Capitolul 2. Breviar de calcul 2. 1. Breviar de calcule hidraulice Prima etapa din dimensionarea refelei este reprezentaté de alegerea schemel gi a procedeului de canalizare. Refeaua de canalizare va fi dimensionata ‘in procedeul unitar de ape uzate gi meteorice iar schema de canalizare va fi perpendicular indirect, Pentru alegerea traseului retelei de canalizare s-a finut cont de preluarea apelor uzate de la principalele institutii publice din localitate, urmarindu-se modernizarea si dezvoltarea acestora. 2.1. 1. Determinarea debitelor de apa La stabilirea diametrelor conductelor refelei s-au avut in vedere urmtoarele criteri: * Numarul de locuitori actuali gi de perspectiva; * Densitatea populatiei pe fiecare strada a localitatii; + Debitul de ape uzate medii zilnice, maxime zilnice si maxime orare, ete. . Localitatea Mogneni are in prezent un numérul total de locuitori, Nj=1485 locuitori, iar rata de cregtere a populatiei p=0.7%. Se va considera o perspectiva de 25 de ani, rezultand numarul total de locuitori in perspectiva: Nos = No + (1 + 0.01 -p)?5 = 1485 (1 + 0.01 - 0.7)?5 = 1768 locuitori Debitele consumate se stabilesc in conformitate cu SR 1343-1/2006 Alimentéri cu apa, Determinarea cantitatilor de apa potabilé pentru localitati urbane si rurale. Tabelul 2.1. Debitele specifice nevoilor gospodaresti, functie de tipul de deservire Zone ale localitfii diferentiate functie de ea de | modul de deservire relativ la gradul de Na} age leservire | dotare al claditilor cu instalafii de apa [consumator}_ | Ivor, zi) ‘i Zone Th care apa se distrbuie prin cipmele | »4q ‘a amplasate pe strazi fara canalizare iz Zone in care apa se distribuie prin cigmele | 455 a amplasate in curti fara canalizare Zone cu gospodarii avand —instalatii 3 interioare de apa rece, calda si canalizare, | 1354 120 cu preparare individuala a apei calde 7Tabelul 2.2. Debitele specifice nevoilor publice, functie de categoria de consum Categoria de consum mi a [consumatori} | [vom.zi] Scold fara internat, férd bufet gi sala de sport | 280 elevi 30 C&min cultural 250 scaune | 10 Magazin rid 80 consumatori | 6 6 angajati 45 Cafe - bar 30 clienti 25 2 angajati 40 Qn, = Nga * Qgi + Ng2 * Gg2 + Noa “ps zimed 1000 \gosp 246.50 - 50 + 168 -60 + 1354-120 Mimed = 3999 = 184.36 mi /zi 0% 0t = Nyue “dye = 280 - 30 = 8400 I/zi MSrfred = Newens *e-e-s = 250- 10 = 2500 I/zi Qra90F — Nine * Im-c + Nm-a * Im-a = 80-8 + 6 +45 = 9101/zi ri med Osa” = Newb-a* Ge-aa + Ne-bae Ge-bae = 70° 25+ 4+ 40 = 1910 1/zi omits = Oiined "+ Qrtned "+ Qsihea + Qimea met 1000 8400 + 2500 +910 + 1910 pubic _ 8400 +2500 +910 + 1910 _ ens eimed canal 13.72 m3/zi Debitul mediu zilnic: Qt mea = 257 4 + Qrinns = 184.36 + 13.72 = 198.58 m3/zi Pentru determinarea debitelor maxime, se iau in considerare urmatorii coeficienti, conform SR 1434-1/2006: © Coeficientul de variatie zilnica, kei: - ky = 1.75 pentru tipul de deservire 1; .60 pentru tipul de deservire 2; .35 pentru tipul de deservire .3 pentru consumul public. © Coeficientul de variafie orara ko, calculat prin interpolare functie de numarul de locuitori: - Pentru localitayi cu un numar de locuitori mai mic de 10000, ky = 2.00 + 3.00 Numar Tocuitori ko 0 3 1768 2.82 70000 2 | ap, pentru refele noi de alimentare cu apa: + hp = 115; © Coeficient pentru pierderile tehnice admisibile in sistemul de alimentare cu 18 | Bie ES ees ee+ Coeficient pentru apa folosita in procesele tehnice a sistemului de alimentare cu apa, pentru scheme fara state de tratare: = ky = 107. 