Sunteți pe pagina 1din 33

Tema 1 :

Formarea criminalitatii ca stiinta


I Definiti not de criminologie. criminologie este compus din cuvntul latinesc crimen care nseamn crim
(infraciune) i cuvntul grecesc logos cu sens de cuvnt, idee, tiin.criminologia ar fi tiina care studiaz
fenomenul criminal.La etapa actuala criminologia ar putea fi definit ca o tiin social, relativ autonom,
auxiliar tiinelor P, cu caracter pluridisciplinar, care studiaz starea, dinamica, legitile cauzale i condiiile
socio-umane ale criminalitii. Criminologiei este tiina care se ocup cu studiul ansamblului fenomenului
criminal
II Argumentati premizele obiective si subiective ale aparitiei criminologiei. Premisele subiective sunt date
de ideile unor savani, juriti, oameni de tiin n perioada revoluiilor burghezo-democratice.1 Socialitii
utopiei primitive sunt reprezentai de Thomas Morus i Thomaso Campanella. Thomas Morus ,gnditor umanist
i om de stat englez, nchis i executat , n renumita sa lucrare despre insula Utopia, pune n lumin cauzele
criminalitii ornduirii feudale i protesteaz contra pedepsei cu moartea i pedepselor corporale prevzute de
legile medieval. Criminalitate dupa Thomas Morus arat c acest fenomen i are originea n proprietatea
privat. El a evideniat importana msurilor educative aplicate condamnailor, n scopul reintegrrii lor sociale.
Thomaso Campanella n lucrarea Cetatea soarelui o societate trebuie s aib la baz proprietatea comun,
munca i repartizarea veniturilor dup nevoie. 2 Iluminitii. sausecolul luminilor, gnditori celebri ai acestei
etape sunt : Hugo Grotius, Spinoza, F.Bacon, J.Looke, Voltaire, Rousseau, Montesquieu, Cesare Beccaria .a.
Majoritatea acestor gnditori au promovat c infracionalitatea i are originea n mizerie, ignoran i nedreptate
social F.Bacon , n lucrarea sa arat c, tiina este putere; oamenii nu pot stpni natura dect supunndu-se
legilor ei; a cunoate cu adevrat nseamn a cunoate prin cauze.Spinoza n lucrarea sa fundamental
intitulat Etica, demonstra c universul are un numr infinit de atribute, dintre care omul cunoate numai
dou: ntinderea i gndirea.El mentioneaza, criminalitatea ca ansamblu al faptelor rele, neconvenabile
societii face parte din acele moduri de manifestare a lumii universale i are un numr infinit de nsuiri
principale. Montesquieu. A ocupat nalte posturi n stat fiind consilier al Parlamentului din Bordeaux i apoi,
preedinte al acestuia; publicnd scrieri valoroase n domeniul istoriei, fizicii, moralei, politicii i dreptului. Cea
mai fundamental este opera intitulat Stiritul legii. n viziunea lui Montesquieu sarcina principal a omului de
tiin este s determine principiile generale obiective pe care se situeaz pu a studia raional evenimentele,
oamenii i lucrurile,realitatea nconjurtoare este supus unor legi, tot ce exist are legile sale: Divinitatea are
legile sale, lumea material are legile sale, animalele au legile lor, omul e dominat de legile sale. Montesquieu
n opera sa fundamental rspunde la ntrebarea: ce sunt i cum sunt legile dup legea lor. Un prim
principiucare se gsete n doctrina lui Montesquieu- puterea judectoreasc fiind chemat s aplice legea, nu so creeze. Un al doilea principiu -legile P speciale nu sunt eterne sau absolute, ci relative, acestea fiind limitate n
aciunea lor asupra criminalitii n timp i spaiu geografic.al treilea Fiecrei categorii de crime trebuie s-i
corespund penaliti pe msura gradului de pericol social spunea Montesquieu. Al patrulea principiu -legea
statului nu trebuie s provoace nfricoarea oamenilor, ba chiar s admit din partea cetenilor o iertare fa de
infractori. Afirma c un legislator bun este acela care nu urmrete s pedepseasc infraciunea, ci s-o previn.
3 Democraii revoluionari avnd drept scop rsturnarea vechiului sistem feudal. reprezentani ca, Danton,
Marat. Comun pu toi democraii-revoluionari a fost faptul c ei au sesizat, c sursa criminalitii rezid n
existena proprietii private.4 Socialitii utopiei trzii reprezentai de Saint-Simon, Charles Fourier i Robert
Owen. Saint-Simion accentua influena factorilor economici asupra comportamentului uman, ca factori
criminogeni decisive. Charles Fourier relev: diferena dintre sat i ora; dintre munca fizic i cea intelectual;
diferenierea de venituri ntre oameni i ca rezultat creterea fenomenului criminalitii. Robert Owen este de
prere c izvorul criminalitii se afl n proprietatea privat. Criminalitatea ar putea fi lichidat doar ntr-o
societate care s aib la baz proprietatea comun, o munc comun i o repartiie a bunurilor dup necesiti.
I- .3 Proiectati etapele de constituire si evolutie C ca stiinta Constituirea criminologiei ca tiin, iar acest
lucru s-a produs n trei etape: -Prima etap e marcat de activitatea lui Cesare Lombroso (1835-1909), care a
publicat lucrarea intitulat Omul delincvent, n care susine c ar fi gsit imaginea model a infractorului,
descriindu-l ca pe o fiin predestinat s comit crime datorit unor stigmate fizice i psihice nnscute.
C.Lombroso a mai fost supranumit i creatorul antropologiei criminale .A doua etap este legat de activitatea
profesorului de drept i sociologie Enrico Ferri (1856-1929), care n lucrarea sa Sociologia criminal,
analizeaz rolul factorilor sociali n geneza criminalitii, motiv pu care a fost considerat ntemeietorul
criminologiei sociologice.- A treia etap, este marcat de activitatea magistratului Raffaelo Garofalo (18511934), a crui celebr lucrare intitulat Criminologia. A fost considerat de ctre marea majoritate a
criminologilor ca reprezentnd momentul naterii criminologiei ca tiin.

2)-I Relatati fenomenul criminalitatii in lucrarile socialistilor utopiei primitive .. Socialitii utopiei primitive
sunt reprezentai de Thomas Morus i Thomaso Campanella. Thomas Morus, gnditor umanist i om de stat
englez, n renumita sa lucrare despre insula imaginar Utopia, pune n lumin cauzele criminalitii ornduirii
feudale i protesteaz contra pedepsei cu moartea i pedepselor corporale prevzute de legile medievale ca
remedii necesare aprrii ordinii sociale. Referindu-se la criminalitate Thomas Morus arat c acest fenomen i
are originea n proprietatea privat. El i-a imaginat o societate bazat pe proprietatea comun; a preconizat o
serie de msuri cu caracter social-economic pu prevenirea criminalitii, dar i-a pus sperana n crearea unei
societi fr criminalitate, relevnd caracterul trector al acesteia.Th.Morus a evideniat importana msurilor
educative aplicate condamnailor, n scopul reintegrrii lor sociale., Thomaso Campanella n lucrarea Cetatea
soarelui i-a imaginat o societate care s aib la baz proprietatea comun, munca i repartizarea veniturilor
dup nevoie
.2 Argumentati rolul codificarilor antice in constituirea C De-a lungul mileniilor societatea lupt continuu
mpotriva criminalitatea. Omenirea cunoate chiar fenomene de lips total a criminalitii n unele state
existau anumite zone, n care lipseau crima i criminalul. De regul, acestea erau centrele religioase, iar cultura
acestora excludea comportamentul deviant de la normele generale. Dar niciodat, nici unui stat, nici unui sistem
social nu i-a reuit s se izbveasc completamente de fenomenul criminalitii.Criminologiaare origini la fel de
ndeprtate ca i celelalte tiine sociale, deoarece criminalitatea, ca fenomen social, apare odat cu primele
comuniti umane. O nou etap n dezvoltarea mecanismelor de reacie mpotriva nclcrii normelor sociale
stabilite a fost determinat de:-apariia rzbunrii sngelui;-ntrirea i centralizarea puterii conductorului
(clanului, hoardei, tribului). De rnd cu formele menionate de lupt mpotriva criminalitii, un rol deosebit
revine religiei,- considera crima fie ca o manifestare a pcatului. Astfel justiia a cptat aspectul unui dar divin.
I sa oferit o esena divin activitii legislative, iar regele urma s le transmit oamenilor, care trebuiau s
respecte legile ntocmai sub frica unor sanciuni severe. Pedepsele aplicate erau considerate ca o plat pu rul
provocat, ori ca o ispire a pcatului svrit. La baza Codului lui Hammurabi se afl legea talionului
ochi pu ochi, dinte pu dinte, mn pu mn, picior pu picior, arsur pu arsur, vntaie pu vntaie. Cu toate
c, la prima vedere, este declarat egalitatea tuturor membrilor societii, totui, pedepsele aplicate se
difereniau n funcie de poziia social a vinovatului sau a prii lezate. Aa, preoii i demnitarii se bucurau de
privilegii cnd era vorba de delicte minore i erau aspru pedepsii n cazul svririi unor crime grave. Sclavii
erau considerai ca fiind nite fiine de mna a doua: Dac sclavul cuiva a dat o palm unui om liber, s i se taie
o ureche. Codul lui Hammurabi a fost principalul izvor al reglementrii P la popoarele nvecinate cu
Babilonul. Printre ele pedeapsa cu moartea pu infractiuni contra statului, pu omor premeditat, viol i furt din
mormintele regale. Se fac primele ncercri de combatere a corupiei. Judectorii corupi primeau pedeapsa
capital, care se executa prin sinuciderea impus. n majoritatea cazurilor, executarea pedepsei capitale era, prin
uciderea cu pietre. mbinnd normele barbare ale cutumelor arhaice religioase au jucat un rol aparte, popoarele
antice au reuit s dezvolte sisteme legislative i instituionale care rspundeau n bun msur, mai ales prin
asprimea lor, scopurilor pu care fuseser create
.3 Evaluati aspectele femomenologice ale criminalitatii. Aspectele fenomenologice ale criminalitii pot fi:generale i -individuale. Aspectele generale se refer la fenomenul criminalitii n ansamblul su, incluznd
toate manifestrile antisociale, indiferent de genurile sau tipurile de infraciuni. Aspectele individuale cuprind
diverse genuri, tipuri, categorii i specii de infraciuni (de ex.: furt, jaf, tlhrie sau infraciuni de
sustragere).Aici se studiaz structura cantitativ a infraciunii, numrul i felul infraciunilor, cauzele i
condiiile care genereaz sau favorizeaz svrirea infraciunilor, dinamica acestora, aspectul calitativ se
studiaz i faptele care nu sunt infraciuni, dar preced, determin sau nsoesc fenomenul criminalitii, avnd o
vocaie criminogen recunoscut: omajul, alcoolismul, prostituia, srcia, incultura etc. Un alt aspect
fenomenologic l reprezint personalitatea infractorului, i anume particularitile bio-psiho-sociale ale
individului, aptitudinile, caracterul i temperamentul su, care pot influena comportamentul deviant.
Personalitatea infractorului poate fi studiat att la general ct i pe categorii de infractori: delincvena juvenil,
feminin, infractori primari i recidiviti etc. Unul din cele mai importante aspecte fenomenologice l reprezint
elaborarea metodelor de profilaxie i combatere a fenomenului criminalitii. Scopul acestor metode const n
diminuarea fenomenului criminalitii, n prevenirea prin diferite mijloace a svririi de noi crime. Este de
menionat faptul c n ultimele decenii preocuprile criminologilor pu investigarea personalitii criminale au
sporit foarte mult. tiina comportamentului uman, a acumulat o bogat experien din psihologie, psihiatrie,
medicin etc. Criminologia studierea factorilor care pot contribui la formarea i influenarea personalitii
infractorului, cum ar fi: particularitile de influenare negativ a comportamentului, modul de trai, nivelul de
instruire i educaie, profesiunea sau ocupaia, cercul de prieteni s.a pu a descoperi i a nelege cauzele
comportamentului deviant.
III 1Descrieti istoricul si originile C. 1. Omenirea cunoate chiar fenomene de lips total a criminalitii. De
regul, acestea erau centrele religioase. Dar niciodat, nici unui stat, nici unui sistem social nu i-a reuit s se
izbveasc completamente de fenomenul criminalitii. Astfel, criminologia pare s aib origini la fel de
ndeprtate ca i celelalte tiine sociale, deoarece criminalitatea, ca fenomen social, apare odat cu primele
comuniti umane. O etap n dezvoltarea mecanismelor de reacie mpotriva nclcrii normelor sociale stabilite a

fost determinat de: -apariia rzbunrii sngelui; -ntrirea i centralizarea puterii conductorului (clanului,
hoardei, tribului etc.).Rzbunarea sngelui sporea puterea unui individ aparte. Paralel cu rzbunarea
sngelui are loc ntrirea i centralizarea puterii conductorului. La etapa primar a dezvoltrii comunitilor
umane aceste dou forme ale reaciei sociale interacionau i se mbinau reciproc. O dat cu lrgirea i
centralizarea puterii conductorului are loc alipirea gruprilor sociale mai slabe i, ca rezultat, rzbunarea
sngelui este tot mai frecvent ntlnit n interiorul gruprii sociale. Pe msura dezvoltrii mijloacelor de
prevenie contra criminalitii apare nchisoarea. Iniial, n aceste scopuri erau folosite gropile adnci. Printre
cauzele apariiei nchisorilor am putea evidenia, faptul c pedeapsa capt un caracter cu mult mai ndelungat,
mai chinuitor i, n consecin, are un efect educativ . De rnd cu formele menionate de lupt mpotriva
criminalitii, un rol deosebit revine religiei, fie ca o expresie a pcatului. n acest sens am evidenia Codul lui
Hammurabi. Hammurabi este nfiat nchinndu-se zeului Sama, de la care primete textul legii. Aa s-a
conferit esena divin activitii legislative, iar regele urma s le transmit oamenilor, care trebuiau s respecte
legile ntocmai sub frica unor sanciuni severe. Pedepsele aplicate erau considerate ca o plat pentru rul
provocat, ori ca o ispire a pcatului svrit. La baza Codului lui Hammurabi se afl legea talionului
ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mn pentru mn, picior pentru picior, arsur pentru arsur, vntaie
pentru vntaie. Codul lui Hammurabi a fost principalul izvor al reglementrii P la popoarele nvecinate cu
Babilonul. Se fac primele ncercri de combatere a corupiei. Judectorii corupi primeau pedeapsa capital, care
se executa prin sinuciderea impus. n majoritatea cazurilor, executarea pedepsei capitale era, uciderea cu pietre.
Popoarele antice au reuit s dezvolte sisteme legislative i instituionale care rspundeau n bun msur, mai
ales prin asprimea lor, scopurilor pentru care fuseser create.
2Comparati gindirea C in Roma Antica si Grecia Antica Roma antic, activitatea filosofic a creia s-a
nscut prin importul filosofiei greceti pe un teren ocupat deja de drept.Roma antic a preluat experiena
Spartei, unde arta militar i pregtirea permanent de rzboi au devenit o norm a vieii sociale. Ca rezultat,
toate sferele vieii serveau unui scop unic ntrirea statului. Roma era dominat de o nelepciune practic,
concret, avnd foarte puine nclinaii spre abstract avea spre educaia religioas a cetenilor, educaie foarte
pragmatic. Cel mai mare filosof al Romei antice Cicero arat c, credina n dumnezei aduce cuminenie,
ceea ce este de folos statului. Cicero a studiat legile, sesiznd caracterul de autoritate raional a autoritii
legilor i a artat c legile trebuie fcute n aa fel, nct n cazul n care se comite o crim s se poat crea
posibilitatea aplicrii unei pedepse corespunztoare. n perioada guvernrii lui Pompei n Roma antic a fost
efectuat unul din primele experimente criminologice, cnd piraii prini n Marea Mediteran nu au fost omori,
ci mprtiai prin ntreaga ar i mproprietrii cu pmnt. Cu timpul ei au devenit slujitori fideli ai statului.
Iulius Cezar a realizat, cteva idei criminologice, prin nsprirea pedepselor fa de cei bogai. Cezar a introdus
confiscarea complet a averii n cazul svririi omuciderii, iar pentru alte categorii de crime jumtate din
avere. Urmaul cui Cezar August a introdus n practic o metod utilizat i astzi: folosirea armatei n
scopuri poliieneti, prin patrularea strzilor oraului de ctre grzi .Gndirea Romei antice a fost puternic
influenat de platonism i aristotelism. Grecia antic. n operele literare i filosofice din Grecia antic, crima i
consecinele ei periculoase au constituit obiectul unor judeci demne de nceputurile tiinei.Lucrrile lui
Sofocle Antigona i Oedip. n Oedip autorul prezint complexul generat de mprejurarea n care Oedip i
ucide tatl i se cstorete cu mama sa. Tragedia lui Oedip a fascinat generaii de creatori din cele mai diferite
domenii. Sofocle este acela care a artat c sursa crimei o reprezint soarta omului, destinul. Pitagora arat c
numrul este esena tuturor lucrurilor. El a elaborat o tiin a numerelor i o doctrin a sufletului. n concepia
sa, sufletul este format din spiritul raional i spiritul intelectual .Sufletul este format din cinci trepte:
-noncontientul; -incontientul; -subcontientul; -contientul i supracontientul. Parcurgerea celor cinci trepte
are loc prin tehnica educaiei i prin ea se ajunge la cunoaterea de sine. Pitagora a fost preocupat i de
fenomenul criminalitii, afirmnd referitor la noiunile de crim i criminal. Democrit a susinut c atomul este
esena tuturor lucrurilor. Democrit a dezvoltat ideile influenei educaiei asupra criminalitii, fiind unul dintre
iniiatorii profilacticii victimologice, efectuate cu ajutorul msurilor educative. El declara c educaia corect
poate asigura omul i averea sa de la atentate criminale. Socrate pune omul n centrul dialogurilor sale,
considernd c crima este rezultatul ignoranei; ignorana este sursa crimei, iar criminalul ignor, c este
ignorat. Socrate face legtura ntre moralitate i raiune, considernd c rdcinile criminalitii se afl n
proasta educaie a tineretului i n imperfeciunea Platon este primul gnditor al antichitii care sesizeaz
faptul c pedeapsa nu poate fi justificat prin ea nsi, ca reacie la rul provocat prin fapta antisocial, ci
trebuie orientat ctre un scop care s constituie temeiul juridic i filosofic al aplicrii acesteia. n opera sa
asupra legilor Platon consider c oricine va face ru altuia prin furt sau violen, va plti persoanei lezate, n
orice caz o amend ntotdeauna egal cu prejudiciul pn la indemnizarea complet. n lucrarea Statul, Platon
mentioneaza ca principala cauz a bolii statului este prpastia dintre bogai i sraci. n scopul evitrii
conflictelor sociale i stoprii fenomenului criminalitii, Platon a propus ca legislatorul s stabileasc limitele
srciei i bogiei. Unul din discipolii lui Platon, Aristotel a reflectat asupra problemei criminalitii, artnd c
una din cauzele principale este srcia i mizeria social, artnd c cele mai mari crime se svresc din tendina
spre lux i bogie, i nu din lipsa obiectelor de prima necesitate. Msurile de influen asupra criminalitii
Aristotel meniona, n mod deosebit, urmtorii factori sociali: -organizarea corect a instituiilor statale;

-stabilirea legilor; -supremaia legilor asupra persoanelor cu funcii de rspundere; -lupta cu corupia (o msur
foarte efectiv i astzi, propus de el, ar fi interzicerea de a ocupa mai multe funcii de ctre o singur
persoan); -dezvoltarea economiei. Aristotel evalueaz importana rolului preventiv al pedepsei, totodat, cele
mai bune legi vor fi fr de folos, dac cetenii nu vor fi educai n spiritul respectului fa de lege.
3.Proiectati ramurile criminologiei Ramurile criminologiei. Criminologia cunoate o mare dezvoltare nct se
poate vorbi de mai multe ramuri sau subramuri ale ei. Putem meniona mai multe ramuri ale criminologiei.
1Criminologia general Este o ramur cu caracter general, ramur ce mbrieaz studiul ntregului fenomen al
criminalitii, ncepnd cu criminalitatea fenomen social, continund cu criminalul, crima, mijloacele de lupt,
cauzele generale i mijloacele principale de combatere etc. Ea cuprinde, de asemenea, date generale despre
criminali, cum este criminalitatea dup vrst (criminalitatea minorilor, criminalitatea majorilor), criminalitatea
dup sex (criminalitatea brbailor, a femeilor). 2Criminologia special -aceast ramur a criminologiei se ocup
cu studiul unor pri din criminalitate, bunoar: criminalitate 1contra persoanei infraciuni de omor, de
vtmare corporal, viol etc.; criminalitate contra proprietii publice ori private (infraciuni de furt, tlhrie,
distrugere, delapidare, nelciune etc Studiile privind pe criminali, mai exact cele referitoare la studiul unor
anumite categorii de criminali, bunoar: criminalitatea minorilor, criminalitatea majorilor, criminalitatea
femeilor sau criminalitatea recidivitilor (recidivismul), criminalitatea de violen, criminalitatea organizat.
Criminologia teoretic este o ramur a criminologiei care nu se confund cu criminologia general; ea se
caracterizeaz prin aceea c studiaz teoretic i mai puin aplicativ probleme de baz ale criminologiei .
Criminologia clinic
este o ramur predominant aplicativ. Cercetrile ei au la baz o anumit concepie despre criminal, bunoar c
acesta este o personalitate criminal ori un inadaptat social. Criminologia clinic examineaz fenomenul
criminal ca fenomen individual, izolat i se preocup cu precdere de acesta. Criminologia clinic, are misiunea
de a efectua studii complexe ale criminalului, n urma crora se pune un diagnostic privind cauzele comiterii
unei infraciuni i apoi se face un pronostic asupra condiiei viitoare a criminalului respectiv.Alte ramuriAntropologia criminal Ea a deschis drumul studiilor despre criminali i a avut o mare influen n stimularea
cercetrilor criminale. Biologia criminal, elucideaz multiple probleme privind mai ales pe criminal.
Cercetrile ei se axeaz pe problema ereditii i a contribuiei acesteia la cunoaterea cauzelor personale ale
crimei. -Psihologia criminal este una din disciplinele criminale care a avut i are o contribuie de prim mn
n aprofundarea cauzelor personale ale crimei n cercetarea crimei, un rol important revine i cercetrilor de
psihiatrie criminal, ramur a tiinei care se ocup de bolile psihice grave Sociologia criminal a dezvluit rolul
influenelor sociale familie, grup local, strada, oraul etc. n comiterea crimei, dup cum a artat i rolul
crizelor sociale i economice n variaiile criminalitii cretere, descretere ca fenomen social.

