Sunteți pe pagina 1din 27

CORPUL EXPERTILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA

TEST SEMESTRIAL DE EVALUARE A


STAGIARILOR
ANUL 3 SEM I

GOILEAN (TIPONUT) F. RALUCA FLORINA


Categoria: Expert contabil

VARIANTA 18 AN 3, SEM. 1

Categoriile I, XI Contabilitate
1 (45).Capitalul social subscris la nfiinarea unei societi cu rspundere limitat a fost de
400.000 lei.Aportul propriu al asociatului unic a constat ntr-o cldire evaluat la 350.000 lei i
depunere numerar 50.000 lei. Dup un an, asociatul hotrte vinderea cldirii. Preul obinut
este de 425.000 lei. S se efectueze nregistrrile contabile ale operaiunilor enumerate, n
condiiile in care valoarea amortizarii cldirii, nregistrat pn la data vinderii, a fost de 20.000
lei.
Rezolvare:
Aportul propriu al asociatului unic
%
= 456
212
5121

400.000 lei
350.000 lei
50.000 lei

Vanzare cladire:
4111 = 7583 425.000 lei
Descarcare cladire din patrimoniu:
%
2812
6583

212 350.000 lei


20.000 lei
330.000 lei

2 (46). O entitate economic are n derulare o investiie pentru care a achitat n prima faz, un
studiu de fezabilitate de 100.000 lei i un avans la constructor de 50.000 lei. Ulterior,
constructorul a emis o factura de 250.000 lei din care s-a regularizat i avansul. La finalizarea
lucrrii s-a efectuat recepia lucrrii. S se efectueze nregistrrile contabile ale operaiunilor
enumerate.
Rezolvare:
Inregistrare investiie:
231

= 404

4092

100.000 lei

Inregistrare avans la constructor:


Inregistrare factura finala:

401

50.000 lei

% = 401 250.000 lei


4092
50.000 lei
231
300.000 lei
Receptie lucrare (presupunem ca este cladire) :
212 = 231 400.000 lei
3 (32). O societate cu activitate de vnzare cu amnuntul exclusiv TVA are bunuri disponibile
pentru vnzare n valoare de 5.000 lei pre cu amnuntul i 7.500 lei cost de cumprare i un stoc
final n valoare de 450 lei pre cu amnuntul. Care este costul estimat al bunurilor vndute:
a)
450 lei
b)
4.550 lei
c)
6.825 lei
d)
7.500 lei
e)
2.500 lei
Rezolvare:
5000 450 = 4550
4550*7500/1000 = 6825
4 (33).Dispunei de urmtoarele informaii pentru luna decembrie anul N: total vnzri: 75.000
lei, TVA 20%, la inventar se constat minus de combustibil n gestiune neimputabil peste
normele legale evaluat la 45.000 lei TVA 20%, total achiziii 50.000 lei TVA 20%, TVA de
recuperat din luna noiembrie 4.000 lei. nregistrarea TVA de pltit la bugetul de stat se
efectueaz prin formula:
a)
25.316,3 4427 = 4426
9677,42
4424
4000
4423
11.638,89
b)
c)

25.316,3

d)

4426
4423
4423 = 4424

9677,42 (TVA 20% = 8333,33)


15.638,71 (TVA 20% = 13166,67)
4000

14.516,13

4427

e)

25.316,3

5121

f)

9677,42
4000

4427
4424

9677,42
4000
838,71
9677,42
4000
11.638,88
9677,42
4000

Rezolvare:

4427 =

4426
4424
4423
= 4426
4424
4423
= 4426
= 4426

Calcul TVA colectat vanzare


411 =

75000

707

62500

4427 12500
-

minus combustibil
6022 = 3022

45000

635 = 4427

9000

50000

calcul tva deductibil achizitii


=

371

41666,67

4426

8333,33

inregistrare TVA de plata


4427

401

21500

4426

8333,33

4423

13166,67

compensare TVA
4423 =

4424

4000

Varianta corecta ar fi fost varianta b) in conditiile in care TVA era 24%, astfel corectat cu TVA 20
%:
b)

25.316,3

4427 =
4423

4426
4423
= 4424

8333,33
13166,67
4000

(16). Cu ocazia inventarului de control gestionar se constat lipsa unui utilaj a crui
valoare de intrare este de 20.000 u.m.n. Valoarea amortizat 13.000 u.m.n, iar valoarea de pia
8.000 u.m.n, fr TVA. Se imput gestionarului i se reine din salariu.

Rezolvare:
-

minus de inventar
%

2131

20000

2813

13000

6583

7000

imputarea
4282

9920

7588

8000

4427

1920

4282

9920

retinerea din salar


421

6 (44). Care este mrimea ajustrii valorii imobilizrilor corporale i necorporale, cunoscndu-se
urmtoarele elemente (valorile sunt exprimate n mii lei): cheltuieli cu despgubiri, donaii i
activele cedate 5.000, venituri din vnzarea activelor i alte operaii de capital 7.000, venituri din
provizioane pentru deprecierea activelor circulante 8.000, venituri din creane reactivate 2.000,
venituri din provizioane pentru deprecierea
imobilizrilor financiare 5.000, venituri din provizioanele pentru deprecierea imobilizrilor
corporale 800, cheltuieli cu amortizarea imobilizrilor 2.000.
a) 11.200 mii lei;
b) 10.000 mii lei;
c) 1.200 mii lei;
d) 3.800 mii lei;
e) 2.000 mii lei.
Rezolvare:
Ajustari imobilizari corporale si necorporale = 6811-7813=2000-0 = 2000
Ajutari imobilizari financiare = 686-786=0-(5000+800)=0-5800 = -5800
Total ajustari = 2000-5800 = -3800
Raspuns corect: varianta d.
7 (53). Valoarea salariilor brute la o societate pe aciuni este de 250.000 lei. S se calculeze i
nregistreze n contabilitate obligaiile de plat ale societii la bugetul de stat, bugetele

asigurrilor sociale i alte fonduri i plata efectiv a acestora ( nu se ine cont de deducerea
personal).
Rezolvare :
a) Inregistrarea cheltuielilor salariale
641

b) Inregistrarea contributiilor angajatorului


contributia la CAS (20,8%)
6451 =

421

250000 lei

4311

52000 lei

contributia la CASS (5,2%)


6453

4313

13000 lei

contributia la fondul de somaj


6452

4371

1250 lei

contributia pentru concedii si indemnizatii (0,85%)


6453 =
4313.1 2125 lei

contributia la fondul de accidente si boli profesionale (cota intre0,15-0,85%)


6453

4381

2125 lei

contributia la fondul de garantare a creantelor salariale (0,25%)

6453.1
Plata efectiva a acestora
%

=
=

4381.1

625 lei

5121 71125 lei

4311

52000 lei

4313

13000 lei

4371
4313.1
4381
4381.1

1250 lei
2125 lei
2125 lei
625 lei

8 (54). S.C. DIOROM SRL are ncheiat un contract de vnzri produse finite ctre un client
extern (din UE) n valoare de 25.000 Euro. Plata se efectueaz integral prin banc. Cheltuielile
de transport n valoare de 800 euro +20% tva, sunt efectuate de un transportator extern i sunt
suportate de exportatorul romn (curs euro - 4,50 lei). Marfa este asigurat de furnizor, prima de
asigurare fiind de 4.000 lei.
S se inregistreze toate operaiunile descrise mai sus inclusiv plile aferente.