5 pa 1 bitul Inic: =. +e Kei) = : Debitul maxim zilnic: Qs) max Too 20M A hei) = Qzi max * Kes 246 - 501.75 + 168 - 60 - 1.6 +120- 1: fpr ec le ye 1000 eee = Grane + Kai = 13.72 + 1.30 = 17.84 m3/zi i 1 . Qei max“ ko itul ‘im: Qorar max = 7999724 > Rat Ko) = Debitul orar maxim: Q ee 2 4 Ra: ha) = 274,842.82 Qorar max = gq —— = 32.30 m3/h Tabelul 2.3. Centralizare debite nevoie gospodaresti gi nevoi publice: 3 Ort max 274.84 32.30 Qorar mas Debitele de apa uzaté Determinarea debitelor de apa uzatA necesare dimensionarii retelei de canalizare se va realiza conform SR 1846-1/2006. Conform standardului, se admite principiul: cantitafile de ap& uzat& sunt identice cu cele preluate din sistemul centralizat de alimentare cu apa. In cazul in care producatorul de ape uzate dispune si de surse proprii de apa in afara cantitatilor de apa preluate din sistemul de alimentare cu apa public, acestea trebuie luate In consideratie suplimentar. Tabelul 2.4. Centralizare debite uzate: [zi] Te7AI Tish us staal 198.58 628 2.30 ONtinas 274.84 11.45 3.18 di eet 32.08 aot Unde: Quz zi mea — debitul uzat zilnic mediu; - Quz2i max — debitul uzat mediu maxim; ~ Quzorar max — debitul uzat orar maxim, Debitele de ape meteorice Conform SR 1846-2:2007, debitele de ape meteorice se determina admitand ‘ca model de calcul o ploaie uniform distribuita pe intregul bazin de canalizare, cu intensitate constant pe durata de concentrare superficiala si de curgere prin canal. La determinarea debitelor de ape meteorice trebuie sa se find cont de regimul precipitatillor, condifile de scurgere, permeabilitatea solului si nu in ultimul rand de clasa de important a folosinfei de apa pentru care se realizeazA refeaua de canalizare. 19Debitului de ape meteorice se calculeazai cu relatia: mary, = MO iS [l/s] Unde: + S—suprafata bazinului de colectare exprimat in [ha]; ~ intensitatea ploii de calcul exprimata in [l/s - ha]; * m — coeficientul de reducere a debitelor de calcul, care tine seama de capacitatea de inmagazinare in timp a canalelor si de durata ploii de calcul; este adimensional; .8 la timp de ploaie < 40 min; m= 0.9 la timp de ploaie >40 min; * —coeficient de curgere, adimensional. Daca se fine seama de neomogenitatea conditilor de infilratie pe bazin, coeficientul de scurgere © se calculeaza ca o valoare medie ponderata: Ler zs Tabelul 2.5. Valori ale coeficientului de scurgere: Si Nr. crt | Natura suprafefei tha | i Invelitori metalice 12,3 [0,95 2 Tnvelitori din fight 62 |09 3 Pavaje din asfalt si din beton 12,3 [08 4 Pavaje din piatra cu rosturi umplute cunisip [4,9 [0,6 5 Drumuri din piatra sparta 246 [0,15 6 Terenuri de sport, gradini 36,9 [0,4 7 Incinte $i curfi nepavate 25,8 [0,15 g 123-095 + 62-09 + 123-08 +49 -0.6-+ 24.6- 0.15 + 36.9: 0.1 + 25.8-0.18 123,095 © = 0.33 Intensitatea ploii de calcul Intensitatea se stabileste in functie de frecventa normaté a ploii si de durata i, pe baza curbelor de intensitate a ploilor de egala frecventé. Pentru obtinerea intensitatii este necesar s& cunoastem timpul de scurgere. Frecventa normata a ploii Frecventa unei ploi de intensitate gi durata date inseamna numarul