1.2.

2Alegerea materiei prime necesare confectionarii modelului

Tipul de
strat
Materialul
de
baza
Captuseala
Intaritura
Volvatir
Captu-seala
pt
buzunar

Articol

214-145

Compozitie
fibroasa
10%
relon,80%
lana
fina,10%cel
ofibra

Flavia
Celofibra
vopsita
Celofibra,
PES

Latimea
( cm )
cu
fara
marg. marg.
147
145
+/+/2
2
140+/-3 sau
150 +/3
160

100% bbc
90+/-2

Masa
g/m
510
+/26

g/
m2
-

Desimea
fire/10cm
U
B

Contractia
(% )
U B

Tipul
legaturii

Finisare

320

se
termofixeaza

156
+/8

148
+/8

395
+/16

230
+/8

5%

diagonal

265

175

1,5%

panza

diagonal
2/1

340

240

123
+/5

88

70+/
-10
113
+/6

238
+/10

210
+/10

3%

fantezie
din
diagonal
2/2

Sarcina la
rupere
U
B
250

degresat,
fixat,uscat
vopsit
Rezistenta la
spalare
65C
degresat,
termofixat
vopsit
apretat

UNIVERSITATEA TEHNICA GH. ASACHI- IASI

FACULTATEA DE TEXTILE-PIELARIE
Profilul : Textile
Specializarea : Tricotaje - Confectii

PROIECT
la disciplina
STRUCTURA SI PROIECTAREA IN CONFECTII

Conducator proiect,
Manuela Avadanei

Student:
Burga Cristina
Grupa: 10404A

2007

Tema proiect
Proiectarea constructiva si intocmirea documentatiei tehnice
pentru un produs de model dat
Capitolul 1. Prezentarea datelor initiale necesare proiectarii modelului
1.1 Analiza modelului
1.2 Alegerea materiei prime necesare confectionarii modelului
1.2.1Stabilirea conditiilor de exploatare impuse produsului si
cerintele impuse materiei prime
1.2.2. Alegerea materiei prime necesare confectionarii
modelului
1.3. Alegerea constructiei tiparului de baza si stabilirea parametrilor
dimensionali necesari constructiei tiparului

Capitolul 2. Elaborare tiparului de baza pentru modelul dat

2.1.Constructia tiparului de baza pentru elementele principale
2.2. Obtinerea tiparului de model prin transformarea constructiei de baza in
corespondenta cu particularitatile modelului
2.3. Definirea tiparelor de model.Constructia sabloanelor principale
2.4. Constructia sabloanelor derivate pentru straturile suplimentare ale modelului

Capitolul 3. Gradarea sabloanelor

3.1.Stabilirea parametrilor necesari operatiei de gradare
3.2. Gradarea sabloanelor principale ale modelului prin metoda de calcul
proportional

Anexa

Bibliografie

schita modelului cu descrierea tehnica a acestuia;

tabelul dimensional;
tiparul de baza;
tiparul de model;
sabloane principale;
gradarea ;

Alegerea constructiei tiparelor de baza si stabilirea parametrilor

dimensionali necesari constructiei
Proiectarea modelului se va face cu ajutorul tiparului de baza pentru
jacheta clasica.
Pentru constructia tiparului de baza si a celui de model sunt necesare
urmatoarele dimensiuni:
1. dimensiuni ale corpului:
Ic=174cm;
Pb=96cm;
Pt=80cm;
Ps=108cm;
2. dimensiuni ale produsului:
Lpr=64cm;
Lm=69cm;
3. adaosuri de lejeritate:
Ab=6cm;
At=5cm;
As=4cm;
Constructia tiparului de baza se particularizeaza pentru marimea 48.II.B

Cap. II Elaborarea consructiei tiparului de model

2.1. Constructia tiparului de baza
1. Trasarea liniilor orizontale ale retelei:
Semnificatia si
Nr.

simbolizarea

Relatia de calcul

Valoarea segmentului
Scara 1:1
Scara 1:5

crt. segmentelor constructive

Linia bustului
1

Inaltimea spatelui
Is= 11-31

Lungimea spatelui pana

la talie

22.6

4.52

42

8.4

Linia soldurilor
18 20 cm

20

Linia de terminatie
Se preia din

64

12.8

1
Pb 11) 2 cm
10
Linia taliei
1
I c 1,5 cm
4

Lt= 11-41
3

Distanta talie sold

DT-s= 41 51

Lungimea produsului
Lpr= 11-91

datele initiale

Semnificatia si
Nr.

