© 8 Nerespectarea Standardelor de Stat este urmivith conform leg. Pe DITIE OFICIALA __ Cod CUPS: 7530000 INSTITUTUL ROMAN PODURI DE LEMN a De 1483-72 STANDARDIZARE Controlul executlel, receptla gl revizil ulterioare Constractil, _lucrii bie Araulice, edi de comuni— ‘cat st nstalatit G26 WOODEN BRIDGES FONTS EN BOIS MOCTH AEPEBAHHBIE Inspection ot workmanship, acceptance | Contible de Yexéeation, reette ot | Kowrpom nenomrennn, npuéana w Peet subsequent revisions Tevisons ulteriedres “post an ‘DocmeRY ONE PewAHH ORO 1, GENERALITATI — 1d. _ Prezentul standard stabilegte prescriptifle privind controlul execufiel, receptia si reviziile ulterioare ale podurilor de lemn, clasifieate conform STAB 1349-67. 12. Aceste preseripfii se refert gi la elementelele de rod realizate din Tarn (trotuare, parapete, podine ete.), care intra in aleStuirea podurilor ce se exeouts din alte materiale, 1.3. La controlul exeoufiei se va fine seama gi de prevederile STAS 856-71; STAS 857-67 giSTAS 2020-71, precum gi de dispozitiile gi condifiile speciale cerute prin proiectul Iucririi, 14. Pe timpul execufiei Iucririlor se vor respecta reglementizile existente in rigoare privind: semnalizarea punctului de iucru, dirijarea circulatiei, normele de tehnica securi- 48fii si protectin muneii, precum gi de pazt contra incendiilor. : 15. Orice modificare de proiect consideraté necesari in timpul executiel, se solicits pro- Jectantului de c&tre beneficiar la cererea exeoutantului. 1.6. Datele caracteristice importante privind execufia Iucrérilcr, inclusiv acelen care ‘nn mai pot fi verificate dupa execufie, se Vor trece in cortea censtiuctici pedulni intoemiti conform STAS 2920-71. 1.1, . La execufia Iucririlor de poduri, se va tine seama de prevederile dispozitiilor legale in vigoare, privind folosirea rafionalé’a materialulai lemnos. 2, CONTROLUL EXECUFIEL . Aprovizionarea gi recepiia materialelor 21. Aprovizionarea gi recepfia materialelor din lemn, speciile gi categoria pieselor pre- ‘visuie prin proiect, se Vor face in conformitate eu BTAS 857-67 si STAS 1549-67. ! ‘Daed mu so poate respecta specia gi categoria de lemn previizut& prin project, execu- tantul va cere modificarea proiectului. 9.1.2. Materialele, precum gi clementele prefabricate sau semifabrieate, dup& rosirea lor jg punctul lucrérii, vor fi receptionate si mareate. Cele neimpregnate de furnizor, se ver trata Ia euprafa(a eu cartolizerm sau en alte substanfe similare conform STAS 2925-67. ‘Materialele refuzate vor fi insemnate si depozitate separat. 2.1.3, Lemniria receptionata, pink Ja intrebuintare, se va depozita astfel incit sii fie bine aérisit8, aparatt de ploaie si soare, agezindu-se in cazul unei durate de depozitare de peste {lani, in stive, recomandabil pe tilpi prefabrieate din beton, astfel ca teate elcmentele si fie ugor accosibile gi s& se evite crearea unor deformafii permanente. 21.4, Se recomand’ vopsirea copetelor lemnixiei cu bitum t&iat sau carbolineum $i acope- rirea ‘aeestela cu foi de carton asfaltat, in timpul cildurilor mari de vara, 21:5. Materialul lemnos se sprovisioneazi numai cojit. A Da 29.08.1972 STAS 1455-61 probit: Inlocuieste + Dota intrBrit in vigoaret 01.01.1873“STAS 1483-72 PODURI DE LEMN = Controlul executiei, receptia qf revirll ulterioare 2.1.6, Materialul lemnos destinat constructiel pedurilor tretuie #4 mai indeplineascd si condifiile speciale de mai jos. 91.6.1, Umidiatatea pentru podurile semipermanente