ploilor de durat& a c&ror intensitate este egal sau depaseste, in cursul unui an, intensitatea ploii considerate. Alegerea frecventei normate depinde de clasa de important a obiectivului pentru care se face canalul colector si de condifile locale (panta medie, intensitatea Ploii, marimea suprafetei de canal). Conform SR 1846-2:2007, frecventa ploii de 20calcul pentru ‘Prezentul obiect este de 2/1, pentru categoria de importanta 4.1V (categorie de importanta aleasa conform STAS 4273-83 — tabelul nr. 9) Durata ploii de calcul Pentru prima sectiune, durata ploli de calcul se obtine cu relatia: ty = tes + [min] iar pentru sectiunile urmatoare cu relatia: = to +S [min] unde: + Lr lungimea tronsonului de la prima gura de scurgere la prima secfiune de calcul, in metri; * Va—viteza apreciaté de curgere a apei in canal, .5 mls, pentru zone de ses; tes: timpul de concentrare superficiala, exprimat in minute: - tes=15 min, pentru zone de ses. Debitul specific: _ Qorar max: kp:k, — 32.30+1,15- 1.07 Va enrs dzs.pass SHC ha) Determinarea suprafetelor aferente, laterale si de tranzit pentru fiecare tronson al colectorului: Tabelul 2.6. Suprafete aferente, laterale si de tranzit pentru colectorul A ee SuprafatacolectorA | supratata| gs | quz ‘Aferenta | Lateral | Tranzit | totata tha)| (isha) | {Us} [ha] {hal {ha} CMi-CM2 [028 | 0 0,00 [0.28 0,088 [0,025 CM2-Cws [0,439 | 2.4 0,28 [2,82 0,088 [0,248 cMs-CM4 [0,03 [0 2,82 | 2.85 0,088 | 0,251 CM4-CMS 706 [0 2,85 [3,97 0,088 [0,344 CM5-CM6 ai [112 [391 8,14 0,088 [0,716 CMé-CM7 [0,25 [0 814 | 8,39 0,088 | 0,738 CM7-CMB 198 [146 [639 [1183 [0,088 | 1,041 CMB-CM9*([0,76 (| 2.3 11,63 [1469 [0,088 | 7,310 CMS-CMI0__ [0,59 [0 14,89 [15,48 [0,088 _| 1,262 CMIO-CMI7 [2,11 | 1443 | 15.48 [32,02 (0,088 [2,816 CMiT-CM17,5 [2,86 [0 32,02 [34,88 | 0,088 [3,069 CMIT-SE 048 [0 34,88 [35,36 [0,088 [3,112 2Tabelul 2.7. Suprafete aferente, laterale si de tranzit pentru colectorul B ‘Suprafaa colector B ari Suprafai] qs | Quz Tronson ey ae ee et totala tha} | (usa) | Vs) CMi-CM2__ [165 [0 0 1,65 0,088 [0,15 CM2-CM3__[0,25 [0.38 765__|2.28 0,088 | 0,20 CM3-CM4 [1,16 [5,81 2,28 | 9,25 0,088 [0,81 CM4-CM5 [0,98 | 2,35 9,25 | 1268 [0,088 | 1,11 CM5-CM6 | 0,9 2,63 1268 [1611 | 0,088 [1,42 CMé-CM7 [089 _|1 16,11 | 18 0,088 | 7,58 CM7-CMB [0,96 [2,31 18 [2427 | 0,088 | 1.87 CMB-CM9 | 0,2 0 2127 [21,47 | 0,088__| 1,89 CM8-CM10 [0,92 | 2.55 2147 [2494 [0,088 [2,79 CMI0-CMIT | 4,7 1054 [24,94 [37,18 [0,088 | 3,27 CMI-SE|0,39 [0 37,18 | 37.57 [0,088 | 3,31 2. 1. 2. Dimensionarea colectoarelor principale Calculul hidraulic al colectoarelor principale se va realiza prin metoda de calcul Chezy pentru conducte sub presiune. Pentru dimesionarea conductelor se vor utiliza urmatoarele formule: = ooo a-D? Aoee eeu v=CyR-i [m/s] ¢=2- RY Py; n=0.007; D Reqs 1m + y =15-¥n=1.5- V0.007 = 0.126 aa at. py Rid. n m:D? 1 fie 22C = coeficient de rezistent& hidraulica (coeficientul lui Chezy), ce depinde ce caracteristicile conductei si de regimul de scurgere; i= panta hidraulicas, R= raza hidraulica; n= coeficient de rugozitate, caracteristic materialului din care este confectionata conducta; In general vom considera ig = ip. panta terenului; panta radierului; cota teren a punctului x, [ml]; ta teren a punctului y, {m]; pba (2), tm 9 Debitul la plin: Qyr = 2. £ Viteza la plin:vp: =2-(2)""? 