Tema 2 Obiectul de studiu al criminologiei.


I 1Def notiuni si concetii privind obiectul criminologiei.Problema obiectului criminologiei a fost ndelung
discutat i mai continu s fie nc discutat i n prezent. Din istoria criminologiei vedem c o lung perioad
de timp, obiectul de cercetare a fost infractorul, formulndu-se tezele privind tipurile de criminali, rolul
ereditii i al maladiilor etc. O dat cu dezvoltarea psihologiei criminale, evideniindu-se rolul factorilor psihici
n cauzalitatea crimelor. Mai trziu, s-au nceput cercetri cu privire la rolul factorilor sociali. Concepiile cu
privire la obiectul de studiu reflect, n mod firesc, particularitile istorice ale procesului de formare a
criminologiei. Faptul c a aprut i s-a dezvoltat, o perioad de timp, n cadrul altor discipline tiinifice, a dus la
o dominare a sistemului conceptual propriu altor discipline.
Criminologia moderna se imparte n dou pri componente i anume: criminologie partea general i
criminologie partea special. mbinarea dintre aceste diviziuni principale d o imagine cuprinztoare a nsui
domeniului criminologiei moderne, n care apare, pe de o parte, autonomia fiecrei pri, iar pe de alt parte
legtura organic dintre criminologia general i criminologia special; fiecare parte, avnd o denumire proprie
de natur s serveasc nu numai ca un indicativ teoretic, ci i ca un cadru adecvat de studiu al problematicii
criminologiei moderne.
2 Determinati legatura criminalit cu alte disciplini. Criminologia - DRPCele dou tiine criminologia i
DRP au aprut n aceleai mprejurri, criminologia dezvoltndu-se n cadrul disciplinei dreptului
penal.Obiectul de studiu al celor dou tiine este comun criminalitatea .Scopul urmrit. Att criminologia ct
i DRPau ca scop prevenirea i combaterea infraciunilor, adic slujesc acelai scop practic i anume cel al
nelegerii i nfptuirii politicii P de prevenire a manifestrilor infracionale.Distincia: Criminologia a luat
natere din tiina dreptului penal, ultimul, manifestndu-se ca o disciplin de intersecie. DRPstudiaz
coninutul abstract al normei P, spre deosebire de criminologie care studiaz infraciunea ca fenomen natural i
social. Criminologia vede n crim nu entitatea juridic elaborat de dreptul penal, ci fenomenul uman i social
pe care l exprim. n timp ce DRPstudiaz coninutul abstract al normei P pentru a-i asigura concordana fa
de relaiile sociale care trebuie aprate, criminologia abordeaz criminalitatea n complexitatea sa, precum i
modalitile prin care acest fenomen poate fi prevenit. . DRPi criminologia abordeaz fenomenul infracional n
momente i etape diferite. Criminologia DPPExist o corelaie direct ntre dreptul procesual penal, ca tiin,
i criminologie.Criminologia aduce contribuii reale la nfptuirea justiiei P, prin aceea c datele i concluziile
despre criminalitate, crim, criminal etc. sunt ntr-o strns legtur cu procesul penal n faza aplicrii legii P. i
invers, procesul penal are un aport important la progresul criminologiei.Dreptul procesual penal studiaz
principiile, categoriile, instituiile i normele care reglementeaz procesul penal n ntreaga sa complexitate.
ntregul proces penal, n cele dou faze de baz ale sale: ancheta i judecata, este interesat n cunoaterea
modului de acionare a diferitelor grupe de infractori, a mprejurrilor care determin ori favorizeaz svrirea
faptelor P. La rndul ei, criminologia este interesat direct n dobndirea i prelucrarea statisticilor deinute de
organele judiciare, de culegerea celor mai variate date de interes criminologic obinute din activitatea de anchet
i judecat. Criminologia dreptul penitenciar tiina criminologiei i tiina dreptului se afl n raporturi
directe, avnd un domeniu vast de cercetare, cum e cel al criminalitii.Desigur c ntre criminologie i tiina
penitenciar exist evidente deosebiri, n special, din amploarea obiectului de studiu al criminologiei.
Criminologia i sociologia Sociologia este o tiin a ansamblului fenomenelor i realitii lor sociale, care a
devenit astzi o tiin complex, diversificat n numeroase specialiti sociologii de ramur: economic,
politic, juridic etc. Sociologia juridic studiaz condiionarea i implicaiile sociale ale criminalitii, cmpul
i structura relaiilor sociale n care DRPintervine, problemele cunotinei populaiei cu privire la fenomenul
criminalitii . Sociologia juridic, se poate spune, cerceteaz procesul de elaborare i aplicare a
dreptului.Cercetarea sociologic i cea criminologic rspund unui el comun, i anume sporirea eficacitii
activitilor de prevenire a faptelor antisociale i de aprare social a valorilor ocrotite de legea penal, inclusiv
resocializarea pe calea reeducrii delincvenilor.Criminologia i psihologia Psihologia ofer criminologiei date
i informaii necesare studiului psihicului, legitilor proceselor psihice etc.Studiul obiectiv al vieii psihice
umane, n ansamblul ei, pe care-l ntreprinde psihologia conduitei, ofer largi posibiliti de aplicare n domeniul
criminologiei. Prin urmare, psihologia este una dintre tiinele de baz ale viitorului, care studiaz nemijlocit nu
numai procesele psihice, ci i de problemele devianei. Criminologia statistica Statistica general este tiina
care studiaz fenomenele de mas, legile care guverneaz starea, structura i dinamica fenomenelor de mas,
influenndu-le i elabornd posibilitatea prevederii evoluiei viitoare a acestora. Pentru criminologie o
importan deosebit o are statistica judiciar . Statistica, ca tiin social, studiaz latura global, cantitativ a
fenomenelor de mas, legitile evoluiei sociale n condiii concrete de loc, timp, spaiu geografic, expresia lor
numeric, matematic. Statistica judiciar ofer o viziune larg cantitativ a criminalitii: mrimea, volumul,
ritmul, rata, distribuia teritorial, intensitatea etc.Anume elaborarea programelor de cercetare criminologic, n
analiza i evaluarea strii, structurii i dinamicii criminalitii, ca i n prognoza criminologic statistica este
tiina cu contribuia major. Criminologia nu poate fi conceput fr statistic.

3Formulati metode si tehnici de cercetare criminolog. Criminologia utilizeaz n abordarea obiectului su de


studiu o serie de metode de cercetare, care i permit obinerea rezultatelor tiinifice urmrite. Majoritatea
criminologilor au adoptat pentru toate aceste metode denumirea comun de metode particulare. Din categoria
metodelor particulare cu un grad maxim de generalitate, fac parte metoda observrii, metoda experimental,
metoda istoric.Metoda istorica este justificat de faptul c orice fenomen se nate, evolueaz, ca apoi s
dispar, zis altfel, orice fenomen are o evoluie n timp. Din cea de-a doua categorie fac parte acele metode, cu
un grad mai redus de generalitate, la care apeleaz numai anumite discipline, aa cum este metoda clinic, sau
metode proprii numai unei tiine anumite. Criminologia apeleaz la metode de cunoatere a personalitii
infractorului, la metode succeptibile s dezvluie att latura cantitativ, ct i pe cea calitativ a obiectului supus
cercetrii.Metode cantitative i calitative.Cercetarea cantitativ este aproape ntotdeauna precedat de o
cercetare calitativ.Dintre metodele de cercetare mai frecvent utilizate evideniem:- Metoda observaiei observarea reprezint una din principalele ci de cunoatere a fenomenului infracional. observarea empiric i
observarea tiinific. Observare empiric este la ndemna oricrei persoane; ea apare spontan n contactul
zilnic dintre individ i realitatea nconjurtoare. Observarea tiinific presupune o contemplare intenionat i
metodic a realitii, iar calitatea sa va depinde de nivelul cunotinelor teoretice ale criminologului.Observarea,
n criminologie, va avea ca obiect domeniul comportamentului delincvent, individual i de grup; aciunile n
care i prin care acesta se manifest; reaciile pe care faptele antisociale le provoac n rndul societii. Metoda
experimental sau experimentul este o metod aplicat n cele mai felurite domenii ale tiinei. Experimentul
reprezint o observaie provocat n condiii determinate sau alese de nsui experimentatorul. Deci,
experimentul, ca metod criminologic, reprezint o observare provocat n condiii alese de experimentator.
Exist mai multe tipuri de experiment. Potrivit cu locul de desfurare se face distincie ntre experimentul de
laborator i de teren. Experimentul de laborator presupune provocarea n mod artificial, n laborator, a unei
situaii asemntoare celei reale. Experimentul de teren se realizeaz prin considerarea unei situaii naturale ca
experimentale., Experimentul poate fi provocat sau invocate. Metoda clinic cerceteaz cazul individual n
scopul formulrii unui diagnostic i prescrierii unui tratament. n cadrul cercetrii criminologice metoda clinic
este utilizat destul de frecvent. Metoda clinic reprezint calea prin care se tinde ctre o cunoatere
multilateral a personalitii infractorului. Fiind organizat conform principiilor clinicii medicale, ea i propune
formularea unui diagnostic pe baza cruia urmeaz s se evalueze viitoarea conduit a subiectului i s se
formuleze un prognostic social. Metoda clinic se realizeaz n practic printr-un complex de tehnici de
investigare, cum sunt: observarea, studierea documentelor, testele psihologice, examenele de laborator
etc.Metoda statistic Criminalitatea este un fenomen social de mas, iar aici metoda cea mai potrivit este metoda
statistic, care se folosete frecvent n criminologie. Cu ajutorul ei putem cunoate mrimea i volumul
criminalitii, dinamica i desfurarea criminalitii n timp, ntinderea n spaiu etc.Statistica ntrebuineaz
metode i procedee moderne, matematice, cum sunt teoria probabilitilor, sondajul statistic. Metoda tipologic
ca una din cele mai vechi metode de cercetare criminologic a servit n principal la:-descrierea unui aa-numit
tip criminal n opoziie cu tipul noncrininal;- descrierea unor tipuri particulare de criminali (profesionist, violent,
escroc etc.); -stabilirea unei tipologii criminologice a actului infracional Metoda comparativ o ntlnim n toate
fazele procesului de cercetare criminologic. Se afirm c, prin vocaie, ca i prin utilizare, metoda comparativ
reprezint metoda cu cel mai larg cmp de aplicare n tiinele sociale.O comparaie presupune cel puin dou
elemente care urmeaz a fi comparate. Printre procedeele de comparare evideniem:-procedeul concordanei
procedeul diferenelor. procedeul variaiilor concomitente . tehnicile fundamentale de percepere sistematic este
observarea. Se pot distinge mai multe tipuri de observare:1)n raport cu fenomenul studiat relaia observatorului
cu realitatea supus observaiei poate fi direct sau nemijlocit i indirect, mijlocit ( ex. observarea
documentelor);2)n funcie de etapa cercetrii, observarea poate fi global i parial;3)n raport cu obiectivele i
scopurile urmrite, observarea poate fi sistematizat i nesistematizat. 4-n raport cu poziia observatorului fa
de sistemul studiat, observarea poate fi extern , intern.Observarea poate fi:pasiv;activ;parial;total.
Alegerea tipului de observare este determinat de un ir de factori, dintre care cei mai importani sunt:nivelul de
cunotine criminologice;natura cercetrii;scopul cercetrii; condiiile concrete de cercetare etc.
II Metodologia cercetarii criminologice.
1Def notiuni de metoda si tehnica de investigare. 1 Metoda este ordinea ce se pune n nvarea unei tiine,
urmnd condiiile i particularitile acelei tiine. Metoda este o modalitate prin care cunoaterea spontan se
transform n cunoatere critic, iar gndirea devine un instrument de cercetare. Metoda este o creaie a minii
umane care se diversific ntr-o mulime de metode particulare, fiecare dintre acestea dnd natere la tehnici
diferite de cercetare.Procedura, felul practic, n care se utilizeaz o metod sau alta de cercetare se numete
tehnic.Tehnica este o metod n aciune. De aici i folosirea frecvent a acelorai denumiri att cu privire la
metod, ct i Metodele i tehnicile specifice altor discipline se folosesc n studiul fenomenului infracional nu
la ntmplare, ci ntr-o viziune criminologic absolut nou.
2Determinarea metodolog cercetarii criminolog . Criminologia utilizeaz n abordarea obiectului su de
studiu o serie de metode de cercetare, care i permit obinerea rezultatelor tiinifice urmrite. Majoritatea
criminologilor au adoptat pentru toate aceste metode denumirea comun de metode particulare. Din categoria
metodelor particulare cu un grad maxim de generalitate, fac parte metoda observrii, metoda experimental,

metoda istoric.Metoda istorica este justificat de faptul c orice fenomen se nate, evolueaz, ca apoi s
dispar, zis altfel, orice fenomen are o evoluie n timp. Din cea de-a doua categorie fac parte acele metode, cu
un grad mai redus de generalitate, la care apeleaz numai anumite discipline, aa cum este metoda clinic, sau
metode proprii numai unei tiine anumite. Criminologia apeleaz la metode de cunoatere a personalitii
infractorului, la metode succeptibile s dezvluie att latura cantitativ, ct i pe cea calitativ a obiectului supus
cercetrii.Metode cantitative i calitative.Cercetarea cantitativ este aproape ntotdeauna precedat de o
cercetare calitativ.Dintre metodele de cercetare mai frecvent utilizate evideniem:- Metoda observaiei sau
observarea reprezint una din principalele ci de cunoatere a fenomenului infracional. observarea empiric i
observarea tiinific. Observare empiric este la ndemna oricrei persoane; ea apare spontan n contactul
zilnic dintre individ i realitatea nconjurtoare. Observarea tiinific este orientat ctre un scop bine
determinat. Ea presupune o contemplare intenionat i metodic a realitii, iar calitatea sa va depinde de
nivelul cunotinelor teoretice ale criminologului.Observarea, n criminologie, va avea ca obiect domeniul
comportamentului delincvent, individual i de grup; aciunile n care i prin care acesta se manifest; reaciile pe
care faptele antisociale le provoac n rndul societii. Metoda experimental sau experimentul este o metod
aplicat n cele mai felurite domenii ale tiinei. Experimentul reprezint o observaie provocat n condiii
determinate sau alese de nsui experimentatorul. Deci, experimentul, ca metod criminologic, reprezint o
observare provocat n condiii alese de experimentator. Principalele particulariti ale metodei experimentale
sunt:- provocarea;- varierea i -repetarea fenomenului studiat. Metoda clinic reprezint calea prin care se tinde
ctre o cunoatere multilateral a personalitii infractorului. Fiind organizat conform principiilor clinicii
medicale, ea i propune formularea unui diagnostic pe baza cruia urmeaz s se evalueze viitoarea conduit a
subiectului i s se formuleze un prognostic social. Metoda clinic se realizeaz n practic printr-un complex
de tehnici de investigare, cum sunt: observarea, studierea documentelor, testele psihologice, examenele de
laborator etc.Metoda statistic Criminalitatea este un fenomen social de mas, iar aici metoda cea mai potrivit
este metoda statistic, care se folosete frecvent n criminologie. Cu ajutorul ei putem cunoate mrimea i
volumul criminalitii, dinamica i desfurarea criminalitii n timp, ntinderea n spaiu etc.Statistica
ntrebuineaz metode i procedee moderne, matematice, cum sunt teoria probabilitilor, sondajul statistic,
analiza factorial .a., pentru observarea, prelucrarea i analiza statistic a fenomenelor sociale, inclusiv a
criminalitii. Metoda tipologic are la baz noiunea de tip. O grupare de tipuri ntre care se repartizeaz
diferitele trsturi caracteristice ale fenomenului studiat constituie o tipologie. Orice tipologie opereaz o
selecie, oprindu-se asupra acelor trsturi care prezint o asemenea importan pentru descrierea fenomenului.
Metoda comparativ o ntlnim n toate fazele procesului de cercetare criminologic. Se afirm c, prin vocaie,
ca i prin utilizare, metoda comparativ reprezint metoda cu cel mai larg cmp de aplicare n tiinele sociale.
3 Evaluati metode si tehnici de investigare C Majoritatea criminologilor ultimelor decenii au fost preocupai
de necesitatea conturrii unei metodologii a cercetrii criminologice, pentru stabilirea locului acesteia n cadrul
metodologiilor de ramur i a raportului ei cu metodologia general. Definiia metodologiei cercetrii
criminologice rezult din complexitatea fenomenului infracional, din necesitatea investigaiilor cu caracter
sociologic, psihologic, biologic, psihiatric, juridic etc., datele obinute fiind integrate i corelate teoretic ntr-o
manier metodologic proprie criminologiei.Metodologia criminologic este acea parte din criminologie care se
ocup cu studiul metodelor i tehnicilor de investigare a fenomenului infracional, urmrind integrarea acestora
ntr-un sistem logic, care s permit ndeplinirea scopurilor acestei tiine. metodologia este teoria tiinific
despre cile i metodele sporirii eficacitii cunoaterii umane .Calea pe care gndirea uman o parcurge ctre
cunoaterea obiectului supus cercetrii tiinifice devine o latur o oricrei discipline tiinifice.
III Scopul si functiile cercetarii C1Def C 1 Ca tiin criminologia are drept scop verificarea ipotezelor privind
cauzele criminalitii i reacia social fa de aceasta, urmrind n sens practic, prevenirea criminalitii,
umanizarea formelor de reacie social i tratamentul delincvenilor. Scopul criminologiei l constituie
fundamentarea unei politici eficiente, n msur s determine prevenirea i combaterea fenomenului
infracional.
2 Argumentati investigarea Fenomenul 3 K dupa J.Pinatel este compus din 3 planuri :cel al crimei care se
ocup de studiul actului criminal; -cel al criminalului care studiaz caracteristicile infractorilor i factorii care
au influenat formarea i evoluia acestora; -cel al criminalitii care studiaz ansamblul faptelor criminale,
svrite pe un anumit teritoriu, ntr-o perioad determinat de timp. Criminalitatea real, cercetarea tiinific
ncercnd, prin metode i tehnici din ce n ce mai perfecionate, s surprind dimensiunile reale ale fenomenului.
Ca prim trstur a criminalitii este considerat faptul c ea constituie un fenomen social care const ntr-un
ansamblu de crime svrite ntr-un anumit teritoriu i ntr-o perioad determinat de timp. Criminalitatea este
i un fenomen juridic, faptele svrite fiind n prealabil incriminate i pedepsite de legea penal: crimele,
prevzute de legea penal, ce reprezint un plus, n sensul c ele sunt consacrate prin lege i cetenii pot
cunoate dinainte faptele interzise, astfel putndu-se abine de la svrirea lor. Criminalitatea este un fenomen
antisocial, o fapt oprit n contiina social, fapta fiind prin coninutul ei antisocial (De ex. omorul,
vtmarea integritii corporale, deteriorarea sau distrugerea bunurilor etc. Crima este actul care atrage o
pedeaps. Aceasta este o trstur obiectiv i comun tuturor infraciunilor. O alt trstur a criminalitii este
un fenomen unitar ,fiindc toate infraciunile au o trstur comun, anume toate prezint un pericol social grav.

