5. Convenia matrimoniala.......................................................................................... 6
2.6. Nulitatea cstoriei................................................................................................ 7
2.7. Cstoria putativa................................................................................................. 7
2.8. Desfacerea cstoriei prin divor...............................................................................8
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................ 9

1. INTRODUCERE

1.1 Norma conflictuala. Notiune.


Norma conflictuala este o norma juridica specifica dreptului inter-naional privat avnd
o structura proprie. Norma conflictuala nu reglemen-teaz n mod direct un raport juridic cu
element strin, ci desemneaz norma direct aplicabil, soluionnd astfel conflictul de legi.
Norma conflictual are un caracter prealabil, indirect, fiind o norma de trimitere sau de fixare.
Prin aplicarea normei conflictuale nu se determina n mod direct si nemijlocit drepturile si
obligaiile parilor unui raport juridic cu element strin, norma conflictuala indicnd doar ce lege
se va aplica nemijlocit raportului juridic respectiv.
Normele conflictuale pot fi cuprinse n sistemul de drept al unui stat sau n conveniile
internaionale la care un stat este parte. In cazul n care normele conflictuale fac parte din dreptul
intern al unui stat, ntre normele conflictuale care reglementeaz acelai domeniu pot apare
deosebiri de la un sistem de drept la altul. In cazul n care normele conflictuale sunt cuprinse n
convenii internaionale, acestea au un caracter uniform pentru statele sem-natare ale conveniei.
Legea nr. 105/1992 - care este principala reglementare n materie conflictual din dreptul
nostru - prevede c Starea, capacitatea i relaiile de familie ale persoanei fizice sunt crmuite
de legea sa naional, afar numai dac, prin dispoziii speciale, nu se prevede altfel. Iar potrivit
art. 12, al. 1 Legea naional este legea statului a crui cetenie o are persoana n cauz. Ca
urmare, un conflict al legilor privind starea civil i capacitatea prilor unui raport juridic,
generat de faptul c una dintre pri este cetean romn iar cealalt este cetean strin, se
rezolv astfel: ceteanul romn va avea starea (starea civil) i capacitatea ce i sunt conferite de
legea romn att n cazul n care el se afl n Romnia ct i n cazul n care el se afl n
strintate; tot astfel, ceteanul strin va avea starea i capacitatea determinate de legea sa
naionale, att n cazul n care se afl la el n ar ct i n cazul n care se afl n Romnia.

1.2. Funcie
Norma conflictual are rolul de a stabili care dintre sistemele de drept in prezen este
chemat s se aplice pe parcursul existenei raportului juridic. Din momentul desemnrii legii
competente rolul normei conflictuale nceteaz.

1.3. Structura normei conflictuale


Elementele de structura ale normei conflictuale sunt continutul si legatura .
- Continutul normei conflictuale sau ipoteza acesteia este acea parte a normei care cuprinde
raporturile de drept la care se refera:
- Legatura normei conflictuale sau dispozitia acesteia cuprinde acea parte a normei prin care se
indica legea competenta sa crmuiasca raportul juridic cu element strain. Legatura dintre cele

doua elemente de structura ale normei conflictuale (continut si legatura) se realizeaza prin
intermediul punctelor de legatura.

