Sunteți pe pagina 1din 11

STINGEREA OBLIGATIILOR

Compensatia
- Compensatia este modul de stingere al obligatiilor care consta in stingerea a
doua datorii reciproce, pana la concurenta celei mai mici dintre ele.
- Compensatia presupune doua raporturi juridice obligationale distincte in care
aceleasi persoane sunt creditor si debitor, una fata de cealalta.
- Daca obligatiile sunt egale, se sting in intregime, iar daca nu sunt de aceeasi
valoare, se sting pana la concurenta celei mai mici.
- Prin compensatie se pot stinge orice fel de obligatii, indiferent ca au izvor
contractual sau extracontractual, cu conditia sa aiba ca obiect prestatia de a da
sume de bani sau alte bunuri fungibile de aceeasi natura.
Efecte
- Compensatia legala stinge creantele reciproce intocmai ca si plata pe masura
ce se sting creantele se sting si garantiile precum si accesoriile acestora.
Cazuri in care nu opereaza compensatia
1. Atunci cand creanta rezulta dintr-un act facut cu intentia de a pagubi
( victimei unui furt nu i se poate opune compensatia unei datorii pe care o are
fata de autorul furtului)
2. Cand datoria are ca obiect restituirea bunului dat in depozit sau cu titlu de
comodat( nu opereaza in cea ce priveste datoria privind restituirea bunului dat in
depozit sau cu titlu de comodat in cazul in care depozitarul sau dupa caz,
comodatarul este la randul sau creditor al deponentului, comodantului.
3. Cand una din creante are ca obiect un bun insesizabil ( nu poate face obiectul
compensatiei crenta privind pensia de intretinere)
4. Debitorul care a suferit o poprire nu poate opune creditorului popritor
compensatia datoriei sale cu cea a debitorului poprit
Felurile compensatiei
1. Compensatia legala
- Este acea compensatie care opereaza de drept, in temeiul legii, fara a fi nevoie
de acordul de vointa al partilor sau de o hotarare judecatoreasca.

Conditii
a) Datoriile sa fie reciproce
- Cele doua raporturi obligationale trebuie sa existe intre aceleasi persoane,
fiecare avand una fata de cealalta, atat calitatea de debitor, cat si cea de creditor.
b) Datoriile sa fie certe, lichide si exigibile
- Creanta este certa atunci cand existenta sa rezulta din insusi actul de creanta
sau si din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de
acesta.
- Creanta este lichida atunci cand obiectul ei este determinat sau cand titlul
executoriu contine elementele care permit stabilirea lui.
- Creanta exigibila daca obligatia debitorului este ajunsa la scadenta sau cand
acesta a decazut din beneficiul termenului de plata.
- Acordarea in favoarea uneia dintre parti a unui termen de gratie de catre
instanta de judecata, nu amana exigibilitatea creantei si deci nu impiedica
opunerea compensatiei legale.
- O partea poate cere lichidarea judiciara a unei datorii pentru a putea opune
compensatia( in acst fel va satisface, de la data obtinerii hotararii judecatoresti,
conditia caracterului sau lichid).
c) Datoriile sa aiba ca obiect prestatia de a da sume de bani sau o anumita
cantitate de bunuri fungibile si de aceeasi natura.
- Compensatia legala nu este posibila cand obiectul obligatiilor reciproce consta
in bunuri certe sau bunuri de gen de specie diferita.
d) Partile sa nu fi renuntat expres sau tacit la beneficiul compensatiei.
2. Compensatia conventionala
- Prin compensatie conventionala se intelege acea compensatie care opereaza pri
acordul de vointa al partilor . Se recurge la aceasta compensatie atunci cand nu
sunt intrunite conditiile compensatiei legale si partile au interes totusi sa stinga
anumite obligatii reciproce pe aceasta cale.( EX desi creantele reciproce nu sunt
inca exigibile, partile convin la compensarea lor)
Efectele compensatiei