Cu toate c criminalitatea este compus dintr-o mas eterogen de infraciuni, ea este un fenomen social
omogen: infraciunile care alctuiesc criminalitatea sunt fapte asemntoare, au trsturi comune, produc o
reacie social puternic, reacie de protest. Criminalitatea este relativ i schimbtoare, n sensul c unele fapte
i pierd caracterul infracional i apar altele. n acest fel criminalitatea este un fenomen repetabil i, deci,
persistent. Criminalitatea, fiind o totalitate de fapte P svrite, devine un fenomen social cantitativ, ce se
exprim prin cifre, indici, reprezentnd criminalitatea unei zone, regiuni, ri, dintr-o anumit perioad de timp.
Ca fenomen cantitativ, criminalitatea exprim i o anumit calitate, aceea de fenomen social negativ i periculos
.3 Clasificati Funciile criminologiei sunt legate de obiectul i scopul acestei discipline. Funcia descriptiv
Aici prerile autorilor sunt unanime n a considera fenomenologia criminalitii ca o etap obligatorie n
cunoaterea obiectului de cercetare al criminologiei. Descrierea fenomenului criminalitii a constituit, de-a
lungul timpului, o preocupare constant n criminologie, avnd n vedere att continuitatea istoric ct i
interesul deosebit pe care l acord cercetrilor de ordin cantitativ. Principalele concepte operaionale de ordin
descriptiv, pe care criminologia le utilizeaz sunt: mediul, terenul, personalitatea i actul. Funcia descriptiv
implic explicarea caracterelor definitorii ale fenomenului criminalitii, precum i corelaia dintre criminalitate
i factorii politici, economici, culturali, demografici etc. Funcia descriptiv const n studierea i consemnarea
datelor privind volumul criminalitii ntr-o Funcia explicativ este bazat pe urmtoarele concepte
operaionale: cauz, condiie, efect, factor, mobil i indice. cauza este un element care determin producerea
fenomenului; condiia este elementul favorizator; factorul este elementul care, are legtur cu crima. indicele
este un simptom care permite un diagnostic criminologic pus societii sau grupului studiat. n cazul funciei
explicative au aprut concepte noi ale fenomenului criminal, care se exprim n anumite idei sau concepte
tiinifice necesare. Astfel sunt: -conceptul de persoan care comite infraciunea.-conceptul de criminogenez
,-conceptul de criminodinamic .-factor criminogen. Funcia predictiv Pentru alctuirea modelelor predictive,
criminologia apeleaz la modele tiinifice din alte domenii ale cunoaterii, de la modele matematice, pn la
cele informatice. Conceptele operaionale de ordin predictiv sunt i ele foarte variate. Printre acestea sunt i:
prezentul, viitorul, probabilitatea,riscul, prognosticul s.a m Predicia urmrete cel puin dou obiective:1
anticiparea unor schimbri ale fenomenului criminalitii , n perioade determinate de timp ,2evaluarea
probabilitii producerii infraciunilor. Funcia profilactic (sau preventiv). Funcia profilactic a criminologiei
se materializeaz n sintetizarea rezultatelor privind etiologia criminalitii, n mbinarea lor logic i
transpunerea acestora ntr-un sistem de msuri de prevenire i combatere a fenomenului infracional.
Tema 3 Teoriile clasice .GIND. LUMII ANTICE ASUPRA CRIMINALITATII.
I 1Relatati formele cele mai raspindite de limitare a razbunarii private au fost : - abandonul noxal---gruparea sociala(familia,clanul,tribul)il preda pe criminalul gruparii adverse -talionul----dozarea pedepsei in
raport cu gravitatea faptei si este exprimata in legea talionului care razbate prin negura timpului pina in
babilonul civilizat al regelui Hammurabi -invoirea pecuniara----razbunarea privata era tarifata in valori
materiale. Aceasta forma de limitare a razbunarii private o intilnim mai tirziu in grecia antica si roma antica, in
acest sens il amintim pe homer care a aratat ca pe scutul lui ahile era gravata o figura desemnind modul de
rezolvare a conflictuluidintre doi tineri prin darea unei sume de bani.
2Argum problemat criminalit in conceptul ginditorilor antici. problematica crimei si a autorului ei a
preocupat gindirea umana cu mult inaintea aparitiei criminologiei ca stiinta astfel dupa cite stim primele
explicatii ce sau dat fenomenelor din lumea inconjuratoare au avut un pronuntat caracter mistic creindu-se in
acest fel mituri, astfel Sofocle este acel care a aratat ca sursa crimei o reprezinta soarta omului, Anaximandru,
Xenofan, Heraclit, Parmenide manifesta o atitudine dezaprobatoare fata de crima si consecintele sale dar nu
reusesc sasi explice originile criminogenezei. Pitagora arata ca nr este esenta tututror lucrarilor. El a elaborat o
stiinta a nr si o doctrina a sufletului, care este format din constient supraconst, subconstie, inconst, nonconst.
Democrit ca atomul este esenta tuturor lucrurilor, a dezvoltat influenta educatiei asupra criminalitatii fiind unul
dintre initiatori profilactici victimologice efectuate cu ajutorul masurilor educative. Socrate pune omul in centrul
dialogurilor sale considerind ca crima este rezultatul indiferentei, ignoranta este sursa crimei, si procesul
educativ al copiilor poate fi controlat destul de efectiv de catre stat in diferite scopuri inclusiv si cel al
preintimpinarii criminalitatii. Platon are ca scop principal prevenirea savirsiirii altor crime in viitor. printre
masurile de influenta asupra criminalitatii aristotel mentiona urmatorii factori sociali : organizarea corecta a
institutiilor statale,stabilirea legilor,suprematia legilor asupra persoanelor cu raspundere,lupta cu
coruptia,dezvoltarea econom, ce ar asigura un nivel inalt de trai, aristotel mentioneaza rolul preventiv al
pedepsei
3 Estimati influenta religiei in lupta impotriva criminalitatii. Astfel dupa cite stim religia a vut un rol
important in influentarea prevenirii criminalitatii, unul din reprezentanti ai gindirii criminologice crestine a fost
sfintul Augustin caruia ii apartin idei criminologice de o importanta deosibita ca rolul coparticipantilor in geneza
criminalitatii, un rol deosebit este atribuit caracterului educativ al pedepselor. Un rol deosebit ii revine
inchizitiei, teoreticienii inchizitiei au dat notiunea de criminal definidul ca slujitor al diavolului, Cel mai uman
tip de pedeapsa era considerata arderea pe rug care in cazuri exceptionale dupa cum erau considerate
circumstantele atenuante era inlocuita prin sugrumare si apoi arderea pe rug (cainta sincera,virsta frageda).

Sfintul Toma DAquino a aratat ca geneza crimei se afla in pacat care este cauza tuturor manifestarilor
antisociale, el a preconizat pentru suprimasrea criminalilor aplicarea pedepsei cu moartea sustinid ca acestia nu
pot fi reeducati. Trebuie remarcat ca biserica sa preocupat indeaproape de studiul criminalitatii in general
referinduse atit la cauzele si conditiile generatoare precum si personalitatea infractorului si natura pedepselor.
Fenomenul criminal atigind proportii cu adevarat spectaculoase biserica ingrijorata a luat masuri in vederea
limitarii lui, astfel prin edictul de la papa paul IV sa hotarit distrugerea unei localitati in intregime
monterfortino de linga roma considerata a fi un cuib de hoti, tilhari si asasini.
II 1Descrieti legea termica si legea saturatiei. o teza principala alui Guerry si Quetelet este faimoasa legea
termica a criminalitatii potrivit careia criminalitatea se repeta cu constanta si regularitate de la an la un an, iar
aceasta se face sub influenta unor factori fizici cum sunt latitudinea, sustind de exemplu ca infractiunile de
violenta predomina in sezonul caldsau in sud, iar infractiunile impotriva proprietatii predomina in nord sau in
sezonul rece. Legea saturatiei apartinind lui quetelet conform careia orice fenomen social anormal ca razboiul,
revolutia, foametea produce o crestere brusca a criminalitattii,o data cu epuizarea evenimentului in cauza
criminalitatea revine la limitele sale normale, astfel criminalitatea nu se repeta in timp cu constanta si
regularitate printro repetitie mecanica ci printro oscilatie permamenta prin cresteri sau descresteri determinate
de cauze naturale precum si a factorilor de mediu fizic si social astfel dinamica criminalitatii fiind supusa le gii a
saturatiei.
2 Clarificati Premizele aparitiei scolii pizitiv italiene. coala pozitiv italian este aceea care a contribuit
colosal la constituirea criminologiei ca disciplin autonom, de sine stttoare, cuprinznd idei foarte importante
pentru criminologie la care s-a ajuns prin intermediul unor gnditori care au avut valoroase idei dar nu s-au
ridicat la nivelul unei coli. Comun pentru ei este tema pozitiv (sau pozitivist), bazat pe metoda
experimental, renunnd la studierea infraciunii ca entitate juridic n favoarea studiului infractorului, adic a
omului viu, ce a comis infraciunea. Aceti gnditori se nscriu n curentele criminologice ce in de fiziognomie,
frenologie, antropologie general i alienism: 1)Fiziognomia studiaz caracterele omului dup trsturile feei
(fizionomie), considernd c exist o strns corelaie ntre trsturile feei, pe de o parte, i calitile psihice, pe
de alt parte. Cu toate c fiziognomia este considerat de oamenii de tiin ca o pseudotiin, ea i astzi
influeneaz minile oamenilor, aceasta reflectndu-se n literatur. Aici deosebirile dintre personajele pozitive i
cele negative sunt evideniate mai ales prin aspectele fiziologice, exterioare, fizice. 2)Frenologia este tiina care
consider c facultile psihice ale indivizilor sunt localizate pe anumite suprafee ale creierului uman.Cu toate
c este considerat ca o teorie netiinific, frenologia are meritul de a fi orientat, pentru prima dat, cercetrile
asupra scoarei cerebrale. 3)Antropologia general este tiina care studiaz omul ca fiin biologic, precum i
evoluia acestuia prin studierea raselor i etniilor, a formelor i dimensiunilor omului, precum i a capacitii de
adaptare a acestuia la mediu. 4)Curentul alienitilor a adus o orientare nou n criminologie, considernd c
fenomenul 3-C (crim, criminal, criminalitate) i are izvorul n bolile psihice ale indivizilor. Denumirea
curentului provine de la medicii psihiatri, care consider c criminalul este un bolnav psihic. Printre cei mai de
vaz reprezentani ai alienitilor, care i-au adus contribuia la pregtirea fundamentului colii pozitive italiene,
au fost Philippe Pinel (1745-1826), Georges Cabanis (1757-1818), Dominique Esquirol (1772-1840), care au
sesizat pentru prima dat legtura dintre comportamenul criminal i boala mintal, artnd c infractorul este
doar un bolnav psihic. De aici rezult o idee de importan major i anume: posibilitatea tratrii i vindecrii
criminalilor.
3 evaluati rolul concept clasice sociologice O ampl activitate n dezvoltarea materiei criminologiei, pe lng
totalitatea direciilor deja cunoscute, s-a evideniat n ultimele decenii ale secolului XIX n Frana. Un grup de
oameni de tiin criminologi, au dezvoltat opinii radical opuse acelora ale reprezentanilor i teoriilor expuse
anterior. Anume ideile i lucrrile lor au alctuit una dintre cele mai importante coli ale criminologiei cunoscut
ca coal sociologic francez sau coal lionez. Afirmaia de baz a adepilor acestei coli era c factorul
prim, chiar determinant sau poate cel mai important, ce genereaz, exprim fenomenul criminal l constituie
mediul exterior-social, de baz fiind factorul economic. Ca reprezentani de baz ai noii coli figureaz medicul
legist Alexandru Lacassagne, antropologul Leonse Manouvrier, juristul filosof i sociolog Gabriel Tarde.
Manouvrier a fost unul dintre cei mai nverunai adversari ai concepiilor i teoriilor exprimate de Cesare
Lombroso i dimpotriv, unul dintre cei mai frecveni susintori ai colii sociologice franceze ntemeiate i
concepute de Alexandru Lacassagne.Conform opiniilor sale, crima este materie sociologic, iar criminalul un
produs sociologic. Esena concepiilor sale asupra cauzelor fenomenului infracional este sugestiv exprimat n
aforismul: -omul este instrumentul muzical la care cnt mediul social. Postulatele lui G.Tarde invoc
criminalitatea ca un fenomen social, dispunnd de cauze preponderent sociale ca: mizeria, incultura, influena
negativ a mediului social nconjurtor i altele. Prin ideile desfurate de coala sociologic francez s-a
instalat o nou platform conceptual n evoluia institutului criminologiei, care a oferit posibilitatea parvenirii
novaiei la studierea i dezvoltarea criminalului ca individ, i crimei ca fenomen social. Este important s se
stabileasc gradul de influen a societii mediului social nconjurtor asupra fenomenului n cauz.
III 1 Reproduceti gindirea C din Roma Antica 1. Roma antic, activitatea filosofic a creia s-a nscut prin
importul filosofiei greceti pe un teren ocupat deja de drept.Roma antic a preluat experiena Spartei, unde arta
militar i pregtirea permanent de rzboi au devenit o norm a vieii sociale. Ca rezultat, toate sferele vieii

serveau unui scop unic ntrirea statului. Roma era dominat de o nelepciune practic, concret, avnd foarte
puine nclinaii spre abstract avea spre educaia religioas a cetenilor, educaie foarte pragmatic. Cel mai
mare filosof al Romei antice Cicero arat c, credina n dumnezei aduce cuminenie, ceea ce este de folos
statului. Cicero a studiat legile, sesiznd caracterul de autoritate raional a autoritii legilor i a artat c legile
trebuie fcute n aa fel, nct n cazul n care se comite o crim s se poat crea posibilitatea aplicrii unei
pedepse corespunztoare. n perioada guvernrii lui Pompei n Roma antic a fost efectuat unul din primele
experimente criminologice, cnd piraii prini n Marea Mediteran nu au fost omori, ci mprtiai prin
ntreaga ar i mproprietrii cu pmnt. Cu timpul ei au devenit slujitori fideli ai statului. Iulius Cezar a
realizat, cteva idei criminologice, prin nsprirea pedepselor fa de cei bogai. Cezar a introdus confiscarea
complet a averii n cazul svririi omuciderii, iar pentru alte categorii de crime jumtate din avere. Urmaul
cui Cezar August a introdus n practic o metod utilizat i astzi: folosirea armatei n scopuri poliieneti,
prin patrularea strzilor oraului de ctre grzi .Gndirea Romei antice a fost puternic influenat de platonism i
aristotelism. 2 Demonstrati rolul scolii clasice sau becariene in constituierea principiilor fundamentale ale
Dr n dezvoltarea criminologiei putem evidenia trei mari perioade. Prima perioad, numit i clasic, a durat de
la mijlocul sec. XVIII pn n a doua jumtate a sec. XIX; a doua perioad pozitivist din a doua jumtate a
sec. XIX pn n anii 20 ai secolului XX i cea de-a treia perioad, numit contemporan sau pluralist, din anii
20-30 ai sec. XX pn n prezent.coala clasic sau beccarian Un rol determinant n apariia acestei coli l-a
avut iluminismul reprezentat de Voltaire, Montesquieu, Rousseau, Kant, .a. Anume sub influena iluminitilor
au aprut n a doua jumtate a sec. XVIII, lucrri ce vor juca un rol hotrtor n evoluia tiinelor P. Lucrrile
lui Cesare Beccaria i J Bentham. Cesare Beccaria (1738-1794) s-a nscut la Milano, Italia. Principala sa
lucrare, este Despre infraciuni i pedepseoper ce a revoluionat gndirea juridic, deschiznd noi orizonturi
n problematica crimei i a justiiei P. Dei coala este denumit numai a dreptului penal iar Beccaria s-a
conturat ca unul din cei mai mari penaliti ai tuturor timpurilor, concepiile sale ntemeiate pe ideea central a
liberului arbitru de voin i aciune a individului, conin teze importante referitoare la fenomenul criminalitii,
fiind astfel justificat extinderea colii la domeniul criminologiei. n aceast lucrarea Beccaria a abordat
instituiile de: infraciune, infractor, pedeaps penal. C.Beccaria pledeaz pentru ridicarea omului mpotriva
violenei i a sistemului inchizitorial, subliniind importana deosebit a prevenirii delictelor. Abordnd
infraciunea, infractorul i pedeapsa ntr-o viziune filosofic, sociologic, etic etc., Beccaria a ptruns n
domenii care au depit tot ce se spusese pn la el.Referitor la furt,-infraciunea mizeriei i a disperrii,
svrit de acea parte nenorocit a omenirii creia dreptul de proprietate nu i-a lsat dect simpla existen. El a
impus n contiina epocii principii fundamentale pentru DRPmodern, cum ar fi: -legalitatea incriminrii i a
pedepsei; -necesitatea individualizrii pedepsei, -caracterul personal al pedepsei. Referindu-se la pedeapsa cu
moartea, Beccaria evideniaz caracterul de clas al criminalitii, precum i deosebirile de tratament juridic
dintre bogai i sraci, autorul susine c pedeapsa trebuie s fie corespunztoare nu numai faptei comise dar i
personalitii infractorului, acceptnd c acesta din urm poate fi influenat de anumii factori externi, factori de
mediu fizic i social. La aplicarea pedepsei urmeaz s se in cont i de particularitile individuale fizice i
morale ale infractorului. n planul criminologiei Beccaria a propus cteva soluii care i-au pstrat valabilitatea
pn n zilele noastre: -luminarea oraelor pe timpul nopii; -organizarea unor grzi de cartier; -combaterea
parazitismului social; -elaborarea unei legislaii simple, clare i accesibile tuturor membrilor societii;
-perfecionarea procesului educativ al infractorului. Jeremy Bentham un alt reprezentant de vaz al colii
clasice. A scris mai multe lucrri n materia dreptului penal, penalogiei i criminologiei ca. Prin lucrrile sale
J.Bentham a dat curs dezvoltrii problematicii penalogiei, fcnd o serie de propuneri, n sensul reformrii
sistemului de legi i pedepse, Bentham a propus aplicarea unor pedepse certe, prescrise pentru infraciuni
specifice. J.Bentham considera c natura a plasat umanitatea ntre doi stlpi suverani: durerea i plcerea
,pedeapsa trebuie s fie pe msura crimei, ca durerea s fie egal cu plcerea. Beccaria i Bentham nu sunt
numai ilutri reprezentani ai colii clasice de drept penal dar i ntemeietorii criminologiei clasice.
3Evaluati C in Moldova si T Romineasca Criminalitatea n Moldova i ara Romneasc Statul sub
conducerea regelui Burebista ncepe a recurge la incriminarea faptelor care constituie infraciuni i astfel apare
domeniul criminalitii format din ansamblul faptelor ilicite, numite belagines. Legile belagines au fost
instituite de statul geto-dac pe baza poruncilor regilor i marilor preoi geto-daci i reprezentau cadrul necesar
aprrii societii contra criminalitii. Criminalitatea acelei epoci este puternic marcat de agresiunea militar
contra poporului geto-dac, soldat cu ocuparea unei pri importante a teritoriului Daciei. n rezultatul acestei
agresiuni militare au fost distruse oraele i cetile militare, ntre care i Sarmizegetusa, decapitat regele
Decebal, care a preferat sinuciderea n schimbul prizonieratului.Considernd c criminalitatea, totui, a existat
in epoca feudalismului timpuriu. Prin secolul X apar formaiuni politice pe tot teritoriul locuit de romni. Ele se
numesc ri, cnezate, voievodate, cmpulung. n sec. XIII-XIV are loc unificarea rilor aprute n
epoca feudalismului mijlociu i ntemeierea statelor feudale romne de sine stttoare, suverane i
independente: -ara Romneasc (Muntenia) -ara Romneasc Moldova i Voievodatul Romn
Transilvania.Apare dr scris sub forma Pravilelor de legi, poart numele de legea rii. Criminalitatea acelei
societi poart amprenta contradiciilor interne i externe agravate de expansiunea Imperiului Otoman n ara
Romneasc i Moldova i de dominaia Ungariei i Imperiului Habsburgic asupra Transilvaniei. Trdarea

domnului (hiclenia) n ara Romneasc i Moldova, n cadrul criminalitii societii feudale era osluhul i
consta n neascultarea i nerespectarea poruncilor domului. Potrivit legii rii, fiind svrit de boieri i nobili
era pedepsit cu moartea. Osluh se considera i neascultarea de ctre ranii aservii a poruncilor boierilor
feudali, fapt care era pedepsit n ara Romneasc i Moldova cu amend sau btaie. La fel, omuciderile care
cunosc o frecven ridicat n cadrul criminalitii societii feudale, erau pedepsite cu moartea (de regul
executat prin tragerea n eap). Furturile i tlhriile cunosc, de asemenea, o frecven mare, aducnd
prejudicii nsemnate proprietii publice i private. Prins asupra furtului pe fa, houl era pedepsit la moarte
prin spnzurare. n cazuri de tlhrie (vin mare), vinovaii se pedepseau cu moartea prin spnzurare la locul
faptei. La originea criminologiei contemporane se afl i unele texte de legi scrise aprute n ara Romneasc,
Moldova i Transilvania, i anume: Cartea romneasc de nvtur din 1646; Pravilniceasca Condic
Alexandru Ipsilante; Legiuirea Caragea sa. Curmarea vieii unei alte persoane constituia, potrivit acestor norme
scrise, o fapt din categoria pcatelor grave, sancionndu-se cu toat asprimea. Foarte aspru erau pedepsii,
mai trziu, magistraii care judecau strmb n schimbul banilor primii. Nu trebuie s primeti daruri Principiile
criminologiei fiind ntlnite n operele savanilor Miron Costin, D.Cantemir, B.P.Hadeu, Avram Iancu precum
i la criminologii cu renume ca, Ioan Tanoviceanu, Petre Pandrea sa.
VI 1Descrieti scoala mediului social si scoala interpsihologica . 1.Scoala mediului social reprezentata de A.
Lacassagne si L. Manouvrier plaseaza ca factor principal in determinarea criminalitatii il constituie insasi
mediul social si anume elementele economice. Astfel dupa Lacassagne criminalul nu este innascut, ci e un
produs al conditiilor proaste de viata ec-a. Aceste conditii creaza anomalii psihice. Acesta scoala a intocmit
calendarul crimelor- asupra criminalitatii influienteaza factorul fizic, mediul climateric si natural. Astfel
crimele contra proprietatii se comit mai des in sezoanele reci si numarul lor scad odata cu cresterea temperaturii.
Manouvriei considera ca din punct de vedere antropologic atit criminalul, cit si omul onest sint identici. Astfel
crima e de natura pur sociologica, iar criminalul un produs social. Scoala interpsihologica G. Tarde pune la
baza proceselor sociale fenomenul imitatiei. In opinia lui Tarde nu exista un tip criminal innascut, ci unul
profesional, crima se invata in cadrul societatii ca si orice alta profesie, influinta unui comportament asupra altei
persoane este ca o exprimare a modei. El a pus bazele legii imitatie care presupune o actiune de sus in jos: de
la clasele bogate spre cele sarace, de la destepti la mai putin destepti. Criminalitatea ca un fenomen social are ca
cauze principale factori ca : mizeria, incultura, influienta negativa a mediului inconjurator.
2 Argumentati tezele scolii sociologice ale Emil Durkein Scoala sociologica a lui E. Durkheim se
intemeiaza pe conceptul ca crima este fenomen normal necesar oricarei socirtati fiind o parte integranta a
acesteia. Crima este un act care trebuie pedepsit, iar o societate fara crima este imposibila. Conceptia sa despre
caracterul nrmal, necesar si util al criminalitatii a fost criticat, dar in acelasi timp el a largit mult orizontul de
cercetare a individului criminal si a crimei ca fenomen social. A eleborat conceptul anomiei care reprezinta o
stare obiectiva a mediului special caracterizata printr-o dereglare a normelor sociale datorita unor schimbari
bruste crizele economice ceea ce duce la o neconcordanta intre nevoile individului si mijloacele disponibile
pt a le satisface. Cu cit mai mult are individul, cu atit mai mult isi doreste.
3 Formulati rolul scolii pozitiv italiene in constituirea C ca stiinta. insasi constituirea criminologiei ca
stiinta s-a datorat parcurgerii mai multor etape succesive fiecare din ele marcate de contributia reprezentantilor
scolii pozitiviste italiene. I etapa este marcata de activitatea lui Cesare Lombroso care s-a impus prin conceptia
sa despre delicventul innascut, individul este marcat de diferite inferioritati si anomalitati organice cum sunt:
stigmatele anatomice (asimetria craniului, ochii mici si fara de expresie), fiziologice (daltonismul, tatuajul
natural), de tip constitutional (masculinitatea, infantelismul) si psihologice (lipsa de mila, cainta cruzime
pronuntata, inteligenta redusa). Individul criminal din punct de vedere antropologic este diferit decit omul
normal. Criminalitatea se poate transmite prin ereditate II etapa activitatea lui Enrico Ferri a studiat cauzele
ezterne ale criminalitatii, astfel crima este un fenomen complex de origine biologica, fizica si sociala. Aceasta
constitutie are un caracter criminal denumita nevroza criminala. Criminalitatea se repeta in timp nu haotic , ci
respectind o anumita oscilatie permanenta, dinamica criminalitatii fiind supusa unei legi a saturatiei, astfel
criminalitatea nu poate depasi anumite limite, incit dupa o perioada de supradaturatie orice fenomen, inclusiv
cel al criminalitatii revine la limite normale.clasifica infractorii in: nebuni, din obisnuinta, innascuti, de
pasiune, de ocazie. Datorita multitudinii de tipuri de infractori Ferri propune instituirea mai multor pedepse,
precum si respecatarea stricta a individualizarii acesteia. III etapa Raffaele Garofalo atribuie un aspect
psihologic specificind ca nu exista criminalul antropologic deosebit, ci tipuri psihologice dinainte stabilite. El
imparte infractorii in hoti, asasini, perversi, la baza lor se afla anomalia morala care impinge individul spre
comiterea unei infractiuni, dar care pt a se materializa are nevoie de existenta unor factori de mediu favorabile.
Dupa el infractiunile pot fi delimitate in Delicte juridice si naturale. Drept naturale sunt acelea care incalca
normele morale si care sunt pedepsite in toate timpurile si pe intreg globul pamintesc. Cele juridice nu au la
baza lipsa de simt moral si se pedepsesc diferit de la o tara la alta.