1.4. Punctul de legtura al normei conflictuale


Elementul de legtura al normei conflictuale reprezint acel element prin intermediul
cruia se realizeaz legtura ntre un raport juridic cu ele-ment strin (coninutul normei) si legea
aplicabila acestuia (legtura normei). Prin intermediul punctului de legtura se realizeaz
localizarea unui raport juridic n cadrul unui sistem de drept. In literatura juridica romna, localizarea raportului juridic eu element de extraneitate se realizeaz n funcie de subiectele raportului
juridic, de obiect si de faptul generator, modificator sau extinctiv al raportului juridic respective.
Cele mai importante puncte de legtura admise de legea romna sunt urmtoarele:
a) Cetenia
b) Teritoriul
c) Pavilionul navei (aeronavei)
d) Voina parilor
1.5. Clasificarea normelor conflictuale
Normele conflictuale se clasifica n functie de elementele lor de struc-tura, deci dupa
continut si legatura.
- Dupa felul legaturii, normele conflictuale se clasifica n doua categorii: - norme conflictuale
unilaterale sau cu indicare directa - sunt normele care ara-ta direct cnd este aplicabila legea
forului, fara a arata si cazurile cnd este competenta legea straina. - norme conflictuale bilaterale
sau cu indicare ge-nerala sunt normele care arata n acelasi timp cazurile cnd este competenta
legea locala si cazurile cnd este competenta legea straina.
- Dupa continutul lor, normele conflictuale pot fi grupate n norme conflic-tuale referitoare la
persoane fizice sau persoane - juridice, la proprietate, la contracte, la mostenire, la actele
juridice, la faptele juridice si altele.
1.6. Metoda normei conflictuale si a normei materiale
Folosirea metodei normelor conflictuale presupune urmatoarele as-pecte:

- normele conflictuale au de regula, caracter national, fiind cuprinse n siste-mul de drept propriu
fiecarui stat. Datorita acestei situatii apar deosebiri de reglementare de la un sistem de drept la
altul.
- normele conflictuale ale forului desemneaza legea competenta sa crmuias-ca raportul juridic
cu element strain, care poate fi fie legea locala, fie legea straina cu care are legatura raportul
juridic prin elementul de extraneitate. Aplicarea metodei normelor conflictuale impune luarea n
consideratie a un-or mprejurari concrete pentru aprecierea corecta a acestei metode. - folosi-rea
metodei normelor conflictuale presupune aplicarea legii care are cea mai mare legatura cu
raportul juridic cu element.strain; fiind cea mai indicata sa reglementeze raportul juridic
respectiv; - metoda normelor conflictuale se diversifica conform cerintelor vietii sociale,
aplicndu-se n paralel cu legile de aplicatie imediata sau cu legile materiale uniforme; - folosirea
metodei normelor conflictuale duce la solutionarea conflictelor de legi n sensul ca stabileste care
dintre sistemele de drept n prezenta este indicat sa.se aplice raportului juridic respectiv.

2. NORMA CONFLICTUALA IN MATERIE DE STARE CIVILA


CASATORIA
2.1. Condiiile de fond ale ncheierii cstoriei
Condiiile de fond cerute pentru ncheierea cstoriei sunt determi-nate de legea
naional a fiecruia dintre viitorii soi. Dac una dintre legile strine astfel determinat prevede
un impediment la cstorie care, potrivit dreptului romn, este incompatibil cu libertatea de a
ncheia o cstorie, acel impediment va fi nlturat ca inaplicabil n cazul n care unul dintre
viitorii soi este cetean romn i cstoria se ncheie pe teritoriul Romniei.
2.2. Condiiile de forma ale ncheierii cstoriei
Forma ncheierii cstoriei este supus legii pe teritoriul cruia se celebreaz. Cstoria
unui cetean romn aflat n strintate poate fi ncheiat n faa autoritii locale de stat
competente ori n faa agentului di-plomatic sau funcionarului consular fie al Romniei, fie al
statului celuilalt viitor so. Cstoria care se ncheie n faa agentului diplomatic sau funcionarului consular al Romniei este supus condiiilor de form ale legii romane.

2.3. Efectele cstoriei


Relatiile personale si patrimoniale dintre soti sunt supuse legii nationale comune, iar in
cazul in care au cetatenii deosebite, sint supuse legii domici-liului lor comun.