- Compensatia legala opereaza de plin drept( opereaza automat). Totusi ea nu


poate opera impotriva partilor.
- Partile pot renunta la compensatie expres sau tacit ( un debitor care plateste
datoria fara a opune compensatia se considera caa renuntat tacit la aceasta)
- Potrivit N.C.C compensatia produce urmatoarele efecte:
1. Stinge cele doua datorii reciproce, pana la concurenta obligatiei care are
valoarea mai mica
2. Compensatia operaza ca o plata dubla.
- Consecintele sunt urmatoarele:
a) Compensatia stinge implicit si garantiilesi accesoriile obligatiei principale
b) debitorul care putea sa opuna compensatia si care a platit datoria nu se mai
poate prevala, in detrimentul tertilor, de privilegiile sau de ipotecile
c) Compensatia nu poate opera sau nu poate face obiectul renuntarii in
detrimentul drepturilor dobandite de un tert( nu poate opera compensatia intre
cedent si debitorul cedat dupa momentul efectuarii cesiunii de creanta)
3. Cand intre partile compensatiei exista doua sau mai multe datorii
reciproce si compensabile, se aplica regulile de la imputatia platii
4. Fideiusorul poate opune creditorului compensatia creantei pe care
debitorul principal, a carui datorie o garanteaza, o dobandeste fata de
creditorul obligatiei garantate.
- Debitorul NU poate opune compensatia creantei fideiusorului impotriva
creditorului sau. ( daca fideiusorul are o cranta impotriva creditorului
debitorului pentru care garanteaza).
5. In cazul solidaritatii pasive, compensatia care opereaza intre creditor si
un codebitor solidar libereaza numai in limita partii de datorie a
codebitorului solidar cu care se realizeaza compensatia, iar ceilalti
codebitori solidari raman obligati pentru partea de datorie ramasa dupa ce
a operat compensatia.
6. In cazul indivizibilitatii, compensatia intervenita intre unul dintre
debitorii obligati indivizibil si creditor stige obligatia indivizibila si ii
libereaza pe ceilalti debitori dar cei din urma raman tinuti sa plateasca
celui dintai echivalentul partilor lor.
7. In cazul compensatiei conventionale si a celei judiciare, aceste efecte se
produc de la data cand s-a incheiat conventia privitoare la compensatie.

Termenul de gratie
- Nu poate fi opus compensatiei.
- Termenul de gratie acordat de instanta debitorului nu inlatura caracterul
exigibil al creantei si pe cale de consecinta, nu poate fi opus ompensatiei legale
invocate de celalta parte.
Imputatia in cazul existentei mai multor obligatii susceptibile de
compensatie.
- Pentru a stabili datoriile care vor face obiectul compensatiei in situatia in care
mai multe obligatii datorate de acelasi debitor sunt susceptibile de compensatie,
se aplica regulile privind imputatia legala a platii.
- Se vor compensa cu prioritate datoriile ajunse la scadenta
- Se vor considera compensate, in primul rand, datoriile negarantate sau cele
pentru care creditorul are cele mai putine garantii
- Compensatia se va face mai intai asupra datoriilor mai oneroase pentru debitor
- Daca toate datoriile sunt deopotriva scadente, precum si, in eala masura
garantate si oneroase, se vor compensa datoriile mai vechi.
- In lipsa tuturor acestor criterii, compensatia se va face proportional cu
valoarea datoriilor.
CONFUZIUNEA
Definitie
- Este acel mod de stingere a obligatiilor care consta in intrunirea in aceeasi
persoana, deopotriva, a calitatii de creditor si de debitor al aceleiasi obligatii.
- Obligatia se stinge deoarece un raport juridic este o legatura juridica intre cel
putin doua persoane.
Conditii
- Confuziunea intervine indiferent de calitatea de persoana fizica sau juridica a
celui care dobandeste una din calitatile de debitor sau creditor avand-o anterior
pe celalalta .

