Curs 4: 2015-2016 Programare Logic A

Curs 4
2015-2016
Programare Logica
1 / 33
Amintiri - Termeni (expresii)

Fie (S, ) o signatura multisortata si X o multime de variabile.
Definitie
Multimea S-sortata a termenilor cu variabile din X ,
T (X ),
este cea mai mica multime de siruri finite peste alfabetul
S
S
L = sS Xs w ,s w ,s {(, )} {, }
care verifica:
1
X T (X ),
Daca : s n , atunci T (X )s ,
Daca : s1 . . . sn s n si ti T (X )si , or. 1 i n, atunci

(t1 , . . . , tn ) T (X )s .
t T (X ) se numeste termen (expresie).
T = T ()
2 / 33
Amintiri - Inductia pe termeni

Fie P o proprietate astfel ncat:
pasul initial:
P(x) = true, or. x X ,
P() = true, or. : s.
pasul de inductie:
pt. or. : s1 . . . sn s si or. t1 T (X )s1 , . . . , tn T (X )sn ,
daca P(t1 ) = . . . = P(tn ) = true, atunci P((t1 , . . . , tn )) = true.
Atunci P(t) = true, oricare t T (X ).
3 / 33
Amintiri - Algebra termenilor

Definitie
Multimea S-sortata a termenilor T (X ) este o (S, )-algebra, numita
algebra termenilor cu variabile din X si notata tot T (X ), cu operatiile
definite astfel:
pt. or. : s din , operatia corespunzatoare este
T := T (X )s
pt. or. : s1 . . . sn s din , operatia corespunzatoare este
T : T (X )s1 ...sn T (X )s
T (t1 , . . . , tn ) := (t1 , . . . , tn )
or. t1 T (X )s1 , . . . , tn T (X )sn .
T algebra termenilor fara variabile (X = )
4 / 33
Amintiri - Algebra initiala
Definitie
I este (S, )-algebra initiala daca pentru orice (S, )-algebra B exista un
unic morfism f : I B.
Corolar
T este (S, )-algebra initiala.
5 / 33
Cuprins
1 Algebre libere
2 Congruente
6 / 33
Algebre libere
7 / 33
Algebra libera
Definitie
O (S, )-algebra A = (AS , A ) este liber generata de X daca
8 / 33
Algebra libera
Definitie
X AS , i.e. exista functia S-sortata incluziune a lui X n AS
iA : X , AS ,
8 / 33
Algebra libera
Definitie
X AS , i.e. exista functia S-sortata incluziune a lui X n AS
iA : X , AS ,
pentru orice (S, )-algebra B = (BS , B ) si orice functie S-sortata
f : X BS , exista un unic (S, )-morfism f : A B astfel ncat
iA ; f = f .
8 / 33
Proprietati
Teorema
Daca A si B sunt liber generate de X , atunci A ' B.
9 / 33
Proprietati
Teorema
Daca A si B sunt liber generate de X , atunci A ' B.
Demonstratie
Fie A = (AS , A ) si B = (BS , B ) doua (S, )-algebre liber
generate de X .
Notam cu iA : X , AS si iB : X , BS functiile S-sortate incluziune
ale lui X n AS si, respectiv, BS .
Demonstratia are patru pasi:
9 / 33
Demonstratie (cont.)
1
Deoarece A este liber generata de X , exista un unic (S, )-morfism

f : A B astfel ncat iA ; f = iB .
Similar, deoarece B este liber generata de X , exista un unic

(S, )-morfism g : B A astfel ncat iB ; g = iA .
Avem iA ; (f ; g ) = (iA ; f ); g = iB ; g = iA si iA ; 1A = iA . Cum A este

liber generata de X , morfismele f ; g si 1A sunt unice cu proprietatea
de mai sus, deci f ; g = 1A .
Avem iB ; (g ; f ) = (iB ; g ); f = iA ; f = iB s i iB ; 1B = iB . Cum B este

liber generata de X , obtinem ca g ; f = 1B .
Din egalitatile obtinute la 3 si 4, deducem ca f si g sunt izomorfisme.