simbolizarea segmentelor

Relatia de

crt.

constructive

calcul

Valoarea segmentului
Scara 1:1

Scara 1:5

411, 511 puncte de contur

2 2.5

0.4

41 -411 = 51-511

3. Trasarea liniilor verticale ale retelei

Semnificatia si
Nr.

simbolizarea

crt.

segmentelor

Relatia de calcul

Valoarea segmentului
Scara 1:1
Scara 1:5

constructive
Linia de latime a spatelui; verticala prin punctual 33
6

Latimea spatelui

18.88
1
( Pb 5,5) 0, 23 Ab cm
8
ls= 311-33
Linia de latime a fetei; verticala prin punctul 35
Latimea rascroielii
13.26
1
( Pb 1,5) 0, 46 cm
8
manecii

3.78

2.65

lrm= 33-35
Linia de simetrie a fetei; verticala prin punctual 37
Latimea fetei
21.86
4.38
1
( Pb 4) 0,31Ab cm
4
lf= 35-37
Latimea totala a tiparului pe linia bustului; relatie de verificare a latimii
lb= 311-37

tiparului pe linia bustului

52.5
1
Pb Ab
2

10.5

4. Trasarea liniior orizontale pe tiparul fetei pe care se va situa punctual cel

mai inalt; identificarea echilibrului constructivantero- posterior
Valoarea segmentului

Nr.

Semnificatia si

Relatia de

crt.

simbolizarea segmentelor

calcul

10

constructive
lungimea fetei

Lt 4 cm

Scara 1:1

Scara 1:5

46

9.2

Lf= 47- 17

5. Trasarea liniilor de contur superior

Semnificatia si
Nr.

simbolizarea

crt.

segmentelor

11

12

Relatia de calcul

Valoarea segmentului
Scara 1:1
Scara 1:5

constructive
Conturul rascroielii gatului pe tiparul spatelui
Latimea rascroielii
7.3
1
Pb 2.5 cm
20
gatului la spate
lrgs= 11-12
Inaltimea rascroielii

Valoare constanta

1.46

0.6

gatului la spate
irgs= 12-121
13

Conturul rascroielii gatului la fata

Latimea rascroielii
lrgs
7.3

1.46

gatului la fata
14

lrgf= 17-161
Inaltimea rascroielii

lrgf +1

8.3

1.66

Lrgs+0.5

8.8

1.76

gatului la fata
15

irgf= 17-171
172, punct de
contur,situat pe 17-35

16

17-172
Linia cusatura umarului la spate; etapa intermediara
Inclinarea umarului la
Valoare constanta
0

17

spate

01

ius= 13-131
Lungimea umarului la

121-131+1.5 cm

14.5

2.9

spate

18
19

lus= 121-14
Linia cusaturii umrului pe tiparul fetei; constructia pensei de bust
36, punct ajutator
10.1
2.02
1
Pb 0,5 cm
10
37-36
Pozitia varfului pensei
28.38
5.68
1
1
I c Pb 1,5 cm
16
6
de bust. inaltimea
varfului pensei

20

I`vb= 16-361
Inclinarea umarului la

Is-4 cm

18.6

3.72

fata
21

iuf= 35-151
Pozitionarea punctului extre exterior al liniei cusaturii umarului la fata (14`);
cu varful compasului in punctual 35 si o raza r = 35-151 se traseaza un arc
151- 14`

22

Lungimea umarului la

de cerc
1
Pb 0,5 cm
20
lus-(0.5 1 cm)

4.3

0.86

14

2.8

fata
23

luf= 14`-152
Cu varful compasului in punctual 361 si o raza r 1= 361-16 se
traseaza un arc de cerc.
Cu varful compasului in punctual 14` si o raza r2= luf se traseaza un arc de
cerc ce va intersecta arcul de cerc de raza r1= in punctul 152

24

Pozitionarea laturii

61-16, se

oblice a pensei de bust

masoara pe tipar

2.5

0.5

152-153
25

Egalizarea laturilor pensei de bust

Cu varful compasului in punctul 361 si o raza r 3= 361- 153 se traseaza un
arc de cerc care va intersecta latura verticala a pensei de bust in punctual
16`

26

Linia de contur a rascroielii manecii

Pozitionarea punctului
6.48
1
lrm cm
2
34, de tangenta dintre

1.29

conturul rascroielii
manecii si linia bustului
27

33- 34
23, punct ajutator

28

33-23
231, punct de contur,

1
I s cm
2
Valoare constanta

centrul penseide

(1 1.5 cm )

11.3

2.26

1.5

0.3

5.65

1.13

1.3

0.26

omoplat
29

23-231
331, punct ajutator

30

33-331
332,punct de contur

1
Is
4
Valoare costanta

31

331-332
351, punct de contur

33-331

5.5..

