Sunteți pe pagina 1din 84

MARKETING ELECTRONIC

Structura cursului

1. Marketingul electronic – concept, dezvoltare şi implementare

1.1. Contextul dezvoltării activităţilor de marketing electronic

1.2. Conceptul de marketing electronic

1.3. Adaptarea activității de marketing

1.4. Internetul mediu de marketing

1.4.1 Componentele micromediului de marketing online

1.4.2 Componentele macromediului de marketing online

2. Instrumente de marketing electronic utilizate la nivelul organizaţiei

2.1. Site-rile web – mijloc de comunicare şi promovare a organizaţiei

2.2. Publicitatea online

2.3. E-mail marketing

2.4. Reţele sociale online

2.5. Blog marketing

2.6. Search marketing

3. Politica de marketing în mediul online

3.1. Strategia de marketing online

3.2. Politica de produs în mediul online

3.3. Politica de preţ pe Internet

3.4. Politica de distribuţie în mediu online

3.5. Politica de promovare prin Internet

3.5.1. Comunicarea de marketing în contextul Internetului

3.5.2. Publicitatea online

3.5.3. Promovarea vânzărilor pe Internet

3.5.4. Relaţii publice prin Internet

4.

Campania de marketing electronic

4.1. Importanta planificarii activităţilor de marketing electronic

4.2. Etapele realizării unei campanii de marketing online

4.2.1. Identificarea segmentelor de consumatori/utilizatori vizate

4.2.2. Stabilirea obiectivelor campaniei online

4.2.3. Conceperea mesajului

4.2.4. Alegerea canalelor de comunicare online

4.2.5. Stabilirea mixului de promovare şi a strategiilor de comunicare

4.2.6. Stabilirea bugetului campaniei de comunicare online

4.2.7. Evaluarea rezultatelor campaniei de comunicare online

Bibliografie

CAPITOLUL I. Marketingul electronic – concept, dezvoltare şi implementare

1.1. Contextul dezvoltării activităţilor de marketing electronic

Philip Kotler spunea că viitorul nu este înaintea noastră; viitorul deja s-a întâmplat; din păcate, este inegal distribuit între firme, sectoare economice şi naţiuni. Răspunsurile pe care le căutăm cu privire la viitorul organizaţiei noastre se află în prezent. Cunoaşterea realităţii prezente se poate transforma în cunoaşterea realităţilor viitoare. Nu mai există bariere în calea informaţiei. Într-o economie globalizată totul circulă sau are posibilitatea să facă acest lucru cu rapiditate. Revoluţia digitală a impus noi abordări ale pieţei din partea organizaţiilor economice. Concurenţa sa tranformat într- una acerbă iar consumatorul, metamorfozat într-unul atotştiutor, nu are decât să ştige din aceste e-evoluţii. 1 Se estimează că omenirea a creat atât de multă informaţie în ultimii 30 de ani cât înaintaşii noştrii în 3000 de ani. Internetul face ca informaţia să fie disponibilă instantaneu pentru oricine, oricând. Diferenţa este modul în care este receptată şi valorificată. Internetul ne transformă viaţa de la o zi la alta, modificând felul în care acţionăm în viaţa personală şi afaceri. Dacă în magazinul virtual pe care îl vizitaţi nu vă convine preţul sau caracteristicile pe care le are produsul sau poate modul în care vă sunt prezentate produsele, nu aveţi decât să tastaţi numele produsului pe unul dintre motoarele de căutare şi în câteva momente să puteţi descoperii şi accesa numeroase alte adrese care să vă aducă ceea ce doriţi. Clearly the Internet has changed and continues to change the way we do business, spunea Scott F. Geld, Director de Marketing pentru MarketingBlaster.com.

Cuvântul “Internet” este prescurtarea termenului englezesc “internetworked” şi s- a încetăţenit în multe limbi sub denumirea de Internet, Net sau, pur şi simplu, “reţea”. El desemnează faptul că multe reţele eterogene din întreaga lume sunt interconectate, cuprinzând întreaga suprafaţă a pământului.

În prezent, Internetul reprezintă suportul pentru două mari categorii de servicii:

transmisii de date şi servicii web.

1. Transmisiile de date sunt pachete de date transmise între două sau mai multe calculatoare. Aici sunt incluse servicii cum ar fi: accesarea de site-uri web pentru informaţii, comerţ electronic, “streaming” radio si TV, telefonie, e-mail şi FTP.

2. Serviciile web pot fi structurate în două mari categorii: creare de site-uri web şi găzduire de site-uri web. Un site web poate fi găzduit pe un server specializat de găzduire sau pe serverul firmei.

1 Negricea Iliuţă Costel, The challenges of the World Economy Cohesion Factor-The INTERNET: world reorganization, vulnerabilities, discrepancies and power discernment, Romanian Economic and Business Review, Vol. 1, Nr. 1, Editura Pro Universitaria, Bucureşti 2006, pg.59

Avantajele generate de folosirea Internetului

Interactivitatea. Cea mai valoroasă caracteristică a reţelei pentru un om de marketing este interacţiunea directă cu clientul.

Instantaneitatea. Caracterul nonlinear şi viteza mare de transfer a informaţiei îl transformă în cel mai rapid mediu de comunicare în masă.

Măsurabilitatea. Internetul este folositor pentru crearea unei baze de date cu informaţii referitoare la consumatori.

Globalizare. Prin construcţie Internetul este global, facilitând în mod considerabil comunicaţiile internaţionale cu consumatori şi furnizori.

Infomativ. Cel mai important motiv al folosirii Internetului este obţinerea şi schimbul de informaţii.

Caracterul multimedia. Oferirea de informaţii sub formă de text scris, sunet, imagini statice sau în mişcare, baze de date contabile online, programe executabile etc.

Ubiscuitatea (eliminarea barierelor de timp şi spaţiu)

Accesibilitatea. Posibilitatea de a alege produsul dorit cât mai facil.

Creşterea generează creştere. Cu cât numărul de utilizatori creşte cu atât devine mai interesant pentru firme şi populaţie.

Obţinerea unui feed-back rapid. Prin stabilirea unui dialog între companie şi clienţii existenţi sau potenţiali, marketingul desfăşurat poate creşte fidelitatea.

Costuri reduse. Web-ul este un mediu ieftin de comunicare.

Adresabilitatea. Permite personalizarea activităţilor în funcţie de fiecare client.

Slăbiciunile reţelei globale - Internet

Transformarea ireversibilă a vieţii utilizatorului, depersonalizarea comunicării, izolare, sedentarism ş.a

Lipsa securităţii, continuă să fie unul dintre principalele bariere în calea încrederii utilizatorilor.

Accentuarea unor decalaje între regiunile sărace şi cele prospere.

