Hazardele naturale, antropice si tehnologice -Cunoaterea acestor

fenomene permite luarea unor msuri adecvate pentru limitarea efectelor

pierderi de viei omeneti, pagube materiale i distrugeri ale mediului
i pentru reconstrucia regiunilor afectate. Hazardele naturale pot fi
clasificate n funcie de diferite criterii, cum ar fi: modul de formare
(geneza), durata de manifestare, arealul afectat etc. n funcie de genez,
hazardele naturale se difereniaz n: hazarde endogene i hazarde
exogene.
A. HAZARDELE ENDOGENE sunt generate de energia provenit din
interiorul planetei, n aceast categorie fiind incluse erupiile vulcanice
i cutremurele.
Erupiile vulcanice sunt hazardele endogene care au impresionat
puternic omul nc din Antichitate. Fenomenele vulcanice sunt acele
manifestri n care magma, sub form de lav, nsoit de gaze i vapori
fierbini, ajunge, prin erupie, la suprafaa pmntului. Exploziile la unii
vulcani determin i naterea bombelor i a cenuii, provenite din
sfrmarea conului i rcirea lavei. Istoria umanitii a consemnat, n
cronici i documente, peste 2500 de erupii din care 2000 n centura
Pacificului.
Vulcanismul este reprezentat prin gama fenomenelor legate de ivirile de
lav (erupii, explozii, cutremure) i are o mare rspndire pe glob.
Vulcanii au fost denumii dup zeul roman al focului Vulcanus. Pe
Pmnt exist cca. 1300 vulcani activi, adic erup cu regularitate, sau au
erupt cel puin o dat n ultimii zece mii de ani. Dac nu s-a ntmplat
acest lucru, vulcanul este numit adormit, iar dac nu a erupt de peste
25.000 ani, se poate considera stins.
Dintre vulcanii activi cunoscui pe glob, 2/3 se gsesc n centura
circumpacific, cunoscut i sub numele de Centura de Foc a
Pacificului. Restul sunt n zona Antilelor, Mediterana European, Marea
Roie i Oceanul Indian. Repartiia lor coincide cu marile arii de
seismicitate ale planetei.
Este cunoscut erupia Vezuviului care a intrat n istorie ca una dintre
cele mai violente catastrofe vulcanice. La 24 august 79 e.n. n miezul

verii, cnd oraele erau animate de vizitatori i plajele pline, la orele 13,
vulcanul a declanat o formidabil explozie. Pompeiul a fost acoperit cu
un strat gros de 7-9 m de cenu, lav i piatr ponce. Au pierit 25.000
de oameni. Atunci i-a pierdut viaa i marele naturalist roman Pliniu cel
Btrn.
Vulcanul Etna este unul dintre cei mai activi vulcani ai planetei. El
este situat pe coasta Oriental a Siciliei. nlimea medie ajunge la 3200
3300 m, fiind variabil n funcie de erupii. Istoria a consemnat peste
140 de erupii, cea mai cunoscut fiind cea din 1669 cnd au fost
acoperite cu lav 15 aezri, decednd peste 15.000 de oameni. Cea mai
recent erupie din 25 dec. 1985 a fost nsoit de cutremure care au atins
7 grade pe scara Mercalli.
Cercul de foc al Pacificului este nu numai cea mai activ zon seismic
de pe glob, ci i vulcanic. Dou treimi din numrul vulcanilor pacifici
se afl n sectorul insular din Pacificul occidental (Indonezia, Filipine,
Japonia, Kurile i Kamceatka), iar cealalt treime pe rmul estic al
oceanului (America de Nord, Central i de Sud). Arhipelagul
indonezian, cuprinde 20% din vulcanii activi ai provinciei
circumpacifice. Din cei 167 vulcani existeni, 70 sunt n activitate, iar
restul, stini. Acest arhipelag este cel mai lovit de astfel de catastrofe.
Mexicul, America Central, zona Caraibilor constituie o alt zon de
intens vulcanism (El Salvador, Costa Rica, Guatemala, Nicaragua,
Antilele Mici)
Cuprins:
1. Definitia hazardelor naturale
2. Trasaturi ale hazardelor
3. Tipuri de hazarde
+ Hazarde endogene
- Cutremurele de pamant
- Eruptiile vulcanice
+ Hazarde exogene