1.1

32

35-351
352, punct ajutator

3.32

0.66

33

35- 352
A, punct ajutator

1
lrm cm
4
1 `
14 351
2
Valoare constanta

34

14`-a
a`, punct de contur

0.2

6. Constructia pensei de omoplat

Semnificatia si
Nr.

simbolizarea

crt.

segmentelor

35

constructive
232,232`, punctele de
la baza pensei de
omoplat

Relatia de calcul

Valoare constanta

Valoarea segmentului
Scara 1:1
Scara 1:5
1.5

.3

Apo= 232-232`
36

121-122

Pozitionarea pensei de omoplat

Valoare constanta
4.5

0.9

45
Pensa de omoplat care initial are adancimea pe linia de contur a rascroielii

37

maecii se transfer ape linia cusaturii pe cale grafica. se copie suprafata

delimitata de punctele 122,14,232`,212,122 si se roteste in sens antiorar in
jurul punctukiu 212 pana cand latura superioara a pensei (212- 232`) se
suprapune peste latura inferioara (212- 232).
Lungimea finala a pensei de omoplat este de 8 10 cm.
Constructia tiparului de baza pentru maneca
Calcule preliminare:
- inaltimea rascroielii manecii( lrm)
Irm=1/2(Iuf+Ius)=19.55
-

diametrul interior(Di)
Di=1/2Prm-0.5=22.25
Prezentarea algoritmului de calcul a tiparului pentru maneca

1. Trasarea liniilor orizontale ale retelei

Semnificatia si
Nr.

simbolizarea

crt.

segmentelor

Relatia de calcul

Valoarea segmentului
Scara 1:1
Scara 1:5

constructive
Linia de adancime a rascroielii manecii
Inaltimea capului de
17.22
1
lrm( lrm 1 1,5 cm)
10
maneca

3.44

Icm= 15-35
2

Lungimea manecii

Linia de terminatie
Se preia din datele

Lm = 15-95
951, punct ajutator

initiale
Valoare constanta

95-951

2 2.5

69

13.8

0.4

Linia cotului
4

45, punct pe linia

cotului

1
(35 951) 1cm
2

19.25.

3.85

35-45
2. Dimensionarea tiparului pe liniile orizontale
Semnificatia si
Nr.

simbolizarea

crt.

segmentelor

Relatia de calcul

Valoarea segmentului
Scara 1:1
Scara 1:5

constructive
5

pe linia de profunzime
3.32
1
lrm
4
Pozitionarea punctului 13, constructive

351, punct de contur

35-351

0.66

Cu varful compasului in punctu 351 si o raza r = Di 0.5 cm = 21 cm, se

traseaza un arc de cerc ce va intersecta orizontala de baza in punctual 13
Obs. Se va verifica daca latimea rascoielii manecii pe linia de profunzime
(lrm = 33-35) indeplineste conditia : lrm( de la maneca)= lrm(de la fata si

Latimea manecii pe

spate)+4 5 cm
Pe linia de terminatie
Se preia din datele

linia de terminatie

initiale

13

2.6

1.5

0.3

lmt= 951-931
7

451, punct jutator

Pe linia cotului
Valoare constanta

45-451

1.5 2 cm

3. Trasarea liniilor de contur

Semnificatia si
Nr.

simbolizarea

crt.

segmentelor

constructive
14, punct de contur pe

Relatia de calcul

1
(15 13) 1cm
2

Valoarea segmentului
Scara 1:1
Scara 1:5
9.51

1.9

capul de maneca
9

15-14
151, punct ajutator

10

15-151
152, punct de contur

4.8..

0.96

1.4

11

351-152
131, punct de contur

1
(15 14)cm
2
1
(151 351)cm
2
(35 351) 0,5cm

3.8

0.75

12

13-131
132, punct ajutator

Valoare constanta

0.5

0.1

13

(0.5 0.7) cm
9.5
1.9
1
(33 35) 1cm
2
33-341
Se traseaza deasupra liniei de profunzime o paralela la o distanta de 0,5
33-341
341, punct ajutator

14

431, punct ajutator

cm
Valoare constanta

15

43-431
133, punct ajutator

Valoare constanta

4.5

0.9

16

132-133
432, punct de contur

4 5 cm
Valoare constanta

0.2

17

431- 432
352, punct de contur

Valoare constanta

2.5

0.5

35-352

2 3 cm

0.2

Obs. Prin punctual 352 se traseaza o paralela la segmentul 351-451 ce va

intersecta linia cotului in punctual 452, iar conturul capului de maneca al
reperului mic al manecii in punctual 353.
Prin punctual 452 se traseaza o paralela la segmentul 451-951 ce va
intersecta linia de terminatie in punctual 952.
Prin punctual 133 se traseaza o perpendicular ape segmentul 131-431
18

rezultand acestora punctual Z.