Apariţia unui fenomen de rezistenţă la schimbare, datorită neîncrederii manifestate noilor tehnologii.

Uşurinţa încălcării drepturilor utilizatorului, prin „scurgeri de informaţii”.

Amalgamul informaţional poate crea probleme utilizatorului.

Unei serii de practici de activităţi de concurenţă neloaială îi cad pradă chiar utilizatorii: specificaţii tehnice şi de preţ insuficiente pentru a evita informarea competiţiei.

Ritmul rapid al schimbărilor solicită o mare capacitate de adaptare atât a utilizatorului individual cât şi a specialistului de marketing.

Agresivitatea, rasismul, pornografia, vulgaritatea, minciuna, sunt greu de stopat în mediul virtual, oprirea lor însemnând cenzură şi contravenind regulilor de bază ale reţelei.

Dincolo de unele neajunsurile ale adoptării Internetului şi ale noilor tehnologii în general, utilizatorul individual sau organizaţional poate observa cu uşurinţă că gestionarea corespunzătoare a acestor instrumente poate reprezenta un avantaj concurenţial facil indiferent de activitatea întreprinsă sau de domeniul de activitate. Renumitul profesor Michael Porter spunea că odată cu Internetul, a apărut un nou mod de a conduce afacerile, dar asta nu a schimbat cu nimic legile fundamentale ale afacerilor, ceea ce a apărut odată cu folosirea lui fiind posibilitatea obţinerii unui avantaj competitiv. 2 Odată cu apariţia noilor forme de manifestare a activităţilor de piaţă sub influenţa noilor tehnologii, şi-au făcut apariţia noi concepte care să oglindească aceste evoluţii. Principalele concepte rezultate în urma acestor evoluţii sunt: e-business (afacere electronică), e-government (guvernare electronică), e-commerce (comerţ electronic), e- marketing (marketing electronic) şi alţi termeni derivaţi. Cea mai mare parte a acestor termeni se formează prin alăturarea prefixului „e” la diferite concepte deja cunoscute. Particula „e” provine de la cuvântul electronic ceea ce ne orientează spre ideea că termenii astfel formaţi acoperă mediile electronice de comunicare, telefon, modem, fax şi CD-ROM. Cu toate acestea există numeroşi specialişti care realizează o legătură directă cu folosirea exclusivă a Internetului ca mediu de comunicare.

Afacerea electronică (e-business) Reprezintă orice activitate de comunicare sau tranzacţionare prin intermediul unei platforme electronice între diferitele componente ale vieţii economice dar şi sociale. Termenul de „e-business” a fost introdus în anul 1997, de Lou Gerstner, CEO la IBM. Principalele aplicaţii ale e-business se referă la sistemul de management intern al organizaţiei (managementul relaţiilor cu clienţii, planificarea resurselor interne, managementul resurselor umane ş.a.), comunicaţiile organizaţiei (e-mail, conferinţe online, VoIP ş.a.) şi comerţul electronic (vânzări prin Internet, managementul lanţului ofertei ş.a.). În timp, odată cu atingerea unui volum din ce în ce mai mare de activităţi în spaţiul cibernetic, probabil particula „e” va dispărea, afacerile electronice fiind atât de răspândite încât vor deveni pur şi simplu afaceri.

Comerţul electronic (e-commerce) Comerţul electronic poate fi definit ca fiind cumpărarea şi vânzarea de produse sau servicii prin intermediul unor sisteme electronice. Reprezintă acea componentă a e- business care cuprinde totalitatea tranzacţiilor online. Dezvoltarea Internetului a determinat creşterea spectaculoasă a tranzacţiilor comerciale online, şi dezvoltarea unor concepte cum ar fi:

vânzător online (e-tailer) - vânzător cu amănuntul care foloseşte Internetul pentru a comercializa produce sau servicii [vânzare online (e-tailing) - vânzare cu amănuntul realizată prin intermediul Internetului utilizând software ce automatizează procesul];

2 Michael E. Porter, Strategy and the Internet, Harvard Business Review, Nr. 3, Vol. 79 , Martie 2001

cumpărături online (online shopping) procesul de achiziţie de bunuri şi/sau servicii prin intermediul Internetului. Cumpărăturile online se realizează în magazine online (online store, online shop, internet shop, e-store, e-shops, web shop ).

servicii bancare online (online banking, internet banking ) - derularea de tranzacţii, plăţi şi alte servicii prin intermediul Internetului de către o bancă sau altă instituţie financiară.

Managementul lanţului ofertei (Supply Chain Management - SCM) - procesul de planificare, implementare şi control al operaţiilor de furnizare de bunuri şi/sau servicii într-un mod cât mai eficient. Acest concept implică alături de eficientizarea lanţurilor ofertei (producerea şi vânzarea acelor bunuri şi servicii de care este nevoie, când trebuie, acolo unde trebuie, cu costuri cât mai mici) şi mulţumirea clientului dar şi a partenerilor, furnizorilor din cadrul lanţului ofertei.

Se mai pot aminti: licitaţiile electronice (e-auction) şi achiziţiile electronice (e-procurement) şi nu în ultimul rând folosirea termenului de marketing electronic (e-marketing) despre care vom discuta în subcapitolul următor.

Relaţiile online pot îmbrăca mai multe forme, ce se pot contura ca domenii de activitate distincte:

B2B (Business-to-Business) - reprezintă realizarea de tranzacţii electronice între companii, şi este una dintre cele mai importante forme a comerţului electronic.

B2C (Business-to-Consumer) - descrie activităţile e-comerciale destinate consumatorului individual.

B2E (Business-to-Employee) - folosirea unui sistem intranet pentru oferirea spre tranzacţionare de bunuri şi/sau servicii către personalul angajat al firmei.

B2G (Business-to-Government) - definesc tranzacţiile realizate între organizaţii şi sectorul public (guvern, administraţie locală).

C2C (Consumer-to-Consumer) - implică efectuarea de tranzacţii între consumatori. Poate fi întâlnită şi sub denumirea de peer-to-peer (P2P) şi nu implică în mod automat o tranzacţie, putându-se manifesta şi sub forma unor schimburi (sharing) de informaţii, fişiere etc.

C2B (Consumer-to-Business) - reprezintă modelul în care persoane fizice vând produse şi servicii către companii.

G2B (Government-to-Business) - autorităţile locale sau centrale tranzacţionează bunuri, servicii şi informaţii către organizaţiile interesate. În majoritatea cazurilor acest tip de comunicare reprezintă o interacţiune necomercială între autorităţile publice şi mediul de afaceri.

G2C (Government-to-Citizen) - reprezintă legătura online stabilită între autorităţile publice şi cetăţeni.

G2G (Government-to-Government) - cuprinde interacţiunea dintre diferite organisme publice, guverne, organizaţii, departamente.