10 / 33
Evaluarea termenilor n algebre

Teorema
Fie B = (BS , B ) o (S, )-algebra. Orice functie S-sortata
e : X BS
se extinde unic la un (S, )-morfism
e : T (X ) B.
e da interpretarea, evaluarea variabilelor n multimi S-sortate.
e da interpretarea, evaluarea termenilor n algebre.
11 / 33
Demonstratie.
Fie B o (S, )-algebra si e : X BS o functie S-sortata.
Demonstram ca exista un unic morfism e : T (X ) B astfel ncat
es (x) = es (x), or. x Xs .
Existenta. Definim e : T (X ) B prin inductie pe termeni:
(P(t) =
e (t) este definit).
pasul initial:
dac
a x Xs , atunci es (x) := es (x),
dac
a : s , atunci es () := B .
pasul de inductie: daca : s1 . . . sn s si

t1 T (X )s1 , . . . , tn T (X )sn astfel ncat es1 (t1 ), . . . , esn (tn )
definite, atunci es ((t1 , . . . , tn )) := B (
es1 (t1 ), . . . , esn (tn )).
Conform principiului inductiei pe termeni, e(t) este definit pentru orice
t T (X ). Evident, es (x) = es (x), or. x Xs .
Mai trebuie aratat ca e este morfism - exercitiu!
12 / 33
Demonstratie. (cont.)
Unicitatea. Fie g : T (X ) B un morfism astfel ncat gs (x) = es (x),
or. x Xs . Demonstram ca g = e prin inductie pe termeni:
(P(t) = gs (t) = es (t)).
pasul initial:
dac
a x Xs , atunci gs (x) = es (x) = es (x),
dac
a : s , atunci gs () = B = es ().
pasul de inductie: daca : s1 . . . sn s si

t1 T (X )s1 , . . . , tn T (X )sn astfel ncat
gs1 (t1 ) = es1 (t1 ), . . . , gsn (tn ) = esn (tn ), atunci
gs ((t1 , . . . , tn )) = B (gs1 (t1 ), . . . , gsn (tn )) =
B (
es1 (t1 ), . . . , esn (tn )) = es ((t1 , . . . , tn )).
Conform principiului inductiei pe termeni, gs (t) = es (t), oricare
t T (X )s , deci g = e.

13 / 33
Consecinta
Corolar
T (X ) este (S, )-algebra liber generata de X .
14 / 33
Consecinta
Corolar
O expresie este un element dintr-o algebra libera.

Pentru a evalua un termen t cu variabile din X ntr-o (S, )-algebra
B = (BS , B ), este suficient sa evaluam variabilele din X n BS , i.e.
sa definim o functie e : X BS .
14 / 33
Exemple
Exemplu
NATEXP = (S = {nat}, )
= {0 : nat, s : nat nat, + : nat nat nat, ? : nat nat nat}
X : Xnat = {x, y }
15 / 33
Exemple
Exemplu
X : Xnat = {x, y }
TNATEXP (X ): TNATEXP (X )nat = {0, x, y , s(0), s(x), s(y ), s(s(0)), . . . ,
+(0, 0), +(0, x), +(x, y ), ?(0, +(s(0), 0)), . . .}
15 / 33
Exemple
Exemplu
X : Xnat = {x, y }
+(0, 0), +(0, x), +(x, y ), ?(0, +(s(0), 0)), . . .}
NATEXP-algebra A: multimea suport Anat = Z4 si operatiile obisnuite.
15 / 33
Exemple
Exemplu
X : Xnat = {x, y }
+(0, 0), +(0, x), +(x, y ), ?(0, +(s(0), 0)), . . .}

O interpretare a termenilor din TNATEXP (X ) n A
15 / 33
Exemple
Exemplu
X : Xnat = {x, y }
+(0, 0), +(0, x), +(x, y ), ?(0, +(s(0), 0)), . . .}

definim e : X Anat , e(x) := 1, e(y ) := 3
15 / 33
Exemple
Exemplu
X : Xnat = {x, y }
+(0, 0), +(0, x), +(x, y ), ?(0, +(s(0), 0)), . . .}

Exemple de interpretari ale termenilor:
e(+(x, y )) = A+ (e(x), e(y )) = 1 + 3 = 0(mod 4)
15 / 33
Exemple
Exemplu
X : Xnat = {x, y }
+(0, 0), +(0, x), +(x, y ), ?(0, +(s(0), 0)), . . .}