Rezolvare:
de recalculat valoare TVA
-

vanzare produse finite UE


4111 =

701

112.500 (25000eurx4,5)

5124

4111

624

401

3600 (800eurx4,5)

4426

4427

864

401

5124 3600

613

401

401

5121 4000

incasarea facturii prin banca


112.500

inregistrare factura transport

plata factura transport

asigurare
4000

plata asigurare

9 (34). Se dau urmtoarele informaii: capitaluri proprii aferente exerciiului financiar N 2500 lei,
capitaluri proprii aferente anului N-1 800 lei. n cursul exerciiului financiar N au avut loc
urmtoarele operaii: creteri de capital prin aporturi noi n natur 200 lei, conversia datoriilor n
capital 50 lei, ncorporarea primelor de emisiune n capital 60 lei, rambursri de capital n
numerar ctre asociai 100 lei. Care este valoarea rezultatului net aferent exerciiului N?
a)
1550 lei
b)
1490 lei
c)
1450 lei
d)
1510 lei
e)
1700 lei
Rezolvare :
b) 1490 lei
Rez net ex.N= Cap.pr.N -Cap.pr(N-I ) +MAJ DE CAPITAL -MICS DE CAPITAL
= 2 500 -800 --(200+50+60) -100 = 1490 lei

10 (41). Se cunosc urmtoarele informaii: avansuri pltite furnizorilor de stocuri 300.000;


venituri n avans 500.000; salarii datorate 6.000.000; mrfuri 1.700.000; cheltuieli de constituire
200.000; conturi la bnci 7.000.000; mijloace fixe 10.000.000; provizioane pentru deprecierea
mrfurilor 200.000; cheltuieli de cercetare 400.000; cheltuieli n avans 6.000.000; dividende de
plat 2.000.000; titluri de participare 3.000.000; amortizarea mijloacelor fixe 2.000.000;
furnizori 2.000.000 (din care 400.000 cu scadena mai mare de un an); prime de rambursare a
obligaiunilor 200.000; clieni 800.000; mprumuturi din emisiunea de obligaiuni 2.000.000 (din
care cu scadena n anul urmtor 1.000.000). S se determine valoarea posturilor Total stocuri,
Total activ i Total activ minus obligaii curente (capitaluri permanente):
a) 1.800.000; 26.800.000; 11.000.000;
b) 1.500.000; 27.200.000; 10.500.000;
c) 1.500.000; 26.800.000; 10.500.000;
d) 2.000.000; 27.200.000; 11.100.000;
e) 1.800.000; 26.800.000; 15.800.000.
Rezolvare :
e) 1.800.000; 26.800.000; 15.800.000.
Total stocuri" = (marfuri 1.700.000 - provizioane pentru deprecierea marfurilor 200.000) +
avansuri platite furnizorilor de stocuri 300.000 = 1.800.000
11 (36). Pe data de 15 decembrie N, societatea X a achiziionat o instalaie n urmtoarele
condiii: pre negociat cu furnizorul 300.000 u.m., cheltuieli cu transportul, instalarea i probele
facturate de furnizori 20.000 u.m. Presupunem c, prin contractul de licen, societatea are
obligaia ca la sfritul perioadei de exploatare s ndeprteze instalaia i s restaureze
amplasamentul. Valoarea actualizat a cheltuielilor necesare pentru ndeplinirea obligaiilor
contractuale este estimat la 10.000 u.m. S se contabilizeze achiziia utilajului i recunoaterea
cheltuielilor necesare pentru ndeprtarea instalaiei n conformitate cu IAS 16.
Rezolvare:
Receptia utilajului pentru valoarea facturata de furnizori ( 300.000 + 20.000 )
2132

404

320.000

Recunoasterea cheltuielilor necesare pentru indepartarea instalatiei


amplasamentului prin provizion pentru dezafectarea imobilizarilor;
2132

1513

10.000

Costul instalatiei: 330.000


Categoria II Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare

si

restaurarea

12 (3).Structura dosarului exerciiului.


In mod uzual dosarul cuprinde:
1) planificarea misiunii:
- programul general de lucru;
- note asupra utilizarii lucrarilor de control efectuate de altii;
- datele si duratele vizitelor, locurile de interventie;
- compunerea echipei;
- datele pentru emiterea raportului;-bugetul de timp;
2) supervizarea lucrarilor:
- note asupra studierii dosarelor si stabilirea solutiilor la problemele ridicate;
- aprobarea tuturor deciziilor importante care pot afecta planificarea, programul
lucrarilor,executarea lucrarilor, concluziilor lucrarilor, continutul raportului;
3) aprecierea controlului intern:
- evaluarea punctelor tari, punctelor slab si a zonelor de risc;
- foi de lucru privind: bazele de stabilire a sondajelor efectuate;
- comentarii asupra anomaliilor descoperite;
4) obtinerea de elemente probante:
- program de control;
- foi de lucru cuprinzand: obiectivul, detalii asupra lucrarilor efectuate, eventuale
comentarii,concluzii;
- documente sau copii de documente de la intreprindere sau terti, jusitificand cifrele
examinate;
- detalii asupra lucrarilor efectuate asupra situatiilor financiare: comparatii si explicatii
alevariatiilor, concluzii;
- sinteza generala a rezultatelor pe diferite etape ale misiunii si tratarea distincta a
punctelor carear putea avea o influenta asupra deciziei de certificare;
- foi de lucru cu privire la faptele delictuale
Dosarul exercitiului este bine sa fie mpartit pe sectiuni (parti) pentru a usura utilizarea
sa. n general se foloseste o mpartire n 10 sectiuni (parti) simbolizate de la A la J, astfel:
- EA (dosarul exercitiului, Sectiunea A) intitulata "Acceptarea misiunii";
- EB (dosarul exercitiului, Sectiunea B) intitulata "Sinteza misiunii si rapoarte";
- EC (dosarul exercitiului, Sectiunea C) intitulata "Orientare si planificare";
- ED (dosarul exercitiului, Sectiunea D) intitulata "Evaluarea riscului legat de control";
- EE (dosarul exercitiului, Sectiunea E) intitulata "Controale substantive";
- EF (dosarul exercitiului, Sectiunea F) intitulata "Utilizarea lucrarilor altor
profesionisti";
- EG (dosarul exercitiului, Sectiunea G) intitulata "Verificari si informatii specifice";
- EH (dosarul exercitiului, Sectiunea H) intitulata "Lucrarile de sfrsit de misiune";
- EI (dosarul exercitiului, Sectiunea I) intitulata "Interventii cerute prin reglementari
diverse";
- EJ (dosarul exercitiului, Sectiunea J) intitulata "Controlul conturilor consolidate";
13 (4). Exhaustivitatea ca termen n normele de audit reprezint:
a) toate faptele importante au fost menionate;

b) toate activele au fost nregistrate;


c) toate activele, datoriile, tranzaciile sau evenimentele au fost nregistrate i toate faptele
importante au fost menionate.
14 (5). Obiectivele auditului intern constau n:
a) gestionarea corect, potrivit legii, a patrimoniului intreprinderii;
b) inerea corect i la timp a contabilitii, potrivit normelor emise de Ministerul Finanelor;
c) validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea
intreprinderii.
15 (6). Evaluarea ca termen n normele de audit reprezint:
a) nregistrarea unui activ sau a unui pasiv la costul su istoric;
b) nregistrarea unui activ sau a unui pasiv la valoarea sa de inventar;
c) nregistrarea unui activ la costul de achiziie.
16 (7). Obiectivele auditului extern misiune de baz constau n:
a) reflectarea fidel, clar i complet n contabilitate a obligaiilor fa de stat;
b) imaginea fidel, clar i complet a nregistrrilor n contabilitate i a rezultatelor obinute de
intreprindere;
c) imaginea fidel, clar i complet a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor
obinute de intreprindere.
17 (8). Asigurarea rezonabil ca termen n normele de audit reprezint:
a) asigurarea ridicat, dar nu absolut, c informaiile verificate nu conin anomalii
semnificative;
b) asigurarea c nu sunt anomalii n situaiile financiare;
c) satisfacie a auditorului referitoare la fiabilitatea unei declaraii.
18 (4). Imposibilitatea exprimrii unei opinii: motive, mod de prezentare.
Imposibilitatea exprimarii unei opinii poate fi data de doua categorii de limite:
- unele sunt impuse de evenimente exterioare, cum ar fi un incendiu care a distrus unele
documente jusitificative sau numirea cu intarziere a auditorului, astfel incat nu mai
este posibila participarea la inventarierea stocurilor;
- altele sunt impuse de conducerea intreprinderii, putand fi reprezentate de refuzul
efectuarii unui control, refuzul de a plati onorariul sau refuzul de a solicita un expert extern.
Noi nu am fost in masura sa asistam la inventarul fizic, nici sa procedam la confirmarea directa
aconturilor de clienti, din cazua limitarii intinderii lucrarilor noastre, impuse de catre
directiune. Avand in vedere importanta faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimam o opinie cu
privire la situatiile financiare.
19 (5). Opinia fr rezerve: semnificaie, mod de prezentare.
Daca in urma lucrarii efectuate, auditorul contata ca situatiile financiare dau o imagine
fidela pozitiei financiare si rezultatele obtinute sunt in acord cu referintele contabile si
conform prevederilor contabile atunci auditorul va include in raportul de audit un paragraf al
opinie intitulat :opinia fara rezerve.