M-business

Dezvoltarea tehnologiilor mobile a creat premisa apariţiei unui nou termen, acela de afacere mobilă (m-afacere sau engl. m-business), şi alături de acesta şi celelalte componente ale mediului de afaceri electronic la care se adaugă particula „m”, comerţ mobil (m-comerţ sau engl. m-commerce), marketing mobil 3 (m-marketing). M-business reprezintă o prelungire a e-business către dispozitivele mobile (telefon mobil, PDA şi alte dispozitive cu conexiune la Internet). Acelaşi lucru se poate spune despre toate noţiunile al căror prefix se transformă din „e” în „m” în momentul conexiuni la Internet realizate prin dispozitive mobile, cu apariţia unor particularităţi specifice acestui domeniu.

Principalele avantaje ale m-business atât pentru organizaţie cât şi pentru utilizatorul individual sunt legate de:

comoditatea iniţierii unei activităţi online;

mobilitatea conferită utilizatorilor;

realizarea de acţiuni în timp real, creşterea capacităţii de reacţie;

diversificarea modalităţilor de interacţiune la nivelul pieţei;

prestarea/beneficierea de servicii flexibile;

creşterea productivităţii prin valorificarea corespunzătoare a resursei timp.

Ecommerce vs. Mcommerce

eCommerce – oricând – oricând

Monitor: 200 in 2 , tastatură mare uşor de folosit

mCommerce – oricând, oriunde. – oricând, oriunde.

Monitor: 10 in2, 12 key mici mai greu de folosit

Folosire departe de birou, casă în călătortii sau vacanţă

C2C: schimbări culturale

B2B: valorificarea timpului prin decizii rapide şi flexibilitate

Tipologia serviciilor mobile

3 În limba română termeni pot avea două înţelesuri, pe de o parte acela de desfăşurare a activităţilor prin intermediul dispozitivelor mobile (telefon mobil, Personal Digital Assistant - PDA, laptop cu conexiune wireless ş.a.) dar şi desfăşurarea activităţi economice tradiţionale în diferite locaţii (spre exemplu, comerţ mobil prin târguri, expoziţii cu vânzare etc.). În consecinţă vom folosi, pentru oglindirea legăturii cu tehnologia mobilă, termenii consacraţi de m-afacere sau m-business, m-comerţ sau m-commerce, m- marketing.

Oferirea de informaţii consumatorului (B2C) cotaţii bursiere, informaţii meteo, evenimente etc.

Servicii de tranzacţionare (B2C) cumpărături, desărcarea de melodii, cupoane de reduceri

Servicii locale (B2C) discount-uri, restaurante din apropiere, sosirea mijloacelor de transport

Funcţie de coordonare (B2B) anunţarea livrării măfurilor, conducerea diferitelor activităţi

1.2. Conceptul de marketing electronic

Era informaţiei a determinat creşterea şi diversificarea instrumentarului de marketing, segmentarea pieţei şi direcţionarea cu uşurinţă a activităţilor de marketing către individul/organizaţia/piaţa ţintă, creşterea vitezei de interacţiune cu piaţa, apariţia unor noi domenii de aplicare şi specializare a marketingului. Ca şi în cazul celorlalţi termeni care descriu activitatea în net economie, nu există un consens în privinţa termenilor care oglindesc desfăşurarea activităţilor de marketing în contextul noilor medii de aplicare. Termenii care fac referire la aplicaţiile marketingului prin mediile digitale sunt variaţi: e-marketing, netmarketing, cibermarketing, webmarketing, internet marketing, marketing online, e-mail marketing, digital marketing ş.a E-marketing sau marketingul electronic reprezintă desfăşurarea activităţilor de marketing prin intermediul mediilor electronice şi/sau mediilor digitale (Internet, Web, fax, telefon, calculatoare, multimedia, unităţi de stocare de tip CD-ROM şi alte medii de transmitere, procesare şi stocare a datelor). Conceptul de e-marketing este similar celui de marketing digital (digital marketing), termen din ce în ce mai folosit de către specialiştii în domeniu. În teoria de specialitate se poate observa folosirea celor doi termeni fără o distincţie clară, înţelesul contextual depinzând de nevoile de exprimare şi scopului fiecăruia. Datorită consacrării particulei „e”, termenul de electronic rămâne destul de folosit, fiindu-i atribuite mult mai multe înţelesuri, decât cele iniţiale. Marketingul online sau marketingul pe Internet (Internet marketing) reprezintă, modalitatea de atingere a obiectivelor de natură relaţională şi/sau tranzacţională având ca suport comunicaţional Internetului. Marketingul electronic este parte integrantă şi centrală a afacerilor electronice şi se suprapune cu cea mai mare parte a comerţului electronic (fără partea tranzacţională). Relaţia dintre e-marketing şi e-commerce nu are un consens fiind privită diferit de specialiştii în domeniu. Philip Kotler susţine că alături de aprovizionarea electronică (e-purchasing), e- marketingul este parte componentă a e-commerce şi „descrie eforturile firmei de a informa piaţa, a comunica mesaje şi a-şi promova şi vinde produsele şi serviciile pe Internet.” Pentru a lămurii legătura între e-commerce şi e-marketing trebuie plecat de la premiza că marketingul electronic cuprinde acea parte relaţională a comerţului electronic, şi mai mult decât atât o serie de funcţii necesare bunei desfăşurări a

proceselor de e-business. Asta dacă ne referim la lumea afacerilor online, însă marketingul electronic poate cuprinde activităţi ce implică folosirea Internetului pentru realizarea unor campanii de comunicare pentru produse comercializate tradiţional, fără o legătură cu e-commerce.

tradi ţ ional, f ă r ă o leg ă tur ă cu e-commerce . e-business

e-business

e-marketing

e-commerce

marketing

Fig.1.1. Relaţia dintre e-business, e-marketing, e-commerce şi marketingul online

În consecinţă, sfera de cuprindere a e-marketing este mult mai mare decât cea a e- commerce. Fără existenţa obiectivelor comerciale ale Internetul, însă, afacerile electronice şi implicit marketingul electronic nu ar fi cunoscut nivelul de dezvoltare actual.

Un alt termen cel puţin la fel de cuprinzător ca e-marketingul este cibermarketingul (engl. cybermarketing). Prefixul ciber (engl. cyber) se foloseşte în general pentru transmiterea ideii de lume virtuală, nematerială a computerelor şi a sistemelor formate de acestea. Cibermarketingul reprezintă folosirea puterii reţelelor online, a comunicaţiilor prin computere (fax, telefon, email, telefonie mobilă etc.) şi a mediului digital interactiv (multimedia, hipermedia, realitate virtuală) pentru atingerea obiectivelor de marketing 4 .