- In cazul persoanelor fizice , cea mai frecventa cauza de confuziune isi are
sursa in succesiune, cand creditorul succede debitorului sau invers, ca succesor
legal sau legatar universal si accepta mostenirea.
- In urma dobandirii calitatii de creditor si debitor este necesar pentru a opera
confuziunea ca datoria si creanta sa se gaseasca in acelasi patrimoniu si in
aceeasi masa patrimoniala.
Efecte
1. Confuziunea stinge obligatia principala cu toate garantiile si accesoriile
sale
- Astfel confuziunea il libereaza si pe fdejusor si pe garantul ipotecar sau gajist.
- Stingerea opereaza insa numai in limita in care executarea obligatiei s-a stins
si nu se mai poate realiza, adica in limita in care o parte a obligatiei a devenit
propriul sau creditor sau debitor.
2. Ipoteca se stinge prin confuziunea calittilor decreditor ipotecar si de
proprietar al bunului ipotecat
- Daca de exemplu, creditorul ipotecar cumpara imobilul asupra caruia este
constituita ipoteca, aceasta inceteaza.
- In cazul in care dobanditorul imbilului este evins din orice cauza independenta
de el, adica pierde proprietatea asupra imobilului atunci ipoteca renaste.
3. In situatiile in care confuziunea se produce intre patrimoniile
creditorului si debitorului principal sau codebitorului sau fideiusorului
a) Cand confuziunea opereaza intre crediotr si debitorul principal, atunci ea
profita si fideiusorilor a caror garantie se stinge
b) In cazul in care confuziunea opereaza intre creditor si fideiusor, ea nu profita
debiorului principal si nici celorlalti fideiusori.
c) Atunci cand confuziunea se produce intre persoana unui codebitor solidar si
alt codebitor ea profita si celorlalti, insa numai in proportia platii de creanta ce
revine respectivului codebitor( Obligatia se stinge numai cu privire la partea de
datorie a acelui debitor, ceilalti codebitori ramanand obligati in solidar pentru
restul datoriei.
d) Confuziunea care opereaza intre debitorul obligat indivizibil si creditor stinge
datoria si profita si celorlalti codebitoru care trebuie totusi sa plateasca celui
devenit si creditor echivalentul partilor lor.

4. Confuziunea nu poate aduce atingere drepturilor dobandite de terti cu


privire la creanta care face obiectul confuziunii daca acest drept s-a nascut
anterior confuziunii, daca acest drept s-a nascut anterior confuziunii.
EXEMPLU
- Tertul care a dobandit o ipoteca asur creantei o va putea invoca si impotriva
unui fost creditor care a devenit debitor ipotecar ca urmare a confuziunii.
5. In toate cazurile de desfiintare a confuziunii ca urmare a disparitiei
cauzei care a determinat confuziunea se atrage dupa sine si renasterea
accesoriilor, cu exceptia cazului in care aceasta retroactivitate este afectata
de drepturi ale tertilor constituite asupra unor bunuri afectate de aceasta
retroactivitate.
REMITEREA DE DATORIE
Definitie
- Este un mod voluntar de stingere a obligatiei care consta in renuntarea
creditorului, cu consimtamantul debitorului , la dreptul sau de creanta.
- O eventuala renuntare unilaterala a creditorului la dreptul sau de creanta este
inopozabila debitorului.
- Remiterea este totala daca nu se stipuleaza altfel.
- Remiterea de datorie poate sa fie totala sau partiala dupacum creditorul il
libereaza pe debitorde intreaga datorie sau numai o parte a acesteia.
Remiterea de datorie facuta unuia dintre codebitorii solidari
- Nu ii libereaza pe ceilalti codebitori cu exceptia cazului in care creditorul
declara aceasta IN MOD EXPRES sau remite de buna oie debitorului
ORIGINALUL inscrisului sub semnatura privata.
- Ceilalti codebitori solidari ramn obligati fata de creditorul principal pentru
partea de datorie ramasa dupa scaderea datoriei debitorului fata de care a operat
remiterea, cu exceptia cazului in care, cu ocazia remiterii de datorie, creditorul
si-a rezervat in mod expres dreptul de a-I urmari pe ceilalti codebitori pentru
INTREAGA DATORIE.
Feluri
Remiterea de datorie poate fi expresa sau tacita.