2, Ge. aa Din diagrama gradului de woe oe %I Viteza efectiva: vey = B - vp, [M/s] ‘Conform normativului NP 133 — 2011 tabelul 2.1. Grad de umplere functie de DN, gradul de umplere maxim admisibil este egal cu: - a$0.7 pentru conducte cu diametrul nominal cuprins Intre 300 si 450mm + a0.75 pentru conducte cu diametrul nominal cuprins intre 500 si 900mm. Conform normativului NP 133 - 2011 se disting urmatoarele limite ale vitezelor de curgere: - Umin = 0,7 m/s, viteza de autocuratire; = Umax =57m/s, viteza maxima admis, functie de materialul din care este confectionata conducta Pentru a determina adancimea de sapatura vom utiliza urmatoarele formule: - c&derea radierului: Ah = ig + Leronson [m)]; - ad&ncimea de ingropare: Hy = max(Ho1; Ho2; Hos) [m] +i-l+g+D[m); +g+D[m); - Ho = Hingney > Hos = 0.8m. adancimea de colectare a apelor de la cele mai adanci subsoluri; Ho2 = adncimea corespunzatoare condi de rezistent’; 23Hs = adancimea ce indeplineste condifia de Inghet; a = distanta de la nivelul strazii la punctul cel mai de jos al cl&dirii, a=0; i= panta conductei de racordare, i=2%; protecfia pe orizontala a lungimil dintre conducta gi subsol; rosimea peretelui conductei, g=10mm; jamentrul conductei + CRam = CTam — Ho + CRay = CTam — Sh = CSam = CRam ~ 9 ~ hy - CSay = CRay — 9 = hy = Hye=CT-CS Unde: CR = cot radier (amonte si aval) CS = cota sdpatura (amonte $i aval) ha = grosimea stratului de nisip, ha = 10. cm Hs = adancimea s&paturii ' g D Exemplu de calcul pentru tronsonul CM1 — CM2 al colectorului A: = 0025 + 7.69 = 7.71 Ifs = 7.71 -10-2m3/s 104 - 0.28 - 0.8 - 0.33 = 7.69 I/s , 53 m= se f= 15+ h=15+ is 5,59 min Intram cu valoarea timpului de ploaie in diagrama curbelor IDF specifice zonei 5 si determinam valoarea intensitafji de calcul. ty = 15.59 min > i= 1041/s-ha j= Stems = CTome _ 57.88 ~ 57.73 _ ae ee ‘Vom adopta panta radierulul ig = 5%o, conform NP133/2011 cap2.1.2.5 punetul c. y =15-¥n = 15 -v0.007 = 0.126 0.113 m = 113 mm Intrucat diametrul calculat este mai mic decat diametrul minim necesar pentru retelele de canalizare In sistem unitar (300mm), se va alege diametrul conductei de 315mm, conducte PEHD. 2 1 pele as 3 9315022648 atid. prin. (2)? = 1. ooost-o315068. One 2-D'*2-r @) 0007 0.0052 - 0,315' 28 Qpt = 0.158 m3/s = 158.68 Vs 3 012643 24cnet + 0.0052 = 2.06 m/s Cu valoarea lui a intram tn diagrama gradului de umplere si determinam valorile coeficientului B sia gradului de umplere a. PROFIL CIRCULAR 0 a1 0203 a4 a5 06 07,08 09 10 11 12,5 ,05—> 46 e a=0.12 @ a 0 0} 02 03 04 05 06 07 08 0810 2 Fig.2.1. Diagrama gradului de umplere Ver = B+ Vp = 0.947 m/s, Vey > Vmin = 0.7 m/s Determinarea adancimilor de sapatura pentru tronsonul CM1-CM2 al colectorului A: Ah = ig Ley = 0.005 - 42.98 = 0.21m Ho: = a+i-l+g +D =0+0.02-20 + 0.01 + 0.315 = 0.73 m Haz = a+g +D =0+0.01 + 0.315 = 0.33 Hos = Hinghey > Hos = 0.8m. Hg = max(Ho1; Hozi Hos) > Ho = 0.8 + D = 08+ 0.315 = 112m = 57.88 — 1,115 = 56.77 [m] 56.77 — 0.2 = 56.55 [m] 57.77 -0.01-0.1 = g ~ hy = 56.55 — 0.01 - 0.1 Hs-cwa = CT — CS = 57.88 — 56.66 = 1.23 m Hywcm2 = CT — CS = 87.73 — 86.44 = 1.29 m 56.6 [m] 6.44 [m] Exemplu de calcul pentru tronsonul CM11 — SE al colectorului B: Qc = Que + Qm = 3.31 + 535.60 = 538,90 I/s = 538,90 - 10-3m3/s Qm = i+ S-m- = 48- 37.57 - 0.9 - 0.33 = 535.60 l/s m Lews0~ M% = 15> by = tecmso-cn ee = 43.414 44.33 min > i = 48 I/s-ha t, 2546.68 — 44.92 -100 = 0776 — = 163% 5 538.90 - 10-3 - 0.007 - 492647 ee OOT ee oM77 ai = S60mm 0.0082 3 ad + ras 4022645 (=) “=~. 