Exemplu :
In opinia noastra situatiile financiare ofera o imagine fidela si justa apozitie si situatie
financiare a societatii la data de 31 decembrie, precum si asupra performantei financiare si a
fluxurilor d e trezorerie pentru exercitiul incheiat la aceasta data, in conformitate cu normele
internationale decontabilitate.

Categoria III Expertiza contabil


20 (7). Pentru Mihaela, aflat la prima sa expertiz contabil judiciar ntr-un proces civil, astzi
este o zi important: ea este copleit de emoia ntlnirii cu prile procesuale. Ajunge cu o or
mai devreme, astfel nct s aib suficient timp pentru a ridica dosarul de la arhiva organului
jurisdicional care a dispus expertiza contabil judiciar i pentru a-i mai arunca o privire asupra
coninutului acestuia, astfel nct s se asigure c nu i-a scpat nici un detaliu. Momentul mult
ateptat a sosit. Spre dezamgirea ei ns, cele dou pri aflate n vrjmie, au nceput s-i
vorbeasc cu ton ridicat, fr respect, adresndu-i injurii. Dilema ei este cum s procedeze
pentru a depi momentul i pentru a-i putea atinge obiectivul pentru care s-a pregtit att de
intens. Argumentai rspunsul.
Rezolvare :
Din punctul meu de vedere pentru a putea comunica Mihaela trebuie sa respecte normele
de comportament profesional si anume:
- independenta: expertul contabil solicitat in efectuarea unei expertise contabile este
obligatoriu sa fie independent fata de partile interesate in expertiza, evitand orice situatie care ar
presupune o lipsa de independent sau o constrangere care ar putea sa-i impieteze integritatea si
obiectivitatea;
- competenta: presupune detinerea de catre expertul contabila cunostintelor necesare
domeniului la care se refera expertiza contabila;
- calitatea expertizei contabile presupune modul prin care o expertiza contabila este
realizata in termenii solicitati si acceptati, cu constiinciozitate, devotement, corectitudine si
impartialitate de catre profesionist si este utila celor care au solicitat-o.
- secretul profesionalistului contabil si confidentialitatea: trebuie sa respecte
confidentialitatea informatiilor dobandite ca urmare a unei relatii profesionale sau de afaceri si
nu trebuie sa divulge astfel de informatii unei terte parti fara o autorizatie specifica cu exceptia
cazului in care un drept sau o obligatie legala sau profesionala de a dezvalui aceste informatii.
- acceptarea expertizelor contabile solicitarile adresate expertilor contabili privind
efectuarea de expertise contabile nu pot fi refuzate decat daca exista motive temeinice. Totusi,
expertul contabil, inainte de a accepta efectuarea unei expertize contabile, trebuie sa-si analizeze
posibilitatea de a-si indeplini misiuneatinand seama in special de regulile de independent si de
competent;
- responsabilitatea efectuarii expertizelor: expertul contabil trebuie sa fie constient atat
de insemnatatea sarcinii primate din partea organelor indreptatite sa dispuna efectuarea expertizei
sau asumate prin contract cat si de faptul ca poarta raspunderea efectuarii expertizei in cel mai

inalt grad de professionalism.


21 (19). Explicati principiul confidentialitatii?
Rezolvare :
Confidentialitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa respecte
confidentialitatea informatiilor obtinute n timpul misiunilor sale si nu trebuie sa le utilizeze sau
sa le divulge fara autorizare scrisa, n afara de cazurile cand obligatia divulgarii e prevazuta
prin lege sau norme regulamentare.
Aceasta obligatie se aplica si dupa terminarea relatiilor ntre profesionist si clientul sau
angajatorul sau.
22 (20). Onorariile si independenta.
Rezolvare :
Cand onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest client,
reprezinta o parte importanta din onorariile brute totale ale profesionistului contabil liberal sau
ale cabinetului in ansamblu, dependenta fata de acest client sau grup trebuie examinate cu
atentie,caci independenta poate fi pusa in pericol.
Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli sI furnizeaza instructiuni membrilor lor
referitoare la acest subiect; acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare al
profesiei contabile, cu situatia economica a fiecarei tari.
Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de
acorduri sau contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionata de importanta
problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii.
In tarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislia
sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta
nu este obligatorie.
Onorariile fixate de tribunal sau alta autoritate publica nu sunt considerate ca intrand in
aceasta categorie. Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt
considerate ca intrand in aceasta
Expertii si alti specialisti care efectueaza expertize pentru instantele judecatoresti,
organele de urmarire penala sau alte organe cu activitate jurisdictionala primesc, pentru lucrarile
efectuate, onorarii stabilite de aceste organe in functie de complexitatea expertizei, volumul de
lucru si gradul lor profesional si stiintific.
Onorariul se fixeaza provizoriu prin incheierea sau ordonanta de numire a expertului.
Suma definitiva este fixata de instanta, dupa depunerea raportului de expertiza si a decontului de
cheltuieli.
Expertii care, pentru efectuarea expertizei, se deplaseaza in alta localitate decat cea de
domiciliu, au dreptul, pe langa onorariul prevazut, la cheltuieli de transport, cazare si diurna, in
conditiile stabilite de dispozitiile legale pentru salariatii din institutiile publice.
Partea care a solicitat expertiza contabila este obligata, potrivit Codului de procedura
civila, ca in termen de cel mult 5 zile de la numirea expertului contabil, sa depuna suma stabilita
ca onorariu in contul tribunalului, pentru expertiza. Daca raportul se depune, desi onorariul nu
este platit, instanta obliga partea care a solicitat expertiza contabila, prin incheiere executorie, la
plata onorariului.

Daca expertiza contabila este ordonata din oficiu, instanta stabileste si partea care sa
avanseze onorariul. In situatia in care fara expertiza contabila procesul nu poate fi solutionat, iar
ambele parti refuza plata onorariului, instanta poate respinge cererea de chemare in judecata sau
cererea reconventionala.
Decontarea onorariului cuvenit expertului, odata cu depunerea raportului de expertiza la
instanta, se asigura de Biroul de expertiza contabila din cadrul tribunalului judetean, in baza unui
decont de cheltuieli. In acest scop, la agentiile judetene ale Casei de Economii si Consemnatiuni
este deschis un cont de disponibilitati, in care se depun sumele si din care se platesc onorariile
cuvenite expertilor.
Statele de plata a onorariilor se aproba de presedintele instantei. Onorariile se
impoziteaza.
Categoria IV Evaluarea ntreprinderilor
23.Se cunosc urmtoarele date din bilanul contabil al unei ntreprinderi pe care-l vom folosi
pentru a determina diferitele valori patrimoniale:
Nr.
crt.
1.
2.
3.
I.

Posturile

Imobilizri necorporale
Imobilizri corporale
Imobilizri financiare
ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL
(1+2+3)
4. Stocuri i producie n curs de execuie
5. Alte active circulante (creane, casa i
banca n lei)
II. ACTIVE CIRCULANTE TOTAL
(4+5)
III. DATORII CE TREBUIE PLTITE
NTR-O PERIOAD DE PN LA
UN AN
IV. DATORII CE TREBUIE PLTITE
NTR-O PERIOAD MAI MARE DE
UN AN
V. Provizioane pentru riscuri i cheltuieli
6. Capital
7. Rezerve
8. Rezultatul exerciiului financiar
9. Repartizarea profitului
VI. TOTAL CAPITALURI PROPRII
(6+7+8-9)
VII TOTAL CAPITALURI
.

Sold la
N0
N1
17.000
30.000
2.295.642 1.868.716
32.960
40.684
2.345.602 1.939.400
603.178
943.300

1.666.680
1.453.686

1.546.478

3.120.366

1.224.052

1.524.400

500.400

1.000.054

47.680
2.000.000
119.948
295.904
295.904
2.119.948

50.240
2.000.000
485.072
375.550
375.550
2.485.072

2.119.948

2.485.072

Pentru exerciiul financiar ncheiat:


Din cele 30.000 lei, imobilizri necorporale, 8.000 lei reprezint cheltuieli de nfiinare,
iar indicele mediu calculat pe baza cursului de schimb folosit n reevaluare este 1,0429.
S se determine ACTIVUL NET REEVALUAT.
Rezolvare :
Unde ANC = ACC - DC
Imobilizari corporale = 1.948.883
Nr.
crt.
1.
2.
3.
I.