V 1 Relatati scoala cartografica 1 coala cartografic sau geografic Reprezentanii acestei coli Andre
Michel Guerry (1802-1866) i Adolphe Quetelet (1796-1874). Denumirea colii i-a fost acordat pentru c
adepii ei evideniau rolul factorilor de mediu i geografici asupra comportamentului criminal. Deci, crimele, n
acest context, depind de: clim, temperatur, altitudine, latitudine, erupii solare etc. A.M.Guerry, a stabilit unele
legiti ale rspndirii infraciunilor pe categorii de vrst (25-30 ani). Guerry a descoperit un paradox: n cele
mai srace departamente ale Franei nivelul criminalitii era cel mai sczut. Aa, el a fcut concluzia c ntre
srcie i criminalitate nu exist nici o legtur ,a stabilit i accentuat legtura colosal ntre criminalitate i
lipsa de educaie. A.M.Guerry a cercetat legtura ntre anotimpuri i criminalitate, prin metoda geografic i a
considerat c exist anumite corelaii ntre harta criminalitii i unele variabile de ordin economic, social sau
cultural. Foarte importante sunt cercetrile matematicianului, astronomului i statisticianului belgian Adolphe
Quetelet. a declarat: Noi putem din timp s cunoatem ci oameni vor deveni ucigai, ci escroci, ci hoi
etc. Principalele teze ale colii cartografice converg spre ideea de baz c criminalitatea este n esen un
fenomen social, natural, care se repet de la an la an, cu aceeai regularitate i constan, ceea ce permite
previzibilitatea producerii sale n viitor. Datorit acestei legi legea dezvoltrii cu constan i regularitate a
criminalitii se poate aprecia cte crime vor fi comise n viitor. La aceast lege s-a ajuns n special pe baza
datelor statistice. O alt tez principal formulat de Guerry i Quetelet este faimoasa lege termic a
criminalitii, criminalitatea se repet cu constan i regularitate de la an la an, iar aceasta se face sub influena
unor factori fizici cum sunt latitudineade ex, c infraciunile de violen predomin n sezonul cald sau n sud,
iar infraciunile mpotriva proprietii predomin n nord sau n sezonul rece. Doar n unul i acelai stat, anual
se svrete aceeai cantitate de omucideri, i nu de zeci de ori mai mult sau mai puin ca n aceeai perioad a
anului trecut. Quetelet a stabilit c, practic, toate fenomenele existente n societate sunt indisolubil legate ntre
ele, unele determinndu-le pe altele. Aa a aprut, ca rezultat al acestor concluzii, teoria factorilor. Ca factori
criminogeni, dup prerea lui Quetelet, sunt micromediul social n care omul triete; relaiile familiale; religia
n care omul este crescut i educat; statutul social cu obligaiunile sale etc Aceast coal are un merit colosal,
fiindc este prima care a sesizat legturile ce exist ntre criminalitate i fenomenele din mediul social i natural.
2 Comparati teoriile din cadrul curentului psihologic clasic Lucrarea filosofului grec Aristotel (Despre
suflet) poate fi considerat drept una dintre primele cri de psihologie. Psihologia s-a dezvoltat timp de secole
n cadrul filosofiei, devenind o tiin de sine stttoare abia n secolul XIX, o dat cu trecerea la studierea pe
scar larg a fenomenelor psihice prin metode experimentale. n secolul XX, psihologia a devenit cea mai
important i rspndit tiin despre om. Teoriile curentului psihologic susin c criminalii ar avea anumite
deficiene ale sentimentelor morale, deficiene care se considerau a fi motenite. Anume aceast concepie face
trecerea de la orientarea biologic la orientarea psihologic. Conform orientrii psihologice crima deriv din
anomalii sau anormaliti psihice, susinnd concepia patologic a crimei. Astfel, crima este un fenomen
patologic, produs de nevroze sau de isterie, precum i de dezechilibru psiho-patologic sau idioie. criminalul nu
este un nebun, ci un dezechilibrat. Problema imputabilitii i responsabilitii la aceti indivizi, care, dup
prerea unor penaliti se gsesc n zona intermediar zona ntre indivizii normali i indivizii complet anormali.
Unii autori consider crima ca un fenomen patologic fie ca o nevroz special, fie ca o nebunie moral . Este
indiscutabil influena anomaliilor psihice i mintale asupra criminalitii. Aceste anomalii fac parte din factorii
individuali ai criminalitii, dar nu sunt factori exclusivi sau predominani ai acesteia. Orientarea psihologic i
psihiatric consider c geneza crimei i a actului criminal rezid ntr-o serie de dezechilibre, anomalii i
deficiene cu caracter psihofiziologic, care apar i se transmit, de cele mai multe ori, pe cale ereditar.
Criminalul este un degenerat psihic i moral, caracterizat prin debilitate mintal i care este incapabil s
discearn coninutul faptelor sale sau s neleag, n mod adecvat coninutul i sensul normativ al prescripiilor
juridice. Asociaionismul este un curent psihologic de orientare materialist-mecanicist mecanismul
fundamental al formrii nsuirilor i proceselor psihice umane l reprezint procesul de asociere, susinnd c
fiecare proces psihic, fiecare nsuire este, formate n contiina individului normal sau criminal, independent de
voina acestuia. Legile primare ale asociaiilor de idei au fost formulate de Aristotel, i anume: continuitatea,
similitudinea i contrastul. Behaviorismul este un curent psihologic american aprut la nceputul sec. XX.
Behaviorismul consider c pentru cunoaterea, nelegerea i prevederea comportamentului uman este
suficient studierea relaiei dintre stimul i rspuns, fr a mai fi nevoie pentru aplicrile la contiina
individului. Gestaltismul este un curent ce a aprut n Europa Occidental la nceputul sec XX. Gestaltismul
este un curent psihologic ntemeiat pe concepia filosofic structuralist sistemic i a aprut ca o reacie att fa
de asociaionism ct i fa de behaviorism. Potrivit acestei concepii orice proces psihic este o structur sau o
configuraie integral i nsui psihicul uman n ansamblu este o configuraie. Freudismul(ceva de scris si
despre freudismde la intrebarea 3)

3 Evaluati rolul froidismului si a doctrine psihanalitice in C .Freudismul sau doctrina psihanalitic este o
orientare psihologic care a dominat ntre cele dou rzboaie mondiale. Se consider c psihanaliza a constituit
punctul de trecere de la psihologia criminal la criminologia psihologic.Reprezentant al aceste doctrine
Sigmund Freud i-a petrecut ntreaga copilrie la Viena. El a fost medic neurolog i psihiatru de mare renume,
creatorul unei doctrine originale care-i poart numele freudismul. Printre principalele lucrri ale lui Sigmund
Freud se numr: Psihopatologia vieii cotidiene, Interpretarea viselor, Eul i sinele,.a. Freud a ncercat
s demonstreze existena unei personaliti antisociale ce ine de sfera psihologiei normale i s explice
mecanismul de formare a acesteia Teoria lui Freud a rezultat din dou etape decisive. Prima etap conine ideea
referitoare la incontient care formeaz cel mai larg i cel mai puternic sector al minii noastre.Deci, prima
etap include incontientul, precontientul i contientul ca nite entiti autonome. In concepia sa viaa psihic
a oricrui individ cuprinde trei nivele diferite, aflate ntr-o strns interdependen: Sinele, Eul i Supraeul.
Sinele reprezint un complex de tendine i reflexe din gndirea incontient, care nu sunt trite n mod
contient. Sinele include toate instinctele primare ,este considerat ca o component biologic a personalitii,
reprezentant al influenelor ereditare, iar rbufnirile incontientului se pot produce n anumite manifestri,
strbtnd cenzura pe care o instituie Eul i Supraeul. Acestea ar fi manifestrile dobndite prin natere sau n
primii ani de copilrie ca, comportamentele violente sau de nesupunere, visele, care nu sunt altceva dect forme
deghizate ale unor triri interioare. La toate acestea se adaug i actele ratate i complexele. Eul este cea de a
doua instan psihic i se mai numete i contient. Eul reprezint nivelul central al personalitii, nucleul
acesteia i este constituit din cunotinele despre sine. Supraeul sau contiina moral reflect nivelul de
dezvoltare a personalitii, influena pe care mediul social i cultural o exercit asupra psihicului. Supraeul
contribuie i el, ca i Eul, la refularea instinctelor. Supraeul este cel care dicteaz Eului, iar acesta din urm
ordon controlarea i stpnirea Sinelui. n concepia lui Freud, diferena dintre infractor i nonifractor s-ar
situa la nivelul supraeului, care acumuleaz tradiiile i idealurile trecutului. Freud a elaborat metoda
psihanalizei, care reprezint cheia ntregului su sistem. Astfel, psihanaliza cuprinde un ansamblu de procedee
destinate urmririi i descoperirii cauzelor devierilor comportamentale i vindecrii unor boli psihice.
Psihanaliza se efectueaz n cabinetul medicului psihanalist, care poart discuii libere asociative, prin sugestii,
teste sau experimente, toate avnd drept scop descoperirea cauzelor nevrozelor sau a altor tulburri psihice.
Meritele lui S.Freud sunt enorme, iar realizrile lui au fost utilizate cu succes n medicin, reuindu-se
vindecarea unor tulburri psihice. Cu ajutorul metodei psihanaliste, el a introdus o manier original de
explicaie a mecanismelor i proceselor psihice; a elaborat concepii noi cu privire la aparatul psihic, iar
psihanaliza este tot mai des folosit.
Tema 4 Teoriile contemporane I 1.Descrieti orientarile criminologice contemporane asupra criminalitatii
Orientarea biologic - teoria atavismului evolutionis - teoriile ereditti - teoriile biotipurilor criminale - teoria
constituiei delicvente.La baza acestor teorii se afla explicatiile evolutionismului lui Darwin care opina c
indivizii cu inclinaii negative care i fac ocazional apariia n arborele genealogic al unei familii, cu inclinaii
fr o cauza observat ,acestea pot fi rmite ale unei stri primitive,anterioar, din care ei nu au progresat
vreme de generaii.Orientarea psihologic Potrivit acestei orientri geneza criminalitii se afla n factori
psihologici ce in de individ. Orientarea psihologic pleac de la idea c ntre comportamentul normal si cel
delicvent diferena nu survine de la natura ci din sfera psihicului ca urmare a unui conflict ntre individual
marcat de anumite particulariti i anturajul su. - teoria psihoanalitic a lui SIGMUND FREUD - teoria
personaliti criminale Orientarea sociologic Adeptii orientarii sociologice au preferat analiza cauzelor de
ordin exogen adic o atenie deosebit acordat determinarilor de ordin social. 1) Teoria lui Durkheim ( Emile
Durkheim 1859- 1907) Criminalitatea este un fenomen social normal care se manifest inevitabil n toate
societtile ,fiind determinate de structura socio- cultural careia i aparine. 2) Teoria anomiei ( R . Merton) 3)
Teoria clinic pledaz pentru resocializarea condamnatilor pentru a nu deveni recidiviti. Etc.
2.Demonstrati teoria predispozant delicventiala Aceasta teorie apare in 1921 fiind marcata de activitatea lui
Ernst Kretschemer cunoscut prin lucrarea sa Structura corpului si caracterului. Kretschemer sustine ideea ca
exista o corelatie directa intre structura corpului uman si trasaturile sale fizice pe de o parte si caracterul omului
pe de alta parte. In acest fel Krestchemer incearca sa distinga principalele tipuri caracteriale.Ca elemente
principale autorul distinge: -constitutia -caracterul-temperamentul Pornind de la cxonstitutia corporala autorul
stabileste existenta a 4 tipuri constitutionale distincte: 1)tipul picnic-scund, plin, vesel, vioicomit deobicei
escrocherii, fraude 2)tipul astenic-pers cu trunchi cilindric, sistem nervos bne dezvoltat, calme dar energicecomit-diverse infrac 3)tipul atletic-au un schelet bine format cu o musculatura si trunchi primordial care comitinfrac de violent 4)tipul displastic-pers cu anumite disproportionalitati si dezarmonii in dezvoltarea corporala
care comit-infrac din cele mai grave si crude.De aici apar recidivistii. Aceasta teorie a fost preluata de catre
Scheldon care imparte criminalii in urmatoarele 3 categorii: 1.tipul endomorf-pers cu niste organe interne bine
dezvoltate 2.tipul mezomorf-pers cu scheletul si musculatura bine dezvoltata 3.tipul ectomorf-cu dezvoltare
buna a scoartei cerebrale si a intelegentei Dupa statistica cei mai criminali sunt mezomorfii apoi endomorfii si
mai apoi ectomorfii.

3.Selectati cea mai importanta teorie de orientare sociologica Daca vorbim despre o selectare a unei teorii
din toate ar insemna faptul ca pt cel ce selecteaza ea este perfecta si deplina. Daca ar fi sa le combinam
impreuna, atunci el iar da o analiza mult mai completa si mai concreta a fenomenului criminalitatii decit fiecare
luata in parte. De ex: eu sunt de accord ca factori care genereaza criminalitatea ar putea fi: si zona teritoriala
unde pers traieste-th ecologica si diferenta dintre valorile si normele acceptate in diferite grupuri sociale-th
conflictului de culturi si fenomenul migratiei-th dezirganizarii soc, si multe alte. Dar nu cred ca fiecare apart ear
putea demonstra cauzalitatea infract. Trebu summate si grupate. Teoria anomiei sociale Una din cele mai
cunoscute teorii de orientare sociologic este cea a sociologului american Robert K.Merton, care i-a formulat
principiile bazndu-se pe conceptul de anomie, ntr-o lucrare Teoria social i structura social. Merton a
adaptat conceptul de anomie al lui E.Durkheim la noile condiii ale societii americane, conferindu-i noi
sensuri. Anume, anomia se nate ca rezultat al tensiunii dintre scopuri i mijloace. Originea social este stabil
atunci cnd exist un echilibru ntre scopurile ce urmeaz a fi atinse i mijloacele disponibile pentru a le atinge.
Cnd echilibrul se rupe, i face apariia dezorganizarea social. Actul criminal va fi svrit pentru atingerea
scopurilor vehiculate i valorizate la nivelul societii, reprezentnd reacia individului fa de neconcordana
dintre scopuri i mijloace. Cu att mai mult aceast discordan este frecvent n rndul tinerilor ce aparin
grupurilor defavorizate, care cel mai des sunt supui drumului spre crim.Tezele lui Merton au trezit un interes
deosebit n lumea tiinific, influennd considerabil strategiile americane de prevenire a criminalitii. Cu toate
c teoria anomiei sociale continu i astzi s se afle la baza unor cercetri empirice, nepierzndu-i actualitatea,
ea nu reuete, n deplin msur, s explice de ce, totui, numai unii dintre indivizii aflai n stare anomic
svresc fapte antisociale, iar alii se abin, respectnd normele n vigoare.
II 1 Notiunea de psihanaliza Este un ansamblu de procedee destinate urmarii si descoperirii cauzelor devierilor
comportamentale si vindecarii unor boli psihice. Se realizeaza prin discutii libere asociative, prin sugestii, teste
sau experimente avand scopul de a descoperi cauza nevrozelor sau altor tulburari psihice.se scot la iveala
tendintele ascunse, inclusiv de agresivitate si se trec cu ajutorul psihanalistului prin cenzura Eului si Supraeului.
E o metoda sondare si descarcare a inconstientului, preintimpina izbucniri negative si criminale.
2.Demonstrati valabilitatea teoriei de personalitate a lui Pinatel Teoria data e una din cele mai complete
teorii de orientare psihologica. Pintel respinge ideea existentei unei diferente de natura umana intre infractori
si non-infractori, acceptand o diferenta de grad=impulsurile endogene si excitatiile exogene determina individul
la crima. Trasaturi ce urmeaza a se intruni la personalitatea criminala-Nucleul central al personalitatii:
1)egocentrismul- individualist si egoist 2) labilitate constructie psihica si morala slaba, firava, schimbatoare
3)indiferenta afectiva rece, fara mila 4) agresivitate viloent, dur Agresivitatea activeaza criminalul, iar
celelalte 3 trasaturi dau culoare verde agresivitatii. Alta trasatura e nivelul scazut de inteligenta, ex Furturi:
34%debili, 26% inapoiati; Omor 47%debili; 26%marginiti; Viol 50%debili, 50%inapoiati. Multi sunt analfabeti,
abandonand scoala, nu cunosc normele de conduita sociala, nu au o pregatire profesionala- astfel ei nu au frane
care in mod normal retin un indivd de la crima. Criminalii sunt oameni obisnuiti, exista doar o diferenta de grad,
fiind o diferenta cantitativa, nu calitativa. Criminologia Clinica
3.Evaluati importanta teoriilor contemporane de orientare psihologica Alfred Adler-complexul de
inferioritate. Sentimentul de inferioritate a individului poate evolua intr-un complex de inferioritate prin
frustrare din copilarie, iar persoana incearca sa-si depaseasca propria conditie prin compensare si
supracompensare (Demostene-defecte vorbire-orator, Beethoven-surd), prin actiuni pozitive sau prin fapte
antisociale in ambele cazuri situandu-se in centrul atentiei sociale. David Abrahamsen-Rolul familiei-aceasta
influenteaza mai mult decat conditiile economice si sociale-relatiile afective familiale. Preia in mare parte teoria
lui Freud, dar in afara de instinctul sexual, adauga alte instincte. Daca se innabusa instinctul sexual, se va
manifesta su o alta forma. Zice ca copiii nu asculta de parinti pana la 2 ani, la 4 ani aceasta conduita dispare, la
unii se mentine p-u toata viata. Sunt predispusi spre crima: cei supratutelati sau cei carora nu li s-a acordat
atentie. Delict = agresie a instinctelor.Ettienne de Greef. spune ca structurile afective sunt determinate de 2
grupuri de instincte: de aparare si de simpatie. In primii ani instinctele pot altera si determina o indiferenta
afectiva, individul degradeaza moral si comite crima. Acest proces e numit proces criminogen si are 3 faze:
1)degradare progresiva a personalitatii ca urmare a unor esecuri, nu gaseste motivare p-u respectarea normelor,
se naste ideea de crima=asentiment temperat 2) se accepta comiterea crimei, infractorul cauta complici, alege
mediul, timpul=asentiment formulat 3) se cauta ocazia favorabila a comite crima, se accepta eliminarea
victimei criza Daca individul trece 3 faze, el capata un eu criminal care tolereaza ideea crimei, el trece mult
mai usor la comiterea altei crime. Testele de personalitate- Au facut cercetari Cressey si Schnessler in 1950 in
SUA-25 ani, au folosit 30 scale diferite p-u compararea criminalilor cu noncriminalii. Sotii Gluek compara 500
minori delincventi (extrovertiti, imulsivi, ostili) si 500 nondelincventi au formulat statistici in 3 tabele: trasaturi
de caracter, factori sociali, trasaturi de personalitate. Inventarul Multifazic a Personalitatii Minesota-550
afirmatii-cu scopul diagnosticarii psihiatrice: prin raspuns: Adevarat sau Fals. Teoria personalitatii criminale a
lui Pinatel a fost expusa la 2. Concluzia criminalii sunt mai psihopati decit noncriminali.
III 1 Def teoria ecologica A aparut in anii 20-30 se XX reprezentat de autori americani, scoala data sustine ca
anumite zone orasanesti constituie factori hotaritori ai criminalit. Clifford Shaw procentul criminalit e mai
mare in zonele sarace a orasului. Autorii au intocmit harti, calculau rata delincventei in anumite zone.