0.0082. 2 oa (= 7) Too7* 0.0087 - 0.560 7 ( 3) Qpi = 0.911 m3/s = 911.49 Us 2 a DYE 1 1 a. s6,026+3 ( ) 2 ( =) . z _ 33 ee 91naa pail a=0.65 Ver = B+ Vp, = 411 m/s, Ves > Vmin = 0.7 m/s 1 + 0.0082 = 3.73 m/s Determinarea adancimilor de spatura pentru tronsonul CM11-SE al colectorului B: Ah = ig - Ley = 0.008 - 107.76 = 0.86m. Hoy = ati-l+g+D =0+0.02-20+0.01 + 0.560 = 0.97 m Hey = a+g +D = 0+ 0.01 + 0.560 = 0.57 Hos 2 Hingney > Hos = 0.8 m. ‘Hy = max(Hox; Hozi Ho3) > Hy = 0.98 + 0.560 = 1.53 m CReyas = 41.55 [m] CRsg = 40.69 [m] CScus = 41.44 [m] CSsq = 40.58 [m] Hy-ewsa = 524m Hose = 434m 262.2. Breviar de calcule de rezistenta 2.2.1. Caloulul sprijinirlor ‘S&paturile pot fi sprijinite sau nesprijinite, in functie de adancimea la care se pozeaza conducta. Se pot executa sapaturi nesprijinite dacd adancimea h satisface relatja urmatoare: in care: ¢ = coeziunea pémantului {kN/mp]; 11= coeficient de siguranta (se recomanda valoarea 2). Terenul in care se va executa sdpatura este coeziv (argilé nisipoasd) gi are urmatoarele caracteristi geotehnice: - Greutatea specific’ a pamantului y, = 5 kN/m?, + Unghiul de frecare interna al pamantului p = 25°: - Coeziunea pamantului c = 14kPa = 14kN/m?; - Unghiul de frecare intre pamant si lemn o = 10°. _ 414 “2-195 Deoarece adancimea sapaturii depaseste valoarea h calculaté anterior, este necesara executarea trangeelor cu pereti verticali sprijinifi. Diferentele de adancime din amonte si aval implica efectuarea calculului elementelor de sprijinire pentru dou& adancimi, adancimea predominanta si o adancime maxima. Elementele sprijiniri obfinute in aceste situatii vor fi refolosite, acoperindu-se astfel sprijinirea intregii lucrari, = 143m A. Calculul elementelor sprijinirii pentru colectorul A Pentru dimensionarea elementelor sprijnirii este necesar s& cunoastem: - Lungimea s8paturii colectorului: L = 1720 m; - Indltimea sapaturi 2.50m. - Lafimea spaturi: | = 1.00m, functie de diametrul conductei. Calculul acfiunii terenului asupra elementelor sprint ‘Se va calcula inaltimea echivalenta a suprasarcinii pAmantului spat (he). Pamantul rezultat din s8paturé se depoziteazé pe lateral gi genereazé o suprasarcina q = 25 kN/m? q_ 25 pee a aw] h=y = Ggg7 128m Presiunea In punctual cel mai de jos: Pa =Yp- (ht he) “ka Unde: kg = coeficientul Impingeri active, calculat cu relatia lui Rankine: + ©) og (45° -2) 5 ka = tg? (+s -5) = tg (+s >) = 040 29grinzi simplu rezemate, intre doud elemente de solid; - Elementele de solic dulapii orizontali gi > $praiturile sunt incar ile calculate la elementele verticale si se calculeaza la flambai, larizare verticala; idarizare verticala sunt incai Se calculeaza ca reate cu reacfuni rate cu reactiuni transmise de grinzi simplu rezemate pe spraituri: Dimensionarea dulapilor orizontali: Tabelul 2.8. Dimensiunile dutapilor orizontali Grosimi | Latimi fom] Lungimi [rm] [mm] | inguste | late scurte Tungi 28 a ee 7+15 |16+30 Dulapi es 1.00+2.75 | 3.00+6.00 68 75815 | 16+30 Cu trepte de Latimi din om | C¥ teat de lungime din incm 251n 25m | 50in 50cm Dulapii orizontali se vor verifica la actiunea de Impingere