Posturile

Imobilizri necorporale
Imobilizri corporale
Imobilizri financiare
ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL
(1+2+3)
4. Stocuri i producie n curs de execuie
5. Alte active circulante (creane, casa i
banca n lei)
II. ACTIVE CIRCULANTE TOTAL
(4+5)
III. DATORII CE TREBUIE PLTITE
NTR-O PERIOAD DE PN LA
UN AN
IV. DATORII CE TREBUIE PLTITE
NTR-O PERIOAD MAI MARE DE
UN AN
V. Provizioane pentru riscuri i cheltuieli
6. Capital
7. Rezerve
8. Rezultatul exerciiului financiar
9. Repartizarea profitului
VI. TOTAL CAPITALURI PROPRII
(6+7+8-9)
VII TOTAL CAPITALURI
.

Sold la
N0
17.000
2.295.642
32.960
2.345.602

N1
30.000
1.948.883
40.684
2.019.567

603.178
943.300

1.666.680
1.453.686

1.546.478

3.120.366

1.224.052

1.524.400

500.400

1.000.054

47.680
2.000.000
119.948
295.904
295.904
2.119.948

50.240
2.000.000
485.072
375.550
375.550
2.485.072

2.119.948

2.485.072

ACC =2.019.567 + 3.120.366 = 5.139.933


DC = 1.524.400 + 1.000.054 = 2.524.454
ANC = 5.139.933 -2.524.454 = 2.615.479
24(39). Ce este valoarea de rentabilitate limitat si cum se determin?
Valoarea de rentabilitate limitata = valoarea fluxurilor de lichiditati limitatate pentru un numar de
ani.
Categoria V Fuziuni i divizri de ntreprinderi

25(35). Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Se cunosc


urmtoarele date: prima de fuziune 8.400 lei; societatea B: active diverse 60.000 lei, datorii
18.000 lei. Societatea A: numrul de aciuni 15.000 de titluri, valoarea nominal 12 lei/aciune,
plusvaloarea din reevaluarea imobilizrilor 15.000 lei.
Care este mrimea rezervelor societii A.
Categoria VI Administrarea i lichidarea ntreprinderilor
26 (6). Prin aciunea nregistrat pe rolul Curii de Apel Oradea - Secia comercial, contencios
administrativ i fiscal, prin declinare de competen de la Tribunalul Bihor, reclamanta S.C.
"O.C." S.R.L. Oradea a solicitat, n contradictoriu cu prta Direcia General a Finanelor
Publice Bihor - Comisia pentru aplicarea procedurii de angajare a rspunderii solidare, anularea
Deciziei nr. 345 din 31.08.2007, emis de prt, i restabilirea situaiei anterioare angajrii
rspunderii solidare pentru societatea reclamant.
n motivarea aciunii s-a artat c S.C. "O." S.A. a fost o societate pe aciuni, nfiinat conform
Legii nr. 31/1990 i dizolvat ca urmare a nemajorrii capitalului social.n aceast situaie,
angajailor li s-a desfcut contractul de munc, iar contractele ncheiate cu beneficiarii serviciilor
S.C. "O."S.A. au fost reziliate.
S-a mai artat c angajaii disponibilizai s-au angajat la o alt societate - S.C. "O.C."
S.R.L., dar acest fapt nu poate constitui o preluare a angajailor de la o societate la alta, ci o
ncetare a raporturilor de munc dintre un angajator i angajat, respectiv naterea unui nou i
individual raport de munc. S-a susinut, de asemenea, c derularea contractelor de prestri
servicii ntre S.C. "O.C." S.R.L. i fotii beneficiari ai serviciilor ce au fost prestate de S.C. "O."
S.A. este un simplu act de opiune i libertate economic, ce nu poate fi asimilat drept cauz a
rspunderii solidare i nu poate duce la crearea unei situaii mpovrtoare pentru persoana
juridic reclamant.
Prin Sentina nr. 172/CA - P.I. din 13 octombrie 2008, Curtea de Apel Oradea - Secia
comercial, contencios administrativ i fiscal a respins ca nefondat aciunea formulat de
reclamanta S.C. "O.C." S.R.L.
Pentru a hotr astfel, instana de fond a reinut c prin Decizia nr.281 din 11 iulie 2007,
emis de Direcia General a Finanelor Publice Bihor - Comisia pentru aplicarea rspunderii
solidare, s-a dispus, n temeiul prevederilor art.27 i 28 coroborate cu art. 172 din Codul de
procedur fiscal, atragerea rspunderii solidare a S.C. "O.C." S.R.L. pentru datoriile S.C.
"O."S.A. n sum de 1.036.632 lei.A mai reinut c, prin Decizia nr. 345 din 31.08.2007, prta
D.G.F.P. Bihor a respins contestaia formulat de reclamanta S.C. "O.C." S.R.L. mpotriva primei
decizii, cu motivarea c sunt respectate prevederile Codului de procedur fiscal, respectiv art.27
alin. (2) lit. b) i c) i alin. (3) lit. a).
Prima instan a reinut c potrivit datelor primite de la O.R.C. de pe lng Tribunalul Bihor,
cotele de participare ale administratorului M.F. la S.C. "O." S.A. i la S.C. "O.C." S.R.L. sunt n
proporie de 90%, iar cele dou societi au acelai COD CAEN: 7460 - activiti de investigaie
i protecie a bunurilor i persoanelor i, mai mult, au acelai sediu.
A mai constatat c n ultimii trei ani, principalii clieni ai ambelor societi au fost aceiai, iar
potrivit borderourilor depuse de societate, care evideniaz salariaii celor dou societi, angajai
n ultimii trei ani, arat c salariaii S.C. "O." S.A. sunt n prezent angajaii S.C. "O.C."S.R.L.

Fa de aceast situaie, instana de fond a concluzionat c prta Direcia General a


Finanelor Publice Bihor a fcut aplicarea corect a prevederilor art. 27 alin. (2) lit. b) i c) i
alin. (3) lit. a) din Codul de procedur fiscal, prin emiterea deciziei de atragere a rspunderii
solidare, neputnd fi vorba de un abuz de drept din partea autoritii prte, fiind evident c
neobinndu-se avizele solicitate, din cauza datoriilor acumulate, s-a preferat nfiinarea unei noi
societi cu acelai acionar/asociat n cote de 90%, desfurnd aceeai activitate.
mpotriva acestei sentine a declarat recurs, n termen legal, reclamanta S.C. "O.C." S.R.L.,
care, invocnd dispoziiile art. 304 pct. 8 i 9 din Codul de procedur civil, susine c hotrrea
atacat este nelegal i netemeinic.
n motivarea recursului, n temeiul art. 304 pct. 9 din Codul de procedur civil,
recurenta-reclamant a artat c au fost greit aplicate dispoziiile art. 27 alin. (2) din Codul de
procedur fiscal, ntruct potrivit dispoziiilor Legii nr. 85/2006, att pentru S.C. "O."S.A., ct i
pentru S.C. "O.C."S.R.L. s-a dispus de Tribunalul Bihor deschiderea procedurii insolvenei, la
cererea Direciei Generale a Finanelor Publice Bihor, astfel c nu i se pot aplica dispoziiile
speciale din cele dou acte normative.
Se invoc i faptul c S.C. "O." S.A. a fost dizolvat de drept, ca urmare a nemajorrii
capitalului social, conform dispoziiilor Legii nr. 359/2004, modificat i completat prin
Ordonana de urgen a Guvernului nr.75/2004, astfel c nu mai poate rspunde solidar.
Recurenta reclamant a apreciat c n mod greit au fost interpretate i aplicate
dispoziiile art. 27 alin. (2) lit. b) i c) coroborate cu dispoziiile art. 27 alin. (3) din Codul de
procedur fiscal, deoarece aceste prevederi nu pot ngrdi dreptul de a munci i de a alege locul
de munc, libertatea contractual, n sensul de a ncheia contracte cu oricine. De asemenea, arat
c S.C. "O." S.A. nu deine nici o calitate n S.C. "O.C." S.R.L. i nici invers.
ntrebare:
Analizai temeinicia cererii de recurs formulat de reclamant .Argumentai.
Rezolvare:
S-a sustinut si faptul ca instanta de fond nu s-a pronuntat asupra cererii sale de
suspendare si nu a dispus asupra cautiunii achitate.
Directia Generala a Finantelor Publice Bihor, prin intampinarea formulata a solicitat respingerea
recursului.
Inalta Curte de Casatie si Justitie, analizand recursul formulat in raport de motivele
invocate, de inscrisurile care exista la dosarul cauzei cat si prin prisma dispozitiilor legale
aplicabile, apreciaza ca acesta este nefondat, neputand fi retinute prevederile art.304 pct.8 si 9
Cod procedura civila, pentru urmatoarele considerente.
Potrivit dispozitiilor art.27 alin. (2) din Codul de procedura fiscala, persoana juridica
raspunde solidar cu debitorul declarat insolvabil, in conditiile prezentului cod, sau declarat
insolvent daca, direct sau indirect, controleaza, este controlata sau se afla sub control comun cu
debitorul, sau desfasoara efectiv aceeasi activitate sau aceleasi activitati cu debitorul, si daca este
indeplinita cel putin una din conditiile enumerate la lit. a) c).
In sarcina recurentei-reclamante au fost retinute ca fiind incidente dispozitiile art.27 alin.
(2) lit. b) si c) din Codul de procedura fiscala care se refera la existenta raporturilor comerciale
contractuale cu clientii si/ sau furnizorii, altii decat cei de utilitati, care, in proportie de cel putin
jumatate au avut raporturi contractuale cu debitorul cat si la existenta raporturilor de munca sau
civile de prestari servicii cu cel putin jumatate dintre angajatii sau prestatorii de servicii ai