1.3. Adaptarea activității de marketing

Progresul tehnologic alături de globalizarea rapidă, de mutaţiile economice, de evoluţiile culturale şi cerinţele de mediu determină apariţia unor schimbări majore ale pieţei. Iar când piaţa se schimbă la fel trebuie să se întâmple şi cu oameni de marketing care o servesc. Toate aceste evoluţii reprezintă un univers de noi posibilităţi şi ocazii favorabile, pentru marketerii cu mintea luminată care privesc spre viitor. (G. Armstrong, Ph. Kotler, Principiile marketingului). Principalele forţe conducătoare ale noii economii:

1. Digitalizarea şi conectivitatea. În trecut majoritatea aparatelor şi sistemelor funcţionau pe baza informaţiei analogice. În prezent vorbim despre:

4 Keeler, Len – Cybermarketing, American Management Association (AMACOM), New York, 1995, p.xii

- informaţie digitală (text, date sunet şi imagine în şiruri de zero şi unu, combinate sub formă de biţi)

- software (ansamblu de instrucţiuni digitale pentru operarea aplicaţiilor informatice)

- reţea de comunicaţii (prin cablu sau fără fir).

2. Dezintermedierea şi reintermedierea

- dezintermediere – vânzare directă

- reintermediere – furnizarea de servicii atât organizaţiilor cât şi individului la

scară mare; mySimon.com, buy.com, compare.com

3. Adaptarea la comandă şi adaptarea la client - standardizare vs personalizare prin exploatarea informaţiei

- customization - adaptare la comandă, individualizare (bunuri diferenţiate

individual)

- customerization – adaptare la client, personalizare (adaptare la comandă + mesaje, servicii, relaţie personalizate).

4. Convergenţa sectoarelor economice Organizaţiile tind să integreze în activitatea lor şi alte verigi din amonte sau din

aval, dar şi alte domenii diferite de specificul acestora.

Implicaţiile progres extraordinar din lumea virtuală a reţelei planetare se extind asuprea fiecărui aspect practic al marketingului:

extind asuprea fiec ă rui aspect practic al marketingului: Fig. 1.2. Compara ţ ie între conceptul

Fig. 1.2. Comparaţie între conceptul de marketing electronic şi marketingul

tradiţional

Mediul online determină adaptarea activităţii de marketing deoarece:

Este un mediu rapid, în care informaţiile circulă eficient şi cu viteză;

Este mediu în continuă schimbare – zilnic firmele îşi modifică site-urile, apar noi servicii, toate aceste punând la încercare capacitatea de adaptare şi spiritul de iniţiativă al marketerilor;

Noi pachete software şi noi elemente de hardware se dezvoltă într-un ritm exponenţial, de multe ori ele provenind din surse netradiţionale;

Oferă noi posibilităţi de afaceri, de ţintire a pieţei, de relaţionare cu noi pieţe

Activitatea online creează noi fluxuri de venituri, management şi distribuţie a informaţiei.

Marketingul electronic se diferenţiează de marketingul tradiţional prin:

costurise diferen ţ ieaz ă de marketingul tradi ţ ional prin: timp interactivitate globalizare disponibilitate Costurile

timpţ ieaz ă de marketingul tradi ţ ional prin: costuri interactivitate globalizare disponibilitate Costurile 

interactivitateţ ieaz ă de marketingul tradi ţ ional prin: costuri timp globalizare disponibilitate Costurile  Marketingul

globalizaretradi ţ ional prin: costuri timp interactivitate disponibilitate Costurile  Marketingul tradi ţ ional

disponibilitateţ ional prin: costuri timp interactivitate globalizare Costurile  Marketingul tradi ţ ional este deseori

Costurile

Marketingul tradiţional este deseori costisitor. Adoptarea marketingului

tradiţional implică uneori costuri uriaşe pentru producerea şi tipărirea de broşuri, cataloage. De asemenea, este costisitoare menţinerea unui personal pentru serviciu cu clienţii; bugetul alocat pentru expedierea informaţiilor de prospectare trebuie sa fie şi el extrem de ridicat.

Marketingul electronic poate face importante economii de scală, reducând

simţitor bugetul de marketing. Versiunile electronice de cataloage, broşuri nu trebuie să fie tipărite, ambalate, depozitate şi expediate. Când clienţii primesc informaţiile despre produs, nu trebuie angajată o secretară sau asistenţi pentru a le expedia.Versiunile electronice pot fi actualizate online, deci nu trebuie trimise la tipar pentru schimbări. Costul pentru mai multe informaţii (mai multe pagini sau detalii) sau pentru furnizarea aceloraşi informaţii către mai mulţi clienţi potenţiali este foarte scăzut, în unele cazuri, practic nul. În mod frecvent, Dell pune la dispoziţia clienţilor săi oferte speciale (reduceri de preţ, cadouri gratuite) cu o perioadă de valabilitate extrem de redusă (sub 24 de ore, sau până când un anumit număr de produse promovate sunt vândute). Anunţând oferta specială pe propriul site şi prin emailuri trimise clienţilor abonaţi la newsletter-uri, Dell este capabil să reducă semnificativ costurile de promovare.

Timpul

Marketingul tradiţional poate fi un proces intensiv de timp Este inevitabil ca în

elaborarea textelor de publicitate să nu apară greşeli care trebuie să fie corectate; revizuirile trebuie trimise la agenţia de publicitate sau la tipografie, şi deseori trebuie să aştepţi luni de zile ca o reclamă să apară într-o publicaţie.

Marketingul electronic economiseşte timp şi reduce din paşii procesului de

marketing. Materialele de marketing nu mai trebuie să aştepte pentru tipar. Pot fi online

aproape imediat. Cumpărătorii potenţiali nu mai trebuie să aştepte ca unul dintre

reprezentanţii de la vânzări să îi telefoneze înapoi. Pot cere informaţii ei înşişi. Marketingul online pune firmele în contact cu piaţa mai rapid, ajută să preia mesajele mai rapid. Cataloagele, broşurile şi foile speciale electronice pot fi actualizate instantaneu. Nu trebuie aşteptat până ce cantităţile din versiunile tipărite să fie epuizate. Marketingul online poate însemna diferenţa între a câştiga sau a pierde un contract. De exemplu, pe piaţa americană, retailerii de produse electronice şi birotica îşi actualizează oferta de produse săptămânal. În timp ce un număr limitat de cataloage de produse sunt oferite în magazine, propriile website-uri sunt principala sursă de distribuire a cataloagelor cu ofertele săptămânale.

Interactivitatea

Marketingul electronic este bogat în informaţii şi interactiv. Se adresează

cumpărătorilor interesaţi de informaţii, cumpărătorilor analitici. Permite cumpărătorilor şi clienţilor curenţi să caute şi să localizeze rapid informaţiile de care au nevoie.