133`, punct de contur
133-Z
3.1

0.65

19

133`-Z
432`, punct de contur

0.2

20

431-432`
Obs. Prin punctul 353 se traseaza o perpendicular ape segmentul 353-452
452`, punct de contur
451-452
2.5
0.5

Se masoara pe desen
431-432

451-452`
Obs. Prin punctual 452` se traseaza o paralela la segmentul 351-451
rezultand la parte superioara (la intersectiacu perpendiculara trasata in
punctual 353)
punctul 353`.
Prin punctual 452` se traseaza o paralela la 451-951. Punctul 952`, inferior
al liniei cusaturii interioare d epe reperul mare al manecii, se pozitioneaza
in doua variante:
- 452`-952` = 452-952
- 952` se construieste ca fiind simetricul punctului 952 fata de 451-951
Dupa definitivarea tiparului pentru maneca din doua repere se masoara pe
desen perimetrul capului de maneca (Pcm):
-

intre punctele 353`, 14, 131, si 133` la reperul mare al manecii

intre punctele 353 si 133 la reperul mic al manecii

Constructia tiparului de maneca este corecta daca Pcm = Prm + 4 5

cm

3.2.Gradarea tiparelor de model

Gradarea sabloanelor principale ale modelului prin metoda de calcul proportional
Variaia parametrilor necesari la construcia tiparului de baza:
Tabel nr.1
Nr. crt.

Denumirea parametrilor

Simbol

Creterea interdimensional
Simbol

Valoare (cm)

1
2

nlimea corpului
Perimetrul bustului

Ic
Pb

Ic
Pb

0
4

3
4

Perimetrul taliei
Perimetrul soldului

Pt
Ps

Pt
Ps

4
4

5
6

Lungimea produsului
Latimea
manecii

Lpr
Lm term

0
0,5

terminatie
Lungimea mnecii

Lm

Lpr
la Lm term
Lm

Adaos pe linia bustului

Ab

Ab

9
10

Adaos pe linia taliei

Adaos pe linia sold

At
As

At
As

0
0

Tabel nr.2

Is=11 31

Termenul
Variatia segmentelor
valabil din rel.
Simbol
de calcul a
seg.
constructuv
1/10Pb
1/10Pb
Is

LT=11 41

1/4Ic

1/4Ic

LT

Lpr=11 91

Lpr

is=41 51

1/10Ic

1/10Ic

is

0.2

11 21

1/2Is

1/2Is

11 21

0.25

ls=311 33

0.175Pb

0.175Pb

ls

0.7.

lrm=33 35

0.125Pb

0.125Pb

lrm

0.5

lf=35 37

0.2Pb

0.2Pb

lf

10

lb=311 37

0.5Pb

0.5Pb

lb

2.

10

lrgs=11 12

1/5Pg

1/5Pg

lrgs

0.2

11

irgs=12 121

0.33lrgs

0.33lrgs

irgs

12

17 172

lrgs

lrgs

17 172

0.2..

13

lrgf=17 161

lrgs

lrgs

lrgf

0.2

14

irgf=17 171

lrgs

lrgs

lrgf

0.2

15

37 36

1/10Pb

1/10Pb

37 36

0.5

16

Ivb=16 361

1/16Ic+1/6Pb

1/16Ic+1/6Pb Ivb

0.7...

17

ius=35 151

Is

Is

ius

0.5

18

33 34

1/2lrm

1/2lrm

33 34

0.25

19

33 23

1/2Is

1/2Is

33 23

0.2

Nr.crt.