clasificate cenform STAS 1349-67 nu trebuie s& depajeascd: — pentru’ elemente de rezisten{, 20%; — pentru elemente de imbinare (pene, eclise, ete), 18%. ‘Materialul Jemnos cu umiditate mai mare de 20%, se admite pentru infrastructuri gi pentra elementele secundare ale poduriler a clxor detericrare nu produce, dezechilibrul ele PMontelor de rezistenf&: clptuscli, dispositive pentru protejarca centra ploii ete, 9.1.6.2. Fibra lemnoast.a clementelor derezistenf& din imbindri nu tretvie eh presinte defectes So admit devieri in plan ale fibrelor lemncase de max 1/500 din Iungimea elcmenteler respec tive. Blementele secundare a c&zor doterioraro nu produce dezechilibrul elementelor de rezistenfi, pot confine defecte ale fibrei dar nu trebuie s& confind putregai. 2.1.6.3. Bustenii pentru pilopi trebuie s& corespundd condifiilor de calitate previzute in STAS 3416-60. 9.1.6.4, Se admit piese eu o curburé intr-un singur plan, dac& sigeata raportatd la Inngimea piesei este mai mich de: — Ia piesele de rezisten{& ale podului: 1/200, pentrn piesele de Jemn ecarisat, 1/200, pentru piesele de lemn rotund; — In colelalte piese: 1/100. 2.1.6.5, Materialele din lemn ecarisat, ale ciror fete Jaterale nu sint plene, sict eémize dacd abuterea de la planitate na depigeste 6 mm. 2.1.6.6, Be admite intrebuintarea lemniriei recuperate dack indeplineste condifiile mater riaiuiui now. 2.2. Trasarea 2.2.1. La trasarea lucirilor se ya verifica respectarca wimitcarelor condifi — concordanta reperelor fixate pe teren cu ccozia ridicirilor tcycmetrice ale profi- Inlui viii in dreptal axef podului, cu reperele prevazute in project; in eaz de neconcordanté san lipsuri, se vor solicits proiectantului completirile gi mcdifiedrile necesare; — concordanta dintre axa cifi pedului gi cea a cAif cxieterte teu vevierted pe care se exeeutt podul; — fixarea pe teren a axelor culeelor gi palecier sx‘n {2stgi Lett fi in afara zenelor de Juera sau prin repere auxilisre raportate la reperele fixe de pe waluri. Axele yaleelor din apa se vor repera pe cit posibil prin pilofi auxilfari, Dac& ru ee fet kate piloti auxiliari amplasamentul primilor doi pilofi ai paleei va fi stabilit la batere prin visiri de pe mal; — fixarea in loouri ferite do distrageri a reperelor necesare eontrolului permanent al pozifiet gi nivelului diferitelor elemente de construcfie ale podului in timpul execusiei lncririlor. 2.9.2, Vorificares trastri ale podului. Ia podurile eu Inngimi de peste 60m, se va face dela ambele capete Preluerarea pieselor de lemn gi exeentarea Iuerdrilor Suprafafa laterals a pilofilor va fi netezits. 2.3.2. Capitul superior al pilotilor ee va reteza norcal gi se va arma cu inele eau bride din ofel iat dimensionate in raport eu diametrul pilofiler. ‘Togirea caplitulni superior al pilofilor sub inelele metalice se va face cu inclinare de vmoximum 1/4, ar capetele reteznte ale piloilor vor depig! cu 1...2 em, nivelal superior al inelelor metalice. 2.3.3. Pilotii se vor ascufi la capitul gros seu la capitul subtire, in funefie de condifiile de teren gi de batere, pe o Iungime de 1,5...2 ori diametrul. Partea ascufiti se va arma cu sabopi de ofel, de tipul eelor prevazufi in proiect. Tipul de saboti prevazut poate fi modificat, in cazul in care la baterea pilofilor, nn se face infigerea corespunzitoare a acestora, in teren, 2.3.4, Baterea pilofilor fm mod obignuit se face eu berbeci avind masa de 1,5...3 ori mai mire decit a pilofilor.Neen EEE! : Pog. 5, FOOUR! DE [EMN = Conta =r receiv | stas 1483-72 2.3.5. Pilofii se vor bate on reapectaren: provederilor STAS 1549-67, lo. distantele gi en ineli- nirile previzute in project. i La inclintri de peste 1/10 se vor folosi sonete mecam care se pot inclina dupi nec ‘ittitile reale.