În ceea ce priveşte procesul de interactivitate, se poate spune că există un triplu avantaj:

- permite ameliorarea calităţii relaţiei contribuind la stabilirea unui dialog mai viu şi mai convingător;

- dinamizează vizitatorii şi

- asigură un procent excelent de memorizare, argumentarea nu poate fi deformată prin permisiunea de a ajunge la esenţial sărind peste secvenţele care nu-l interesează pe client. Comerciantul este stăpânul derulării pentru că el este cel care pilotează secvenţele. Acest avantaj duce la realizarea unui alt obiectiv de dezvoltare comercială şi anume, atragerea şi cucerirea clientului potrivit. Pentru că are o nevoie şi este sigur că îi va găsi uşor soluţia, clientul utilizează în fiecare zi Internetul. Prin demersul său activ şi voluntar clientul este predispus să memoreze mesajul şi să treacă la actul de cumpărare imediat. În ciuda cantităţii mari de informaţii disponibile pe un site de vânzări online (sau poate tocmai din cauza acesteia), un potenţial compărător poate fi pus în situaţia de a avea nevoie de o părere specializată înainte de a se hotărî asupra produsului sau mărcii care corespunde cel mai bine nevoilor sale. El poate avea la dispoziţie un link către un chat room prin care un agent de vânzări al firmei respective îi poate oferi informaţii suplimentare despre caracteristicile tehnice ale produsului, garanţii şi oferte de finanţare.

Globalizare

Marketingul electronic poate reduce barierele de intrare şi oferă posibilităţi

egale de acces. Făcând afaceri online, discriminările legate de cadrul etnic, de genul sau chiar de mărimea afacerii, nu mai contează aşa mult. Lumea online este un mare uniformizator, iar marketingul online ajută la reducerea multor bariere de piaţă care i-au reţinut pe întreprinzători de la participarea deplină în sistemul pieţelor libere. Referindu- ne la Internet ca spaţiu virtual de realizare a marketingului, posibilităţile egale de acces permit şi milioanelor de clienţi să navigheze în căutarea unei informaţii sau a unui produs sau a unei societăţi. Tradus în obiectiv de dezvoltare comercială, acest avantaj oferă posibilitatea prospectării la momentul potrivit.

Marketingul electronic poate oferi o punte internaţională instantanee. Reţelele

online au creat o reţea globală instantanee. Marketingul electronic înlătură barierele de timp şi distanţă din calea tranzacţiilor cu clienţii din alte ţări. Faxul a realizat mult din acest lucru, iar azi poşta electronică cu sistemul ei de adrese standardizate, ajută la înlăturarea completă a acestora. În trecutul nu foarte îndepărtat, pentru ca o firmă să îşi vândă produsele într-o altă locaţie decât cea în care funcţiona la un moment dat, investiţii semnificative în noi puncte de vânzare erau necesare. Acest lucru nu mai este obligatoriu acum: magazinul online E-zine.com are o singura locaţie; totuşi, prin el se vând mii de albume de muzică românească, livrate prin Internet către iubitorii muzicii uşoare româneşti de pe toate meridianele.

Disponibilitatea

Marketingul electronic poate fi disponibil continuu. Unul dintre cele mai bune

atribute ale unui server online este acela că este disponibil 24 de ore din 24, 365 de zile pe an. Nu îşi ia vacanţă, nu se îmbolnăveşte, nu iroseşte timpul companiei pentru telefoane personale. Acest lucru realizează un important obiectiv de dezvoltare comercială contactul permanent cu clienţii, colaboratorii şi partenerii, 24 de ore din 24, 7 zile din săptămână, ceea ce înseamnă: difuzarea informaţiilor în timp real, accesibile în orice loc din lume, informarea eficientă despre tot, în descărcarea hotline, datorită forumurilor (grupuri de discuţii), culegerea comentariilor clienţilor şi măsurarea nevoilor lor de satisfacţie, realizarea studiilor şi sondajelor la cel mai scăzut cost. De exemplu, programul unei instituţii financiare este de obicei limitat la 8 ore pe zi. Daca un client doreşte să afle soldul contului său după orele de program, va trebui să aştepte până a doua zi. Folosind online banking, el are acces la informaţiile legate de conturile sale, sau poate afla condiţiile de obţinere a unui credit 24 de ore pe zi, accesând direct website-ul băncii al cărei client este.

1.4 Internetul - mediu de marketing

Caracteristicile mediului de afaceri electronic sunt generate de conectivitate, de informare, de dezvoltarea fără precedent a tehnologiei de comunicare, toate la nivel global. Organizaţiile trebuie să ia în considerare apariţia hiperconcurenţei, determinată de îndepărtarea barierelor în calea informaţiei pe piaţa globală, de apariţia unui ciberconsumator „atotputernic” prin informaţia pe care o poate accesa/răspândi cu uşurinţă dar şi prin capacitatea acestuia de a alege dintr-o mulţime de oferte într-un timp foarte scurt. Caracteristicile pieţei actuale determină gestionarea portofoliului de clienţi prin managementul relaţiei cu clientul, atragerea şi reţinerea consumatorului dar şi dezvoltarea relaţiei cu acesta prin furnizarea de valoare. Din punct de vedere al numărului de utilizatori implicaţiile Internetului sunt din ce în ce mai mari. Populaţia globala a ajuns la aproximativ 7,26 miliarde locuitori, din care peste 3,360 miliarde sunt utilizatori de Internet (conform Internet World Stats, la 30 noiembrie 2015). Barierele geografice sunt îndepărtate, diferite regiuni sunt aduse la un clic distanţă, informaţia este distribuită, receptată şi utilizată uniform, între utilizatori.

Internetul schimbă modul în care socializăm, modul în care ne autoeducăm, modul în care reuşim să ne individualizăm în fiecare aspect al vieţii. Web-ul instruieşte individul sau organizaţia să se ajute pe sine prin informare. Să conştientizeze că are posibilitatea să facă acest lucru într-o societate care ridică noi şi noi provocări, în care nu poţi rezista decât dorind să evoluezi. În general folosirea Internetului ca mediu de propagare a activităţilor de marketing determină diminuarea eforturilor financiare şi de timp aferente informării şi comunicării cu piaţa, creşterea gradului de satisfacţie al clienţilor prin oferirea de produse personalizate, adaptarea cu uşurinţă a produselor, iniţierea unor relaţii reciproc avantajoase cu toate componentele mediului intern şi extern ale organizaţiei.