Semnificatia si
simbolizarea
segmentelor
constructuvae

Valoare(cm)

0.4

FATA
Nr.crt.
1

Puncte de
gradare
37

Pe OX
simbol
-

161

lrgf

0.2

If

0.4

171

0.2

If-rft

0.2

161

0.2

171

0.2

R3

171

171

0.2

37

361

37-36

0.4

462

361

0.4

LT-Is

-0.4

562

361

0.4

10

962

361

0.4

LTIs+
Lpr-Is

-0.4

11

97

Lpr-Is

-0.4

12

10

Is

0.1

13

14

10

161

0.4

valoare
0

lf
lf

CLIN FATA
Nr.crt.
Puncte de
gradare
1
B

Pe OX
simbol
valoare
361
10

Pe OY
simbol
valoare
0

simbol
-

Pe OY
valoare
1

562

462

-0.4

462

-0.4

542

442

0.75

442

-0.4

442

341

0.75

LT-Is

-0.4

341

lf

0.75

Lpr-If

lf

10

0.125

SPATE

Nr.crt.
1

Puncte de
gradare
11

121

lrgs

0.2

Is

0.6

122

lrgs

0.2

Is

0.5

122`

lrgs

0.2

Is

0.5

14`

ls

0.4

Is

0.5

ls

0.4

11-21

0.25

33

ls

0.4

422`

ls

0.4

LT -Is

-0.5

93

ls

0.4

Lpr-Is

-0.5

10

911

Lpr-Is

-0.5

11

411

LT -Is

-0.5

12

311

13

212

1/2ls

0.2

11-21

0.25

CLIN SPATE
Nr.crt.
Puncte de
gradare
1
A

Pe OX
simbol
valoare
-

Pe OY
simbol
valoare
Is
0.5

Pe OX
simbol
valoare
ls

simbol
11-21

Pe OY
valoare
0.25

34

ls-lrms

441`

ls-lrms

LT -Is

-0.5

941`

ls-lrms

Lpr-Is

-0.5

93

ls

Lpr-Is

-0.5

422`

ls

LT -Is

-0.5

33

MANECA

Nr.crt.
1

Puncte de
gradare
133=133`

14

1/2lrm

0.25

Is

0.5

351

1/4lrm

0.125

353

451

(lm-Icm)/2

-0.25

552

lm-Icm

-0.5

952

lm-Icm

-0.5

93`

lrm

0.5

lm-Icm

-0.5

53`

lrm

0.5

lm-Icm

-0.5

10

43`

lrm

0.5

(lm-Icm)/2

-0.25

11

33`

lrm

0.5

CLIN MANECA
Nr.crt.
Puncte de
gradare
1
351`

Pe OX
simbol
valoare
lrm
0.5

Pe OY
simbol
valoare
Is-1/4lrm
0.38

Pe OX
simbol
valoare
-

Pe OY
simbol
valoare
1/4lrm
0.125

452`

(lm-Icm)/2

-0.25

552`

lm-Icm

-0.5

952`

lm-Icm

-0.5

93`

lrm

0.5

lm-Icm

-0.5

53`

lrm

0.5

lm-Icm

-0.5

43

lrm

0.5

(lm-Icm)/2

-0.25

Cap.III Gradarea tiparelor definitive

1.1. Calculul parametrilor necesari operatiei de gradare

Gradarea
folosirea

acestei

se va realiza manual prin metoda de calcul proportional. Pentru

metode

este

necesara

folosirea

in

prealabil

cresterilor

interdimensionale pentru parametrii initiali folositi in constructia tiparului.

Ic=0
Pb=4 cm
Pt=4 cm
Ps=4 cm
Lpr=0
Lm=0
Gradarea se va realiza numai pe marimi mentinandu-se talia constanta:42, 44, 46,
48 I B,
Prima etapa in rezolvarea gradarii

tiparelor de model o reprezinta calculul

cresterilor interdimensionale pentru segmentele tiparului de baza.

Cu aceste valori se va calcula in continuare cotele de gradare pentru principalele
puncte constructive aflate pe tiparul de baza. Gradarea se realizeaza pentru sabloanele de
model (prezinta rezerve de coasere).
Dupa calculul cotelor de gradare pentru punctele aflate pe conturul tiparului de
baza acestea vor fi plasate pe punctele corespunzatoare sablonului de model. In felul
acesta se va obtine setul de sabloane pentru modelul proiectat.
La gradare se porneste de la tiparul tipodimensiunii medii in raport cu care se
fixeaza sistemul de axe fix.
In fiecare punct caracteristic de pe contur se fixeaza un sistem de axe rectangulare
cu originea in punctul respectiv in raport cu care se cunosc cresterile interdimensionale
pe directia longitudinala si transversala .
Astfel asezand in aceste sisteme de axe, cresterile interdimensionale pe directia
verticala si orizontala,stabilite

pentru fiecare punct se precizeaza pozitia punctelor

caracteristice pentru marimile care sunt mai mari care mai mici decat marimea de
referinta.