a paméntului, Considerand ca un dulap are latimea de 20 cm si grosimea de 48 mm. kN = b-R = 023.2358 = 54200 4 = Ino + interspatii = 20 + 3 = 23 cm = 0.65 kN Mmax = a 0.65 kN -m W ath = 248 ~ 76,8 em, W=modulul de rezistenta daN Numérul total de dulapi orizontali este egal cu: 30= 100 bucai - je Noo ace idea tt eal +2 maluri = 2200 buciti si dulapi ori: i di ies oer nal pi orizontali din fag cu dimensiunile 500x20x4.8cm, in Dimensionarea dulapilor verticali _Tabelul 29, Dimensiunie dulepior vertical ong atimi fom] Lungimi [m] 70 72 15 2 78 72 72 15 5 79 25 5 3.00 + 6.00 z 5 75 7 9 B 30 Cu treapté 79 = F = 9 % 30 te ln gene: : : din 50 in 50 5 Fs B 30 om 30 Z 5 2 z zs 30 de 19 cm si Calculul se va efectua considerand un dulap vertical cu latimea grosimea de 12cm. KN 1p « Py = 1.00 + 23.58 = 23.587, 23,58: 1? Se =2,95kN-m daN | = 10057 (se verificd) Myax _ 2:95:10" dan 295-10" _ 6469925 typ ~ 2+ tpy = 1.002 - 0,048 — 2- 0.12 = 0.88m ib 0.88 fnin 0.025 Tabelul 2.10. Valorile coeficientului ¢ x ° x ° 30 093100025 40 087 [110 Toa 30 080 720-078 0 ort | 130 [0.16 70 060 [140 [ota 80 04s (180 —*| 0.12 0 038 (160/01 Prin interpolare, rezult& 9=0.899. Unde: f=momentul de inertie; imn = raza de giratie; r= lungimea de flambaj; A= coeficient de zveltete; 9 = coeficient de flambaj. N _ 2358-100 oA 0899-7854 Se considera cate 3 spraituri pe fiecare dulap. Numaral total de spraituri: Nj=3-500=1500 bucati. Se vor utiliza 1500 de spraifuri cu diametrul de 10 cm, confectionate din lemn de fag. ° = 33,40 daN /em? <0 adm = 100904 (se verific’) B. Calculul elementelor sprijinirii pentru adancimea maxima Pentru dimensionarea elementelor sprijinirii este necesar s& cunoastem: - Lungimea sapaturii colectorului: L = 500 m; 5.30m .00m, functie de diametrul conductei. Calculul acfiunii terenului asupra elementelor sprijinirit Inditimea echivalenta a suprasarcinii pamAntului spat (he) va fi aceeasi ca sin cazul anterior. 32Pamantul rezuttat din s8patura ; se dey i suprasarcina q = 25 kN /m?. poziteaza pe lateral si genereazd o q_ 28 3 79g 7 128m Presiunea in punctual cel mai de jos: Pr=Yp (ht he) -kq Unde: ke = covticlent impingerii active, calcul ka = tg? (5° 5) = tg? (5: -3) = 0.40 Py= 195 + (6.30+ 1.28) -0.40 = 51.32 kW/m? P, = 0.80 + Py = 41.05 kN/m? Dulapii orizontali se vor verifica a considerand ca un dulap are latimea de 20 lat cu relaia lui Rankine: actiunea de impingere a pamantului, cm gi grosimea de 68 mm. a1 = hy = 0.23 - 41.05 = aaa 1, = Ino + interspasit = 20 +3 = 23 em Gil? _ 944-1? Mmax = —~g— = —S— = 1.18 kN +m watt = 288 7 = SEE = 154,13 cm?, Wemodulul de rezistenja Mmax _ 1,18-10* Ww 15413 — Considerand ca un dulap are o lungime de § m, numérul necesar de dulapi orizontali este: ee = 100 buciti pe etaj daN daN Bai 656-52 <7 adm = 100 (se verifica) Numarul de etaje pentru adancimea trangeei de 2.50 m este egal cu: = = 23 etaje Numaiul total de dulapi orizontali este egal cu: Noo = 100 bucdi - 23 etaje- 2 maluri = 4600 bucati Se vor folosi dulapi orizontali din fag cu dimensiunile 500x20x6.8em, in numar de 4600 bucati. Dimensionarea dulapilor verticali Calculul se va efectua pentru o lungime de 500m, considerand un dulap vertical cu latimea de 19 cm gi grosimea de 15 cm. kN 42> ly: Py = 1.00 41.05 = 41.05 “1p or) oe 2 HOSE 5.13 kW -m 2 2, 6 = 712.5 cm? 513-104 daN