Reprezentantii acestei scoli au formulat conceptual de zona criminogena specifica (saracie). Au atras atentia
asupra nivelului de viata, educatie etc.
2Comparati th asociatiilor differentiate cu teoria conflictului de culture Teoria asociatiilor differentiate
mai este numita inavatata, deoarece adeptii ei (Sitherland) sustin ca comportam criminat nu e inascut ci e invatat
prin imitatie, prin comunicare. Teoria conflictului de culture e mai numita si dobindita (diferenta intre norme,
valori in diferite grupuri sociale pe care individual trebu sa le accepte). Teoria asoc different se bazeaza pe idea
invatarii in acdrul unui grup restrins de pers in care ei au comportam asemanatoare si daca unul zice ca legea nu
trebu respectata atunci toti nu o respecta si invata comportamentul incorrect de la ceilalti. Teoria confluctului de
culturi se bazeaza pe idea ca comportamentul criminal nu se invata ci apare in rezultatul diferentierii de valori,
norme din diferite grupuri sociale (migratie) ce pentru unii e correct pentru altii nu e. Si apare lupta intre
diferite valori. Protestul claselor sociale joase impotriva celor inalte. Pe de alta parte aceste 2 teorii nu se
deosebesc tare, pt ca ambele ocolesc existenta unei legaturi intre comportam criminal si problemele sociale
existente.
3.Rolul teoriilor sociologice contemporane asupra criminalitatii. Au introdus noi metode de combatere si
prevenire a criminalitatii, si au atras atentia asupra unor probleme importante.
De ex. Teoria ecologica a atras atentia asupra problemelor legate de nivelul de viata, educatie, securitate.
Teoriile asociatiilor differentiate cu th conflictului de culture au atras atentia asupra procesului de educatie,
migratie, armonie in societate. Teoria apararii sociale a trezit interes pt modificarea si imbunatatirea intregului
system de pedepse si de combatere a criminalitatii nu prin pedepsire ci prin resocializare . Teoria asociaiilor
difereniate Una din cele mai cunoscute teorii derivate din curentul culturalist este teoria asociaiilor difereniate,
elaborat de printele criminologiei americane, Edwin Sutherland, profesor la Universitatea din Indiana.Ideea de
baz a acestei teorii const n aceea c, comportamentul criminal nu este nnscut , ci este nvat, printr-un
sistem de comunicare cu alte persoane n cadrul unor grupuri. Teoria se bazeaz pe ipoteza c, un act criminal se
produce atunci cnd exist o situaie propice, pentru un individ determinat. Aceast determinare are loc n cadrul
unui proces social complex, i presupune urmtoarele coordonate: -comportamentul criminal nu este ereditar, ci
este nvat, iar cel care nu a primit o pregtire criminal, nu poate inventa crima; -nvarea se face prin
contactul direct cu alte persoane, n interiorul unui grup restrns, printr-un proces complex de comunicare;
-procesul de nvare presupune asimilarea tehnicilor de comitere a infraciunilor; -asociaiile difereniate pot
varia n privina duratei, frecvenei, intensitii etc.; formaia criminal prin asociaie nu se dobndete dect
prin imitaie. Totui, E.Sutherland considera criminalitatea ca fiind atributul unei anumite categorii denumite
gulerele albe care, profitnd de puterea sa economic i politic, desfoar numeroase activiti ilegale,
dintre care, cele mai multe rmn nedescoperite sau nesancionate. n opinia sa, teoria asociaiilor difereniate
este singura capabil s ofere o explicaie cu caracter general valabil pentru fenomenul criminal. Teoria
conflictului de culturiPrimele cercetri bazate pe aceast teorie au avut n vedere, n special, fenomenele de
migraie. Teoria conflictului de culturi acoper ns n criminologie o arie mult mai larg de investigaie dect
numai aceea a imigraiei.Conflictele culturale apar fie prin introducerea unor valori, obiceiuri i norme strine
ntr-un sistem nchis, fie prin schimbrile de ordin socialinventabile n interiorul sistemului. Astfel,
comportamentul delincvent apare pe fondul conflictului real sau imaginar ntre normele i valorile pe care le-a
nsuit o persoan i normele i valorile dominante n societate. Prin termenul de cultur autorul desemneaz o
totalitate de idei, concepte, tehnici i scheme de comportament pe care un numr de indivizi l au n comun i
prin care acetia i ajusteaz existena lor n mediu Subcultura reprezint faptul cnd un grup triete n astfel
de condiii nct membrii si elaboreaz valori i scheme de comportament specifice, ce nu sunt de acord cu
cultura societii.n aa mod apare conflictul cultural, prin care nelegem lupta ntre valori morale, ori norme
de conduit opuse, sau aflate n dezacord. Deci, concluzionm c, criminalitatea n cadrul conflictului de
culturi apare ca un comportament dobndit care este apreciat de individ, deoarece i permite s fie recunoscut
ca membru al grupului respectiv i i asigur limbajul care exprim specificul grupului dat.
IV Teorii contemporane de orientare psihologica. 1. testele de personalitate s-au dezvoltat in paralel cu cele
de inteligenta. Ele reprezinta niste probe prin care in psihologia experimentala se experimenteaza unele
aptitudini psihice si fizice ale persoanei. In crtiminologie acestea au fost utilizate pt compararea criminalilor cu
noncriminalii de catre K. Schnessler si D. Gressey. Studii similare au fost efectuate de catre sotii Glueck
delicventii sunt mai eztravertiti, vivaci, impulsivi, ostili, suspiciosi. La moment cea mai utilizata metoda este a
inventarului multifazic al personalitatii Minesota IMPM lista de 550 de afirmatii asupra carora persoana
trebuie sa se prinunte prin adevarat sau fals. 80% din cei testati au deviante la scala nr.4 deviantul psihopat.
2. argumentati teoria lui E Greff. teoria data mai este denumita Teoria psiho-fiziologica. Din cadrul
psihanalizei este luata pt cercatarea psihica a individului doar teoria clinica. Fiecare persoana are functii
incompatibile in care se includ sentimntul de personalitate personala, de justitie si de ordine. Ele sunt legate
direct de impulsurile noastre interne care nu pot fi influientate din exterior, dar insasi individul le poate
directiona spre un comportament criminal, spre ex. Prin degradare morala. Structurile afective ale individului
sunt formate din 2 categorii de instincte: 1. de aparare si 2. de simpatie. In primii ani de viata aceste instincte se
pot altera si determina aparitia unui comportament criminal, acesta este denumit proces criminogen si se

formeaza din 3 etape. a) etapa asentiment temperat apare ideea de a savirsi infractiunea. Are loc degradarea
individului ca rezultat al unor esecuri, situatii de injustitie si atunci nu mai doreste sa respecte acele norme si
valori existente in cadrul societatii. b) asentiment formulat accepta comiterea crimei si recurge la savirsirea
unor actiuni de pregatire (alege terenul de actiuni, cercul complicilor). c) criza cautarea ocaziei favorabile pt a
comite crima ca rezultat al acetor 3 etape individul devine tolerant ai ideii crimei, el va putea mai usor recurge la
un comportament criminal atunci cind se va gasi intr-o situatie favorabila de mediu.
3.Teoria complexului de inferioritate a lui Alfred Adler se bazeaza pe faptul existentei unui sentiment de
inferioritate a individului care doreste sa depaseasca acesta conditie de existenata a sa. Se realizeaza acesta prin
relatii de compensare sau supracompensare atit prin actiuni pozitive cit si negative. Prin actiunile sale individul
doreste plasarea lui in centrul atentiei. Teoria date este comparata cu filosofia puterii a lui Nietzche, doar ca
Adler pune accentul pe slabiciunea umana, iar Nietzche analizeaza supermanul puternic. Individul constient de
neajunsurile sale vrea sa le compenseze. Adler mentioneaza ca lipsa de cooperare poate aparea din cauza
sentimentului de frustrare aparut din copilarie apropiindu-se astfel de teoria lui David Abrahamsen care
considera ca cauza principala a comportamentului criminal conditiile familiale. Astfel un copil poate devini
delicvent daca a fost lipsit de atentia necesara si maturizindu-se el incearca sa atraga atentia asupra sa ca si
cazul dorintei de depasire a complexului de inferioritate, acesta poate lua forma actelor criminale. Uneori comit
infractiuni copiii ajunsi la libertate care dimpotriva au fost prea tare tutelati de catre parintii sai. Adler atribuie la
virsta de formare a personalitatii umane primii 4 ani de viata, in primii 2 ani copii in general nu asculta de
parinti, iar catre 4 ani acest comportament la unii dispare la altii insa ramine pt toata viata.
V TEORII DE ORIENTARE BIO-ANTROPOLOGICA. 1 Teoria inadaptarii sociale Infractiunea un
produs natural al unor trasaturi biologice individuale, anormale. Inadaptarea declanseaza comportamentul
criminal. Predispozitiile biologice ori psihice plus interactiunea unor factori sociali si individuali. Modalitati de
dezadaptare: dezad fizica, psihica, psihologica. Plus factori sociali: saracia, alcoolllismul, stupefiante.
Profilaxie: medico-higienica 6i morala. Teoria inadaptrii sociale Cel mai de vaz reprezentant al acestei
orientri este criminologul suedez Olof Kinberg. Teoria inadaptrii sociale afirm teza c predispoziiile
biologice ori psihice prin ele nsele nu sunt suficiente pentru declanarea comportamentului criminal, ultimul
depinznd i de interaciunea unor factori sociali i individuali. Printre factorii criminogeni individuali am
evidenia surmenajul, afeciunile cerebrale, anumite dificulti legate de viaa sexual, deficitul mintal .a.Pentru
a desemna personalitatea ca atare, Kinberg propune termenul de structur biologic actual, avnd n vedere
modalitile prin care prile unui ntreg sunt mbinate pentru a realiza funcia. Unii autori concep teoria
criminologic a lui Kinberg n dou variante: -varianta constituional i -varianta patologic. Varianta
constituional relev c, factorii fundamentali ai constituiei biopsihologice sunt n numr de patru: capacitatea,
validitatea;stabilitatea; soliditatea Kinberg relev cteva modaliti principale de dezadaptare: Dezadaptarea
fizic, dezadaptarea psihic, dezadaptarea psihologic, n plan profilactic O.Kinberg propune o profilaxie
mixt: medico-higienic i moral. Meritul lui O.Kinberg n dezvoltarea criminologiei ca tiin este destul de
mare. El a situat omul ca fiin biologic n centrul preocuprilor criminologice, a analizat profund problemele
legate de fiina uman, artndu-i individualitatea.
2comparati teor predispoz delincv si teora constit delincv. Teor constitutiei predispozant delinvential si cea
a constit delincvente au multe puncte asemanatoare. Ambele recunosc ca la baza comiterii crimei se afla
constitutie anatomica a omului. Dar din denumire putem deduce ca au unele diferente. Kretschmer spune ca
exista o corelatie intre structura corpului uman si trasaturile sale fizice cu caracterul omului. Ca elemente
principale el distinge constitutia, caracterul, temperamentul. El stabileste urm tipuri constitutionale: picnic,
astenic, atletic, displastic. Insa Benigno di Tullio considera ca constitutia cuprinde elemente ereditare plus
elemente dobindite pe parcursul vietii, in spec incopilarie. Dar aceste elemente nu conduc automat la savirsirea
crimei cind doar favorizeaza. Tullio nu e de acord cu existenta criminalului inascut, pe cind Kretschmer si
Sheldon sunt continuitorii lombrosianismului. Di Tullio spune despre prag sau limita specifica pt individ
predispus biologic la comiterea infract. Di Tullio e mai aproape de teoria inadaptarii sociale. Dupa radiografiile
a infractorilor el a stabilit ca multi din ei prezentau lezuni ale cutiei craniene. Insa Sheldon si Kretschmer se
bazau mai mult pe constitutia predispozanta din nastere.
3import criminology clinice in tratament infrac Teoria criminologiei cliniceeUnul din cei mai de seam
reprezentani occidentali ai criminologiei clinice este Jean Pinatel. Aceast teorie este destul de rspndit n
Frana, Portugalia, Spania, Germania i America Latin. Conceptul de baz al criminologiei clinice rezid n
noiunea de stare de pericol cu semnificaia de periculozitate potenial a unui individ a crui stare mintal
pune n pericol ordinea public i securitatea persoanelor. Astfel, fa de individul respectiv este necesar
internarea ntr-o instituie psihiatric pe un termen nedeterminat.Dup cum precizeaz J.Pinatel aceasta este o
tiin organizat metodologic dup modelul clinicii medicale, care are n final scopul pregtirii unui aviz cu
privire la individul criminal. Acest aviz include un: diagnostic; prognostic i tratamentul eventual. Deci, potrivit
acestei teorii, infractorul este un bolnav, iar criminalitatea i are sursa principal n patologie. J.Pinatel a
acceptat i caracterul social al criminalitii clinice. Anume de aceea, susintorii acestei coli pretind c
criminologia clinic nu este un simplu capitol al clinicii medicale, ci are un accentuat caracter social.

Criminologia clinic utilizeaz o gam variat de investigaii, inclusiv cele de ordin medical, psihiatric i
psihologic. Sunt foarte interesante recomandrile criminologiei clinice n domeniul profilaxiei criminale, cum ar
fi: extragerea chirurgical a zonelor presupuse a fi zone de agresivitate; utilizarea tranchilizantelor i
antidepresivelor n cazul delincvenilor psihopai; castrarea n scopuri terapeutice a delincvenilor sexuali;
practicarea psihanalizei pentru nlturarea rbufnirilor criminale; utilizarea narcodiagnosticului .a. Deci,
criminologia clinic include un program de msuri clinice n scopul prentmpinrii svririi de ctre individ a
unor noi infraciuni. Pe primul loc se afl Frana i Italia, unde promotorii acestui curent se bucurau de o mare
autoritate i i-au adus vaste contribuii n procesul de reabilitare a condamnailor.
Tema 5 Fenmenologia
I C 1 not de criminalitate-s-au expus mai multe definitii ale criminalitatii in aspec jur-pen, psih, filoz, soc, dar
totusi marea majoritate a autorilor dau urmatoarea def: criminalitatea reprez ansamblul actelor criminale care
se produc intr-un anumit teritoriu, intr-o per determinate de timp. O def mai reusita- N.F.Cuznetova- un fenomen
istorico-evolutiv, soc, jur-pen, care reprez prin sine sistemul infractiunilor savirsite intr-un anumit timp, stat,
teritoriu, intr-o anumita per de timp. Criminalit fenomen de masa, e susceptibil unor evaluari de ordin
cantitaiv si calitativ. Aspectul cantitativ desemneaza determinarile masurabile care se refera la fenomen
criminalit ce se exprima prin nr, grad, marime, ritm, etc. Evaluarea calitativa se refera la determinarrea
acesteia in planul individualizarii particularitatilor specifice.
.2 determinati trasaturile criminalitatii 1) criminalitatea e un fenomen soc de masa. atit subiectii
infractiunii cit si victimele acestuia sunt membri ai societatii. In acelasi timp criminalit aduce prejudiciu
valorilor soc 2) e un fenomen social-uman complex cu valente predominant biopsihosocial intrucit crimin nu
exista inanfara persoanei si comportamentul acestuia, fenomen criminalitatii reflecta si individualitatea lorbiopsihosoc. Criminalit fenomen istorico- evolutiv Caracterul istoric al criminalitatii e indisolubil, legat de o
anumita dreapta de dezvolt a societ si anume din mom intemeierii stat si dr. Autoritatea stat avind capacity de a
institui nor jur-pen care incrtimineaza si fapte soc, intemei un system de aparare soc contra criminalitate.
Caracterul evolutiv reiese din character sau istoric si in acelasi timp tranzitoriu. Car evolutiv e determinat de 2
categ de fapte:- Obiectivi- criminalit se schimba in depend de niv de dezvolt fortelor sir el de productie, de
intensity contradictiilor si transform osc, pol, econom. Subiectivi- - crimin e determine de modific in legisl si de
practica jud, pe parcurs fiind modif definirea legisl a infr, tip 1de infr 3)are un character soc peric
prejudiciabil- reiese din nocivitatea care prejud valori soc gener si individ ocrotite atit de nor dr pozitiv cit si de
morala societ 4)are un character variabil- fenomen de masa, se caracteriz printr-o mare varietate astfel pe cit de
unitara si omogena e infr in sens su jur pen pea tit de diversific si neuniforma e criminal din pct de vedere
criminologic care intruneste dif forme de devianta soc.5)are un caracter conditional- fiind fenom biopsihosoc
nu poate exista inafara oricarui process causal, ea nu poate fi de natura a-cauzala si neconditionata
.3 eval starea, structura, dinamica, criminalit Starea crimin e definita din m multe pvd: 1)e un indicator
statistic care exprima nr infr comise si a faptuitorilor acestora pe un anumit teritoriu, inttr-o per determine de
timp 2) e o not criminal complexa care exprima prin prisma unui system de indicatori analitici, dimensiunile,
trasaturile esentiale ale fenomen infr intr-o anumita per. Cea mai ampla si reusita data starii crimin apartine
professor Kudreavtev care sustine starea crimin e caracteristici cantitativ-calitative, intr-un anumit stat sau
regiune, intr-o per concreta de timp determinate de urmatorii factori:- nr infr comise; -nr infr condamnati pru
savirs acestora; - nr infr inregistrate; - character struct criminalitatii; - intensit; - nivel sau coefficient; criminalit oculta(neagra) Dinamica sporirea ori reducerea nivel infr. Asupra dinamicii infl 2 grupe de factori:
1) cause si conditiile criminalit, struct demografica a popul, s.a. 2) modific legisl care reduce sau extend cercul
faptelor incriminat si sanctionate. La determine dinmaicii personalit sint utilize 2 metode: Met bazei fixecompararea valori anilor ce ne interes cu valori aceluisai an. Met bazei mobile presup compare cu cifrele anului
precedent. Au fost formul mai multe legi cu priv la dinamica crimin, cea termica- elab de reprez sc cartograf si
legea saturatiei- crimin oscileaza intre crestere si descrestere. Structura crimin desemneaza felul de alcatuire,
configuratie si aranjare in interiorul fenomen crimin ale dif sale parti componente, precum si relat dintre acestea.
Struct crimin se determina in depend. de un anumit spatiu si per. de timp si se calcul. in %. Formula de calcul a
struct crimin- S= P/I *100%. S- cota parte in struct criin, P- parte , tip concret de infr, I- intreg- nr total de infr
comise. Indicii princip ai struct crimin: 1) rap dintre infr except de grave, deoseb de grave, mai putin grave,
grave, usoare; 2) rap dintre infr intent si din imprud; 3) rap dintre categ de infr prev in P spec a CP; 5) procent
recidivism; etc. Indicii struct crimin ofera character cantitativ si calit al pericol soc al criminalit, al particularit
ac fenomen si ofera posibil org-rii unei lupte eficiente de prevenire a crimin si aplic diferentiata a masur jur- pen
faptuitorului.
Cauzalitatea criminalitatii
II 1.descr concept gener ale cauzalit crim-tii. Cauzalit-una din cele mai import si complexe probl crim-o
forma a interact d/e fenom si procese crim c/e consta in descop tuturor circumst ext si int c/e au un anumit
impact asupra fenomen crim (enumer factor crim-geni, refl mecanism de infr si infl a/a asupra crim-tii). In lit de
spec crim-ca au f/t expuse 4 modele de analiza a cauzalit crim-tii: 1)model conditional(factorial)-prin cauza
intelegem cond neces si sufic p/u un efect concret(circumst c/e infl crim-tea). variante ale mod factor: a)abord