debitorului, coroborate cu alin. (3) lit. a), unde este redata semnificatia termenului de control ca
reprezentand majoritatea dreptului de vot fie in adunarea generala a societatii comerciale, fie in
consiliul de administratie al acesteia.
Starea de insolvabilitate a S.C. O SA nu a fost contestata.
Cota de participare a asociatului majoritar, MF, la cele doua societati, identitatea
obiectului de activitate, prezenta a cel putin jumatate din angajatii debitoarei insolvabile pe lista
cu angajati ai S.C. OC SRL, precum si existenta raporturilor comerciale ale S.C. OC SRL cu
cel putin jumatate din clientii cu care a avut raporturi comerciale si debitoarea S.C. O S.A., sunt
aspecte retinute in decizia contestata, cat si prin hotararea recurata, in raport de informatiile
emise de la O.R.C. de pe langa Tribunalul Bihor, cat si potrivit inscrisurilor de la dosar.
Prin urmare, in mod corect, prima instanta a statuat ca prin decizia contestata s-a facut
aplicarea corecta a dispozitiilor art.27 alin. (2), lit.b) si c), alin. (3) lit.a) din Codul de procedura
fiscala, fiind indeplinite conditiile raspunderii solidare a persoanei juridice S.C. OC SRL cu
debitoarea S.C. O SA.
Este adevarat ca, urmare a nemajorarii capitalului social debitoarea a fost dizolvata
conform prevederilor art.228 lit.b) din Legea nr.31/1990(R) insa, potrivit art.233, dizolvarea
societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii, astfel ca dizolvarea nu impiedica
recuperarea de la debitoare a creantelor datorate bugetului de stat.
Legea nr.85/2006 a avut ca scop instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea
pasivului debitorului aflat in insolventa, in cadrul careia poate fi creditor si statul, pentru
creantele la bugetul de stat neachitate.
Codul de procedura fiscala instituie raspunderea solidara conform art.27, ca modalitate de
recuperare numai a creantelor bugetare.
Legea nr.31/1990(R), Legea nr.85/2006 si Codul de procedura fiscala nu contin dispozitii
exprese referitoare la aplicarea cu prioritate a unora sau altora din normele pe care le edicteaza,
cu incidenta in ceea ce priveste recuperarea creantelor bugetare.
Faptul ca la cererea D.G.F.P. Bihor, Tribunalul Bihor a dispus deschiderea procedurii
insolventei fata de cele doua societati nu reprezinta un motiv care sa faca inaplicabile dispozitiile
art.27 Cod procedura fiscala, intrucat dispozitiile Legii nr.85/2006 nu exclud procedura atragerii
raspunderii solidare, specifica recuperarii creantelor bugetare de la debitorul declarat insolvabil,
statul avand la dispozitie mai multe proceduri de recuperare a creantelor sale.
Aceasta concluzie se impune cu atat mai mult cu cat instituirea raspunderii solidare face
parte din procedura generala privind raportul de drept material fiscal care impune reglementari
fiscale speciale.
In consecinta, cat timp sunt indeplinite conditiile raspunderii solidare atat Decizia nr.281
din 11.07.2007 cat si decizia ne.345 din 31.08.2008 sunt temeinice si legale, instanta de fond
pronuntand o hotarare temeinica si legala.
Criticile recurentei-reclamante referitoare la faptul ca se ingradeste dreptul la munca si la
alegerea locului de munca, precum si libertatea contractuala nu pot fi retinute, intrucat atragerea
raspunderii solidare a persoanelor juridice in cazul neachitarii obligatiilor fiscale datorata
insolvabilitatii debitorului, ce poate fi si o alta societate, este determinata nu numai de regimul de
drept procesual fiscal in cadrul caruia raporturile dintre cele doua persoane sunt strans legate, ci
si de necesitatea evitarii fraudarii legii fiscale, iar dispozitiile speciale se aplica cu prioritate.
Se constata faptul ca recurenta-reclamanta a solicitat restituirea cautiunii achitate in
vederea solutionarii cererii de suspendare a actelor administrative fiscale contestate, aratand ca,

urmare a solutionarii dosarului de fond, cererea de suspendare a ramas fara obiect, impunandu-se
restituirea sumei de 5000 RON platita cu acest titlu.
Potrivit art.2811 alin.1 Cod procedura civila, se putea solicita instantei de fond
pronuntarea asupra acestui capat de cerere accesoriu, insa recurenta-reclamanta nu a cerut
completarea hotararii.
Acest aspect a fost retinut si de prima instanta prin incheierea nr.55/CA/2008 din
23.10.2008, pronuntata in dosarul cauzei, care nu face obiectul recursului.
Astfel, se apreciaza ca a fost acceptata solutia cu privire la acest capat de cerere.
Chiar daca prima instanta nu s-a pronuntat expres prin dispozitivul sentintei recurate,
asupra cererii de suspendare, ca urmare a respingerii actiunii pe fond in nici un caz recurentareclamanta nu ar fi obtinut o solutie favorabila cererii de suspendare.
Urmare a celor retinute, nici acest motiv de recurs referitor la nepronuntarea asupra
cererii de suspendare si a cautiunii, nu poate fi retinut ca fiind fondat.
In consecinta, in raport de considerentele expuse anterior, Inalta Curte, a respins recursul
ca nefondat.
27 (10). Enumerati normele de lucru cuprinse in standardul profesional nr.35 emis de CECCAR.
Normele de lucru cuprinse in standardul profesional nr. 35 emise de CECCAR
sunt:
- programarea lucrarilor;
-

contractarea lucrarilor;

delegarea si supravegherea lucrarilor;

utilizarea lucrarilor altor profesionisti

documentarea lucrarilor

responsabilitatea efecturii expertizelor contabile.

Categoria VII - Studii de fezabilitate


28 (10). Care este modul de calcul i coninutul indicatorului termenul de recuperare, Unul din
indicatorii utilizai n evaluarea bazat pe actualizare a proiectelor investiionale.
Termenul de recuperare Tr este termenul necesar pentru ca investitorul sa se consituie fondurile
avansate initial. Este vorba de cash-flow-uri, care ca surplusuri monetare, permit o astfel de
recuperare.
Putem stabili ca :
Tr = costul initial al investitieii/cash flow anual mediu.
Dupa o varianata a acestei metode putem calcula termenul de recuperare comparand la
sfarsitul fiecarui an cash-flow-ul cumulat, obtinut de la darea in exploatare a investitiei, cu
costul initial al investitiei.Interesul pentru astfel de metoda consta in faptul ca ia in calcul
timpul,durata de exploatare
29(16).Cum poate fi definit o investiie n sens general?