none PSREE eae <7 adm = 10075 2 (se verifica) 33_Considerénd ca un dulap are o lungime de 5.50 m, numérul necesar de dulapi verticali este: L_ 500 i n= paz = 500 buctti pe o Fass Se vor folosi dulapi verticali cu dimensiunile 350x19x16 cm, in numar de 1000 bucafi. Dulapii vor fi confectionati din lemn de fag. Dimensionarea spraiturilor Se vor folosi spraituri cu diametrul d=10 cm. N= Py: Ul" = 41.05 - 1,00 - 1.00 = 41.05 kN ES I pee bee ath = 5 = 7854 om n-d*_1-10¢ = = 490.87 cm* 64 64 Prin interpolare, din tabelul 2.10, rezultd 90.899. a = 58.14 daN/cm? < a adm = 100: Se considera cate 8 spraifuri pe fiecare dulap. Numarul total de spraifuri: N,=8:500=4000 bucai Se vor utiliza 4000 de spraituri cu diametrul de 10 cm, dispuse la 70 cm unul fafa de celalalt. $praiturile vor fi confectionate din lemn de fag. at (se verifica) 2.2.2, Calcul de rezistenta pentru cAminul de vizitare Pentru realizarea caminelor de vizitare s-a propus execufia acestora in structura constructiva cu beton armat turnat monolit de forma patrata, cu radier din beton armat. Adancimea de ingropare a acestuia este variabila. Inchiderea caminului la partea superioard se va realiza prin amplasarea unei dale prefabricate simplu rezemate pe perefii c&minului. Accesul in cémin se realizeaza printr-o gura standard de tip rama gi capac din font’, de tip carosabil, cu diametrul de 60 cm amplasata axial. In dreptul gurii de acces, cdminul va fi prevazut cu trepte de acces realizate din ofel beton OB37 cu diametrul de 20mm distantate la 30 om pe verticals, amplasate in cofraj inainte de turnarea betonului in peretele respectiv. Solicitarile la care este supusa construcfia sunt urmatoarele: + Incdrcari permanente impingerea activa a pamantului in stare uscatd si saturaté asupra peretilor; - Impingerea paméntului pe placa radierului datorata greutatii proprii a constructiel; 34- Subpresiunea datorata apei subi ter Incarcari variabile Bh - de lunga durata - in i nul ae a cue carcarea utilé pe placa superioara a cAminului; Suprasarcina datorata 5 aan aaah teren, in apropierea c&minului, amplasarii unui utilaj de ridicare pe Pentru efectuarea calculului de rezisteni urmatoarele date: WA este necesar si se cunoascd ; Seton i. oa cu uP Tezistena la compresiune f., = 12.5 N/mm?; , ou rezistenta f,4 = 300 N/mm?; - greutatea specific’ a apel: y, = 10kN/m:: + greutatea specifica a betonului armat: : y, = 25kN/m?; - lungimea interioara a céminului:L, = 1.20 m; - latimea interioara a c&minului: 1; = 1.20 m; - indltimea interioara a c&minului: h, = 2.30 cm; = grosimea peretilor: h,, = 20 cm; grosimea radierului: h, = 20 cm; = grosimea placii superioare: hy, = 15 cm; evazarea radierului fata de marginea exterioard a perefilor: e, = 20 cm; - presiunea concentrata accidentala: p. = 5 kN; = suprasarcina pe terenul din jurul cminului: q = 2 kN; = Incarcarea utila, uniform distribuitd, pe placa superioara: qs = 15 kN/mp; = cota superioara plac& c&min fata de cota terenului: Cy, = 0.00 m; = nivelul apei freatice permanente:¢, = -8.20 m; = nivelul apei in c&min: hq = 0.25 m; = procentul minim de armare al radierului: 1, = 0.30%; = acoperirea cu beton a armaturii: c=40 mm. Verificarea presiunilor admisibile pe teren Se considera situatia cea mai dezavantajoasa, fara apa subterand, deci fara subpresiune hidrostatica. Greutatea