Exemple de interpretari ale termenilor:
e(+(x, y )) = A+ (e(x), e(y )) = 1 + 3 = 0(mod 4)
e(?(s(x), s(s(0)))) = A? (As (e(x)), As (As (A0 ))) =
(1 + 1) ? (0 + 1 + 1) = 2 ? 2 = 0(mod 4)
15 / 33
Exemple
Exemplu
STIVA = (S = {elem, stiva}, )
= {0 : elem, empty : stiva, push : elem stiva stiva,
pop : stiva stiva, top : stiva elem}
STIVA-algebra A:
Multimea suport: Aelem := N, Astiva := N
Operatii: A0 := 0, Aempty := , Apush (n, n1 . . . nk ) := nn1 . . . nk ,
Apop () := , Apop (n) := , Apop (n1 n2 . . . nk ) := n2 . . . nk , pt k 2
Atop () := 0, Atop (n1 . . . nk ) := n1 , pt. k 1
STIVA-algebra B:
Multimea suport: Belem := {0}, Bstiva := N
Operatii: B0 := 0, Bempty := 0, Bpush (0, n) := n + 1,
Bpop (0) := 0, Bpop (n) := n 1, pt. n 1, Btop (n) := 0
16 / 33
Exemple
Exemplu (Cont.)
X : Xelem = {x, y }, Xstiva = {s}
Fie t := push(x, push(y , s)) TSTIVA (X )stiva .
O interpretare a lui t n A:
e : X A, e(x) := 5, e(y ) := 3, e(s) := 6 7
e(t) = Apush (e(x), Apush (e(y ), e(s))) = 5 3 6 7
O interpretare a lui t n B:
e : X B, e(x) := 0, e(y ) := 0, e(s) := 10
e(t) = Bpush (e(x), Bpush (e(y ), e(s))) = (10 + 1) + 1 = 12
17 / 33
Proprietati
Propozitie
Fie h : A B un (S, )-morfism surjectiv si X o multime de variabile.
Pentru orice (S, )-morfism f : T (X ) B, exista un (S, )-morfism
g : T (X ) A astfel ncat g ; h = f .
h
A
B
g
f
T (X )
18 / 33
Demonstratie.
Fie f : T (X ) B un morfism.
Cum h este surjectiv, pt. or. x Xs , exista a As astfel ncat
hs (a) = fs (x).
Pentru orice s S si x Xs , alegem a As astfel ncat
hs (a) = fs (x) si definim es (x) := a.
Deci e : X A.
Consideram e : T (X ) A extensia unica a lui e : X A.
Cum T (X ) este algebra libera si (
e ; h)s (x) = fs (x), or. x Xs ,
obtinem ca e; h = f .
Luam g := e.
19 / 33
Proprietati
Notatie. Daca f : A B este un (S, )-morfism si X AS , atunci
f X este restrictia lui f la X , i.e. (f X )s (x) = fs (x), or. x Xs .
20 / 33
Proprietati
Notatie. Daca f : A B este un (S, )-morfism si X AS , atunci
f X este restrictia lui f la X , i.e. (f X )s (x) = fs (x), or. x Xs .
Propozitie
Fie B o (S, )-algebra si X o multime de variabile. Daca f : T (X ) B
si g : T (X ) B sunt morfisme, atunci
g = f g X = f X .
Demonstratie.
Exercitiu! Se demonstreaza ca g = f prin inductie pe termeni:
(P(t) = gs (t) = fs (t)).
20 / 33
Proprietati
Propozitie
Daca X ' Y , atunci T (X ) ' T (Y ).
Demonstratie.
Exercitiu! A se vedea demonstratia pentru:
doua algebre liber generate de X sunt izomorfe.
21 / 33
Concluzii
Fie (S, ) o signatura multisortata si X multime de variabile.

T este (S, )-algebra initiala.
T este liber generata de .
22 / 33
Congruente
23 / 33
Congruente
Fie (S, ) o signatura multisortata si A = (AS , A ) o (S, )-algebra.
Definitie
O relatie S-sortata = {s }sS AS AS este o congruenta daca:
s As As este echivalenta, or. s S:
reflexiv
a
simetric
a
tranzitiv
a
este compatibila cu operatiile:

pt. or. : s1 . . . sn s si or. ai , bi Asi , i = 1, . . . , n
ai si bi , or. i = 1, . . . , n A (a1 , . . . , an ) s A (b1 , . . . , bn )
24 / 33
Exemplu
Exemplu
NAT = (S, )
S = {nat}
= {0 : nat, succ : nat nat}
NAT -algebra A
Multimea suport: Anat := N
Operatii: A0 := 0, Asucc (x) := x + 1
n1 nat n2 2|(n1 n2 ) este congruenta (congruenta modulo 2):
nat este echivalenta
daca n1 nat n2 , atunci Asucc (n1 ) nat Asucc (n2 )
25 / 33
Algebra cat
Fie A o (S, )-algebra si o congruenta pe A.
Definim:
[a]s := {a0 As | a s a0 } (clasa de echivalenta a lui a)
26 / 33
Algebra cat
Definim:
As /s := {[a]s | a As }, or. s S
26 / 33
Algebra cat
Definim:
As /s := {[a]s | a As }, or. s S
A/ := {As /s } devine (S, )-algebra, notata A/ , cu operatiile:
26 / 33
Algebra cat
Definim:
As /s := {[a]s | a As }, or. s S
(A/ ) := [A ]s , or. : s,
26 / 33
Algebra cat
Definim:
As /s := {[a]s | a As }, or. s S
(A/ ) := [A ]s , or. : s,
(A/ ) ([a1 ]s1 , . . . , [an ]sn ) := [A (a1 , . . . , an )]s , or.
: s1 . . . sn s si a1 As1 , . . . , an Asn .
26 / 33
Algebra cat
Definim:
As /s := {[a]s | a As }, or. s S
(A/ ) := [A ]s , or. : s,
(A/ ) ([a1 ]s1 , . . . , [an ]sn ) := [A (a1 , . . . , an )]s , or.
: s1 . . . sn s si a1 As1 , . . . , an Asn .
A/ se numeste algebra cat a lui A prin congruenta .
26 / 33
Algebra cat
Definim:
As /s := {[a]s | a As }, or. s S
(A/ ) := [A ]s , or. : s,
(A/ ) ([a1 ]s1 , . . . , [an ]sn ) := [A (a1 , . . . , an )]s , or.
: s1 . . . sn s si a1 As1 , . . . , an Asn .
A/ se numeste algebra cat a lui A prin congruenta .

[] : A A/ , a 7 [a]s , or. a As , este morfism surjectiv.
[a]s = [b]s a s b (a, b) s
26 / 33
Exemple
Exemplu
STIVA: S = {elem, stiva}, = {0 : elem, empty : stiva,
push : elem stiva stiva, pop : stiva stiva, top : stiva elem}
STIVA-algebra A:
Aelem := N, Astiva := N
Operatii: A0 := 0, Aempty := , Apush (n, n1 . . . nk ) := nn1 . . . nk ,
Apop () := , Apop (n) := , Apop (n1 n2 . . . nk ) := n2 . . . nk , pt k 2
Atop () := 0, Atop (n1 . . . nk ) := n1 , pt. k 1
= {elem , stiva } congruenta pe A:

elem := N N
stiva := {(w , w 0 ) | w , w 0 N , |w | = |w 0 |}
A/ ' B, unde STIVA-algebra B:
Belem := {0}, Bstiva := N
Operatii: B0 := 0, Bempty := 0, Bpush (0, n) := n + 1,
Bpop (0) := 0, Bpop (n) := n 1, pt. n 1, Btop (n) := 0
27 / 33
Nucleul unui morfism

Fie f : A B un morfism de (S, )-algebre.
Nucleul lui f este Ker (f ) = {Ker (fs )}sS , unde
Ker (fs ) := {(a, a0 ) As As | fs (a) = fs (a0 )}, or. s S.
Propozitie
1
Ker (f ) este o congruenta pe A.
Daca este o congruenta pe A, atunci Ker ([] ) =.
Demonstratie.
Exercitiu!
28 / 33
Proprietatea de universalitate
Teorema (Proprietatea de universalitate a algebrei cat)

