IMPACTUL CELUI DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

ASUPRA PSIHOLOGIEI

REFERAT la disciplina universitar Istoria Psihologiei

Autor: Anca Dragan, anul I Psihologie LR, IDD

Sesiunea: Vara 2016

Al doilea razboi mondial , un conflict militar global , vieti pierdute si pagube materiale , a fost cel
mai devastator razboi in istoria omenirii . A inceput in 1939 ca un conflict European intre
Germania si alianta Anglia-Franta-Polonia dar pana la urma a inclus toate statele lumii. S-a sfarsit
in anul 1945 , lasand o noua lume in ordinea marilor puteri SUA si URSS . Mai mult ca si alte
razboaie , al doilea razboi mondial a implicat aproape toate natiunile lumii si toate resursele
economice
Acest razboi a durat 2174 de zile, a costat 1,5 trilioane de dolari si a ucis peste 50.000.000 de
oameni. Asta inseamna cel putin 23.000 de morti in fiecare zi sau mai mult de sase oameni morti
in fiecare minut pe parcursul a sase ani ce pareau o eternitate. In cimitire din intreaga lume putem
citi pe pietre funerare: Fie ca lumina de care nu ai avut parte in timpul vietii s-o gasesti in raiul
odihnitor al lui Dumnezeu, Cu dragoste in amintirea fiului nostru. Vei fi vesnic in gandurile
noastre. Mama, Joyce si Dennis sau Amintiri frumoase, un sot si un tata minunat care merita
dragostea noastra eterna. Sotia si fetita Rita. Daca inmultim aceste tragedii cu 50.000.000 putem
intelege intreaga dimensiune personala a acestui complex cataclism global care a fost al Doilea
Razboi Mondial.
Comparat cu alte razboaie anterioare, acesta a fost diferit deoarece a utilizat echipamente militare
si arme mult mai complexe, cee ace inseamna ca soldatii din toate armatele au fost supusi unor
riscuri mult mai mari. In plus, soldatii au fost impartiti in grupuri mici si astfel au avut parte de
interactiuni sociale scazute. Acest razboi a avut un effect devastator asupra soldatilor cu toate ca
s-au folosit metode psihologice de triere a celor ce erau acceptati in armata. Per ansamblu, 25%
din victime au avut traume psihice in urma razboiului iar procentul creste la 50% pentru soldatii
ce erau luptau pentru timp indelungat. America s-a transformat intr-o societate interesata de
psihologie abia dupa cel de-al doilea razboi mondial, deoarece a mutat tratamentul bolilor
mentale din spitale si azile si a dat acces oamenilor de rand la terapie psihologica.
Daca inainte de al doilea razboi mondial, Europa a fost centrul pentru studiu in domeniul
psihologiei, dupa izbucnirea acestuia mediul a devenit ostil pentru practicanti si teoreticieni, iar
acestia au emigrat si cerut azil in Statele Unite. Schimbarea pe care a adus-o acest razboi s-a
observant in metodele applicate in tratamentul psihologic cat si in cresterea fondurilor folosite de
stat penttru studiile sociale. Extinderea psihologiei a dus la schimbarea perceptiei societatii
americane asupra acestui domeniu.

Dupa ce a inceput al Doilea Razboi Mondial in 1939, armata a cerut ajutorul psihologilor. Cand
soldatii au inceput sa se intoarca de pe campul de lupta, psihologii au observat un tip de trauma
numita shell shock (psihoz traumatic) ce a fost definita ulterior ca tulburare post traumatica
si au ajuns la concluzia ca trebuia tratata cat mai curand posibil. Deoarece medicii, inclusive
psihiatrii erau ocupati cu tratarea traumelor fizice, s-a cerut ajutorul psihologilor pentru a ajuta la
tratarea traumei mentionata mai sus. In acelasi timp, femeile psihologi (neparticipand la razboi)
au format Consiliul National al Femeilor Psiholog cu scopul de a ajuta comunitatile sa treaca
peste traumele provocate de razboi si de a oferi sprijin mamelor in cresterea copiilor.
Dupa razboi, asociatia veteranilor din SUA a facut investitii enorme in stabilirea unor programe
ce permiteau scolarizarea psihologilor clinici la nivel de doctorat pentru a trata mii de veterani de
razboi ce aveau nevoie de ajutor. Daca in 1946 SUA nu avea nici un program de doctorat pentru
psihologie clinica, in 1950 jumatate din toate doctoratele acordate in psihologie au fost pentru
psihologie clinica.
Psihologii au facut stiinta relevanta pentru nevoile nationale, si au creat un grup central de
coordonare - Comitetul de urgenta in psihologie pentru Consiliului National de Cercetare - pentru
a supraveghea eforturile de mobilizare. Razboiul a provocat o schimbare radicala la locul de
munca in randul psihologilor. Aproximativ o jumatate din cei 4000 de profesionisti au fost
angajati direct de guvernul federal in serviciile militare, in agentiile civile, sau pentru de
contracte de cercetare. Un numar suplimentar de specialisti si-au indreptat studiile si cercetarile
catre problemele datorate razboiului.
In 1947, armata Americana a publicat un documentar numit Shades of Grey, un rezumat al
experientei in cee ace priveste preventia si tratarea cazurilor neuropsihologice din cel de-al doilea
razboi mondial, cum ar fi stari de anxietate, nevroze obsesiv compulsive, disfunctii
psihosomatice, reactii depressive severe si psihoze paranoide. Acest documentar prezinta o parere
generala, aceea ca nimeni nu e imun la boli mentale iar factorii de mediu au o importanta ridicata
in dezvoltarea problemelor psihice.

Al doilea razboi mondial a adus schimbari majore in psihologia clinica nu doar in SUA dar si pe
plan international. S-a adaugat psihoterapia in lista subiectelor de studiu in cadru pishologiei,
avand la baza modelul om de stiinta practicant din 1947, cunoscut azi sub numele de modelul
Boulder. In Anglia, psihologia clinica s-a dezvoltat simiar cu cea din SUA dupa al doilea razboi
mondial, avand calificari, standarde exacte si salarii gestionate de Societatea engleza de
psihologie.
Al doilea razboi mondial imparte istoria psihologiei americane in doua epoci majore. Inainte de
inceperea razboiului, psihologia a fost in mare masura o disciplina academica, patrunsa de o
ideologie a stiintei experimentale naturale. Dupa incheierea razboiului, psihologia a devenit din
ce in ce mai mult o profesie de consultanta care ofera servicii practice pentru o varietate de
clienti, inclusiv intreprinderi comerciale, agentii guvernamentale si cetateni privati. Al doilea
razboi mondial a actionat ca un catalizator pentru profesionalizarea psihologiei aplicate,
modificand in mod fundamental relatia dintre stiinta si practica in disciplina.