- 2.3.6. Pilofii eave Ia batere vor devia din pozitia inifinks eu mai mult de 1:30 g1 care prin deplasaren corespinzitoare a capitului Isher mu permit monuiai, respectiy. na permit. imbi- goblin clementele de rezistenj& de deasupra, in camul in care nu este posibils indreptarea, se vor extrage gi tnlocui. t ‘Pilotii care In batere vor exipa pe Tungime de pind Ja 3.diametre, se vor consolida oa brdfiixi metalice, Ce on orkpituri mai lungi de3 diametresaual clzor virf se rmpe In hatere, fe Inlocniese san se dubleazi. de, avind luminiri articulate 2.3.7, Pentru baterea pilotilor, se va fine In gantier wn earnet special care va caprinde Schi{A indicind positia in plan a pilofilor, rumirul de ordine gi distanfa dintre acestia. ‘Pentru fecare pilot, dup numiral de ordine respectiv, in carnet se vor nota gi: dimen- siunile pllotalai, cotele cepitului superior inainte de inceperea si dupS terminaren baterii, sara barbeotiai’ si inditimea sa de cidere Ja refus, cadenta baterii, refuzul, figa rezultati, Jrecun gi erentualele dato ou privire In terenurile strabitute de pilot, aecidente pi event: mente in timpul baterii. ‘Tia notarea datelor de baters se va fine seams gi de provederile STAS 4860-67. @ 2.3.8. Dup& terminarea baterii tuturor pilotilor, capetele superioare ¢ vor reteza Ja 2...8 om Aeasupra cotelor din project, consemnindu-se in earnetal speeial pentru baterea pilofilor, Jangimile por}innilor retezate ale fiectrui pilot in porte. 2.3.9, Pilotii innSdifi ai paleelor sau culeelor inalte vor avea la inniidire pe elt posibil ace- jeasi diametee pentru a putea fi moazati gi contravintuiti in bune condifiuni. Tnnidiren se va executa conform schifelor de detalin din project. 2.3.10. Tnainte de punerea in operil, pieselé de lem in punctele sensibile In degradare (imbi- ani, supraiefe de contact intre pieée de Jemn si 2idirii, gurl de guruburi ete), se vor trata 2anhasbolineum sau alte substanfe, conform STAS 2925-67, chiar dac& acest Ineru na se prevede in project. 2.3.11. La montarea in constructie, piesele de Jemn se yor ageza astfel, incit deformarea lor citrioart datoritd variafiei de umiditate, sk nu pericliteze siguranta acesteia. ‘tn camurile in care eapacitatea portanté este afectath Io aceastii montare. se va cere modificarea in consecinti @ projectulni. 2.5.12. Moazele gi piesele de contzavintnire ale pieselor de Jn culee, palee gi sparghefuri, se yor fixa on guruburi de ofel. 3 9.3.13. Pentru a nu reduce sectinnea pilotilor, coarda segmentului tesit la contactul cu pie- sele moazirilor si contravintuirilor, nu va depigi 1/4 din diametrul pilotuini. @ ‘Tegirile se vor realiza gi in monze §i contravintuiri, pentru a se asigura transmiterea forfelor orizontale. 2.3.14. Babele se prevad din lemn ecarisat sau in lemn rotund cu 2 fefe plane. tmpiedicarea deplasieli babelor pe pilofi se poate face prin cepuri, zbanfuri, eclise metalice seu dormuri. ‘Domarile se recomandi a Si bitute prin stripungere pe Ia parten superioard a babe: tor. Golurile de 3...5 em rimase pini la fata superioard a babelor, se umpia en un mastic bitu- minos san cu o pasté antisepticd pentru « preveni infiltrafiile apei. ‘Masticul. bituminos se recomandi a fi conform prevederilor STAS 183-72 ior pasta antiseptic’ conform prevederilor STAS 7045-64. Cepurile vor fi mai scurte en 5...10 mm fat perfect pisuite. 