- Deoarece remiterea de datorie este conventionala, consimtamantul clar si


neviciat al creditorului care renunta in tot sau in parte la creanta sa , dar si
consimtamantul cu valoare de acceptate al debitorului sunt indispensabile.
- Vointa partilor de a realiza remiterea de datorie poate fi expresa sau tacita.
Astfel vointa tacita a creditorului poate rezulta din remiterea voluntara a titlului
constatator al creantei debitorului sau din distrugerea voluntara de catre creditor
a titlului constatator. Al creantei sale. In ceea ce il priveste pe debitor,
acceptarea acestuia este tacita atunci cand, in deplina cunostiinta de cauza cu
privire la oferta creditorului de a-l libera de datorie, nu a facut nicio opozitie.
Remiterea de datorie cu titlu oneros sau cu titlu gratuit
- Remiterea de datorie, ca act juridic cu titlu gratuit, daca se realizeazaprin acte
intre vii, constituie o donatie indrecta si este supusa regulilor specifice acesteia,
cu exceptia regulilor de forma.
- Daca se face prin testament, remiterea de datorie trebuie sa indeplineasca
conditiile de forma ale testamentului, validitatea ei depinzand de aceea a
testamentului prin care a fost facuta.
- In cazul in care creditorul face o remitere de datorie renuntand la o parte din
ceea ce I se datoreaza pentru a se asiguraca I se va plati de catre debitor cealalta
parte, remiterea de datorie ar putea fi un element al unei conventii mai
complexe
- Remiterea de datorie cu titlu oneros este o remitere partiala care implica
acceptarea creditorului ca debitorul sa faca o prestatie diferita de cea initiala si
de valoare mai mica.
Dovada
- Dovada remiterii de datorie se face in aceleasi conditii cu dovada platii,
respectivcu orice mijloc de proba daca prin lege nu se prevede altfel. Astfel
dovada remiterii de datorie se face prin chitanta liberatorie data de creditor
precum si daca este cazul, prin remiterea inscrisului original al creantei.
- In lipsa inscrisului care constata in mod direct remiterea de datorie pentru a
facilita sarcina preboei se instituie prezumtia stingerii obligatiei in cazul
remiterii voluntare a inscrisului original constatator al creantei facute de creditor
debitorului.
Garantii
- Remiterea de datorie facuta debitorului principal are ca efect stingerea
raportlui obligational precum si garantiile si accesoriile care il insotesc.

- Cu toate acestea renutarea la dreptul de ipoteca sau la un privilegiu al creantei


sale nu are ca efect si renuntarea la creanta sa impotriva debitorului, adica nu il
libereaza pe debitor de datorie.
Fideiusiunea
1. Remiterea de datorie facuta debitorului principal de catre creditor
- Remiterea de datorie a creditorului il libereaza pe debitor de executarea
obligatiei.
- Obligatia fideiusorului este eccesorie obligatiei debitorului principal, soarta
acesteia depinzand de cea a obligatiei principale.
-Astfel prin remiterea de datorie facuta debitorului principal se stinge creanta ,
dar si garantiile si accesoriile care o insotesc.
-In consecinta prin remiterea de datore facuta debitorului principal este liberat
nu numai debitorul principal, dai si fideiusorul si orice alte persoane tinute
pentru el.
- Creditorul care il libereaza pe debitorul principal nu-si poate rezerva in mod
expres dreptul sau impotriva fideiusorului, pentru motivul ca o astfel de
rezervare ar face ca fideiusorul care a platit sa aiba drept de regres impotriva
debitorului principal, cu consecinta ca remiterea de datorie nu ar produce niciun
folos pentru debitor si mai mult , fideiusorul nu poate fi tinut sa plateasca atunci
cand nu are regres contra debitorului.
2. Remiterea de datorie facuta fideiusorului
- Remiterea de datorie facuta in favoarea fideiusorului nu il liberaza pe debitorul
principal, creditorul pastrandu-si dreptul de creanta impotriva acestuia.
3. Remiterea de datorie facuta unui cofideiusor
- In situatia in care o creanta este garantata de mai multi fideiusori, iar remiterea
de datorie se acorda de creditor numai unuia dinre fideiusori, inceteaza raportul
juridic dintre creditor si fideiusorul liberat prin remiterea de datorie, darse
pastreaza fideiusiunea ca act juridic accesoriu in privinta celorlalti fideiusori
care raman in continuare obligati sa garanteze intreaga creanta numai daca au
consimtit expres la exonerarea codifeiusorului liberat.
- In cazul in care nu au consimtit expres exonerarea fideiusorului liberat raman
obligati sa garanteze numai pentru partea ramasa din garantie dupa scaderea
partii care i-ar fi revenit fideiusorului care a beneficiat de remiterea de datorie.
4. Remiterea de datorie cu titlu oneros a unui fideiusor