1.4.1 Componentele micromediului de marketing online

Principalele elemente de micromediu de care o organizaţie trebuie să ţină seama sunt: organizaţia însăşi, furnizorii, intermediarii, clienţii, concurenţa şi organismele publice. Firma Având în vedere progresele extraordinare înregistrate de tehnologia calculatoarelor şi de telecomunicaţii, marketingul în cadrul firmelor a suferit modificări fundamentale. Majoritatea activităţilor firmei se bazează pe informaţii digitale stocate în calculatoare sau dispozitive wireless, iar pentru ca aceasta să circule este nevoie de conectivitate, obţinută fie prin intermediul reţelelor interne sau externe, fie prin telecomunicaţii. Dezvoltarea Internetului a făcut posibilă comunicarea aproape instatantanee, oriunde în lume între peste 1 miliard de utilizatori. Principalele activităţi desfăşurate de o organizaţie prin Internet sunt reprezentate

de:

comunicarea cu clienţii, partenerii de afaceri, furnizorii dar şi cu mediul intern prin diferite instrumente cum ar fi e-mailul, grupurile de discuţii, blogul, telefonie, videoconferinţe etc;

obţinerea cu uşurinţă a informaţiilor privind piaţa ţintă şi mediul de afaceri; activităţi comerciale privind atât vânzarea de produse cât şi cumpărarea de materii prime şi materiale necesare bunei desfăşurări a activităţii; facilitarea transferului de informaţii în mediul intern al organizaţiei. Transfer de fişiere ce conţin preţuri, specificaţii de produs, software, rapoarte, articole, imagini etc. Există posibilitatea ca firma utilizatoare a Internetului să fie:

- firmă real-virtuală, sunt cele care au înţeles că prezenţa online poate duce la creşterea vânzărilor, promovarea organizaţiei, câştigarea pe noi segmente de piaţă, , comunicarea cu clienţii, fidelizarea şi educarea acestora, reducerea costurilor; - firmă virtuală.

acestora, reducerea costurilor; - firm ă virtual ă . Furnizorii Posibilitatea existen ţ ei unui num
acestora, reducerea costurilor; - firm ă virtual ă . Furnizorii Posibilitatea existen ţ ei unui num
acestora, reducerea costurilor; - firm ă virtual ă . Furnizorii Posibilitatea existen ţ ei unui num
acestora, reducerea costurilor; - firm ă virtual ă . Furnizorii Posibilitatea existen ţ ei unui num

Furnizorii Posibilitatea existenţei unui număr nelimitat de furnizori (de materii prime, materiale, echipamente, servicii, forţa de muncă, informaţii etc) prin Internet se poate

face sub diverse forme: cataloage online, site-uri de licitaţie, pieţe bursiere publice sau private etc. Comunicarea pe cale electronică cu furnizorii are ca efect micşorarea costurilor şi a timpului dintre comandă şi livrare, creşterea gradului de satisfacţie al clienţilor, îmbunătăţirea calităţii bunurilor şi serviciilor cumpărate, reducerea birocraţiei. Printre problemele pe care le generează ar fi calitatea serviciilor şi securitatea sistemelor.

Clienţii Ca şi în mediul tradiţional, pe Internet cheia succesului activităţilor de marketing şi a activităţii de ansamblu, este clientul. Comunicarea eficientă cu consumatorul se poate realiza în mediul virtual cu uşurinţă, datorită posibilităşilor multiple de adapatare a produselor şi serviciilor. În mediul tradiţional vînzătorii se specializează pe linii de produse puternic standardizate, consumatorul trebuind să îşi coordoneze eforturile de cumpărare în mijlocul unei oferte adesea răspândită spaţial. În mediul virtual achiziţionarea şi alegerea este mult uşurată, comerciantul online putând adapta oferta pentru fiecare client. Din punct de vedere tehnic, comunicarea online se realizează între două mașini aflate la distanță una de cealaltă, prima transmitând o solicitare, a doua un răspuns sub forma unei pagini Web sau a unui fișier cu diferite formate – text, imagine, sunet etc Serverul căruia i se adresează solicitarea este, în general, în general în imposibiitatea cunoașterii interlocutorilor săi. El nu dispune de alte informații în afara celor furnizate de fișierele de jurnalizare a accesului, informații care sunt anonime prin natura lor și nu oferă date despre profilul navigatorului – vârstă, gusturi, interese etc Pentru acumularea de informații fundamentale despre utilizator se pot folosii tehnicile de ”unu-la-unu” care permit de la simpla urmărire a vizitelor sale în Internet și până la inventarierea completă a conectării lui. Ele pot identifica informațiile compatibile intereselor tematice ale utilizatorului sau pot determina profilul acestuia, pentru ca ulterior, agenții publicitari să-i poată adresa mesaje personalizate. Tehnicile de trasare a profilului consumatorului online se împart în două mari clase:

cele care cer permisiunea utilizatorului pentru culegerea datelor (chestionare, formulare etc.) și cele care nu cer permisiunea, culegând datele fără știrea utilizatorului. Tehnicile permisive permit culegerea vizează adresarea unor întrebări care privesc caracteristicile demografice și psihografice ale vizitatorului unui site, precum și o serie de obiceiuri de cumpărare. Se pot alcătui astfel profile standard ale vizitatorilor, utilizate ulterior în relația cu cei interesati de cumpărarea de publicitate în cadrul site-ului. Aceste studii sunt asemănătoare cu cercetările privind audiența în mediile tradiționale și se realizează prin:

- utilizarea unor aplicații speciale pentru trasarea profilului utilizatorului și oferirea de contținut adaptat preferințelor acestuia. Aceste aplicații nu atentează la informațiile private ale utilizatorului, acesta din urmă chiar oferind detalii despre domeniile de interes, pentru primirea automată de mesaje personalizate.

- identificarea propriu-zisă a utilizatorului – este mijlocul prin care organizația oferă acces la conținut sau aplicații numai utilizatorilor autorizați, prin nume de cont și parolă.

Dintre tehnicile intruzive, cele mai cunoscute sunt cookies. Un cookie este o informație (fișier text) pe care serverul web o poate stoca pe hard-discul unui utilizator în vederea păstrării, regăsirii și reutilizării ulterioare a informațiilor păstrate. Cookies asigură o serie de caracteristici ce facilitează navigarea Web și permit culegerea de informații despre vizitele și comportamentul din site al utilizatorului. Odata stocat, cookie începe să ofere informații prin recunoașterea utilizatorului cu prilejul celei de-a doua vizite. Utilizatorii de Internet au câteva caracteristici care îi diferenţiază de nonutilizatori, dar şi între ei. Principalul criteriu de diferenţiere este cel demografic. Vârsta, veniturile, educaţia, naţionalitatea, sexul, toate influenţează modul în care Internetul este utilizat. Spre exemplu, 78% dintre cei cu vârsta între 18 şi 29 de ani folosesc Internetul, în comparaţie cu 64% peste 29 de ani, şi 25% utizatori de Internet cu vârsta mai mare de 65

de ani (www.pewinternet.org).