2.3.15. Ursii simpli san suprapugi yor avea fefe plane In contactnl on suburgii, en podinele de rezistentl, cn traversele, san en alte elemente ale podului. ‘La lemniria rotundi adincimea tegirii va fi de minimum 2 om, ‘Trasarea locagurilor pentru pene gi a gitnrilor pentru suruburi_ se va face pe pachetul de ursi amambist, cu contrasigenta previiantd In project. Valoaren contrasigetil Fe va con- {hola atit in timpul exeoutiei cit si eu oenzin receptiei Inerizilor. de scobitnrile din babe gi se vor realiza 2.3.16. La tiabinirile contrafigelor cu nasii, suburyii sau pilofii, se vor asisura eontacte de ezemre cit mat bane pe toa seetinnes We’ tromsmitere a eforturilor conform prevederilur ain_proiect.| Pag. 6 ‘STAS 1483-72 FODUR) DE LEM ~ Cont exeet roceptio sl revit ulterionre 2.3.17. Verificares Aimensiunilor gi ajustarea definitiv’ a elementelor componente si a imbi- nirilor grinzilor ew nibrele se va face printr-un montaj de proba pe platforme orizontale, inlo- cuindu-se piesele care nn se imbing corect gi cele necorespunzidoare. Giurile pentru guruburi din grinaile ch 2ubrele trebuie fticute dup completa inche- iere in plan a constractiei, La montarea grinzilor, toate crlipiturile gi rosturile se umplu eu un chit, care se recomand’ a fi fangicid. i La grinzile eu zibrele se va controla valoarea contrasigefii atit ‘in timpul execufiei tt gi la reeeptin Iucririlog. 2.3.18. La confectionarea grinzilor din dulapi pringi in euie, se vor folosi piese de Jemn fark cripitnri care ar favoriza despicarea in timpul baterii cujelor. Dimensiunile dulapilor i ale cuielor preoum gi distantele dintre rindurile de cuie, trebuie si corespundé projectului, respectiy prevederilor STAS 1349-67. In zona de prindere cu cuie, sevor evita pe eft posibil piesele ex noduri. Eventualele cuie care ead intr-un nod se vor decala, finind senma de prescriptiile tehnice de distribuire a cuielor. Tmbindrile realizate cu cule oarbs, se vor evita po eft posibil. tn cazul imbinirilor cu aie oorbe care nu mai sint vizibile dup’ terminarea Iucr’- tii, se va face recepfia fn faza baterii acestor cuie. Pentru esenfe tari, tnainte de baterea cuielor, se vor da gliuri in marime de 0,9 din Giametrul cuiulul 1 pe o adincime de 0,6 din lungimes Iai. Pentra esente moi, aceasta giu- rire se va face numai la euie cu diametre de peste 6 mm. La innidirile tilpii comprimate se va. realiza un contact cit mai perfect intre piese. 2.3.19. La executarea grinzilor in euie, se vor realiza constrasigetile previizute in proiect i se vo urméri mentinerea lor atit pe pareursul lucriilor eft si ulterior in exploatare. 2.8.20. Prinderea fieodrei podine se va realiza eu cel putin 2 suruburi, 2 piroane sau 4 euie. 2.3.21, Pentra scurgerea apelor, podinele care sustin un strat de pietris ee vor realiza ou interspafii de min'1...1,5'em, iar podinele de rezistenf care sus}in 0 podink de wzuri se ‘vor realiza en interspafii de min 2...3 em. Baterca podinelor de uzur’ se va face cu interspafii de max 1 em in funefie de pro- centul de umiditate al lemnériei folosite, astfel incit si nu se produc deplasiri in cazul umflarii lor din umezeali. Podinele trotuarelor se vor roaliza en interspafii de 1...2 om. 9.22, La podurile de ale feratil, fleoare traversd va fi prinsi de unji en 2 guruburi. 