- In acest caz inceteaza raportul juridic dintre creditor si fideiusorul liberat prin
remterea de datorie, dar se pastreaza fideiusiunea ca act juridic accesoriu in
privinta celorlalti fideiusori care raman in continuare garanti numai pentru
partea ramasa din garantie dupa scaderea prestatiei fideiusorului care a
beneficiat de remiterea de datorie
- Prestatia fideiusorului exonerat se imputa si asupra datoriei debitorului
principal.
- Astfel prin remiterea de datorie cu titlu oneros facuta in favoarea unui
cofideiusor, creditorul nu poate sa modifice raporturile juridice dintre fideiusori,
pentru ca datoria sa fie garantata integral de ceilalti fideiusori.
Imposibilitatea fortuita de executare
Notiune
- Imposibilitatea fortuita de executare este mijlocul de stingere a obligatiilor
care nu are ca efect realizarea directa sau indirecta a drepturilor creditorului.
- Cauzele care pot determina ca o obligatie nascuta valabil sa devina imposibil
de executat sunt
- forta majora
- cazul fortuit
- orice alte evenimete asimilate acestora
Conditii
- Debitorul este liberat prin interventia uneia din cauzele sus mentionate daca
nu este in culpa si nu a fost pus in intarziere de a executa obligatia
Efectele fortei majore, al cazului fortuit ori ale altor evenimente asimilate
acestora.
- Efectele survenirii cauzelor care atrag retinerea imposibilitatii fortuite de
executare sunt:
a) Imposibilitatea executarii obligatiei
b) liberarea debitorului de datorie
c) exonerarea acetuia de raspundere

- Debitorul suporta doar propriul prejudiciu determinat de stingerea atat a


propriilor obligatii, cat si a obligatiilor celeilalte parti fata de el, deci suporta
riscul incetarii contractului, nu si repararea prejudiciului cauzat creditorului.
Caz special- Liberarea debitorului pus in intarziere
- Punerea in intarziere a debitorului pentru executarea obligatiei sale face sa se
prezumeculpa acestuia si sa se nasca obligatia de a-l despagubi pe creditor.
- Debitorul este liberat chiar daca este pus in intarziere daca acesta face dovada
ca din cauza evenimentului fortuit creditorul nu a putut sa beneficieze de
executarea obligatiei chiar daca I s-ar fi predat la timp.
- Obligatia nu se stinge in cazul in care acesta a luat asupra sariscul producerii
fortei majore, a cazului fortuit ori a altor evenimente asimilate acestora.
- Imposibilitatea temporara de executare
- In cazul in care una din situatiile care ar atrage imosib for de exec provoaca o
imposibilitate temporara de executare, debitorul poate beneficia de un termen
suplimentar pentru executare .
- Acest termen se determina tinand seama , in fiecare caz in parte, de durata si
urmarile evenimentului care a provocat imposibilitatea de executare.
- Cand termenul de executare este esential contractul poate inceta.
Dovada imposibilitatii de executare
- Revine debitorului
- Dovada se poate face prin orice mijloc de proba
Notificarea creditorului
- Debitorul obligatiei trebuie sa aduca la cunostiinta celeilalte parti aparitia
cauzelor care fac imposibila executarea pentru a permite acesteia sa ia masurile
necesare protectiei propriilor interese.
- Notificarea trebuie sa indice existenta imposibilitatii, dar si efectele pe care
aceasta le va avea, in opinia debitorului, asupra executarii cotractului.
- Notificarea trebuie facuta intr-un termen rezonabil de la data la care a
cunoscut sau trebua sa cunoasca producerea imposibilitatii de executare.
- Incalcarea obligatiei de notificare atrage raspunderea debitorului pentru
prejudiile cazate creditorului prin faptul ca acesta nu a cunoscut existenta
evenimentului fortuit.
Bunurile de gen

- Imposibilitatea fortuita de executare nu este incidenta in cazul incare obligatia


are ca obect bunuri de gen deoarece aceste bunuri sun fungibile si pot fi
inlocuite cu altele.
-O obligatie avand ca obiect bunuri generice s-ar putea stinge pentru
imposibilitate fortuita de executare numai in cazul in care ar pieri fortuit toate
bunurile din acel gen.