monofactor b)abord multifactor. 2)mod tradit-cauza e/e impact fortat din ext c/e gener infr in spec sau crim-tea
in gener. 3)mod tradit-dialectual-cauza e/e fenom c/e gener efect dat-cauza nemijl sau apropiata. 4)mod
interactionist-cauza e/e interact d/e mediu si personalit infr.
2.clasif factor crimin-geni. Fact crim-geni m s/t num si cauze sau cond ale crim-tii. M m criterii de clasif:1)d/a
natura: a)fact obiectivi-defic organizat, jur, tehn c/e favor activit infr; contradict concrete ale exist soc din cadr
rel econ, soc, cult. b)fact.sub-elem psih si soc c/e se expr prin necesit,interes,scop,val morale si const jur denatur
a infr. 2)din pct ved filosof: a)cauza complexa-t/e circumst c/e determ fenom crim-tii; b)cauza specif-circumst
concreta
c/e
determ
exist
infr
concrete.
3)d/a
continut-cca
200
categ
de
fact(econom,ideolog,soc,cult,demogr,pol. A/a clasif a f/t propusa si de J.Pinatel etc) .D.Szabo: fact
soc,cult,econom etc. Gh.Gladchi: econ,soc,demogr,pol,jur,de organiz. Nistoreanu/Paun: econ,demogr,soccult,pol. Altii: biol, psihol, soc.I. Ciobanu:eredit,geogr,econ,demogr,psihol,soc-cult,pol.
3.estim infl fact econ si soc-cult asupra crim-tii. Fact econ (atit saracia cat si prosperit): industrializ-infl neg
ecolog;produc de conveiere si specializ ingusta determ instr individ,lips lui de posibilit de a-si manif capacity
intellect; mobiliz popul rurale spre urbane;crizele econ; inflatia; somaj; impart popul d/a venituri; nivel sporit al
venit ileg. Fact soc-cult:familia-celula de baza a societ;nivel de instr scolara; relig; starea civ; organiz timp
liber; infl neg a mijl de infor in masa;profesi; specif nat; discriminarea; infl criminog internat; nivel intellect si
cult; video-violenta; alcoholism; toxicomania etc.
III.1. Conceptii de criminalitate: Criminalitatea de epoca (gentilica, sclavagista, feudala, burgheza, socialista,
contemporana). Criminalitatea de gen (criminalit de violenta, crim referitoare la viata sexuala, crim impotriva
patrimoniului) genul infractiunilor. Criminalitatea de grup (crim minorilor, femeilor, recedivistilor) persoanele.
Criminalitatea de spatiu geographic (crim in RM, din lumea araba, din tarile africane) zona geografica.
Conceptul de criminalitate multidimensional
.1.2. stabil problematica clasific factor criminogeni Crima actul unui om care este supus influentei
conditiilor sale organice, mediului sau familial, social, fizic. Infractiunea rezultat unui concurs de cauze. Dar
nici o crima nu e identica cu alta. Actul criminal expresia a unui ansamblu de fapte criminale care atenteaza la
valorile ocrotite de lege. Cauza effect. Cauzalitatea forma a interactiunii dintre fenomene si procese.
Infractiunea e determ de anumite cauze si conditii. Cauza fenomenul care in mod obiectiv si necesar, precede
si genereaza alt fenomen. Conditie fenomen ajutataor, ce favorizeaza producerea unui alt fenomen. Cauze pot
fi: generale, speciale, partiale, obiective, subiective, principale, secundare, determinante, declansatoare,
ereditare, de dezvoltare. Factor include atit cauza cit si conditia. T.Pop factori: interni-externi, organici
antropologici, fizici sau naturali. Individul si mediul factori esentiali. J.pinatel:f. geografici, economico,
culturali, politici. Gladchi: economici, sociali,demografici. Alta clasific: deformarea biologica, sociala,
psihilogica. I.CIOBANU: f. ereditari, geografici,economoci, demografici,psihologici, socio-culturali,politici
.1.3. factorii demograf, polit, geograf. Factori DEMOGRAFICI: exploziile in rata natalitatii, structura
demografica a sexelor, virsta, migratia, mobilitatea geografica si sociala a populatiei factori criminogeni
importanti. Rata natalitatii perioada cea mai active 18-30 ani (25 apogeu). Structura demografica a sexelor
barbate 90%, femei 10%. Mobilitatea sociala miscarea populatiei pe plan geographic, professional,
social.Factori POLITICI: razboiul,revolutia, criza politica. Razboiul conventional sau civil. Revolutia
exemplu Rusia 1917. Criza politica economica genereaza sic ea politica.FACTORI GEOGRAFICI mediul
fizic: climatul, natura, solul, aerul, lumina, caldura, frigul umezeala, anotimpurile, conditiile atmosferice
influenteaza asupra omului. (lombroso, Ferri, Guerry, Quetelet). Quetelet- calendarul termic a criminalitatii.
Temperatura afecteaza echilibru emotional, presiunea atmosferica invers proportional: cind scade creste
criminalitatea de violenta, umiditatea si criminalitea violanta variaza invers proportional. Putem spune ca sunt
circumstante darn u factori.
IV 1Viziunea sistemica asupra fenomenului infractional presupune utilizarea conceptelor de system, structura
si functii, cauza, conditie care stau la baza relatiilo dinamice subsistemice si intersistemice. SISTEMUL un
ansamblu superior organizat de elemente integrate structural si dynamic. Sisteme se caracteriz prin structura si
functii proprii. Structura poate fi diacronica (reflecta geneza si evolutia in timp) si sincronica (reprez starea in
care se gasesc sistemele la un moment dat, prin raportarea la anumite sisteme de referinta). Functiile un
complez de proprietati caracteristice, exprimind relatii de actiune intersistemice si intrasistemice. Cauza
precede sau genereaza un alt element effect. Circumstante circumstante care influenteaza cauza. Conditii
circumst care favorizeaza cauza. Starea, structura si dinamica unui fenomen sunt marcate de necesitati si
intimplari.
2 Evaluarea criminalitatii in aspect cantitativ este din punct de vedere numarului infractiunilor comise. Aici tr
sa luam in considerare notiuni de: Criminalitateainregistrata, criminalit descoperita, criminalt diferita justitiei,
criminalit judecata, criminalit neagra. Diin aspect calitativ criminologoa apeleaza cu notiunile: criminalit simpla
sic ea organizata. Alta e dupa valorile sociale periclitate, formele criminalit dupa faptuitori, dupa gravitate:
grave, mai putin grave, usoare.
3 criminalit in alte tari. Pentru a oferi unele exemple preluate dintr-o ar cu vechi tradiii democratice, n SUA,
statisticile F. B. I.-ului au indicat c n deceniul 8 al secolului trecut, o infraciune grav s-a produs la fiecare trei

secunde, iar o infraciune de violen a aprut la fiecare 25 secunde.'n anul 1987, circa 35 milioane de
americani au fost victime ale unor infraciuni, iar 12 milioane au fost arestai pentru felurite fapte P. Numai n
oraul Chicago, exist mai muli sprgtori dect n ntreaga Japonie. n 1993 n nchisorile din SUA existau
peste un milion de deinui, crima n America devenind un veritabil mod de via".Deci, ceea ce caracterizeaz
societatea actual, indiferent de gradul de dezvoltare i de forma organizrii politice, este creterea continu a
criminalitii. Aceasta ar fi o prim tendin a criminalitii n statele lumii. O a dou tendin ar fi creterea
crimelor cu utilizarea armelor de foc. A treia tendin, cu caracter general o constituie creterea ponderii
criminalitii organizate. Ea devine o problem politicDup aprecierile specialitilor daunele aduse
societii de crima organizat sunt de 50 ori mai mari dect cele aduse de criminalitatea simpl, de strad ". A
patra tendin, strns legat de cele precedente i favorizat aproximativ de aceleai condiii oferite
infractorilor o constituie specializarea i profesionalizarea infractorilor, indiferent dac sunt sau nu inclui n
formaii criminale organizate. A asea tendin pe curb cresctoare a criminalitii este internaionalizarea
crimei. Aceast tendin s-a remarcat mai ales ncepnd cu deceniile 8 i 9 a secolului trecut n cazul
organizaiilor criminale, multinaionale, cum sunt cele care practic terorismul, traficul de arme i de droguri,
deturnri de nave, spionajul economic i tehnico-tiinific, traficul de fiine umane etc. Conform unor rapoarte
ale Diviziei ONU pentru combaterea crimei organizate i ale Interpolului n momentul de fa, exist i
acioneaz n lume la nivel internaional, patru tipuri de asociaii i organizaii criminale.
Tema 6 Personalitatea infractorului
I 1.identificati notiunea si conceptul de personalitate a infractorului.Personalit infract e un concept
criminologic care include notion psiho-soc de infractor si not jur-penala. In sens psiho-social personalit = sistem
bio-psiho-socio-cultural constituit fundamental in conditiile existentei si activitatii sale. Studierea personalit
inract are o import mare pt individualiz pedepsei si pt elabor masuri de prevenire si combatere. Personalit infract
= ansamblul trasat individuale, bio-psiho-socio-culturale si totalit calitatilor soc ale omului care in corelatie cu
alte conditii interpersonale determina comiterea unei fapte prevaz de legea pen.
2.stabiliti particularitatile psihice ale infractorului. Temperament (firea)-capacit de a rasp la stimuli int si
ext, capacity de autocontrol. Are proven ereditara. Trasat temperam pot da nast la unele act positive sau
negative: individualism, egoism, lacomie, lene etc. Clasif temp (Hipocrate sec 4 a.Chr):tip holeric (puternic,
nestapinit, explosiv), sangvinic (vioi, mobil dar ekilibrat), flegmatic (lent, rezistent, stapinit) si melancholic
(sensibil, usor inhibabil). Aptitudinile-insusirile individ c/e determ capacity intellect ale pers. De bazaereditare, superioare-dobind pe parcurs perfect. Caracterul- Teofrost sec 4-3 i.e.n. descr aspect moral al pers
.-reflecta individualit socio-morala a pers. Sec 19, caract e/e conceput in plan pur psihologic - particularit
individ a intellect, simt, vointa. Sec 20-caract-trasat unei personalit si ale unor sectiuni ale psihicului. 2 tipuri de
caracter : intravertit (orientarea catr propriul eu,pers inhibabile); extravertit (orientarea spre lume, comunicabili,
atasati de oameni)
3.estimati factorii ce contribuie la formarea personalitatii infractorului: Sunt anumite componente ale
mediului omului care il influenteaza direct si de care depinde, in special la minori, comportamentul pe care il
preiau si atitudinea pe care o vor avea fata de multe lucruri familia, scoala, timpul liber, influenta negative,
religia etc. Aceste componente determina atit comportamentul minorului cit si cresterea numarului infractorilor
intre
minori.
Aceste
componente
mai
pot
fi
grupate
in
:instrainare,inadaptare,frustrare,invatare,micromediu,macromediu. Alienarea conflict intre
Instrainarea se produce fata de altii, fata de necesitati, fata de scoala, fata de sine. Frustrarea stress psihologic.
Obstacole aparute in calea spre a obtine scopul. Emotii negative minie, iritare, vinovatie. Inadaptarea de
obicei din cauza la unele motive interne (Kinberg). Pers nu se poate adapta la regulile din jur. Inadaptarea poate
fi fizica, psihologica si psiho-patologica. Invatarea unui comportament. Primul G. Tarde. Infractorii nu-s
inascuti ci invata unul de al altul (mai ales la minori pt ca-s usor de influentat).
II 1.Descrieti trasaturile individuale ale infractorului Personalit infractor e marcata de anumite coordinate de
natura biologica, psihologica si sociala care determina comportamentul lui. De natura biologica (morfologica):Virsta trasatura individuala care indica nivelul de dezv bio-psiho-soc.copilaria, adolescent, tineretea, per
adulta ,batrinetea -Sexul ansamblul trasaturilor morfologice si sociale prin care indivizii se impart in barb si
femei. Intre ei exista diferenta de caracteristici fiziologice si unele psihologice. De natura psihologice:
Temperament capacitatea pers si felul de a raspunde la anumiti factori exteriori si interiori (nervi,
autocontrol). Cf lui pers se impart in holeric, sangvinic, flegmatic, melancholic. Aptitudini insusiri ale
individului care conditioneaza reusita acestuia. (activitati fizice, intelectuale). Depinde de factori ereditari,
conditii de mediu, invatare Caracterul individualizarea socio-morala a pers. Totalitatea insusirilor psihice si
morale ale individului manifestate in actiunile si comportamentul sau, in atitudinea fata de sine, fata de altii, de
societate, si de valori. De asemenea infractorii pot fi diferentiati in dependenta de categoria de infractiuni
(violatori, asasini, hoti etc.). In dependenta de inclinare (potentiali, ocazionali, profesionali, etc.) S.A. criterii.
2.Argumentati caracterul, scopul si functia si influenta pedepsei asupra personalitatii infract. Pedeapsa e/e
o modalitate de dezaprobare a samovolniciei individului si care se manifesta prin aplicarea legii si a masurilor
de constringere a persoanelor vinovate de savirsirea unei fapte interzise de legea penala. si care are drept scop
apararea societatii de atentate infractionale, prevenire de noi infractiuni,restabilirea ordinii de drept si a echitatii

in societate. Pedeapsa este principalul mijloc de realizare a scopului legii P, de aceea scopul pedepsei coincide
cu scopul legii P. Legea penala apara impotriva infr-lor, persoana , d-le si libertle acesteia, proprietatea ,mediul
inconjurator, suveranitatea, independenta si integritatea teritoriala a RM, pacea si securiatea precum si ordinea
de drept.Legea penala are de asemenea drept scop prevenirea savirsirii de noi infractiuni..Functiile pedepsei P:
1.constringere 2.corectare 3.reeducare 4.restabilire a echitatii sociale 5.prevenire generala 6.prevenire specila
Funcia de restabilire a echitii sociale mbrac haina unui ru cu care se rspunde rului produs prin svrirea
infraciunii. Rul, suferina ge care o implic pedeapsa, decurg din lipsurile i restriciile, constringerile
prevzute de lege.Funcia de prevenie general are un scop mediat ,jndeprtat, atenionnd toi cetenii
despre posibilitatea pedepsei P in cazul cnd ar fi tentai s comit infraciuni. Este o dispoziie de prentmpinare,
ce implic teama sau frica de pedeaps, ultima avnd un rol preventiv general antiinfracional. In sfrit, funcia
de prevenie special ca scop al pedepsei este definit prin faptul c_pedeapsa are un scop imediat, de a preveni
svrirea de noi infraciuni din partea condamnailor, adic a persoanelor care deja au svrit infraciuni.
Prevenia special se realizeaz prin funcia de corectare i reeducare, care depinde de personalitatea
infractorului, categoria pedepsei aplicate, durata sau cuantumul ei concret, precum i de modul de executare a
acesteia
3.Elaborati clasificari si tipologii ale infractorului. Importanta tipologiilor si a clasificarilor:1.P/u analiza
mai profunda a personalitatii infrac 2.P/u cerectarea cauzelor active criminale 3.P-u prevederea probabilitatii
active criminale 4.P-u elab masurilor de prevenire si combatere. Dupa scop: 1.clasif jur-pen are menirea sa
contribuie la individualizarea raspunderei si pedepsei P 2.penetenciara-contribuie la organizarea eficienta a
executarii pedepsei si corectarea persoanei 3.criminologica-contribuie la reflectarea cauzelor comportamentului
individual la elaborarea si realizarea eficienta a profilaxiei acesteia. Lombroso clasific criminalii n: criminali
nscui;nebuni morali criminali epileptici (epileptoizi); criminali pasionali; criminali nebuni (la aceasta categorie
se mai axeaz criminal alcoolici, criminalii isterici i criminalii seminebuni sau matoizi); criminali de
ocazie,criminali de obicei .Pe aceeai linie de cercetare, n istoria criminologiei e clasificarea lui R.Garofalo, ca
i la Ferri, cinci categorii de criminali adevrai", adic cei care comit delicte naturale: criminali asasini sau
tipici,criminali violeni: criminali improbi; criminali cinici criminali convenionali sau revoltaii" (crimele
acestora constau n nesupunerea fa de lege). La rndul su, A. Lacasagne distinge: 1) criminali de sentiment
sau
de
instinct
(sunt
incorigibili,
fiind
determinai la crim de tendinele ereditare, obinuin sau viciu). 2) criminali de aciune sau de ocazie (numii
i pasionali); 3)
criminali de gndire sau frontali (printre acetia se nscriu i criminalii alienai). Dupa
tendinta de repetare criminologia distinge 1.recidivisti 2.nerecidivisti Dupa categoria de infractiuni: hoti;asasini;violatori etc. si multe alte clasificari
III 1Defin personalitatea infract minor. Delincventa juvenila devierile de la norma sociala si penala
savirsita de minori pina la 18 ani. Ansamblul trasaturilor individuale, bio-psiho-socio-culturale precum si
totalitatea calitatilor sociale ale omului care in corelatie cu alte conditii interpersonale determina comiterea unei
fapte prevazute de legea penala. Pers la momentul comiterii infractiunii san u aiba virsta pentru care sa fie atras
la raspundere penala 16 ani, in unele cazuri 14.
2trasaturile, factorii cresterii criminalitatii minorilor. -diferenta intre oferta de produse alimenatre ,
imbracaminte, servicii si posibilitatile reduse de cumparare criza economica,-imposibilitatea incadrarii in
cimpul de munca pt a avea venit sufficient -scolarizarea redusa -accesul usor la alcool si stuperfiante -nivelul
scazut al activitatii organelor de combatere cu criminalit minorilor -influenta negativa asupra formarii personalit
minor mass-media, scene sadice, porno, crime -neatentie din partea parintilor
3.Masuri de prevenire si combatere a criminalit minorilor Msurile de prevenire i combatere a
criminalitii minorilor nu se bazeaz pe un set de drepturi diferite care aparin delincvenilor juvenili, ci pe un
set de prevederi cu scopul de a oferi o protecie suplimentar pe lng drepturile destinate adulilor care, la
rndul lor, sunt n msur egal aplicate i minorilor.documente de baz: - Convenia O.N.U. cu privire la
drepturile copilului ; - Legea privind drepturile copilului din 2 martie 1995; msuri, mijloace i propuneri
pentru reducerea criminalitii n rndul minorilor i tinerilor aduli, dintre care menionm: - dezvoltarea
serviciilor sociale de sprijinire sau consiliere a familiilor cu muli copii i cu o situaie economic grea; reorganizarea serviciilor de autoritate tutelar i organizarea unei reele autentice de asisten social, mai
accesibil i mai puin birocratizat; - perfecionarea legislaiei n domeniul proteciei sociale; - responsabilitatea
cadrelor didactice de a semnala autoritilor tutelare cazurile de absene sau de abandon colar, dup o prealabil
contactare a familiei; - msuri legislative de sancionare a prinilor care se fac vinovai de proasta educaie i
ntreinere, ngrijire a copiilor; - instituirea unor pedepse penale celor care se fac vinovai de utilizarea silit a
forei de munc a minorilor; - depistarea i identificarea copiilor strzii, ce-i petrec zilele vagabondnd sau
cerind; - mbuntirea organizrii i funcionrii centrelor existente de primire a minorilor i extinderea lor pe
ntreg teritoriul rii. - nfiinarea unor centre sociale de zi, cu regim deschis, destinate copiilor i n care acetia
s-ar putea alimenta gratuit precum i ar fi atrai n diferite activiti cultural-sportive, social-utile etc.; - crearea
unor centre specializate, cu profil psihiatric i psihoterapeutic, pentru internarea,
tratarea copiilor bolnavi
psihici; - constituirea la nivel naional i la nivelul fiecrei localiti, a unui organism care s coordoneze
activitatea tuturor structurilor ce au misiunea educrii i supravegherii minorilor;

VI 1 relatati orientarea antisociala a personalitatii infract orientare antisocial a personalitii are dou
semnificaii: 1definete incapacitatea individului de a rspunde adecvat sistemului de norme i valori promovat
de societate. Individul orientat antisosial recunoate sistemul legal de valori, dar personalitatea sa prezint o
inadaptare, o disfuncie, neputnd s reacioneze ntotdeauna n conformitate cu aceste valori i norme, 2 elimin
sistemul de norme i valori generale ale societii, nsuindu-i norme i valori proprii, care sunt contrare, opuse
celor eliminate. Acest tip de orientare antisocial este caracteristic recidivitilor.
2 Determinati trasaturile morfologice ,psihice si sociale ale diferentierii infractrului Trasaturile biologice virsta
si sexul .Vrsta infractorului reprezint o trstur individual a personalitii care ne indic nivelul de
dezvoltare bio-psiho-social a acestuia. Astfel, vrsta caracterizeaz gradul de dezvoltare a aptitudinilor fizice
ale persoanei (fora fizic, dezvoltarea instinctelor, inclusiv a celor sexuale etc.), nivelul dezvoltrii psihice
(intelectul, voina sau afectivitatea), nivelul dezvoltrii sociale (gradul de colarizare, profesia, starea civil,
experiena de via etc.). Toate aceste caracteristici ne pot da indicaii referitoare la explicarea comportamentului
deviant n general. Sexul infractorului. Sexul reprezint ansamblul trsturilor morfologice i sociale prin care
indivizii umani se mpart n brbai si femei. Diferenele dintre sexe se explic prin factori de natur biologic,
psihic, social i cultural. Din acest punct de vedere, brbaii se deosebesc de femei n plan anatomomorfologic, fiziologic, psihic i social, precum i prin manifestrile comportamentale. Datorit acestor
deosebiri, n criminologie au aprut un ir de teorii ale deosebirii dintre sexe. 1) deosebirea dintre brbat i
femeie este de ordin biologic, avnd o natur att de profund, nct determin superioritatea integral i
constant a brbatului fa de femeie. Caracterele anatomice, fiziologice, psihologice, intelectuale mai
superioare ale brbatului l fac pe acesta, sub toate raporturile, superior femeii. Aceast superioritate biologic,
esenial, a brbatului i asigur, n mod firesc i superioritatea social. Anume, inferioritatea biologic a femeii
este cauza fatal a inferioritii sale, n toate domeniile vieii, a tuturor pretinselor nedrepti; 2) deosebirile i
inegalitile dintre sexe sunt arbitrare. Brbatul fiind mai puternic fizic, n mod arbitrar, tiranic, impune femeii
umilina inegalitii i a subordonrii; 3) deosebirea const i n misiunea distinct a celor dou sexe.
Deosebirile sunt eseniale i necesare pentru armonia societii. Caracterele, nsuirile distincte ale brbatului i
ale femeii se completeaz i armonizeaz pentru a colabora n unire. Deosebirile psihice ntre brbat i femeie ar
fi mai eseniale, dect cele fizice. La femeie prevaleaz capacitile, nsuirile, calitile sufleteti, iar la brbat
capacitile, facultile intelectuale. La femeie predomin sentimentul, la brbat raiunea. Femeia este mai
sensibil, mai impresionabil, mai sentimental, mai capricioas, mai pasionat dect brbatul. Brbatul este
volitiv, femeia este afectiv. Brbatul are o capacitatea mai mare,de logic, de creaie, de abstracie, de
aprofundare. Femeia, pe de alt parte, are o capacitate mai mare de intuiie, de observaie, de recepie etc. La
diferenele anatomice, fiziologice i psihologice dintre sexe se adaug i diferenele de secole ale tratamentului
lor. Brbatul i-a creat i meninut o situaie superioar, de dominaie asupra femeii, ultima fiind oprimat,
umilit i nedreptit de brbat. ntru susinerea principiului egalitii dintre sexe s-a ridicat Finot, care susine
c femeia nu este inferioar brbatului. Attea femei celebre strlucesc n literatur, art i tiin. Geniul i
inteligena nu se datoreaz sexului. Femeia este att inferioar, ct i superioar brbatului. Dac ntr-un domeniu
femeia nu este superioar, ea l depete pe brbat n alt domeniul . Femeia, deci, este egal cu brbatul cci
nimic nu autorizeaz inferioritatea ei din punct de vedere intelectual, moral sau fiziologic
3 Evaluati personalitatea infractorului recidivist si profesionist Svrirea infraciunilor n mod repetat
este o dovad elocvent despre ineficacitatea msurilor de corectare i reeducare a infractorilor. Aceast
categorie de infractori prezint un pericol social sporit, deoarece astzi criminalitatea recidiv a devenit
mai periculoas i profesional. Clasificare a criminalitii recidive, am ncepe cu recidiva (recidivitii) n
sens: 1) juridico-penal; 2) criminologic. n sens juridico-penal se consider recidiv comiterea cu intenie
a uneia sau mai multe infraciuni de o persoan cu antecedente P pentru o infraciune svrit cu intenie.
n acelai sens juridico-penal distingem trei feluri de c) recidiva deosebit de periculoas .n sens
criminologic, recidivitii sunt persoanele anterio condamnate, indiferent de ridicarea sau stingerea
antecedentului, precum i persoanele care au svrit Distingem urmtoarele tipuri de criminalitate recidiv:
persoanele la care starea de recidiv. a; persoanele anterior condamnate, dar la care condamnarea a fost
stins sau ,persoanele liberate de rspunderea penal i de pedeapsa penal cu aplicarea altor msuri, ca:
Liberarea de rspundere penal cu tragerea la rspundere administrativ; persoanele care au comis o
infraciune, dar fa de care nu s-a aplicat, din diferite considerente, legea penal i pedeapsa penal. Cele
mai multe infractiuni svrite de ctre recidiviti, sunt infraciuni mpotriva proprietii. compartimentul
infraciunilor contra proprietii accentul se pune, n primul rnd, pe furturi, jafuri, tlhrii i escrocherii.
Divizarea criminalitii recidive pe categorii de infraciuni ne permite s distingem: - recidiviti speciali; recidiviti generali (ocazionali).
Recidivistul special prezint, de regul, un pericol social, mai sporit dect cel general. Dou treimi din
recidivitii speciali svresc infraciuni contra proprietii .Majoritatea dintre ei sunt recidiviti deosebit de
periculoi cu lungi biografii criminale i cu lungi termene de detenie. Fiind foarte calificai i posednd o
adevrat miestrie n acest domeniu, muli dintre ei o perioad lung de timp se afl n libertate, fiind reinui
dup svrirea unui numr impuntor de pungii. Anume hoii de buzunare reprezint circa 37% din