radierului: G, = (Le + 2+ hy + 2+ er): (le +2: hp +2: er) hr Yo G, = (1.2 +2+0.20+2- 0.20) - (1.20 + 2-0.20+2- 0.20) -0.20- 25 = 20kN Greutatea peretilor: Gy =2- [lle +2 hp) + le] hip he Yo Gy =2-[(1.20 + 2- 0.20) + 1.20] - 0.20- 2.30 +25 = 38.64 kN Greutatea placii superioare: Gye = (Le + 2+ hy) «(le + 2+ hp) * bps “Yo Gys = (1.20 +2 + 0.20) (1.20 + 2+ 0.20) - 0.15 + 25 = 2.88 kN 36rr Greutatea apei din c&min: eile Ra’ Ya Ga= Gq = 120° 1.20-0,25-10=3.6 kN Greutatea total a c&minului: Grot = Gr + Gr + Gps + Ga Gor = 20 + 38.64 + 2.88 + 3.6 = 65.12 kW presiunea efectiva pe talpa radierului se calculeaza cu formula: Grae + dps" (Le +2 hp) “(le +2 ty) + Pe Pet =U, #2 fy +26) (+2-hy +2-6,) __ 6512+ 15 -(1.20+2-020)-(1.20+2-0.20) +5 Per = G20+2-020+2-020)-(120+2-020+2-020) kN pep = 27133 = 27.13 kPa peg = 27.13 kPa

S = -137.8 kN — se verificd ‘Armarea c&minului ‘Armarea radierului Se va lua in considerare momentul incovoietor in situajia cea mai defavorabila, cand nu exist apa subterand, cu incdrcarea utilé pe placa superioar& si cu forf& concentrata. Calculul se va face pentru o fasie de 1m latime. 1<2 ~armare pe doua directi + Armarea pe directia x-x =2713KN 27.13 kPe ica Per = 27.135 é a i = 488kN-m g Mata § pm Se apreciaz un diametru ©=10mm. am ‘ @ 10 = a=ct>=40+5 45mm F 7120 hig = hy — a = 200 — 45 = 155 mm Mya 4.88- 10° m=—™at_ = ____= 0.016 B-h§ fox 1000-155? 12.5 VI—2-m=1-VI—2-0016 = 0.016 125 Prec = 100 -&- fe = 100 - 0016-377 = 0.066% < Pun = 03% fra 37=23 = igi Oe. = Poin, Anec = “400 100° 1000 185 = 465 mm? < Ay gy = 471 mm? + 6610 + Armarea pe directia y-y kN pe = 27.13 73 = 27.13 kPa “1 27.13-1,22-1 = = 488 kN ® 10 aah t Oey = 4045410 = 55 mm ho = hy — @ = 200-55 = 145 mm Mrnax 4.88 - 108 TB - fax 1000-1452 - 42,5 = 9-019 €=1-VI-2-m=1-VI-72-0019 = 0.019 Sex 125 = 100-€- = 100-0019. = 0, = Prec g Fa 0.019 - S55 = 0.079% < Pin = 0.3% Ainge rates behy = ca +1000 - 145 = 435 mm? < A, of = 471mm? > 6610 Armarea peretilor c&minului i fn acest caz luam in considerare cea mai defavorabila situatie, cea a ‘Impingerii pamAntului si a suprasarcinii pe terenul din jurul cAminului. Coeficientul de impingere al pam&ntului a fost calculat dupa relatia lui Rankine: 25) wee (agree (a= 25) _— ka = te (4 tg’ (+s >) 0.40 Impingerea activa baza perefilor este: Pactto = [4 + ¥p “(he + hips ~ Coup] ka Pacety = [2 + 19.5 - (2.30 + 0.15 — 0)] - 0.40 = 19.91 kN Lungimea perefilor c&minului: Ly. = 2.30m. Caloulul armaturii verticale Se vor lua in considerare urmatoarele ipoteze: = Ipoteza | de lucru, in care peretele incastrat la partea inferior in radier si simplu rezemat la celdlalt capat, = Ipoteza II de functionare, In care peretele este incastrat in radier si liber tn capatul opus. 38Mi Ipoteza | icaeaar Pity 1? _ 9.962.307 ey p= 6.60 KN ® 10 e+ p= 40+ >= 45mm fig = hy — @ = 200 ~ 45 = 155 mm Mmax____ 6.60108 ™ Fhe fox 1000-155? 125 §=1-vI-—2-m=1-V1-2-0.022 = 0.022 = 0.022 125 Prec = 100-§ 24 = 100-0.022-225 = 0.09396 < Pan = 03% fya 300 Pal «by = 22. 1000+ 155 = 465 mm? < Ager = 471 mm? > 6010 = 1.06kN-m ° 1 = > = =+10 a=cty tO, , = tet = 55mm 200-55 = 145mm hy =hp-a 6 Mraz ___1.06-10° __ g. 904 BRB fox 1000-145? 12.5 39gei-Vi-Dmi=1- Viera Sew 1 = 100-€-* = 100-0,004.225 _ 4 ec = 100°E fra 0.004 300 = 9.016% < Prin = 0.3% .004 + 1000-145 = 435 mm? < Aes = 471mm? > 6610 40