Legea determinat potrivit art. 20 reglementeaza urmatoarele aspecte ale relatiilor dintre
soi:
- nepatrimoniale: modificarea numelui soilor la incheierea cstoriei; capacitatea de
exercitiu a femeii care se cstorete inainte de 18 ani;
- patrimoniale: regimul si efectele convietuirii matrimoniale; obligaia de intretinere intre
soi; determinarea bunurilor comune si proprii; regimul datoriilor comune ale soilor.

2.4. Conflictul mobil de legi privind efectele cstoriei


Legea nationala comuna sau legea domiciliului comun al sotilor conti-nua sa reglementeze
efectele casatoriei in cazul in care unul dintre ei isi schimba, dupa caz, cetatenia sau domiciliul.
In lipsa de cetatenie comuna sau de domiciliu comun, relatiile personale sau patrimoniale
dintre soti sint supuse legii statului pe teritoriul caruia au ori au avut resedinta comuna sau cu
care intretin in comun cele mai strinse legaturi.
Art. 21 alin.3 reglementeaza un alt conflict mobil de legi, privind con-venia
matrimoniala.Textul dispune c modificarea sau noua convenie pro-duce efecte pentru viitor nu
retroactiv, iar n privinta tertilor se va aplica le-gea anterioara.

2.5. Convenia matrimoniala


Reprezinta acordul sau ntelegerea dintre soi, facuta la inceputul cstoriei, prin care
acestia stabilesc regimul juridic aplicabil bunurilor lor.1
Contractul este supus conditiilor de forma stabilite de legea prevazuta la art. 71 alin. 1,
care se aplica in mod corespunzator.
Contractul se considera totusi valabil din punct de vedere al formei daca:
a) partile care se gasesc, la data cind l-au incheiat, in state diferite, au inde-plinit conditiile de
forma prevazute de legea unuia dintre aceste state;
- b) reprezentantul partii a indeplinit conditiile de forma ale statului unde s-a aflat in momentul
incheierii contractului.
Condiiile de fond cerute pentru incheierea conventiei matrimoniale sunt cele prevazute de
legea naional a fiecruia dintre viitorii soi.
Legea nu ofera o solutie pentru cazurile n care unul dintre viitorii soi este apatrid sau cand
amandoi sunt apatrizi, n acest caz, aplicandu-se legea care guverneaza efectele casatoriei.

Rezult c pentru reglementarea regimului i efectelor conventiei matrimoniale se aplica


n principal principiul lex voluntatis. n subsidiar, dac prtile nu au ales legea aplicabila, se
aplica legea care guverneaza efectele cstoriei.
Conform art. 21 alin.3, legea care guverneaza regimul si efectele conventiei matrimoniale
stabilete dac este posibila modificarea sau inlocuirea conventiei matrimoniale n timpul
cstoriei.
2.6. Nulitatea cstoriei
Conform art. 24 din legea 105/1992, care reglementeaza cerintele legale pentru
incheierea casatoriei se aplica nulitatii casatoriei si efectelor acestei nulitati. Nulitatea unei
casatorii incheiata in strainatate cu incalcarea conditiilor de forma poate fi admisa in Romania
numai daca sanctiunea nulitatii este prevazuta si in legea romana.
Nulitatea cstoriei pentru incalcarea conditiilor de fond ale incheierii ei se pronunta n
conformitate cu legea naional a fiecruia dintre viitorii soi;
Nulitatea cstoriei pentru neindeplinirea conditiilor de forma se pronunta n
conformitate cu una dintre urmatoarele legi: legea statului pe teritoriul cruia s-a celebrat
cstoria; legea agentului diplomatic sau consular care a instrumentat-o.
2.7. Cstoria putativa
Prin cstorie putativ vom nelege acea cstorie care, dei nul sau anulat, produce
unele efecte n raporturile dintre soi, n considerarea faptului c del puin unul dintre acetia a
fost de buncredin.1
Conform art. 23 alin. 1 Cod. fam., soul care a fost de bun-credin la ncheierea
cstoriei, declarat nul sau anulat, pstreaz, pn la data cnd hotrrea instanei
judectoreti rmne definitiv, situaia unui so dintr-o cstorie valabil. Condiiile
cumulative ale cstoriei putative sunt: buna credin a cel puin unuia dintre soi n momentul
ncheierii cstoriei; aparena juridic de cstorie.
Cstoria putativ i produce efectele n planul relaiilor personale precum i al relaiilor
patrimoniale care au luat natere prin ncheierea actului juridic desfiinat.
Potrivit cu cele stabilite prin art. 23 alin. 1 Cod.fam., soul de bun-credin la ncheierea
cstoriei desfiinate pstreaz, pn la rmnerea definitiv a hotrrii, situaia de so dintr-o
cstorie valabil ncheiat, i, completeaz art. 24 alin. 1 Cod. fam., dreptul la ntreinere al
soului de bun-credin i raporturile patrimoniale dintre fotii soi vor fi supuse reglementrilor
din materia divorului.1