- Hazarde geomorfologice
- Hazarde climatice
- Hazarde biologice

1. Hazardele naturale sunt manifestari extreme ale unor fenomene

naturale, precum cutremurele, furtunile, inundatiile, secetele,care au
o influenta directa asupra vietii oamenilor, asupra societatii si a
mediului inconjurator, in ansamblu.
Producerea unor asemenea fenomene face posibila atingerea unor
anumite praguri de adaptare a societatii la conditiile mediului. Atunci
cand hazardele produc distrugeri de mare amploare si pierderi de
vieti omenesti, ele sunt numite dezastre si catastrofe naturale.
Efectele acestor fenomene sunt atat de puternice incat sunt necesare
interventii rapide din partea unor echipe special antrenate la nivel
national si international. Un fenomen natural extreme poate fi numit
un dezastru daca sunt inregistrate cel putin 10 pierderi de vieti
omenesti sau 50 de personae ranite si daca se produc pierderi
materiale de peste un million de dolari.
2. Trasaturi ale hazardelor naturale
Vulnerabilitatea pune in evidenta gradul de expunere a omului si a
bunurilor sale fata de diferita hazarde, indicand nivelul pagubelor pe
care le produce un anumit fenomen.
Riscul reprezinta nivelul probabil al pierderilor de vieti omenesti, al
numarului de raniti, al pagubelor aduse proprietatilor si activitatilor
economice de catre un anumit fenomen natural sau un grup de
fenomene intr-un anumit loc si intr-o anumita perioada.
3. Hazardele naturale pot fi de mai multe feluri, in functie de geneza:
Hazarde endogene a caror actiune este generata de energia
provenita din interiorul planetei(cutremure, eruptii vulcanice).

 Hazarde exogene, generate de factori climatici, hidrologici,

biologici.

Hazarde endogene
Cel mai costisitor dezastru a fost cutremurul de la Kobe (Japonia) din
1975, cu pagube de 100 mld de dolari.
Cutremurele de pamant sunt miscari bruste ale scoatei care produc
unde elastice reflectate in trepidatii cu un impact puternic asupra
asezarilor umane. Annual sa produc pe Glob peste 1 milion de
cutremure, dar numai o mica parte din acestea sunt sufficient de
puternice pentru a fi considerate hazarde naturale.
Cele mai numeroase si mai puternice cutremure sunt generate de
dinamica interna a Terrei, fiind numite cutremure tectonice care se
produc in lungul contactului dintre placile tectonice. Energia
eliberata se masoara in ergi si e utilizata pentru calcularea
magnitudinii cutremurului. Magnitudinea se masoara cutremur
ajutorul unei scari logaritmice, numita scara Richter, cuprinsa intre
0.3 si 9 grade.
Intensitatea cutremurelor pune in evidenta efectele acestora, diferite
de la un loc la altul. (scara Mercali 12 unitati si scara MedvedevSponhauer-Karnik in tara noastra).
Hazarde primare legate de transmiterea undelor seismice din locul de
producere al cutremurlui din adancul scoartei, numit focar. Aceste
unde se propaga spre exterior cu viteze si amplitudini diferite si
produc trepidatii care duc la fisurarea,distrugerea si prabusirea
cladirilor la mari pagube materiale si la pierderi de vieti omenesti.

Amplitudinea miscarii terenului este mai mare in apropierea

epicentrului si tinde sa scada pe masura indepartarii de aceasta.
Hazarde secundare legate de procesele generate de undele seismice la
suprafata Pamantului si cuprind alunecari, prabusiri, aparitia sau
reactivitatea unor falii, formarea vulcanilor noroiosi, formarea unor
valuri uriase numite tsunami etc.
In tara noastra, cele mai puternice cutremure se inresgistreaza in zona
seismica Vrancea, situate in regiunea de curbura a Carpatilor. Astfel
de cutremure s-au inregistrat la 26 noiembrie 1802, 10 noiembrie
1940 si 4 martie 1977. Alte regiuni seismice cunoscute in tara noastra
sunt: Aria Fagarasana, Aria Banatica(Danubiana), Aria de Nord-Vest,
Aria Transilvaneana si Aria Pontica, dar unde cutremurele sunt rare si
au o intensitate redusa.
Eruptiile vulcanice sunt datorate energiilor accumulate in rezervorul
subterane care contin lave si presiunilor exercitate de fortele
tectomice, care determina ascensiunea materiilor incandescente spre
suprafata. Un vulcan este o deschidere profunda in scoarta
terestra,prin care sunt aduse la suprafata incandescente sub forma de
lava,cenusi vulcanice,fragmente de roca si gaze.