5 2.3.23, Piesele parapetelor se vor executa gi monta cu grifi, asigurindu-se pe ling’ condifiile Ge rezistonfd gh cele do estetics. ; Lemna] pentra mina curenti la poduri’semipermanente va fi ales din material ett {J+ mai drept gi sinitos, va fi bine geluit, vopsit $i montat rectilinia. oe: |] 2.8.24. Bolisele metalice de legitarS » miinii curente cu stilpii parapetului se vor ingrope pe grosimea lor, in lemn. Suprafefele de lemn in contact, se vor trata in prealabil ou subs, tanfe de protestie. 2.8.28. Gurile tn piesele metalice vor avea diametrul eu 1 mm mai mare deott al surubulai respectiy. 2.3.26, Pentru eclise gi gusee se vor intrebuinfa table sau platbande de’eel putin 7 mm gro- sime, 2.3.27. Totre piesele metalice gi piesele de lomn en care acesten se Imbing, se va asigura 0 pisuire eit mai perfect’. 2.3.28. Suruburile se vor monta ou rondele. Soruburile. si giurile, vor fi unse cu ulei mineral, inainte de efectnarea imbintiii 2.8.29. Toate piesele metalice, in afari de guruburi, se vor vopsi pentra 9 se proteja impo- triva ryginirii cu miniu de plumb, dindu-se o deosebita atenfie pirfilor care nn s6 mai pot vopsi ulterior. 2.3.30. In timpul exeeufiei Ineriirilor piesele de Jemn nu yor fi supuse la colicitiri sau inet cri mai mari dectt cele previizute prin proiect. In eaznrile in eare acest ner mu este, posibil se va sesiza in prealabil profectantul, 2.3.31. In timpal montirii pieselor de Jenn se vor evita defoimatiile la imbindri gi soli aaniziri.a Pog. 7 STAS 1483-72 ae PODURI DE LEMN ~ Contoll exee 24, Metode de control a exeeutiet 24.1. Pentru controlul excoufiei Iucrizilor, se vor folosi metedele artitate mai jos. - 2.4.1.1. La controlul axelor si cotelor privind cmplarsmentnl infrastrecturiler’ §i Iucré- rilor de apirini saw congolidéri de albie g maluri, se vor folosi aparate torcmetrice, folosind reperele montate la trasare. Contrasiigetile si siigefile elastice si remancnte so verified ou aparate topometrice sau cu aparate speciale: fleximetre, microcomparatoare ete. 2.4.1.2, Pentru controlul amplasamentelor unor elemente de constructie ca; distanfa, dintre pilotii aceleasi palee, culee sau sparghef, diametrul pilofilor gi al altor piese, unghiul ari- pilor faa de axa culeclor, cotele intermediare ale prinderilor contravintuirilor ji moazelor de pilofi, alinierea pilofilor mai ales in timpul baterii lor, alinierea mfinii curente a parapetilor ete., se vor folosi dup’ caz, instramente corespunzittoare (rulete, metre, gublere, nivele ou bul de ser, fire de plumb etc). 2.4.2. Controlul asupra eventualei putrezisi a lemntiiei se va face observind culoarea lem- nalui Ja suprafata i a rumegugului zezultat din sondarea calitafii Jemnului eu burghie spe- ciale. 3, RECEPJIA LUCRARIL 3.1, _ Incrarea terminath complet, va fi receptionati de citre beneficiar in prezenfa execu- {dntului, iar la Iucrizi importante gi a proiectantului, respectindu-se prevederile legale in vigoare privind recepfia Iucririlor de investifii si reparafii. La recepfia preliminari se va examina dac& s-au respectat prevederile proiectului, documentafia prin care se justifies eventualele modifiedri, prevederile standardelor, precum, si calitates exeeufiei Incririlor. Se va examina de asemenea, documentatia in legdturi eu controlul tehnic al nerd- rilor in timpul execupiei, verificindt-se daca s-au respectat indicatiile date pe parcursal exe- cutie. . ‘Recepfia definitivi: se va face 1a 1 an de Ja recepfia preliminari. 