2.8. Desfacerea cstoriei prin divor


Notiunea de divort nu trebuie confundata cu notiunea de separatie de fapt. Se intampla
uneori ca sotii sa traiasca un oarecare timp despartiti, imprejurare numita separatie de fapt atat in
vorbirea curenta cat si in terminologia juridica.
Relatiile personale si patrimoniale dintre soti sint supuse legii nationale comune, iar in
cazul in care au cetatenii deosebite, sint supuse legii domiciliului lor comun. Legea nationala
comuna sau legea domiciliului comun al sotilor continua sa reglementeze efectele casatoriei in
cazul in care unul dintre ei isi schimba, dupa caz, cetatenia sau domiciliul.
In lipsa de cetatenie comuna sau de domiciliu comun, relatiile personale sau patrimoniale
dintre soti sint supuse legii statului pe teritoriul caruia au ori au avut resedinta comuna sau cu
care intretin in comun cele mai strinse legaturi.
Daca legea straina, astfel determinata, nu permite divortul ori il ad-mite in conditii
deosebit de restrictive, se aplica legea romana, in cazul in care unul dintre soti este, la data cererii
de divort, cetatean roman.
O hotarare de divort pronuntata n strainatate privind un cetean romn nu va putea fi
recunoscuta n Romnia, conform art. 168 alin.2, n cazul n care nu au fost respectate normele
dreptului international public cu privire la reglementarea divortului.
1. hotarirea este rezultatul unei fraude comise in procedura urmata in strainatate;
2. hotarirea incalca ordinea publica de drept international privat roman; constituie un
asemenea temei de refuz al recunoasterii incalcarea dispozitiilor art. 151 privitoare la competenta
exclusiva a jurisdictiei romane;
3. procesul a fost solutionat intre aceleasi parti printr-o hotarire, chiar nedefinitiva, a
instantelor romane sau se afla in curs de judecare in fata acestora la data sesizarii instantei
straine.
Recunoasterea nu poate fi refuzata pentru singurul motiv ca instanta care a pronuntat
hotarirea straina a aplicat o alta lege decit cea determinata de dreptul international privat roman,
afara numai daca procesul priveste starea civila si capacitatea unui cetatean roman, iar solutia
adoptata difera de cea la care s-ar fi ajuns potrivit legii romane.

BIBLIOGRAFIE

1. I.P. Filipescu,Tratat de dreptul familei,-EdituraALL,Bucureti, 1993


2. Legea nr. 105/1992- privind reglementarea raporturilor de drept international
privat- M. Of. al Romniei, partea I Nr. 245 din 1 oct.1992.
3. Legea nr. 119/1996- cu privire la actele de stare civila,- republicata 2009-M. Of.,
Partea I, nr. 743 din 2 noiembrie 2009.
4. Codul familiei din 4 ianuarie 1954, modificat si completat.
5. Constanta Matusescu-elemente de drept international- suport de curs ap; anul II,
sem. I .
6. Surse internet.