Pentru orice (S, )-algebra B si pentru orice morfism h : A B a..
Ker (h), exista un unic morfism h : A/ B a.. [] ; h = h.
A
h
[]
A/
h
B
29 / 33
Demonstratie
Fie B o (S, )-algebra si h : A B un morfism a.. Ker (h).
Existenta: Definim hs ([a]s ) := hs (a), pentru orice a As .
h este bine definit: Tb. s
a ar
at
am [a1 ]s = [a2 ]s hs (a1 ) = hs (a2 ).
Presupunem c
a [a1 ]s = [a2 ]s . Atunci (a1 , a2 ) s Ker (h), deci
hs (a1 ) = hs (a2 ).
h este morfism:
dac
a : s , atunci hs ((A/ ) ) = hs ([A ]s ) = hs (A ) = B .
dac
a : s1 . . . sn s si a1 As1 , . . . , an Asn , atunci
hs ((A/ ) ([a1 ]s1 , . . . , [an ]sn ))
hs ([A (a1 , . . . , an )]s )
hs (A (a1 , . . . , an ))
B (hs1 (a1 ), . . . , hsn (an ))
B (hs1 ([a1 ]s1 ), . . . , hsn ([an ]sn )).
Unicitatea: Fie g : A/ B a.. [] ; g = h. Atunci

gs ([a]s ) = hs (a) = hs ([a]s ), or. a As .

30 / 33
Consecinte
Propozitie (?)
Fie K o clasa de (S, )-algebre. Daca
T
K := {Ker (h) | h : T B K morfism},
atunci urmatoarele proprietati sunt adevarate:
1
K este congruenta pe T ,
pt. or. B K, exista un unic morfism h : T /K B.
31 / 33
Demonstratie
1
Rezulta din faptul ca intersectia unei familii arbitrare de congruente

este congruenta (exercitiu!).
Fie B K si h : T B unicul morfism.

Existenta: Deoarece K Ker (h), din Proprietatea de universalitate
a algebrei c
at exist
a un unic morfism h : T /K B astfel nc
at
[]K ; h = h.
Unicitatea: Fie g : T /K B un morfism. Atunci
[]K ; g : T B morfism. Deci []K ; g = h. Morfismul g verific
a
proprietatea care l defineste n mod unic pe h, deci g = h.
32 / 33
Pe saptamana viitoare!
33 / 33

Curs 4: 2015-2016 Programare Logic A

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 4: 2015-2016 Programare Logic A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 4

Amintiri - Termeni (expresii)

Daca : s1 . . . sn s n si ti T (X )si , or. 1 i n, atunci

Amintiri - Inductia pe termeni

Fie (S, ) o signatura multisortata si X o multime de variabile.

Amintiri - Algebra termenilor

Amintiri - Algebra initiala

Deoarece A este liber generata de X , exista un unic (S, )-morfism

Similar, deoarece B este liber generata de X , exista un unic

Avem iA ; (f ; g ) = (iA ; f ); g = iB ; g = iA si iA ; 1A = iA . Cum A este

Avem iB ; (g ; f ) = (iB ; g ); f = iA ; f = iB s i iB ; 1B = iB . Cum B este

Din egalitatile obtinute la 3 si 4, deducem ca f si g sunt izomorfisme.

Evaluarea termenilor n algebre

pasul de inductie: daca : s1 . . . sn s si

pasul de inductie: daca : s1 . . . sn s si

O expresie este un element dintr-o algebra libera.

NATEXP-algebra A: multimea suport Anat = Z4 si operatiile obisnuite.

NATEXP-algebra A: multimea suport Anat = Z4 si operatiile obisnuite.

NATEXP-algebra A: multimea suport Anat = Z4 si operatiile obisnuite.

NATEXP-algebra A: multimea suport Anat = Z4 si operatiile obisnuite.

NATEXP-algebra A: multimea suport Anat = Z4 si operatiile obisnuite.

Fie (S, ) o signatura multisortata si X multime de variabile.

Fie (S, ) o signatura multisortata si A = (AS , A ) o (S, )-algebra.

este compatibila cu operatiile:

A/ se numeste algebra cat a lui A prin congruenta .

A/ se numeste algebra cat a lui A prin congruenta .

= {elem , stiva } congruenta pe A:

Nucleul unui morfism

Ker (f ) este o congruenta pe A.

Daca este o congruenta pe A, atunci Ker ([] ) =.

Teorema (Proprietatea de universalitate a algebrei cat)

hs ([A (a1 , . . . , an )]s )

B (hs1 (a1 ), . . . , hsn (an ))

B (hs1 ([a1 ]s1 ), . . . , hsn ([an ]sn )).

Unicitatea: Fie g : A/ B a.. [] ; g = h. Atunci

pt. or. B K, exista un unic morfism h : T /K B.

Rezulta din faptul ca intersectia unei familii arbitrare de congruente

Fie B K si h : T B unicul morfism.

S-ar putea să vă placă și