3.2, Recephia lucrarii pentru poduri eu deschideri mai mari de 10 m, se va face numai dupi efoctuarea determinirii urmitoarelor elemente provocate de incdrcdrile mobile: stigeti, depla- sari longitudinale gi transversole, tasiri, vibrapii gi deformafii remanente. Sigeata misurati: la inelrcarea total nu trebuie si depageascd sigeata caleulaté, Pentra incereares podurilor de lem se vor avea in vedere 5i prevederile STAS 2920-71. Qd 3.3. _ Inclircdrile en care se vor incerea podurile vor ii cele stabilite de proiectant, | @ 8.4, In timpul incereiirilor se va urméri compertarea censtructiei, in special imbinirile, precum gi aparifia eventualelor cripituri, examinindu-se deed defectele produse nu perieli: teazi stabilitatea gi rezistenfa construcfiei. Pirfile necorespunzitoare ale Jucrérii vor fi refleute de citre executant Ja cererea beneficiarului eu acordul proiectantului. 3.5, _La efectuarea inceretrilor se vor lua toate miisurile necesare pentru evitarea acciden- telor de persoane (pistrindu-se echelele, cxecutindu-te platiome ete). 3.6. _ Circulafia publici pe podurile now ccnstimite, ru va fi pam‘ ireirte de efectuarea incercdrilor gi verifiedrilor previzute la pet. 3.2. 3.7. Cu ocazia recepfiei, camnctul special pentin Laterea piletiler, se va rca ée citre exe- catant beneficioralui, care'il va pasta impreupd ca gecrmentatia (nich de execufie. Datele caracteristice importante pri constructiei podului. ind baterea pilofilor se vor inserie in carten 4. REVIZIT ULTERIOARE 4.1. Reviziile ulterioare se fac dupii tehnice efectuate conform STAS 2920~ 4.2, In cazurile constatirii anumitor degradiyi cu influente acupra stabilititii_ pi enpact- ‘tipi portante ale elementelor de rezistenta ale podulni, erganele de revizie intccmrese un raport de revizie, care c® inuinteazi unitatii respective de intrefinere. ea in exploatarea peculus, in eadrulsupraveghertiPODURI DE LEMN — Contolul executiel,receplia 41 revit ulterioore Pentru fiecare situafie in parte, raportul de revizie va arita gi cauzele core an pro- vocat san au favorizat degradarile sau ‘uzura picselcr eau elementeler pedului ea: putrezirea pieselor, strivirea eau putrezirea lemnului Ja Smbindri, ruginirca Sicrdriei de yrixéae, jocuri @atorate uselrii lemmului, uzura pleselor prin cireulatie, afuierca albiei, aceidente, inun- dafii, deformafii remanente mari cauzate de treceri de convoaie grele eto. Se vor arita cazurile in care degradirile rou urvrile cxeguate te datorcee gregelilor de execufie sau calitifii necorespunzitoare a materialeler folesite la cxecufie, 4,3. Parfile gi elementele podului de Jemn care se revizuiese, precum gi degradirile gi tzu- rile asupra cdrora trebuie si se refere revizia sint ardtate mai jos. 431. Partea carosabils. Se va verifica starea podinelor de lema, in ceea ce priveste: rezemarea gi prinderea, uzura datorit& cireulafiei sau prin putrezize, scurgerea apelor de pe cale, curijenia ckii, 4.3.2, Trotuarul gi .parapetele. Se va controla starea lemnariei din podind, a longrinelor de trotuar, a parapetelor precum i starea prinderii comnierei apSri-roati i’ a etilpiler yorayetului de traverse gi a ‘miinii curente gi a umpluturii de stilpii de trotuar. 