Investiia poate fi privit ca o cheltuial pe care o fac persoanele fizice sau juridice cu
scopul de a obine bunuri i servicii. Sunt acele renunri la o satisfacie imediat i sigur, in
schimbul unei sperane al crei suport sunt tocmai resursele investite, cu alte cuvinte, sunt acele
cheltuieli certe pentru venituri viitoare incerte
Noiunea de investiie are un sens larg i unul restrans. In sens restrans, investiiile sunt
mijloace financiare destinate achiziionrii unor bunuri de folosin indelungat sau de capital fix
pentru lrgirea i modernizarea produciei. In sens larg, investiiile inglobeaz atat cheltuielile cu
procurarea mijloacelor de munc, cat i pe cele destinate achiziionrii materiilor prime,
materialelor, plata salariilor, precum i pentru diverse operaiuni bancare, adic toate resursele
financiare folosite in mod curent intr-o unitate economic pentru finanarea produciei.
Intre aceste dou interpretri date noiunii de investiie exist deosebiri eseniale de
coninut. Astfel, definiia in sens larg include unele elemente de costuri specifice procesului de
producie i suprapune noiunea de investiii cu cea care
poart denumirea de cheltuieli de producie. Cu toate acestea, intre noiunile prezentate exist
anumite diferenieri care rezult din coninutul material al investiiei care se transform
intotdeauna in capital fix comparativ cu cheltuielile de producie care se transform in produse i
servicii, dar exist i un aspect financiar. Investiiile sunt economiile fcute de o persoan fizic,
juridic sau de societate in totalitatea ei, rezultate ca excedent de venituri peste cheltuielile de
consum i care sunt plasate de acestea pentru crearea, dezvoltarea, modernizarea capitalului fix
in vederea obinerii unui flux durabil de catig viitor.
Aceste interpretri date noiunii de investiie au in vedere investitiile de capital, care sunt
caracteristice i proiectelor de investiii pentru lucrri de imbuntiri financiare, specifice
agriculturii.
Activitatea de investiii, sub forma investiiilor de capital, se concretizeaz, in
majoritatea cazurilor, pe baz de programe i proiecte. Programele de investiii, indifferent de
nivelul la care au fost elaborate, au o arie de cuprindere mai mare i de cele mai multe ori, pentru
implementarea lor este nevoie s fie detaliate in unul sau mai multe proiecte de investiii.
Proiectul de investiii poate fi definit ca un ansamblu optimal de aciuni de investiii
bazate pe o planificare sectorial, global i coerent, pe baza creia, o combinaie definit de
resurse umane, materiale .a. provoac o dezvoltare economic, social determinat.
Aadar, investiiile pot fi definite ca reprezentand totalitatea veniturilor economisite i
alocate pentru achiziionarea de capital fix, respectiv pentru creterea patrimoniului unui agent
economic, materializate in imobilizri corporale, imobilizri necorporale, imobilizri financiare
in scopul obinerii unui flux de venit net pe o perioad de timp cat mai mare.
Categoria VIII Analiza diagnostic a ntreprinderii
30 (71). S se calculeze capacitatea de autofinantare pentru ntreprinderea ale crei venituri i
cheltuieli sunt prezentate mai jos:
Indicator
Venituri din vnzarea mrfurilor
Producia vndut
Producia stocat
Subvenii de exploatare

u.m.
4000
44000
2500
12000

Venituri din provizioane de exploatare


Venituri din vnzarea mijloacelor fixe
Cheltuieli cu materii prime
Costul mrfurilor vndute
Cheltuieli salariale
Cheltuieli cu amortizarea
Cheltuieli cu provizioane
Cheltuieli cu chirii
Cheltuieli cu asigurri sociale
Valoarea net contabil a elementelor de
activ cedate
Impozite i taxe
Venituri din dobnzi
Venituri din diferene favorabile de curs
valutar
Cheltuieli cu dobnzi
Cheltuieli cu provizioane financiare
Impozit pe profit

200
1000
10000
4200
20000
1000
200
200
2000
600
300
200
100
700
100
1300

Rezolvare:
Conform modelului continental de analiza, acesti indicatori sunt:
1. Marja comerciala(MC)- reprezinta diferenta dintre valoarea vanzarilor si costul direct aferent
produselor vandute; marja comerciala este primul nivel de la care incepe sa se contureze profilul
firmei
MC = cifra de afaceri-costul marfii, produselor sau serviciilor vandute
MC = Venituri din vnzarea mrfurilor (4000) - Costul mrfurilor vndute (4200)-Cheltuieli cu
materii prime(10000)
MC= -10200
2.Valoarea adaugata(VA) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia firmei dupa valorificarea
bunurilor si serviciilor si deducerea cheltuielilor cu resursele externe consumate pentru derularea
activitatii de baza a firmei;
VA = MC + productia stocata sau imobilizata-alte cheltuieli externe ale firmei
Cheltuieli externe =chelt cu mat. consumabile, cu energia si apa, cu ambalajele, inintretinerea si
reparatiile, cu chiriile, asigurarile de bunuri si persoane, transport , protocol, reclama si
publicitate, deplasari, posta si telecomunicatii, servicii bancare si alteservicii prestate de terti
VA= MC (-10200)+ Productia vndut(44000)+ Producia stocat(2500)- Cheltuieli cu chirii(200)
VA = 36100
3. Excedentul brut de exploatare (EBE) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia ramasa dupa ce
s-a diminuat valoarea adaugata cu cheltuielile de personal si cheltuieli cuimpozitele si taxele
percepute de stat;
EBE = VA (chelt de personal+chelt cu impozite si taxe);
EBE =36100 (Cheltuieli salariale 20000+ Cheltuieli cu asigurri sociale 2000+Impozite i taxe
300) =36100 22300
EBE = 13800

4. Rezultatul exploatarii (RE) reprezinta diferenta dintre veniturile si cheltuielile deexploatare


RE = EBE + (alte venituri din exploatare alte chelt din exploatare) chelt cuamortizarea;
RE= 13800 + (Venituri din provizioane de exploatare200+ Venituri din vnzareamijloacelor
fixe1000)-( Cheltuieli cu provizioane 200) - Cheltuieli cu amortizarea 1000=13800+1000-1000
RE = 13800
5. Rezultatul curent (RC) reperzinta rezultatul obtinut din activitatea de exploatare si
ceafinanciara
RC=RE +(venituri financiare cheltuieli financiare)
RC = 13800 + (Venituri din dobnzi200+ Venituri din diferene favorabile de curs valutar 100)
(Cheltuieli cu dobnzi 700 + Cheltuieli cu provizioane financiare 100) = 13800 +300-800
RC = 13300
Conform modelului de analiza anglo-saxon, soldurile intermediare de gestiune sunt:
1. Rezultatul inainte de plata dobanzilor, impozitului pe profit si amortizarii = marja asupra
cheltuielilor variabile
EBITDA = cifra de afaceri chelt variabile de exploatare
Cifra de afaceri = Venituri din vnzarea mrfurilor 4000 + Subventii de exploatare 12000 =
16000
Chelt variabile = Cheltuieli cu materii prime 10000 + Costul mrfurilor vndute 4200 +Cheltuieli
salariale 10000 + Cheltuieli cu provizioane 200 + cheltuieli cu chirii 200 +Cheltuieli cu asigurri
sociale 2000 + Impozite i taxe 300 = 26900
EBITDA =16000 26900
EBITDA = -10900
2. Rezultatul inainte de plata dobanzilor si a impozitului pe profit
EBIT = EBITDA chelt cu amortizarea
EBIT = - 10900 - Cheltuieli cu amortizarea 1000
EBIT = - 11900
3. Rezultatul brut, inainte de plata impozitului pe profit
EBT = EBIT chelt cu dobanzile
EBT = -11900 - Cheltuieli cu dobnzi 700
EBT = -12600
31(82). Rata autonomiei financiare reprezint:
a) modalitatea de finanare a circuitului economic;
b) independena financiar;
c) gradul de eficien a utilizrii datoriilor financiare.
Categoria IX Fiscalitatea ntreprinderii
32 (145). O organizaie nonprofit realizeaz urmtoarele venituri:
- venituri din cotizaiile i taxele de nscriere a membrilor 15.000 lei;
- venituri din donaii si sponsorizari 21.000 lei;
- venituri din fonduri europene nerambursabile 25.000 lei;
- venituri din activiti comerciale 15.000 lei.
Cheltuielile aferente acestor venituri sunt:

- cheltuieli aferente activitatii nonprofit 40.000 lei


- cheltuieli aferente activitilor comerciale 8.000 lei.
Cursul de schimb este 1 euro = 4,3 lei. S se determine impozitul pe profit.
Rezolvare:
Total venituri scutite = 15.000 + 25.000 + 15.000 = 55.000 lei
Conditii de scutire a veniturilor comerciale: 15.000Eurox 4,3 lei/euro = 64.500 lei
10%*Venituri neimpozabile=10% x 55.000 = 5.500 lei
Rezulta ca din totalul veniturilor comerciale doar suma de 5.500 lei este neimpozabil, restul de
9500 lei fiind supus impozitului pe profit.
Cheltuielile comerciale aferente veniturilor impozabile sunt:
8.000*(9.500/15.000) = 5.067 lei
Impozit pe profit = 16% x (9.500 - 5.067) = 709 lei
33 (215). S.C. Champ S.R.L cu sediul n Piteti, nregistrat n scop de TVA n Romnia,
importator de ciuperci, achiziioneaz de la ELSO, stabilit i nregistrat n scop de TVA n
Ungaria ciuperci n valoare de 15.000 euro ce vor fi transportate din Ungaria n Romnia de ctre
Champ. Plecat n Ungaria s negocieze preul acestora, directorul lui Champ achiziioneaz de la
FARTO, librrie n Ungaria, nregistrat n scop de TVA n Ungaria, etichete n valoare de 200
euro pe care le aduce apoi n Romnia cu maina personal. Cursul schimb 1 euro = 4,3 lei.
Analizai operaiunea din punctul de vedere al lui SC Champ SRL, stabilind i ce obligaii are
din punctul de vedere al TVA
Rezolvare
- Persoana impozabila SC Champ SRL
- Operatiune : achizitie intracomunitara (UngariaoRomania)
- Locul op: uncle se sfarseste-in Romania
- Scutiri? NU- nicjodata la achizitij intracomunitare nu avem scutiri
- Persoana obligata la plata: SC Champ SRL : taxare inversa (4427=4426)
34 (178). O microntreprindere realizeaz urmtoarele venituri: 2.400 lei n TR I, 10.500 lei n
TR II, 28.000 lei n TR III, 38.000 lei n TR IV. n trimestrul al II-lea achiziioneaz o cas de
marcat n valoare de 200 lei. S se determine care este impozitul datorat pentru ntregul an.
Rezolvare:
Pt TR I impozitul datorat 2400*3% = 72
Pt TR II Impozitul datorat 10500*3%- 200 = 115
Pt TR III = 28000*3% = 840
Pt TR IV Impozitul datorat= 38000*3% = 1140
Impozitul pt tot anul = 2167
Categoria X Organizarea auditului intern i controlul intern
35(96).Care sunt limitele controlului intern?

Liberalizarea activitilor i tranzaciilor economice impune cu necesitate amplificarea


rolului i funciilor controlului economic-financiar, lrgirea sferei sale de aciune i diversificarea
formelor de manifestare. Cu toate acestea, activitatea de control economic-financiar cunoate
anumite limite (att obiective, ct i subiective), precum i unele restricii generate n principal
de condiiile concrete n care se desfoar aciunile de control.
Cunoaterea acestor limite i restricii este important i necesar att pentru organele de
control (care trebuie s tie precis pn unde se ntind atribuiile lor), ct i pentru organele de
administraie i de conducere (care nu au dreptul s restrng sau s extind dup voin aciunile
de control, s mpiedice verificarea unor obiective sau s cear efectuarea unor intervenii inutile
ori nelegale).
a. O prim limit a controlului financiar este dat de faptul c, pentru a stabili n mod
obiectiv i principial situaiile de fapt i conformitatea acestora cu normativele n vigoare, este
necesar ca organele de control s nu fi contribuit n nici un fel la crearea situaiilor respective sau
la ntocmirea documentelor i evidenelor care le reflect; asemenea atribuii sunt incompatibile
una cu alta i nu pot fi cumulate de una i aceeai persoan, dect n cazul particular al
autocontrolului (care are un regim distinct);
b. n al doilea rnd, pentru verificarea unei activiti trebuie s existe obligatoriu o surs de
informare autentic i accesibil organului de control. Asta nseamn c atunci cnd evidenele
tehnic-operative i registrele contabilitii nu sunt inute n ordine i completate la zi, controlul
financiar nu se poate desfura n bune condiiuni, iar rezultatele lui nu sunt suficient de
concludente. Accesibilitatea surselor de informare are n vedere nu numai aspectul formal sau
juridic (dreptul de a le consulta), dar i posibilitile organului de control de a nelege i
interpreta respectivele informaii, indiferent de forma lor de prezentare sau furnizare. Ne referim
n special la cazurile n care informaiile financiar-contabile sunt prelucrare i furnizate de
sistemele informatice moderne.
c. n al treilea rnd, coninutul i complexitatea fiecrei aciuni de control presupun un
anumit profil, nivel de calificare i de competen al organului nsrcinat s o efectueze. Asta
nseamn c nu orice verificare poate fi ncredinat oricrui organ de control economicfinanciar.
d. Pe de alt parte, fiind un atribut al conducerii, controlul financiar este, n principiu,
inoperant fa de efii ierarhici; n caz contrar, s-ar denatura mecanismul organizrii piramidale a
funciilor de conducere, ajungndu-se la un cerc vicios care paralizeaz sistemele funcionale.
Dar, n condiiile unei reale democraii i ale consolidrii statului de drept aceast limit este tot
mai mult atenuat. Lrgirea cadrului organizatoric al controlului, intervenia profesionitilor
independeni, crearea unor organisme cu autonomie deplin n materie de control, ca i rolul
crescnd pe care l joac mediile de informare n mas fac posibil verificarea tuturor nivelurilor
ierarhice, astfel nct nimeni i sub nici un motiv s nu se poat sustrage controlului, inclusiv
celui economic-financiar.
e. n multe cazuri, organele de control financiar nu au dreptul s ia direct hotrri n
legtur cu orientarea activitii viitoare a unitilor sau compartimentelor verificate; potrivit
normativelor n vigoare asemenea hotrri sunt de competena organelor de conducere, organelor
ierarhic superioare sau altor organe, fapt care genereaz o filier specific de propunere a
msurilor i de adoptare a deciziilor, n contextul unor responsabiliti bine delimitate;
f. n sfrit, alte restricii i limitri pot fi impuse prin nsei obiectivele controlului (modul
de selectare a acestora din ansamblul aspectelor posibile de controlat), de factori subiectivi sau
personali (cum ar fi pregtirea organelor de control, inteligena i perspicacitatea acestora,