numrul total al recidivitilor. Criminalitatea profesional constituie tipul criminalitii ce se manifest printr-o
activitate criminal permanent a participanilor, ce constituie principala surs a veniturilor lor i necesit o
specializare a cunotinelor, deprinderilor i priceperilor, precum i apartenena criminalilor, care posed o
anumit specializare, la o subcultur i la un mediu criminal relativ nchis i ierarhizat. Profesionalizarea,
comiterea infraciunilor de un anumit tip i utilizarea unor anumite mijloace i metode de svrire a
infraciunilor, dar neaprat criminale. Criminalitatea profesional ar avea cteva caracteristici: - are o
continuitate istoric de decenii i chiar secole; - se bazeaz pe transmiterea experienei criminale; - are tradiii i
obiceiuri criminale cu o larg palet de norme neformale de conduit i via (statutul n lumea criminal,
argoul, tatuajele, arta criminal etc.); - aduce subieciilor ei venituri considerabile; Pentru personalitatea
infractorului profesionist1 sunt caracteristice:- posedarea i meninerea unui complex de cunotine, deprinderi i
"miestrii" necesare activitii criminale profesionale; - alegerea i optarea pentru un anumit tip de infraciune
(furt, escrocherie etc.), - intensitatea activitii criminale, care depinde de gradul de calificare. - colectarea
informaiei necesare despre locul i condiiile posibilei aciuni criminale .La rndul lor, recidivitii generali mai
sunt numii i huligani-recidiviti. Acetia sunt persoane neantrenate n cmpul muncii, cu o pregtire colar i
profesional joas, care consum abuziv droguri i alcool. Personalitatea acestor recidiviti este deformat de
obiceiurile i deprinderile lor de a rezolva orice conflict sau situaie pe cale violent, n majoritatea cazurilor ei
fiind provocatori de conflicte.
Tema 7 Victima
I 1Not de victimologie
victimologia-este stiinta ce studiaza personalitatea si comportamentul victimei
raportata la realizarea si consecintele directe ale actiunii agresiunii asupra victimei .
astfel victimologia reprezinta un sistem de concepte,principii si reguli constituite pentru a se apara drepturile
victimei si din care sa decurga masuri de natura sociala morala si jur pentru a stabili situatia anterioara
procesului de agresiune.
2 Comparati victima in sens criminologic, social, jur-penal. astfel in sens criminologic victima a ainfractiunii
este considerata orice pers umana care sufera direct sau indirect consecintele fizice, morale sau materiale ale
unei actiuni sau inactiuni criminale. Victima din (.) criminologic se defirentiaza de alte persoane care de
asemenea pot fi lezate in urma unor actiuni infractionale, astfel daca nu exista dauna ca rezultat al unei fapte
ilicite nu exista nici victima. Printre conceptele crimiolog gasim victimizare-cvare este procesul de transformare
a persoanei in victima si victimitate-ce reprezinta ansamblul insusirilor,trasaturilor,capacitatilor care predispun
persoana de a deveni victim. Din punct de vedere social victima este orice persona umana care a suferit moral,
fizic sau material in urma unei infractiuni, astfel aici se studiaza cauzele sau conditiile ce au favorizat pe unele
persoane sa devina victime ale infractiunii ca ex neadaptarea in societaea care traieste. Din punc de vedere
social se iau in consideratie caracteristica individuala a persoanei ce consta in predispozitia ei de a deveni
victima, precum si caracteristica comportamentului persoanei care in anumite situatii risca sa devina victima a
infractiunii In sensul juridico penal putem mentiona ca in art.58cpp se mentioneaza expres ca se consid victima
pers fizica sau jur careia prin infractiune iau fost aduse daune morale, fizice sau materiale pe linga aceasta art 59
cpp arata ca parte vatamata este consid parte vatamata pers fizica. Pot mentiona ca not de victima este cu mult
mai larga decit cea de parte vatamata fiinda ultima are aceasta calitate doar in sensul juridico penal datorita
recunoasterii ca parte vatamata prin ordonanta organului de urmarire penala imediat dupa stab temeiurilor de
atribuire a unei asemenea calitati procesuale , majoritatea victimelor nu ajung sa foie recunoscuta ca parte
vatamata.
3 propuneti, elaborati si realiz masurile de profilaxie victimolog. astfel as considera ca cel mai optimale
urmat masuri de profilaxie victimologice : -recuperarea pagubelor si inlaturarea consecintelor infractiunii,victimoterapias ce ar include elaborari metodologice de comportare cu victima,de audiere a acesteia,precum si
de crearea unui sistem de reabilitare a victimei ,-impunerea unor masuri de informare practica,, a potentialelor
victimedespre metodele de comitere a infractiunii. ,-stabilirea prognosticului victimologic deoarece cunoscind
mecanismul de victimizare,caracteristicele victemelor, metodele si tipurile de victimizare,locul si perioada de
timp ce coreleaza cu procesul de victimizare este posibil de a preintimpina urmatoarele persoane de a se
transforma in victima.
II Victima infractiunii
1. Identificati vinovatia victimeii in cauzalitatea criminalitatii Criminologia studiaza vinovatia victimei ca
una din verigile sistemului cauzal al infractiunii, care se manifesta atat prin comportamentul ei provocatorcircumstanta ce influenteaza asupra inovatiei raspunderii subiectului infractiunii, cat si prin comportamentul
usuratic, neatent, riscant sau neprevazator a persoanei vatamate. Cercetarea victimologica a vinovatiei este cheia
solutionarii cauzalitatii criminalitatii si clarificarii mecanismului comportamentului infractional.
2. Clasificati situatiile criminogene dupa comportamentul victimei Dupa comportament: Pozitiv-opune
rezistanta activa Negativ-insasi victima incalca normele morale sau juridice Neutru- nici, nici. Dupa Schafer:
-anterior nu au avut nici o legatura cu faptasul-victima nu are nici o vina, e o persoana intimplatoare - victima
provocatoare-care a comis ceva ce a declansat trecerea la act
1

-victima neglijenta care incita infractorul la trecerea la act-ex. Nu incuie usa la masina,-victima slaba fiziologic,
biologic-nu opun rezistenta,- victime slabe social-minoritati etnice, religioase, fara vina proprie,- victime
autovictimizante-prostituate, suicigasi-victime politice. Dupa Mendelson: -absolut nevinovate;-vinovatie
minora;-la fel de vinovate ca infractorul;- mai vinovata ca infractorul;-absolut vinovata(ea savarseste atacul);victima-simulant. Dupa Lamborn: Initiere;Facilitare;Provocare;Cooperare;Instigare Deci dupa comportamentul
adoptat de victime, aceste pot fi acuzate cand ele insele prin comportamentul lor provoaca situatia criminogena
respectiva si pot fi aparate cand sunt victime absolut intimplatoare si inocente.
3. Proiectati raportul infractor-victima Cu cat comportamentul victimei e mai provocator, cu atat actiunile
faptuitorului sunt mai fortuite, deci este nu o opunere, ci un raport invers, totusi fiind influentat de mai multi
factori: -afectivitatea pozitiva sau negativa fata de victima -cunoasterea calitatilor victimei -stabilirea motivelor
-anticiparea consecintelor actului criminal Cel mai bine raportul se vede in cadrul infractiunii de viol, victima de
multe ori se afla in relatii prealabile, crezand bunele intentii si primeste cu usurinta invitatii mai putin decente de
consumare a bauturilor, vizita domiciliului-se formeaza 3 situatii:-victima prin comportare a si provocat violul
-victima a favorizat savarsirea violului.-Comportamentul a fost neutru.Sheley vede raportul dat: Infractor activ victima semiactiva I. activ- V. Pasiva I. activ V. Activa I. semipasiv V. Activa I pasiv V. Active.Victimele
adesea coopereaza cu criminalii, cooperarea fiind: Constienta, Subconstienta, Inconstient Astfel in 26%
victimele contracareaza crima 29%-neutru 33% creaza conditii favorabile .11%-victimele provoaca crima.
III 20.Victima infractiunii
1.Criterii de clasificare si tipologia victimelor Exist mai multe criterii de clasificare ale victimelor: 1.Dupa
categoria infractionala se pot diferenia numeroase categorii de victime: -victime ale infraciunii de vtmare
corporal : -victime ale infraciunii de viol; -victime ale infraciunii de tlhrie etc. Practic, victime exist la orice
componen de infraciune din partea special a Codului penal. 2.Dup. gradul de implicare i de
responsabilitate n comiterea infraciunii a victimilor am analizat clasificrile iui Mendelshohn, Fattah i
Lamborn, axndu-ne, n final, pe clasificarea lui Sheley din 1979: -infractor activ - victim pasiv; -infractor
activ - victim semiactiv,-infractor activ - victim activ; -infractor semipasiv - victim activ; -infractor pasiv victim activ. 3.Dup criteriul biologic,psihologic si social se nscrie clasificarea "printelui" victimologiei n consumatorii de alcool i/sau droguri; -persoanele cu o inteligen redus. n concepia lui Hentig, acetia
sunt nscui spre a ti victime datorit naivitii i credulitii lor; -persoanele temporar deprimate, singuratici
sau cu "inima zdrobit" pot cdea uor prad hoilor, escrocilor etc, -persoanele achizitive, adic cele care n
orice mprejurare caut s-si mreasc bunurile. Aceast tendin poate duce att la crim, ct i la victimizare;
-persoanele destrblate, desfrnate - expui pericolului atacurilor fizice,sexuale. Ali autori fac clasificarea n
funcie de apartenena la o anumit categorie social. Aa, A. Karmen distinge: - copii disprui; copii
maltratai fizic sau sexual; persoane n vrst; femei maltratate; victime ale atacului sexual; victime ale
accidentelor rutiere
.2. Stabiliti personalitatea si comportamentul victimei in mecanismul actului infractional . Victimele
adesea colaboreaz cu criminallii lor. Ac colaborare poate fi: conienta, incontient;subconjien. Rolul
victimei n mecanismul actului infracional poate fi extrem de divers din acest punct de vedere, comportamentul
victimei poate fi: pozitiv, adica victima opune rezistenta activ agresorului; neutru - nu contribuie nici la
comiterea infraciunii si nici la contracararea ei,negativ - victima nsi ncalc ntr-un oarecare mod normele
morale sau juridice. Lund drept criteriu gradul de participare i de rspundere a victimei n comiterea
infraciunii, cercettorul Stephen Schafer stabilete citeva categorii victimale: 1victime care anterior crimei nu
au avut nici o legtur cu faptasul ntilnirea dintre victim i infractor este complet ntmpltoare, iar victima nu
are nici o parte din vin;2victime provocatoare, 3)
victime cae grabesc trecerea la act 4)victime slabe
fiziologic, biologic, care nu pot opune rezisten criminalilor 5).victime slabe sub aspect social; 6) victime
autovictimizante, ce orienteaz victimizarea asupra lor nsele (prostituate, cartofori, suicidari etc); s.a. Tot din
punct de vedere al vinoviei victimei, Mendelsohn (1956) distinge urmtoarele categorii de victime: absolut
nevinovate; avnd o vinovie minor; la fel de vinovate ca i infractorul; mai vinovat dect infractorul, absolut
vinovat, avnd responsabilitatea total n comiterea infr. victimele pot fi acuzate sau aprate. In sensul
acuzarii , seconsidera ca , victimele tre sa raspunda p-u comportamentele lor pina si in timpul infr. i invers,
aprtorii victimei consider c cei care acuz, victima exagereaz msura n care provocarea contribuie la
comiterea infraciunii si susine c majoritatea victimelor sunt complet inocente, nevinovate.
3. elaborati directiile principale ale active subiectilor prevenirii victimologice Subiectii prevenirii
victimologice sunt reprezentate de organele de stat care au atributii in sfera prevenirii si combaterii actelor
infractionale.Victemele faptelor criminale au nevoie de protectie din partea S. Descriminarea nu este
acceptata .Victima poate fi aparata prin urm forme de catre aut de stat: 1.Accesul la justitie si tratamentul
echitabil-victimele tre sa fie tratate cu compasiune si sa le fie respectata demnitatea. Tre sa fie informate despre
dre-le lor pentru a putea obtine compensarea cuvenita.este dreptul victimei sa-I fie satisfacute nevoile juridice:
a).Posibilitatea de recurs b) asistenta jur pe tot parcursul proced c)limitarea dificultatilor in process d)asigurrea
securitatii lor si a familiilor lor 2.Oblig de restituire si compensare. Sa se repare echitabil prej cauzat victimilor,
familiilor lor( bunurile) 3.Indemnizatie- tre sa fie asigurata o indemnizatie financiara care este in obligatia
infractorului in caz ca acesta nu are surse aceasta obligatie revine statului.o posibilitate de imbunatatire a

acestor cerinte ar fi cresterea, si intarirea fondurilor nationale de indemnizare a victimilor. 4. Servicii-victimile


tre sa primeasca asistenta materiala, medicala, psihologica si sociala de care au nevoie prion intermediul
organismelor benevole, comunitare si autohtone.Personalul serviciilor de politie , justitie , sanatate tre sa fie
bine instruite ca sa garanteze un ajutor prompt si corespunzator victemelor.O modalitate de a imbunatati situatia
victimelor si de a preveni actele infractionale ar fi ca org de stat sa modifice legislatia in raport cu situatia
sociala a societatii. Deasemenea foarte important este si faptul ca legislatia nationala sa corespunda cu legislatia
internationala in domeniu-conventii, tratatate etc.
Tema 8 .Reactia sociala fata de infractiune C
I 1.Identificati bazele istorice reactiei sociale anti infractionale Constatam ca criminlitatea ca fenomen social
a aparut odata cu structurarea primelor comunitati umane arhaice. Pe parcurs societatea s-a dezvoltat, s-a
transformat a evoluat, iar toate acesta au aparut in legatura cu evolutia soocializarii omului. Pe calea evolutiei sa ajuns de la hoarda, ginta clan trib la societate organizata in stat. Iar aceasta de fapt traieste prin coexistenta si
cooperarea membrilor sai , iar in cazul incalcarii acestor norme se tulbura linistea si siguranta vietii sociale. Pe
parcursul societatii apare legea ca izvor al dreptului care este impus de catre fiecare stat in parte si in felul sau.
Ulterior aparitie legei fiecare popor si-a impus coduri complete. La momentul actual in orice societate exista si
functioneaza un ansamblu de norme obiceiuri si practici sociale prin care se asigura ordinea sociala.
2.Comparati tendintele moderne in politica penala Tendinta neoclasica Acest sistem de idei de politic
penal consider necesar meninerea,caracterului retributiv al pedepsei, corespunztor responsabilitii
infractorului. Pedeapsa se ntemeiaz pe vinovia infractorului, dar natura i gravitatea acesteia trebuie s
corespund posibilitii infractorului de a se ndrepta sub influena ei (pedepsei). Pentru atingerea acestui scop
este necesar organizarea tiinific a executrii pedepsei privative de libertate. Neoclasicismul contemporan se
remarc i prin aprarea cu vigoare a libertii persoanei, opunndu-se ideilor noii aprri sociale, ca justiia
penal s nu se nfptuiasc de juriti, ci de specialiti (profesioniti) n tiinele despre om. Tendenta
moderata Aceasta incearca de fapt imbinarea si compromisul intre vechi si nou intre modelul preventiv si
tendinta neoclasica represiva. Ea se axeaza pe ideea ca atit o represiune foarte dura cit si o renuntare completa la
aceasta vor duce la cresterea fenomenului 3k. Treb de inteles faptul ca lupta impotriva criminalitatii nu poate fi
dusa doar prin mijloace represive si ca aceasta nu este numai problema org de drept si a politiei ci este lupta
tuturor cetatenilor de rind. De fapt cum vedem aceasta tendinta reflecta participarea cetatenilor la combaterea
fenomenului de criminalitae, diversificarea sistemului de sanctiuni alternative inchisorii ,masuri de compensare
a victimei. Tendinta radicala Aceasta propune o strategie de inlocuire treptata a actualei politici P cu un sistem
de instante de control social organizat la nivelul colectivitatii. 3.Modele de reactie sociala impotriva
criminalitatii Modele de reacie: Represiv-Cea mai rudementara forma a dreptului a fost razbunarea privata
nelimitata cind victima sau rudele acesteia se razbunau pe agresor. princ cf caruia raul trebuie rasplatit cu rau.
Cele mai vechi codificari de care trebuia sa se conduca intreaga societatea sunt Legile din Esnuna care contin in
exclusivitae norme de drept penal si drept civil. Ulterior cea mai cunoscuta codificare antica ramane Codul lui
Hammurabi Pt I data intilnim scopul general a pedepsei P:prevenirea viitoarelor infractiuni. Apoi urmeaza
Legea celor XII table Legile lui Manu etc. De fapt modelul represiv a existat doar pina in Sec 18 cind apare
model preventive. Preventiv-cel mai mare rol in aparitia acestuia a jucat Tratat despre delicte si pedepse a lui
Cessare Beccaria. Aceasta idee este bazata pe faptul ca este mai bine sa previi decit sa pedepsesti iar pt aceasta
este necesara existenta unei legi simple dar bune si clare iar intreaga societate trebuie sa fie in interesul apararii
acestor legi dar nu distrugerea lor. Nici o lege nu treb sa favorizeze oricare categorie de oameni. Aceste idei au
fost preluate de Ferri care propune citeva masuri pt recuperarea criminalului ca imbunatatirea conditiilor de trai,
reducerea timpului de munca salarizare decent Modelul mixt-este imbinarea celor 2 mod
represiv=preventiv.Este mod potrivit caruia scopul legii P consta in apararea sociala care poate fi realizat printro imbinare a represiunii si a prevenirii- Curativ un rol important in realizarea lui il au prognozarea
criminologica strategia luptei reiesind din cauzalitate determinate si starea reala a luptei. In RM Cod penal
prevede aplica liberarea de pedepse pen inlocuirea pedepsei neexecutate cu o pedeapsa mai blinda, liberarea de
pedeapsa a minorilor etc
II Reactia sociala fata de infractionism.
1Des modelele de reactie sociala impotriva criminalitatii. ca modele de reatie sociala importriva
infractionismului se cunosc: a)modelul represiv promoveaza represiunea penala, prin aplicarea de pedepse,
b)perventiv promoveaza ideologia ca este mai bine sa previi crimele decit sa le pedepsesti, c)mixt imbina
represiunea penala cu preventia generala si speciala a pedepselor P, orientind rectia sociala contra criminalitatii
in planul combaterii criminalitatii reale, aparind astfel valorile sociale ocrotite de legea penala, d)curativ promoveaza resocializarea si reintegrarea infractorulu, pedepsele trebuie sa aiba la baza metod ede tratament, sa
se elaboreze diferite programe sociale
.2Demonstrati modelul represiv Pentru ca o societate sa-si poata indeplini functiile sale, ea are nevoie de un
echilibru intre tendintele individuale ale membrilor si interesele societatii (interese colective).acest echilibru este
mentinut de o putere normativa si coercitiva dreptul. Forma cea mai rudimentara a dreptului a fost razbunarea
privata nelimitata (victima sau rudele se razbunau pe agresor). Cele mai vechi codificari descoperite sunt Legile
din Esnunna si Lipit-Istar din Isin (contine exclusiv normde de drept civil). Una din pedepsele cel maid es

