Sunteți pe pagina 1din 1

UMANISMUL

= ampla miscare ce pune in centrul lumii omul si afirmarea libera a personalitatii sale, dupa
Evul Mediu scolastic
curent cultural aparut in Italia in sec. al XV-lea in stransa legatura cu Renasterea
maxima dezvoltare: 1450-1550
idealul uman: omul universal, personalitate armonioasa, care imbina calitati fizice si
intelectuale, are cunostinte vaste in domenii diverse
domenii: filologie, arhitectura, arte plastic, filozofie, istorie, pedagogie, medicina etc.
raspandire: in occident (mai intai in tarile catolice, unde lb de cultura era latina), apoi in est
reprezentanti: Michelangelo Buonarotti, Leonardo da Vinci, Pico della Mirandola, Giovanni
Boccaccio, Nicolo Machiavelli (Italia), Francoise Rabelaise, Michel de Montaigne (Franta),
Francis Bacon, Thomas Morus (Angia), Erasmus din Rotterdam (Tarile de Jos)
Umanismul in Tarile Romane
apare mai tarziu: sec XVI-XVII
particularitati ce tin de limba de cultura (slavona) si de formele de manifestare (afirmarea
originii latine a lb romane si a romanitatii poporului roman, recunoasterea prestigiului
Antichitatii, caracterul immanent al scrierilor istorice si didactice)
cel mai bine reprezentat a fost umanismul istoric (Nicolaus Olahus, Miron Costin, Grigore
Ureche, Constantin Cantacuzino, Dimitrie Cantemir etc)
Nicolaus Olahus: primul umanist roman, a trait in Ungaria si in Tarile de Jos; lucrarea sa
fundamentala, scrisa in lb latina (Hungaria), nu a intrat in circuitul culturii romane, dar
este prima in care se afirma originea romana a poporului si Latina a limbii + unitatea etnica
Neagoe Basarab, domnitor al Tarii Romanesti, Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul
sau Theodosie - prima capodopera romaneasca, tema fortuna labilis
Constantin Cantacuzino a patronat traducerea si editarea Bibliei de la Bucuresti (prima
traducere integrala)
Dimitrie Cantemir cel mai mare umanist roman (1674-1723)
o preocupari in filozofie, istorie, literature, muzica, matematica, geografie
o s-a format la Academia Patriarhiei Ortodoxe de la Constantinopol
o Voltaire: unea calitatile grecilor antici stiinta literelor sip e cea a armelor
o a scris in romana (Istoria ieroglifica, Cronicul vechimei a romano-moldovlahilor), latina (Descriptio Moldaviae, Istoria Imperiului Otoman) si in greaca
(parti din Divanul sau galceava inteleptului cu lumea)
o cunoscatori al lb orientale (turca, persona, araba), intemeietorul orientalisticii la noi
o Istoria ieroglifica capodopera literara, roman allegoric in care animalele si
pasarile intruchipeaza rivalitate dintre Cantemiresti si Brancoveni
o afirma originea romana si comuna a romanilor, exagereaza puritatea ( urmareste
afirmarea unei origini nobile)