Se diferentiaza mai multe tipuri de eruptii vulcanice:

Eruptiile islaneze si hawaiene sunt linistite, cutremur lave fluide,
bazice, care sunt evacuate prin crratere.
Eruptiile de tip srtombolian cutremur lave mai vascoase, cutremur
eruptii moderate
Eruptiile de tip vulcanian cutremur lave foarte vascoase, cutremur
explozii puternice, extreme de periculoase (Vezuviu, VolcanoItalia,Paricutin- Mexic).

 Eruptiile pliniene (1991- vulcanul Pinatubo din ins Filipine) sunt

violente si diverseaza o mare cantitate de cenusi vulcanice.
Eruptiile peleene ( vulcanul Montagne Pelee din ins Martinica) sunt
insotite de nori arzatori extreme de periculosi, iar eruptiile
ultravulcanice sunt cele mai violente ( august 1883 eruptia
vulcanului Kracatoa care a distrus in intregime insula cutremur
acelasi nume)
Pe Terra se inregistreaza annual circa 50 de eruptii vulcanice, dintre
care 5% produc victime si mari distrugeri materiale.

Hazarde Exogene
Hazardele geomorfologice cuprind o gama variata de procese, cum
sunt alunecarile de teren, curgerile de noroi, prabusirile, procesele de
eroziune in suprafata si ravenarea, care
produc mari pagube materiale si uneori
victime.

Alunecarile reprezinta procese de miscare

ale unor mase de pamant sub actiunea
gravitatiei, in lungul unor suprafete de alunecare, care le separa de
partea stabile a versantului.
Prabusirile sunt deplasari rapide ale maselor de roci pe versantii
abrupti, prin cadere libera, prin salturi sau prin rostogolire. Acestea se
produc mai ales la inceputul primaverii,datorita alternamtelor
frecvente ale inghetului si dezghetului;au o frecventa mai mare in
regiunule cu climat rece si in etajele alpin si subalpin. Prabusirile
reprezinta un factor de risc important pentru localitatile si caile de
comunicatie din spatial montan. Pericolul lor este accentuat de

rapiditatea producerii dezastrului,neexistand posibilitatea de evacuare

a populatiei la timp.
Curgerile de noroi si grohotisuri se produc in urma imbibarii cu apa
a depozitelor de alterare de pe versantii despaduriti din regiunile
montane afectate de precipitatii abundente.( in 1970, in Anzii
Peruvieni, o curgere de noroi cu lungimea de 15 km. s-a deplasat cu o
viteza de peste 300 km/ora, acoperind in cateva minute localitatile
Yungay si Ramrahirca; au fost inregistrate 18000 de victime)
Avalansele sunt hazarde naturale care reprezinta un pericol pentru
populatia montana si pentru uristii din numeroasele tari ale lumii.
Deplasarea rapida a zapezii pe versantii abrupti acoperiti cu zapada
este favorizata de nisprile abundente, de schimbarile rapide de
temperatura care favorizeaza topirea brusca a stratului de zapada, si
de perturbarea echilibrului zapezii prin trepidatii.
Eroziunea in suprafata si ravenarea. Eroziunea in suprafata este
procesul de desprindere si transport ale particulelor de sol sub
actiunea apei care se scruge pe versant sub forma de panza sau de
siroaie instabile. Scurgerea apei pe versant sub forma unor siroie
instabile determina formarea unor mici canale numite rigole, a caror
adancime ajunge la 30-40 cm. Prin adancirea rigolelor se formeaza
ogasele (0,5- 2m adancime) si ravenele, cand adancimile depasesc
2m. Aceste forme de eroziune in adancime aduc mari pagube,
contrebuind la scoaterea din circuitul economic a unor suprafete
intinse.
Hazarde climatice cuprind o gama variata de fenomene si procese
atmosferice care genereaza pierderi de vieti omenesti, mari pagube si
distrugeri ale mediului inconjurator.