433. Grinzile principale, Se yor revizui elementele de rolidarizare a urgiler, rercurerca Jer ye Lake gi a babelor pe culee gi palee. Se va verifica starea trsilor gis babelor din punct de vedere al putrezirii, ficindu-se sondaje cu burghie miei speciale in cazul presupunerii exietenfei unei Futrezini interioare Se va cerceta rezemarea grinzilor pe contrafige gi a acestora pe infrastructiird. La grinzile solidarizate eu pene se va verifica contactal peneler cu urgii, pentru a se asigura c& se face pe tosta suprafate penelor. La grinzile meciz se controleazi proptirea arbaletrierilor in coardd gi talpli i imbi- nirile montangilor la eapete. : ‘La grinzile alcStaite din dulapi bitupi in enie se cereeteazé starca t8lpiler, inidirile, starea Temniriei gi a euielor. 434, Infrastreturile, sparghefurile gi luer&rile de apa- riri gi consolidarila albie si maluri, 4.8.4.1. Odaté on revisia periodicd a suprastructurii gi mai ales dup trecerca viiturilor mai importante gia slofurilor de gheaf, se vor controla imbinirile pilofilor, pajceler, verticali- tatea pirfii lor superioare, prinderea moazelor gi # contravintuirilor. Se ya controla dacé sectiunea pilofilor paleelor gi culeelor nu eete redued prin putre- ire sau prin roadere de e&tre flotangi, precam i dac prin miegorarea figei datoriti aflaierii, nu §-a Tedus capacitatea de incdreare a pilopilor respectivi. Se va urmari tendinga i efectele de afluiere a albiet in dreptul pilofilor, infrastrue- turilor gi sparghefurilor examinind gi cauzele care o produc (natura terenului, micsorarea sechiunii de scurgere a apelor prin obstacole existente au create de corpuri aduse de viitari, existenfa Iucririlor de rejinere sau abateri ale cursului de ap& ete). Revizia se va referi gi la starea culeelor gi aripilor lor din punct de vedere al stabili- tipii elementeler componente eft gi cel al putrezirii lemnului, exominindu-te piletii, e&pt- gelile, moagele, babele, coamele gi prinderile lor, preeum gi partea vizibill a ancorajelor in cazul culeelor en pilobi ancorafi. 48.4.2. Se vor verifica racordarea terasamentelor Ja capetele podului gi starea taluzurilor drumulni la rampele de acces. 4.3.4.3. Se vor verifies Incrarile executate in scopul indepirtirii pericolului de sfuiere anrocamentele din jurul paleelor, epiurilor de abatere gi de distribuire a apei in deschideri, arajele potmolitoare ale fundului albiei, umplaturile eu piatré pentru lestare a spargheju: rilor, ginele san cornierele de pe coamele acestora etc. 4.3.4.4, Lncrizile de apiriri de maluri gi consolidiri de albie din apropieren podului, se vor rovizut periodic mai oles ta urma viltuilor mati de ape, cereetind stares acestara' pro- punind Iucrarile necesare de reparare a degradirilor, pentru a se asigura continua eficacitate a acestor apiriri gi consolidari. Shera ee.: {FODURI DE LEMN — Contos! execu, ecepia gf revi ulevoare | STAS 1483-72 43.5. [mbin&rile gi solidarighrile. oe Se vor revizul toats imbinieila gi soll Lvrizisils pierstor, pentra a Ie aduce cit'mai aproape de stare lor inifials de eoatact, aaaliala-s2 evoataalele migoiri ale pieselor com- ponente. In acest soop se vor striaz2 t22b2 garabarile, 82 vor bate toate penele ete. Stringerea din now o surabarilor gi batorsa p2aror dap r2e2pfia proliminart se va face la: 1; 3; 6 g 12 luni. Dups recepfia definitiva, aceasta se va face cu prilejal raviaiilor yi supravegherfi per- manente. Pentru tmbinirile Ja cara eventualele migeSri ale pieselor componente nu se pot anula prin metodele arktate mai sus se vor lua misuri de consolidare.Pag. 10 STAS 1483-72 PODURI DE LEMN — Control exccutie, receptia 4 revit ulteicare 7 sees eee 0 eas LP, Tiparal ¢- 5160 s@ 1 2 i é 3 2 i fe 2 i a i