Posibilităţile de acces ale consumatorilor la informaţii, precum şi gradul de interes pe care îl manifestă determină existenţa următoarelor categorii:

utilizatori reali, persoane informate care ş tiu s ă g ă seasc ă informa ţ ia , persoane informate care ştiu să găsească informaţia şisă o folosească în mod real;

utilizatori potenţ iali , indivizi care care sunt intersa ţ i de informa ţ ie dar ţiali, indivizi care care sunt intersaţi de informaţie dar nu ştiu să o găsească;

pseudo-utilizatori, utilizatori care cunosc mo dul de acces la informa ţ ie dar nu o , utilizatori care cunosc modul de acces la informaţie dar nu o folosesc;

non-utilizatori, persoane care nu au posibilit ăţ i s ă acceseze informa ţ ia, datorit , persoane care nu au posibilităţi să acceseze informaţia, datorită unor restricţii de natură economică, politică sau socială.

O structurare a utilizatorilor în funcţie de orientarea pe care o au pe Internet

delimitează următoarele categorii:

utilizator ocazional, este mânat de obicei de curiozitate ş i folose ş te ocazional Internetul; , este mânat de obicei de curiozitate şi foloseşte ocazional Internetul;

utilizator pasional, acceseaz ă frecvent domenii pentru a intra în contact cu informa ţ ia dorit , accesează frecvent domenii pentru a intra în contact cu informaţia dorită;

utilizator direct, acceseaz ă un num ă r redus de adrese r ă mânând conectat o , accesează un număr redus de adrese rămânând conectat o perioadă mare de timp (căutând muzică, filme, materiale pornografice). În funcţie de programul folosit se întâlnesc:

utilizatori ai Internetului numai pentru accesarea casuţ ei de e-mail; ţei de e-mail;

utilizatori ce folosesc instant messaging-ul;ai Internetului numai pentru accesarea casu ţ ei de e-mail; utilizatori pasiona ţ i de jocuri,

utilizatori pasionaţ i de jocuri, petrec un timp îndelungat conecta ţ i la Re ţ ea. ţi de jocuri, petrec un timp îndelungat conectaţi la Reţea.

O categorie distinctă este reprezentată de persoanele care folosesc Internetul ca

sursă principală de venit realizând dezvoltarea şi implementarea de programe, vânzări

online etc.

Intemediarii Intermediarii reprezintă acea categorie care, într-o oarecare măsură, suferă modificări faţă de accepţiunea clasică, prin folosirea ei în mediul virtual. Internetul poate aduce consumatorilor şi întreprinderilor din întreaga lume produse şi servicii la preţuri sensibil mai scăzute decât în mod tradiţional. El are repercursiuni asupra competenţelor principale şi ale experinţelor reţelelor de disribuţie ale actorilor majori de piaţă, prin faptul că poate compensa şi înlocui canalele existente.

Analiza

tipologică

a

actului

următoarelor modele:

de

intermediere

online

presupune

desprinderea

- dezintermediere: vânzare directă;

- intermediere propriu-zisă: brocheraj online, agenţii de vânzare şi e-tailing;

- infomediere: colectarea şi vânzarea de informaţii despre consumatori şi afaceri;

- metamediere: organizarea în jurul unui eveniment sau a unei achiziţii importante.

Concurenţa Natura Internetului determină un puternic caracter concurenţial al activităţilor online. Indiferent de mărime organizaţiile concurează, de cele mai multe ori cele mai mici având avantaj în faţa marilor companii, datorită naturii personalizate a mesajului acestora. Comunicaţiile globale pot permite afacerilor mici să se unească şi să poată concura multinaţionalele. Principalul aspect, indiferent de nivelul concurenţei, este clientul, el este răspunsul la toate întrebările companiei. Analiza concurenţei online este vitală pentru optimizarea propriului site, în plus trebuie să redea informaţii utile despre caracteristicile competiţiei.

Organismele publice Sunt reprezentate de asociaţii de consumatori, acţionari, admininistraţie publică, bănci, societăţi de investiţii, organizaţii ecologiste, opinia publică etc. Construirea unor relaţii durabile cu diferitele medii crează un sistem de relaţionare în care potenţialul client sau cel existent va avea posibilitatea să-şi creeze o imagine, o percepţie pozitivă asupa organizaţiei. Chiar dacă percepţia este diferită, cunoaşterea acesteia nu poate să ducă decât la îndreptarea unor greşeli. De asemenea o mare parte din aceste organisme reprezintă militanţi la respectarea drepturilor fundamentale ale utilizatorului de Internet, relaţia corectă cu aceste organizaţii punând bazele unei dezvoltări de durată a firmei prin percepţiile insuflate consumatorului.

1.4.2 Componentele macromediului de marketing online

Macromediul unei întreprinderi este format din mediul demografic, mediul economic, mediul tehnologic, mediul politic, mediul cultural, mediul juridic şi mediul natural, fiecare dintre aceste componente acţionând mai mult sau mai puţin asupra activităţii organizaţiei.

Demografia Internetului Mediul demografic vizează populaţia care intră în zona de activitate a organizaţiei, de la piaţă de muncă până la piaţă de desfacere pentru bunurile şi serviciile pe care le comercializează sau promovează. Caracteristicile demografice care interesează o organizaţie prezentă pe Internet pot fi date de numărul populaţiei, structura populaţiei după sex, vârstă, venituri, etnie, educaţie, acces la internet, numărul calculatoarelor, distribuţie lingvistică etc.

Caracteristicile demografice care interesează o organizaţie prezentă pe Internet pot fi date de numărul populaţiei, structura populaţiei după sex, vârstă, venituri, etnie, educaţie, acces la internet, numărul calculatoarelor, distribuţie lingvistică etc.

Primele 10 ţări după numărul utilizatorilor de Internet

     

Utilizatori

Utilizatori

Rata de

Creștere în 2015 fața de anul 2000

Țară

Populație

de Internet

Internet

utilizare

(anul 2000)

(% din

populație)

