Fora de frecare

Ganea
Danut
Clasa a IX a
F

For de frecare
Forade frecareeste componenta
tangenial la suprafaa de contact dintre
dou corpuri a forei de sprijin pe care
unul din corpuri o exercit asupra celui deal doilea.n timpul deplasrii, fora de
frecare are sens opus micrii adic
ncetinete micarea. Ea depinde de
natura i de masa corpului i apare la
alunecare i rostogolire.

 Dup natura micrii

relative a corpului
considerat, tipurile
principale de frecri
sunt:
frecarea dealunecare
frecarea de rostogolire
frecarea de pivotare
Totdeauna fora de
frecare la alunecare este
mai mare dect fora de
frecare la rostogolire.

 Frecrile care sunt generate n decursul micrii unui

sistem de puncte materiale, att cele datorate
micrii relative a unui punct material fa de altul
ct i cele datorate unor sisteme materiale
exterioare cu care sistemul considerat se afl n
interaciune, diminueazenergia mecanictotal a
acestuia.
n planul de contact dintre cele dou corpuri exist
dou fore de frecare: aciunea i reaciunea, egale
n modul i de sens opus, una acioneaz asupra unui
corp, iar cealalt asupra celuilalt corp. Chiar nainte
de a ncepe lunecarea, apar fore de frecare ntre
solide, numite fore defrecare staticsau
deaderen. n cazul lunecrii, ele se numesc fore
defrecare cineticsau de frecare lalunecare.

Legile frecarii:
Forta de frecare la alunecare nu depinde de marimea
suprafetei de contact dintre corpuri.
Forta de frecare la alunecare depinde direct proportional de
natura corpurilor aflate in contact. Marimea care ne da date
despre natura suprafetelor aflate in contact se noteaza cu
literam( miu) si poarta denumirea decoeficient de
frecare. Coeficientul de frecare e o marime fizica care nu
are unitate de masura, adica este adimensionala.
Forta de frecare la alunecare depinde direct proportional de
normala la suprafata de contact.
Miscarea unui mobil este influentata, dupa cum am vazut in
laborator, de actiunea fortelor. In randul lor se numara si
fortele de frecare ce se manifesta la deplasarea mobilului
pe o anumita suprafata. In regiunea de contact se exercita
actiuni asupra mobilului, care se opun miscarii sale. Fortele
care apar in regiunea de contact si care se opun
miscariiau fost numite forte de frecare. Prin urmare fortele
de frecare au intotdeauna un sens opus sensului deplasarii

 Datorita faptului ca fortele de frecare apar intotdeauna cand

un corp semisca, inseamna ca in practica miscarea rectilinie si
uniforma a acestuia nu se poate efectua in virtutea inertiei, ci
doar datorita unei forte de tractiune egala si de sens contrar cu
forta de frecare Ff.

Exista 3 posibilitati:
1.Daca Ff>Gtcorpul nu se misca;
2.Daca Ff= Gtare loc o miscare rectilinie uniforma;
3.Daca Ff< Gtare loc o miscare rectilinie uniforma variata,
miscare accelerata
Gt= G sin.
Ff=mGn
a ==G (sin. cos. )

APLICAII ALE FOREI DE FRECARE

APLICAII ALE FOREI DE FRECARE
Se consider un corp care alunec pe suprafaaaltui
corp.La contactul a celor dou corpuri apar ntotdeauna
dou fore:-reaciunea normal-fora de frecare .Cele dou
suprafee aflate n contact prezint asperiti pe care corpul
,dac nu reuete s le sar va rmne n repaus.
Astfel,alunecarea ntpin o for numit for de frecare
care este tangent la suprafaa de contact i opus sensului
de micare.Dac o main alunec pe osea apare fora de
frecare care
esteproporionalcuapsareanormal,maiexactcurezult
antatuturorforelor care acioneaz pe direcia normal la
direcia deplasrii i care depinde de natura suprafeelor cu
care seafl n contact.

 Fora de frecare se ntlnete peste totin natur i

tehnic.Uneori,este util,iar alteori duntoare.Pentru ca oamenii
i autovehiculele s se poat deplasa pe polei este nevoie s se
presare pe osea nisip sau rumegu.Tot datorit forelor de
frecare este posibil transmiterea micrii de rotaie prin curele
de transmisie.Pe de alt parte,datorit frecrii seproduce uzura
pieselor mobile ale
mainilor,printocireasautopirealor.nacestesituaii,sefolosesc
diferite ci de micorare a forei de frecare.Una dintre ele este
folosirea
lubrifianilor. Acetia micoreaz frecrile umplnd golurile de pe
cele dou suprafee aflate n contact i astfel reducasperitile.O
alt cale este inlocuirea alunecrii cu rostogolirea.n acest scop,se
folosesc rulmeni i roi.Studiile pentru micorarea frecrii au dus
la realizarea de vehicule ce se mic pe pern de aer.

SFARSIT!