Ciclonii tropicali sunt furtuni violente, formate intre 5 si 15 grade lat

N si S, avand vitezi ale vantului de peste 180 km/ora.( in noiembrie
1970, in Bangladesh, in asezarile din delta fluviilor Gange si
Brahmaputra si-au pierdut viata circa 1 mil de personae in urma unui
ciclon tropical, ale cateva mil ramanad fara adapost si hrana).
Furtunile extratropicale sunt caracteristice regiunilor din zona
temperate si se formeaza la contactul dintre masele de aer polar si
cele tropicale, uneori fiind extinse pe suprafete uriase. Furtunile sunt
asociate adesea cu fulgere si tunete, cunoscute impreuna sub
denumirea de oraje. Acestea reprezinta manifestari luminoase si
sonore ale unor descarcari electrice in atmosfera.
Seceta este un hazarde climatic cu perioada lunga de instalare si este
caracterizata prin scaderea precip sub nivelul mediu, prim micsorarea
debitului raurilor si a rezervelor subterane de apa care determina un
deficit mare de umezeala in aer si sol, cu eefecte directe asupra
mediului si in primul rand asupra culturilor agricole. Seceta din vara
anului 2000, considerate cea mai puternica din ultimii 100 de ani in
tara noastra a afectat 2,6 mil hectare si a produs pagube evaluate la
6500 mld lei.
Inundatiile sunt hazarde hidrografice cu o larga raspandire pe Terra
care produc mari pagube materiale si pierderi de vieti omenesti.
(Fluviul Huang He a provocat cele mai catastrofale inundatii
cunoscute in istorie. In anul 1887 a fost acoperita cu apa o suprafata
de 130000 de kmp, au murit circa 1 mil de personae si a pierit
ulterior prin foamete un numar si mai mare).
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase datorita fortei
deosebite a vanturilor care au un caracter turbionar.Acestea se produc

pe continente intre 20 si 60 grade latitudine nordica si sudica.In

cadrul unei tornade ,care are aspectul unei coloane inguste sau al unei
palnii,viteza vantului este cuprinsa intre 60 si 400 km/h iar diametrul
poate sa ajunga la cativa kilometrii, aerul in miscare antreneaza
cantitati mari de praf care dau tornadelor o culoare
cenusie,distincta.Cele mai cunoscute tornade se produc in partea
centrala a SUA (800-1200 tornade
annual), in Australia, Japonia si in Africa
de Sud.
Hazardele oceanografice cuprind hazarde
generate de valurile de vant sau de
cutremure ( tsunami) de banchiza de gheata si de deplasarea
aisbergurilor, de producerea fenomenului El Nino, de ridicarea
nivelului oceanului planetar.
Valuri eoliene puternice, produse de furtuni, sunt periculoase pentru
navigatie si au un impact insemnat asupra coastelor.
Tsunami sunt valuri uriase produse de cutremure puternice, eruptii
vulcanice si alunecari submarine.Cel mai puternic tsunami, provocat
de un cutremur cu epicentrul in golful Prince William, din Alaska, a
fost inregistrat la 28 martie 1964; a atins 67 m amplitudine in zona
portului Valdez, iar valul care a luat nastere a traversat in 22 de ore,
intregul Ocean Pacific.
Banchiza de gheata a carei grosime poate sa ajunga la 3-4 m deine un
hazard pentru navigatie atunci cand se extinde rapid si pune in
dificultate, datorita pericolului de blocare, navele de cercetari sau de
pescuit oceanic.

Aisbergurile sunt fragmente uriase de gheata desprinse din calotele

glaciare sau din ghetarii polari, care plutesc impinse de vanturi ori de
curentii oceanici. Cea mai cunoscuta catastrofa navala produsa de
ciocnirea cu un aisberg s-a produs la 14 aprilie 1912, cand
transatlanticul Titanic s-a scufundat in
largul coastelor insulei Newfoundland,
fiind inregistrate 1503 victime.
Oscilatia Sudica - El Nino este un
fenomen complex de interactiune intre
apele Oceanului Planetar si atmosfera,
care se produce in zona tropicala a Oceanului Pacific. Acest fenomen
se manifesta prin incalzirea anormala, la suprafata, a apelor
Oceanului Pacific, care se deplaseaza dinspre partea vestica spre
patrtea estica sub impulsul unor mase de aer cu aceeasi directie de
miscare.
Ridicarea nivelului Oceanului Planetar este legata de tendinta
generala de incalzire a climei si reprezinta un hazard global, de lunga
durata, cu numeroase consecinte grave asupra zonelor de coasta.
Aceasta ridicare este datorata aportului tot mai mare de apa dulce de
pe continente, provenite din topirea ghetarilor si din apele subterane
utilizate de om pentru irigatii.
Hazarde biologice sunt reprezentate de epidemii si de invazii de
insecte.
Epidemiile sunt caracterizate prin imbolnaviri in masa ale populatiei,
datorita unor agenti patogeni cum sunt virusii, rickettsiile, bacteriile,
fungi si protozoarele. Cele mai grave maladii sunt transmise de
agenti purtatori precum tantarii (malaria, febra galbena), musca tze
tze (boala somnului), puricii, paduchii (tifosul exantematic).