puterea de munc i capacitatea lor de sintez) sau chiar de anumii factori sociali (eventuale
raporturi de rudenie, de prietenie sau colegiale cu persoanele ce urmeaz a fi controlate).
Evident, pot fi luate n discuie i alte influene, generate de modul de organizare i de apreciere a
muncii de control, cum sunt: cointeresarea material a organelor de control, acordarea unor
stimulente morale, poziia conducerii fa de aceste organe sau fa de constatrile i propunerile
lor, gradul de rspundere personal i altele similare. Toate acestea genereaz limite i restricii
inerente n exercitarea cotidian a controlului economic-financiar.
36(88).Care sunt elementele de baz ale controlului intern?
a. Existena unui plan de organizare care s cuprind:
- definirea ct mai precis a sarcinilor (fiecare trebuie s tie ce trebuie s fac);
- definirea limitelor de competen i a rspunderilor, ceea ce presupune stabilirea unei
ierarhii a crei autoritate este indiscutabil;
- circulaia informaiilor: circulaia documentelor trebuie s fie suficient de precis i
elaborat pentru a exclude neglijena i fantezia.
b. Competena i integritatea personalului sunt eseniale, mai ales la nivelul direciunii;
deciziile pe care le iau responsabilii compartimentelor, bune sau rele, se repercuteaz asupra
compartimentelor pe care le conduc.
c. Existena unei documentaii satisfctoare se refer la:
- producerea informaiilor: este recomandat existena unor instruciuni scrise sub forma
unui manual de proceduri;
- arhivarea informaiilor: memoria unei ntreprinderi este un element esenial al
controlului intern care condiioneaz toate controalele ulterioare.
37 (55).Care sunt obiectivele misiunii de audit intern?
Unei misiuni de audit i se pot atribui doua obiective principale:
- asigurarea conformitatii procedurilor i a operaiunilor cu normele juridice - auditul de
regularitate;
- evaluarea rezultatelor privind obiectivele urmrite i examinarea impactului efectiv auditul de performanta.
Obiectivele compartimentului de audit intern sunt:
- de a ajuta entitatea publica att n ansamblul cat i structurile sale prin intermediul
opiniilor i recomandrilor;
- sa gestioneze mai bine riscurile;
- sa asigure o mai buna administrare i pstrare a patrimoniului;
- sa asigure o mai buna monitorizare a conformitatii cu regulile i procedurile existente;
- sa asigure o evidenta contabila i un management informatic fiabile i corecte;
- sa imbunatateasca calitatea managementului, a controlului i auditului intern;
- sa imbunatateasca eficienta i eficacitatea operaiilor.
38(22).Explicai poziionare ierarhic al compartimentului de audit intern.
2060 Raportarea ctre conducerea superioar i consiliu
Conductorul executiv al auditului trebuie s raporteze periodic conducerii superioare i
consiliului cu privire la scopul, autoritatea i responsabilitatea activitii de audit intern, precum
i referitor la gradul de ndeplinire a planului de audit. Raportarea trebuie s cuprind problemele

privind expunerile semnificative la riscuri, inclusiv riscurile de fraud, controlul i guvernana,


precum i alte informaii necesare sau solicitate de conducerea superioar i consiliu.
Interpretare:
Frecvena i coninutul raportrii sunt stabilite prin discuii cu conducerea superioar i
consiliul i depind de importana informaiilor care trebuie comunicate, precum i de urgena
msurilor care trebuie luate de conducerea superioar sau consiliu.
MPA 2060-1 Responsabilul auditului Intern trebuie s informeze periodic conducerea generala i
Consiliul cu privire la misiunile, competenele i responsabilitile auditului intern, precum i cu
privire la rezultatele semnificative obinute fa de programul prevzut.
Aceste rapoarte trebuie de asemenea s menioneze expunerile la risc, controlul i
guvernarea corporativ , precum i alte subiecte solicitate de ctre Consiliu i conducerea
general .
Se recomand ca auditorii interni s in cont de sugestiile urmtoare atunci cnd
nainteaz rapoarte Consiliului sau direciei generale:
1. Responsabilul auditului intern trebuie s prezinte rapoarte periodice de activitate
conducerii generale i Consiliului, pe tot parcursul anului. Rapoartele de activitate trebuie s
sublinieze constatrile cele mai importante obinute n timpul auditurilor i recomandrile
aferente. Aceste rapoarte trebuie s permit de asemenea informarea conducerii generale i a
Consiliului cu privire la orice modificare important fa de programul de lucru, de bugetele de
personal i financiare . Motivele acestor modificri trebuie s fie justificate .
2. Constatrile de audit semnificative corespund unor situaii care, n opinia
responsabilului auditului intern, ar pute fi nefaste pentru entitate. Constatrile de audit
importante pot fi reprezentate de iregulariti, acte ilegale, erori, ineficien, risip, ineficacitate,
conflicte de
interese i puncte slabe de control. Dup examinarea acestor constatri i recomandri cu
conducerea general, responsabilul auditului intern trebuie s le comunice Consiliului, indiferent
dac acestea au fost sau nu soluionate.
3. Conducerea are responsabilitatea de a decide msurile corespunztoare privind
constatrile importante semnalate i recomandrile formulate. Conducerea general poate decide
s-i asume riscul de a nu remedia situaiile raportate din pricina costurilor lor sau a altor
considerente. Consiliul trebuie s fie informat cu privire la dispoziiile luate de conducerea
general privind constatrile i recomandrile semnificative din cadrul misiunii de audit
4. Responsabilul auditului intern trebuie s aprecieze dac este cazul s informeze
Consiliul cu privire la constatrile semnificative ale misiunii de audit i recomandrile care i-au
fost dj semnalate i pentru care conducerea general i Consiliul au hotrt s s-i asume
riscul de a nu remedia situaia raportat (sau de a nu aplica msurile corective specifice situaiilor
raportate) Aceast comunicare poate fi considerat deosebit de necesar dac au avut loc
schimbri n cadrul entitii, n cadrul Consiliului sau al conducerii generale.
In acest sens, auditul intern trebuie s dispun de mijloacele necesare pentru a se orienta
ctre un organ independent : Consiliul i/sau comitetul de audit, n cazul in care consider c
direcia general nu ia msurile adecvate.
5. In plus fa de subiectele de mai sus, rapoartele de audit mai trebuie s fac o
comparaie:
ntre realizri i obiectivele i programele de lucru ale auditului intern;
ntre cheltuielile i bugetul financiar.

Ele trebuie s explice motivele pentru variaiile semnificative i s indice toate msurile
luate sau care vor fi luate.
Categoria XII - Doctrina i deontologia profesiei contabile
39 (54).Cine poate exercita profesia de expert contabil si de contabil autorizat?
Profesia de expert contabil i de contabil autorizat se exercit de ctre persoanele care au
aceast calitate.
Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate i are competena
profesional de a organiza i conduce contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societilor
comerciale, de a ntocmi situaiile financiare i de a efectua expertize contabile.
Asupra constatrilor, concluziilor, opiniilor i recomand rilor sale, expertul contabil
ntocmete raport.
Contabilul autorizat este persoana care a dobndit aceast calitate i are competena de a
ine contabilitatea i de a pregti lucrrile n vederea ntocmirii situaiilor financiare.
Accesul la profesia de expert contabil i de contabil autorizat se face pe baz de examen
de admitere, la care s se obin cel puin media 7 i minimum nota 6 la fiecare
disciplin,efectuarea unui stagiu de 3 ani i sus inerea unui examen de aptitudini la terminarea
stagiului.
40 (92).Conflicte de interese. Care sunt circumstantele de care trebuie sa se tina seama?
Profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care implica conflict de ordin
profesional; nu se poate stabili o lista completa de situatii susceptibile de a genera conflicte de
interese, insa profesionistii trebuie sa descopere factorii care dau nastere la astfel de conflicte.
Exista si unele circumstante particulare in care responsabilitatea profesionistului contabil
poate fi in conflict cu unele cerinte interne si externe:
- un superior , director, administrator sau asociat poate face presiuni. Trebuie escurajate orice
relatie sau orice interes susceptibil de a pune in pericol, de a influenta negativ integritatea
profesionistului contabil.
- profesionistului contabil i se poate cere sa lucreze contra normelor profesionale si tehnice.
- identificarea circumstantelor in care ar putea aparea un conflict de interese:

profesionistul contabil are interese de afaceri directe cu un client sau are o participaie la
un competitor al clientului;

profesionistul contabil presteaz servicii pentru clieni ale cror interese sunt n conflict.

- Evaluarea semnificaiei circumstanei care genereaz conflictul de interese i luarea


msurilor de protecie:

notificarea clientului despre conflictul de interese ce ar putea aprea i obinerea


consimmntului acestuia de aciona n asemenea mprejurri;

notificarea tuturor prilor interesate;

utilizarea unor echipe distincte de misiuni;

indrumarea echipei, confidenialitatea.

- Un conflict de interese se poate produce si cand publicarea unor informatii eronate poate
avantaja angajatorul sau clientul si favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil.
- n cazul cnd un conflict de interese reprezint o ameninare la adresa unuia sau mai multor
principii fundamentale, ameninare care nu poate fi eliminat profesionistul contabil
concluzioneaz c nu este corespunztor s accepte misiunea.

1. Bochi Leonica - categoriile de lucrri profesionale II, IV, V. X i XII


2. Chindlea Mihai - categoriile de lucrri profesionale III, VII, VIII
3. Gavri Ancua Ioana - categoriile de lucrri profesionale VI
4. Morar Dan Ioan - categoriile de lucrri profesionale IX
5. Score Carmen Mihaela - categoriile de lucrri profesionale I, XI