1

China

1,361,512,535

22,500,000

674,000,000

49.5

%

2,895.6 %

2

India

1,251,695,584

5,000,000

375,000,000

30.0

%

7,400.0 %

3

SUA

321,368,864

95,354,000

280,742,532

87.4

%

194.4

%

4

Brazilia

204,259,812

5,000,000

117,653,652

57.6

%

2,253.1 %

5

Japonia

126,919,659

47,080,000

114,963,827

90.6

%

144.2

%

6

Rusia

146,267,288

3,100,000

103,147,691

70.5

%

3,227.3 %

7

Nigeria

181,562,056

200,000

92,699,924

51.1

%

46,250.0 %

8

Indonezia

255,993,674

2,000,000

78,000,000

30.5

%

3,800.0 %

9

Germania

81,174,000

24,000,000

71,727,551

88.4

%

198.9

%

10

Mexic

121,736,809

2,712,400

60,000,000

49.3

%

2,112.1 %

Sursa: www.internetworldstats.com, 2016

Internetul oferă regiunilor slab dezvoltate numeroase posibilităţi de dezvoltare. Folosite în mod adecvat pot reduce decalajele economice existente, mult mai uşor decât prin mijloace tradiţionale. Înţelegerea avantajelor trebuie plasată, totuşi, în contextul competitivităţii globale. În comparaţie cu acestea, zonele dezvoltate înregistrează creşteri mai mici, din punct de vedere al numărului de noi utilizatori, una dintre explicaţii fiind tendinţa acestor zone de creştere a calităţii conexiuni (broadband). Practic, în aceste zone, din punct de vedere al accesului la Internet, prin orice fel de conexiune, ajungându-se la situaţia în care numai cine nu este interesat nu este utilizator al Internetului (criteriile determinante fiind reprezentate de vârstă, statut social etc.). Accesul populaţiei din zonele dezvoltate la Internet este facilitat de investiţiile acestor ţări în infrastructură şi de costurile destul de reduse pe care le generează conexiunea. Costurile reduse sunt determinate de competiţia existentă pe aceste pieţe pentru oferirea acestor servicii, de infrastructura existentă, de numeroasele mijloace prin care se poate realiza conexiunea. Când discutăm despre accesibilitatea costurilor, trebuie să luăm în considerare şi veniturile pe care aceste ţări le au pe cap de locuitor şi ponderea în acestea a cheltuielilor generate de conexiune. Folosirea Internetului de mare viteză cu precădere în ţările dezvoltate a fost şi este generată de evoluţiile pe care mediul de afaceri le-a înregistrat şi le va înregistra, el însuşi (Internetul) reprezentând unul dintre cele mai noi posibilităţi de a realiza afaceri la nivel global. În altă ordine de idei, în ţările dezvoltate folosirea Internetului a devenit un lucru uzual, transformându-se într-o necesitate a vieţii contemporane. Argumentele sunt numeroase şi pot fi uneori individalizate de la o persoană la alta. Poate tocmai această caracteristică, adaptarea cu uşurinţă la nevoile fiecăruia, propulsează evoluţia rapidă a acestui fenomen global – Internetul.

Primele 10 ţări din Uniunea Europeană după numărul utilizatorilor de Internet

       

Grad de

 

Nr.

Ţara

Populatie

Numărul

utilizare

Facebook

crt.

(2015)

utilizatorilor

% din

15.11.2015

 

Populaţie

1

Germania

81,174,000

71,727,551

88.4

%

29,000,000

2

Marea Britanie

64,767,115

59,333,154

91.6

%

38,000,000

3

Franţa

66,132,169

55,429,382

83.8

%

32,000,000

4

Italia

60,795,612

37,668,961

62.0

%

28,000,000

5

Spania

46,439,864

35,705,960

76.9

%

22,000,000

6

Polonia

38,005,614

25,666,238

67.5

%

14,000,000

7

Olanda

16,900,726

16,143,879

95.5

%

9,500,000

8

România

19,861,408

11,178,477

56.3

%

8,100,000

9

Belgia

11,258,434

9,569,669

85.0

%

5,900.000

10

Suedia

9,747,355

9,216,226

94.6

%

5,600,000

Sursa: www.internetworldstats.com, 2015

Importanţa Internetului este rezultat al dezvoltării extraordinare pe care a înregistrat-o în ultimii ani şi al potenţialului pe care îl prezintă pentru perioada care va urma. Practic se poate afirma că nu există ţară care să nu aibă acces la Internet, sub o formă sau alta, poate cu excepţia Koreii de Nord. Guvernele, în special cele ale ţărilor în curs de dezvoltare, trebuie să conştientizeze că liberalizarea distribuirii Internetului va duce la creşterea gradului de acces la acesta prin preţuri scăzute pentru servicii de calitate şi în cele din urmă la îmbunătăţirea climatului socio-economic general. Guvernele pot fi, de altfel, importanţi beneficiari ai serviciilor de Internetul (G2B – government-to- business and G2C – government-to-citizen). Importanţa Internetului este rezultat al dezvoltării extraordinare pe care a înregistrat-o în ulimii ani şi al potenţialului pe care îl prezintă pentru perioada care va urma. Practic se poate afirma că nu există ţară care să nu aibă acces la Internet, sub o formă sau alta, poate cu excepţia Koreii de Nord. Guvernele, în special cele ale ţărilor în curs de dezvoltare, trebuie să conştintizeze că liberalizarea distribuirii Internetului va duce la creşterea gradului de acces la acesta prin preţuri scăzute pentru servicii de calitate şi în cele din urmă la îmbunătăţirea climatului socio-economic general. Guvernele pot fi, de altfel, importanţi beneficiari ai serviciilor de Internetul (G2B - government-to-business and G2C - government-to-citizen). Tehnologiile informaţionale şi de comunicare joacă un rol vital pentru competitivitatea unei ţări, pentru dezvoltarea oricărei societăţi. Reţelele naţionale de educaţie şi cercetare sunt cele care joacă un rol strategic în determinarea tinerilor, a mediului de afaceri şi a cetăţenilor să folosească aceste tehnologii. Crearea unui mediu socio-economic şi legislativ favorabil va atrage investiţii în modernizarea şi dezvoltarea diferitelor regiuni. Există însă şi regiuni unde aceste investiţii sunt mai puţin rentabile (datorită sarăciei sau în rural areas) statul trebuie să

intervină prin co-interesarea sectorul privat, sprijinind derularea a diferite proiecte în parteneriat public-private sau doar public.

Internetul în România

La nivelul Web-lui din România, există încă multe aspecte de recuperat pentru a ajunge la nivel european, principalele cauze fiind puse pe mărimea investiţiilor şi gradului de pătrundere a Internetului în casele românilor. În România existau era estimat la sfârșitul lunii decembrie 2014 peste 11,18 milioane de utilizatori de Internet. Ponderea utilizatorilor de Internet în totalul populaţiei era de peste 54,8%.

Evoluţia numărului de utilizatori de Internet în

România 10.812.784 11.178.477 9.642.383 8.600.000 7.430.000 7.786.700 4.940.000 4.000.000 2.000.000 800.000 2000
România
10.812.784 11.178.477
9.642.383
8.600.000
7.430.000 7.786.700
4.940.000
4.000.000
2.000.000
800.000
2000
2002
2004
2006
2008
2010
2011
2012
2013
2014

Sursa: www.internetworldstats.com

În ceea ce priveşte mediul de afaceri din România dotarea cu computere a firmelor se apropie de nivelul atins în Uniunea Europeană, dar procentul celor care au conexiune