Epidemiile de mari proportii poarta denumirea de pandemii si au

generat milioane de victime, mai ales in evul mediu (ciuma bubonica,
spre exemplu, in Europa). In present se manifesta maladia SIDA,
determinate de virusul HIV, cu transmitere sexuala sau prin transfuzii
de sange.
Invaziile de insecte, in special de lacuste, produc pagube mari
agriculturii, in deosebi in Africa, Asia, estul Europei si Amerrica de
Nord. Combaterea lacustelor se realizeaza prin diferite metode, cum
ar fi distrugerea oualelor, utilizarea
insecticidelor si a unor capcane pentru
distrugerea nimfelor de lacusta.
Incendiile sunt hazarde periculoasde
pentru mediu si pentru activitatile umane
si determina distrugeri ale recoltelor. Incendiile pot fi declansate de
cause naturale cum sunt fulgerele, eruptiile vulcanice, fenomene de
autoaprindere a vegetatiei si de activitatile omului (neglijenta
utilizarii focului, incendieri intentionate, accidente tehnologice). In
perioadele secetoase, incediile sunt favorizate de vanturi puternice
associate cu temperature ridicate, care contribuie la extinderea rapida
a focului.
Uraganul Hugo
Hugo este al doilea uragan ca marime din istoria SUA, eclipsat
numai de uraganul Andrew din 1992.
Hugo a provocat in total pagube materiale de 8,5 miliarde de dolari,
dintrer care aproximativ 1,4, in Puerto Rico. Numarul mortilor
oscileaza intre 71 si 86, in functie de sursa, si daca luam in calcul
numai partea insulara a Statelor Unite. Cele mai multe surse dau cifra
de 71.

Hugo s-a deplasat pe o distanta de 525 de km, si a lovit, mai

intai,insula Montserrat cu uragan de categoria a 4-a, cu vanturi care
ajungeau la 190km/or. I-a lasat pe aproape toti cei 12000 de
locuitori ai insulei fara adapost. Pe insula Montserrat au murit 9
oameni.
A urmat apoi insula Guadelupe. Aici, Hugo a ucis 5 oameni si a lasat
3500 fara case. A distrus o treime din toate drumurile insulei.
Hugo a lovit apoi micuta insul Nevis, unde a provocat 4 morti si a
distrus 99% din case.
Insula Antigua a fost urmatoarea, in drumul lui Hugo, si aici au
ramas fara adapost 33000 de oameni. Uraganul, insotit de vanturi cu
o viteza de 180 km/or, si ploi torentiale a pornit apoi spre St. Croix
si St. Thomas, provocand distrugeri masive.
Dupa trecerea lui Hugo, au inceput imediat jafurile. Magazinele au
fost devalizate si 220 de detinuti au scapat din inchisoarea locala dup
ace hugo a deschis-o. Puscariasii au inceput sa fure tot ce le-a cazut
sub mana, ceea ce a fost si mai cumplit pentru turisti, politia locala si
membrii Garzii Nationale s-au alaturat si ei bandelor de jefuitori, la
fel ca si toti ceilalti locuitori, de la copii pana la batrani. Hugo a facut
71 de victime, dintre care peste jumatate in Statele Unite. Cifrele
finale contureaza un tablou sumbru a ceea ce poate face furtuna intr-o
regiune. Au fost distruse 3785 de locuinte, 5185 de locuinte mobile si
s-au pierdut 292000 de locuri de munca.

Bibliografie:
- Manual pentru clasa a XI-a, Editura Humanitas, Silviu Negrut, Dan

Baiteanu, Mihai Ielenicz, Gabriela Apostol

- ,,Cele mai mari 100 dezastre din toate timpurile, Stephan J.
Spignesi