intilnite in Legile din Esnunna era amenda. Era reglementata circumstanta agravanta, dar inca nu se cunostea
pedeapsa cu privatiune de libertate. Atunci existau sanctiuni ca amenda si pedeapsa capitala. Alta culegere de
norme juridice care reglementeaza o categorie vasta de pedepse este Codul lui Hammurabi. Mai mult ca atit, in
codul lui Hammurabi pedeapsa ptr infractiune este deja de competenta statului si nu a victimei. Citeva tipuri de
pedepse: legea talionului, pedepse corporale, pedepse pecuniare, pedepse capitale. De asemeni remarcam
introducerea in codul lui hammurabi a unor fapte nepedsite anterior: vrajitoria, idolatria, adulterul, rapirea de
persoane, sodomia, incestul, etc. Acest Cod, cit si cel din Esnunna, a creat cadrul institutional necesar, initiind
eliminarea razbunarii private si intarind rolul statului in materie penala. Printre codificarile antice se inscrie si
Legile lui Manu. Aceasta culegere de legi reprezinta apogeul modelului represiv de reactie sociala impotriva
criminalitatii, dar in acelasi timp este si un izvor al dreptului penal contemporan. Ptr prima data s-au introdus un
sir de cauze ce inlatura carcterul penal al faptei: legitima aparare, retienrea infractorului,etc.
3 Evaluati modelele preventive si curative ale react soc anti infractionale Cel mai importanta punct de
sprijin in aparitia modelului preventiv este Tratul despre delicte si pedepse al lui Cesare Beccaria. Ideile din
acest tratat au dus la transformari rapide si radicale in sistemele P nationale. Acestea putind fi sistematizate in
felul urmator: principiul legalitatii care permite manifestarea liberului arbitru potrivit caruia fiecare
persoana cunoscind limitelee legale ale faptei sale, decide intre o conduita legala sau ilegala; caracterul
retributiv al pedepsei existenta unei proportionalitati intre pedeapsa si fapta ilegala comisa; caracterul echitabil
al pedepsei; principiul umanismului pedeapsa nu urmareste provocarea de chinuri si suferinte vinovatului
caracterul preventiv al pedepsei impiedicarea persoianelor care au comis o crima de a mai crea daune
societatii; promptitudinea pedepsei cu cit crima va fi mai prompt si mai rapid pedepsita, cu atit mai drept, util
si folositor va fi; desfiintarea pedepsei cu moartea, etc. Teza principala rezida in ideea ca pedeapsa nu reprezinta
o ispasire, ci este un mijloc de aparare sociala, prin care se urmareste tratamentul si recuperarea criminalului.
Deci, ptr a realiza prevenirea genearla este suficineta siguranta si promptitudinea pedepsei si nu severitatea
acesteia. Modelul curativ este cel mai nou model de politica penala, conform caruia principalele scopuri sunt: a)
pedepsele stabiliate urmau sa aiba la baza metode de tratament, ce urmau a fi stabilite in urma examinarii biopsiho sociale a infractorului b) ptr fiecare infractor trebuie elaborat atit un diagnostic si prognostic, cit si un
tratament individual de resocializare, etc. ideile de tratament bazate pe individualizare si tartamentul individual
de resocializare si-au gasit consacrari inmajoritatea statolr europene, de asemeni si in SUA, Japonia, Australia.
In Franta s-a introdus examenul de personalitate si examenul medico-psiho-social. Rezultatele acestui examen
erau utilizate in timpul procesului, in penitenciar sau alt loc de execuatere, si ulterior inprocesul de reintegrare.
Reforma penitenciara din franta a inluienatt de asemni mult prin umaniyareea conditiilor de detentie (s-a
organzat un serviciu social educativ). In SUA ideea de tratament o gasim in probatiune si in suspendarea
pronuntarii pedepsei. Tot in cadrul modelului curativ au fost lansate in practica institutii alternative de detentie
in privinta minorilor (Centrul de justitie comunitara ptr minori delicventi, din Ungheni). Astfel, modleul curativ
si-a gasit o ampla consacrare in sistemul legislatiei P nationale: cap.IX al CP RM prevede un sir de categorii de
pedepse, fata de care se aplica liberarea dde pedeapsa penala prin: aminarea executarii pedepsei ptr femei
gravide si care au copii pina in virst ade 8 ani; liberarea de pedeapsa daorita schimbarii situatiei, etc.
Tema 9 Criminologia preventiva
.1 determ tip de preven a crimin Prevenirea generala- Dezvolt pozitiva a societ, perfection institutiilor
econom, pol, soc ar contribui la preven gener a crimin. Preven gener influent un sir de manifestari negative, ca
saracia, somaj, cersetoria, in consecinta- alege intre un comportam legal si ileg. Preven speciala ansamblul de
mas, mijl, met ce au drept scop impiedic unor infr de catre pers care anterior au comis o infr . Prevenirea
individuala- vizeaza cerc de pers care inca nu au comis crime, dar in viitor apropiat le pot comite. E indreptat
asupra unei pers concrete si previne comiterea unei noi infract. Preven primara- care prin mas specifice in
domeniul soc incearca sa inlature situatiile criminogene si cause care le-au generat . Preven secundara- are ca
obiect adoptarea unei politici P eficiente adecvate si transpun acesteia in practica. E desfas de org de dr in scop
aplicarii legii. Preven tertiala- are ca obiect evitarrea riscului de recidiva la pers care anterior au comis
crime( resocializ si reintegrarea postcondamnatorie a infr).
2 Aceste 3 tip sint parte compon a tip de preventie gener , spec si indiv. 1compar modele de preven a
crimin. Modelul classic-cea mai buna realizare a lui e prevenirea generala, ide tratata pe larg in operele lui
platon, Aristotel, Seneca. Modelului clasic ii sunt caracteristice severitatea pedepselor , promptitudinea
pedepselor si neutralizarea infractorilor. Model social-Pru acest model e caracteristica implicarea comunitatii in
fazele de prevenire si profilaxie. Poate servi la diminuarea crimin, reducind necesit comiterii faptelor prejudic.
Modelul presupune o strinsa coeziune sociala, o integrare culturala, iar aceasta necesita eforturi si costuri mari,
ceea ce in RM e imposibil. Modelul situational- presup o diminuare a riscurilor criminal printr-o serie de
masuri realiste.2 Spre deoseb de model soc, orientat catre potentialii infractori, model situational e orientat
catre victimele potentiale. S-au formulat 2 categ principale de mas de prevenire situationala: 1- mas de securit
care ingreuneaza comiterea infr. A) mas prin care obiectivele devin mai dificile ;B) mas prin care se inlatura
tintele C) mas de inlatur a mijloacelor de comitere; - 2 mas de securit care influent costurile si beneficiile
criminalilor (A- marcarea propriet;- B- supravegherea tehnica; C- supravegherea zonala. Model situational nu
intotd necesita cheltuieli mari, dar e aplicat insufficient in RM. Model mixt- e cel mai realizabil pru tara noastra-

prevenirea se va efectua nu doar prin mas de dr penal, ci va implica si controlul social, system informational. E
necesar educarea cetatenilor prin popularizarea legislatiei in vigoare, si instituirea unui control social specializat.
3. elabor programe de preven a crimin -Politica penala determina obiectivele, sfera de actiune si directiile de
lupta impotriva crimin si aceste segmente poate fi realiz doar dupa activit informational- analitica de inregistr a
crimelor - e necesara studierea ansamblului de factori care au determinat savirs faptei ilicite - prognoza
criminolo- asigura aprecierea viitorului criminalitatii si a consecintelor acesteia - pru efectuarea unei prognoze
e neces expertiza criminal, care e neglij in RM. - se determina strtegia luptei impotriva criminal, determina
directiile ofensivei in scop obtinerii victoriei - priorotare in strategie sint mas preventive, care au scop de a
influenta cauzele si conditiile crimin - e neces crearea unei retele de institutii stiintifice,pregatirea
criminologilor, perfectionarea tehnicilor si metode de cercetare a fenomen, in sfirsit, realiz cercetarilor stiintif in
activit practica. Etc.
Tema 10 Institutii si straegii actuale de lupta impotriva criminalitatii.
I 1 Reprod directiile priorit de actiune a organismelor ONU in domeniul luptei impotriva criminalit 1)respectarea drepturilor omului si a libert fundam expuse in Declar Univ a Dr Om, adoptata de Adun Gener a
ONU(1948) 2) prevenirea crimei si imbunatatirea activit tuturor org care asig realiz politcilor pen nationale 3)
situarea preven crimin in centrul pol pen a state member 4) respect dr om in timpul executarii pedepsei 5)crimin
juvenila si justitia pen pru minori- directie prioritara in preven si combaterea gener a criminalit 6) protectia
victimelor infr prin introd unor principii adecvate in justitia pen 7) introd unor regg de conduita a
reprezentantilor org de dr 8) imbinarea rationala a masuri privative cu cele neprivat si largirea spectrului masuri
neprivat d libertt ru preven si combaterea crimin etc.
2. clasific institutele regionale si interreg de criminology Cele mai import institute, cu bogat potential
stiintific si echipament criminologic sunt: 1.Institut Natiunilor Unite din Asia- UNAFEI 1963. In moment
fondarii, institutul a organizat si lansat numeroase proiecte de cercetare in domen criminalit, a elabor viabile
programe de profilaxie si combatere a manifestarilor criminale. Se axeaza pe teme ca criminalit legata de
droguri, eficacit si echitabil justitiei pen etc.1Institutul Latino- americ al Natiun Unite- ILANUD, 1975. A
intreprins studii spre programe de cooperare, seminare si cursuri de formare a personalului penitenciar,
probatiunea, colocvii pe diverse teme de preven. 2 Instit Helsinki al Nat Unite- HEUNI 1983. Si-a schimbat
denum in Instit Europ de preven si pru control criminalit, al carui scop principal e schimbul de inform in
domeniul prevenirii si control crimin intre tarile europ. Directiile fundam sint :- coordonarea diferitelor modele
de strategii ale politicii pen promovate in state member ale CE -asigur respect dr si libert fundam ale om in
cadrul programe de lupta impotriva crimin - cresterea eficientei si echitatii activit justitiei pen. 4)Institutul
NATIUN UNITE de la Roma- UNSDRI 1968 Obiectiv principal- formarea politicilor si practicilor in material
prevenirii, a control delincventei juvenile si a crimin adulte.Intreprinde numeroase cercetari de teren in colabor
cu state member din Europa.
3. evaluati rolul Cons Europ in lupta impotriva criminalit In urma unor minutioase analize a fenomenului
criminalit din statele member ale consiliului europei, comitet a inaintat citeva directii principale de organizare a
luptei impotriva criminalit: 1) Imbunatat legisl pen a statelor member in directia largirii masuri de sustituire
a pedeps privative de libertate; a) legisl state member sa prevada posibil substituirii pedepsei privative de
libertate cu mas alternative; b) state member sa ia toate mas pru asig si dezvolt aplic probatiunii; c) state sa
trimita Secretariatului general al CE rapoarte din 3 in 3 ani cu priv la masuri luate on baza acestor recomandari;
2) descriminalizarea unor infr mai putin grave.poate avea loc a) de facto descriminalizarea consta in
tendinta diminuarii reactiilor repressive fata de anumite comportam sau situatii; b) descrimin de jure- e realiz de
legiuitor poate fi generata de schimbarile soc- econom si politice intevenite in timp. 3)Simplificarea justitiei
pen- este cea mai import directie de organiz a luptei impotriva crimin.De ex, timpul care se scurge de la
moment savirs infr si pedeapsa e enorm in caz celor mai simple infr,de aceea sint un nr mare de cause pen care
influent negative calit reactiei judiciare. Se are in vedere introducerea unor proceduri sumare, practicarea
sistemului tranzactiilor si simplific unor proceduri.Proced sumara consta in introd unui system de amenzi pru
infr minore de incalc a regul circul rutiere de ex.Practicarea system tranzactiilor- incheierea unui accord intre
Minister public si delincvent.Dc nu se respecta conditiile trnzactiilor se reia cursul urmaririi pen. RM are
nevoie de urgenta de Simplificarea procedurilor, care vizeaza infr usoare, mai putin grave, cind se poate trece
direct la audierea infractorului in fata inst, de catre un singur infractor specializat, care adopta hotarirea.
II 1 Instit nation si internat de lupta import criminal Nationale MAI, CCCEC. Instit Internationale: ONU
cu sarcina prioritara prevenirea criminalit si tratamentul delincventilor. Prin cadrul ECOSOC sectie
administrative Serviciul prevenirii crimei si a justititiei P, Divizia pt justitia penala si prevenirea criminalit. 1992
e formata Comisia NU pt prevenirea criminalit si just penala 40 de state membere ONU. Institute regionale:
Instit NU din ASIA UNAFEI, Insti latino American al NU ILANUD, Instit Helsinki al NU - HEUNI,
ROMA, Africa - UNAFRI. Consiliul Europei Pactul de prevenire a crimei organizate 1998. Europol Interpol.
Comitetul European pt Probleme Criminale. ONG
.2clasif direct princip de organiz a luptei contra criminalit Directiile principale ale ONU: 1)respect dr
omului 6i libert fundam di Declar Univers a DROmului 1948; 2)prevenirea crimei 6i imbunatatirea activitatii

tuturor organelor care asigura realiz politicilor P; 3) situarea prevenii criminalit in centrul politicii enale a
statelor,4) respect dr omului in timpul execut pedepsei (Ansamblu de reguli minime pt tratamentul
detinutiloR);5)acordarea deajutor ethnic tarilor in curs de dezvoltare; 6) crearea mecanismelor nationale de
implicare cit mai larga a populatiei in lupta impotriva criminalit; 7) crminalit juvenila si just penala pt minori
directie prioritara; 8)protectia victimelor; 9) introducerea unor reguli de conduita a reprezentantilor organelor de
drept; 10) studierea unei strinse legaturi intre prevenirea crimei si infaptuirea justitiei in contextual globalizarii;
11) imbinarea masurilor privative cu cele neprivative de libertate
.3 rolul ONG in lupta. Pe linga ONU: -Amnesty International,-Asociatia Internationala a Juristilor Democrati;
-Asociatia I de DR Penal; -Uniunea I a Magistratilor; -Comisia I a Juristilor; -Fundatia I penala si Penitenciara;
-Federatia I a Functionarilor Superiori de Politie; -Societatea I de Criminology (SIC). Elaborarea unor programe
commune in lupta import criminalit, prevenirea si combaterea crimelor; stabilirea strategiilor in solutionarea
acestor probleme in noua ordine economica mondiala. Pedeapasa cu inchisoare ultima masura aplicata
infractorilor.Asistenta tehnica in vedrea promovarii reformei judiciare. In RM Amnesty
International,Transparency International, La Strada, Soros Moldova.
Tema RESOCIALIZAREA INFRACTORULUI 1.interpret not si concept de resocializ a infr. La baza sta
th.criminolog clinice (J.Pinatel). Resoc infr-proces educat, reeducat si de tratam aplic pers condamn pen prin c/e
se urmar readapt infractor la sistemul de norme si valori gener accept de societ in scop reintegr soc si preven
recidivei. Caracterist resocializ: -vizeaza pers c/e au sav infr; -are ca scop preven recidivei; -e/e un demers soc
realiz de personal calif in domen. Modelele resoc: educarea; reeducarea; tratament etc. Resoc presup:
a)restructur personalit; b)asig unor cond demne de viata; c)reincadr infractor in comunit. Factorii resoc:
a)caracterist instit in c/e se deruleaza resoc; b)individualiz sanc si durata a/a.Etapele resoc: 1)in timp exec ped
pen si 2)d/a exec sanct(de ex preven recidivei). Tipurile resoc:psihosoc,econom,sociocult.
2.argumentati rolul diagnosticului crim-ic si a prognostic soc in sfera resocializ infractor. Diagnost -cea m
import latura a crim clinice deoarece de aceasta va depinde stab si constatarea diagnozei bolnav soc si va
permite elab prognost si tratam infr. 3 etape successive: 1)aprec capacit infr-stab trasat bio-psihol si compararea
acestora cu cele soc. 2)evaluarea inadapt soc-de reg, devin crim pers mediocre, cu aspiratii ce depasesc posibilit
lor reale, cu comport inadecv si care s/t respinsie de mediul lor soc. 3)aprecierea starii de periculozit-sinteza a 1
si 2. Cand capacit infr e/e f/e puternica iar adaptibilit e/e f/e buna apare cea mai grava a peric soc. Prognostic
soc-faza crim clinice in c/e starea de periculozit de moment a unui infract treb combin cu situatiile probabile in
c/e subiect va evolua in viitor. Apare necesit elab skemelor de prognoza (matematice,statidtice)
3.propuneti programe de tratament a infractor. Tratam de resoc -modelarea personalit a infract, amelior tend
sale negat, renoirea sferei motivationale, skimb comport si atitudinilor in scop preven recidivei si facilit reintegr
soc postcondamnatorii. Cea m rasp met de tratam-psihoterapia. 1)psihoterapii individ: a)psihanaliza-identif
motiv inconstiente ale tulburarilor si dezekilibr sufletesti specif infractor. Durata-3-4 ani a cate 4-5 ori/saptam
R.Mold-lipsa specialist. b)psihoterapia rationala-actiunea, prin iterm rationamentului,a terapeut asupra
mecanism psihol si cult ale infractor p/u a-l determ sa se autocenzureze,autocontroleze si sa resp norm soc.
2)psihoterapia colectiva: a)psihoterapia de grup-discutia libera in cadr unui grup de infractori, in prez
psihoterapeut; b)psihodrama-pacient (infractor) joaca scene din viata personala, exter/-si gandurile si atitud
personale iar medicul urmareste. Aceasta tehn a f/t create de c. psihosociologul amer de orig romana Jakob
Moreno (Bucuresti 1892-New-York 1974); c)metoda rel de grup-are la baza t.asociatiilor diferentiate si consta
in punerea infractorului in contact cu grupuri soc c/e resp legea.
Tema :Tipurile de crimnalitate
I Terorismul 1Notiuni si clasificari ale terrorism Terorismul-este o practica de rezolvare prin mijloace
violente a problemelor aparute intre state, intre grupuri de interes, organizatii criminale din aceiasi tara sau din
tari
diferite,
intre
indivizi
precum
si
intre
acestia
si
organizatii
politic,
economice,ideologice,religioase,rasiale,etnice. Clasificarea terorismului--terorismul social politic---actul de
teroare este indreptat conjtra statului, organelor sau reprezentantilor sai impotriva organizatiei politice statale
sau formei constitutional--terorismul etnic-----ca subiect apare comunitatea nationala sau etnica .el se
caracterizeaza prin actiunile teroriste care tind sau spre independenta fata de un anumit stat sau sa asigure
suprematia unei natiuni asupra alteia in cadrul unui stat,---terorismul religios--este o forma a terorismului prin
care din cele mai vechi timpuri sistematic se exercita violenta de catre grupari teroriste sponsorizate de
reprezentantii unor religii sau secte religioase impotriva conducatorilor sau credinciosilor de alta religie fie
pentru a se apara de incercarile prin care se urmareste limitarea influentei religiei in cauza fie pentru asi extinde
aria de influenta in rindul populatiei sau pur si simplu pent5ru asi apara privelegiile. (Al-Qaeda)
2legatura intre terorism si crima organizata parcursul evolutiei sale terorismul amplificinduse sa modificat
continuu devenind in nconsecinta un sistem mai organizat, exista multe cazuri cind gruparile teroriste preiau
metodele si mijl folosite de organizatiile criminale pentru asi atinge scopurile propuse. Deosebirea dintre
criminalitatea organizata si terorism pot fi enumerate dupa criteriul motivatiei savirsirii actelor respective si

dupa modalitatae de selectare a victimelor, cooperarea dintre organizatiile criminale si cele teroriste se
realizeaza la initiativa ambelor parti existind cointeresare reciproca ,legatura dintre organizatiile criminal si
terorism consta de fapt in inaltul potential financiar propriu crimei organizate care este valorificat pentru
sustinerea terorismului. In Europa legatura dintre crima organizata si terorism este foarte clara pentru a aceiasi
indivizi sunt implicati in ambele activiatati fiind legati de o anumita organizatie. O alta modalitate de
interactiune a organizatiilor teroriste cu structurile criminalitatii organizate consta in necesitatea primilor de a
primi mijloace financiare pentru infaptuirea activitatii sale pentru procurarea armamentului si altor mijloace
necesare savirsirii actelor teroriste. Comasarea terorismului cu criminalitatea organizata duce la largirea
considerabila a posibilitatilor financiare materiale si ade alt ordin, coraborarea infrastructurilor. O legatura
strinsa este intre terorismul international si criminalitaea organizata transnationala : businesul cu
stupefiante,spalarae banilor,traficul ilegal cu armaent, substante nucleare,chimice,biologice.
3modele de prevenire a terrorism consider ca pentru prevenirea terorismului ar fi necesar de intreprins urmat
actiuni :-stabilirea statelor ce sustin terorismul,precum si organizatiilor terrorist --determinarea aeroporturilor
supuse cel mai des atacurilor--majorarea cerintelor de securitate pentrui toate cerintele de transport--limitarrea
accesului populatiei la arme,efect unei evidente stricte as armelor procurate de pers fizice,juridice--combaterea
eficienta a criminalitatii organizate si a manifestarilor acestora -elaborarea unor programme guvernamentale in
vederea luptei cu discriminare etnica,religioasasa , respectarea stricata a principiilor constitutionale si a dr
cetatenilor,combaterea coruptiei in org de stat,minimalizarea birocratismului,perfectionare permaneta a
profesionalismului tuturor colaboratoriklor organelor de ocrotire a normelor de drept,pregatirea unor programme
cu caracter educativ si explicativ implementarea acestora in institut de invatamint.
II Criminalitatea Organizata 1Determinati conceptul si trasaturile organizatiei criminale Crima
organizata- activitatile infractionale ale unor grupuri constituite pe principii conspirative in scopul obtinerii
unor importante venituri ilicite Criminalit organiz o grupare masiva de infractori consecventi si dirijati de
asociatii criminale, care considera criminalitatea drept indeletnicire si creeaza sisteme de aparare impotriva
controlului social. Trasaturi:- existenta unor structuri de dirijare si control in grup - ierarhia severa specializarea si distribuirea rolurilorintre membrii organizatiei si grupurile din care se compune - existenta
regulilor de comportament-cod neoficial - caracter fix, programat si conspirativ a activitatii ilegale de obtinere a
profituluiCaractere Mafia 1)structura 2)Conspirativitatea (codul de onoare si codul tacerii) 3)capacitatea de
infiltrare (arme, muninitii, prostitutie, cazinouri, piata financiar-bancara, politica, razboaie)
4)transnationalitatea (din sicilia, toata Italia, alte state) 5) Orientarea spre profit 6)Utilizarea fortei 7)Codul
comportamental(nescris, dar cunoscut de toti)
2.Clasificati si comparati tipurile de organizatii criminale Conform unor rapoarte a Diviziei ONU p-u
combaterea crimei organizate si a Interpolului, exista 4 tipuri : 1)organizatii crim. Profesioniste- crima la
comanda pe domenii: trafic de masini furate, tigari, bauturirapiri, asasini, jafuri bancare, trafic de droguri si
persoane, fals de moneda 2) organizatii criminale Etnice - activeaza pe plan national si International in diverse
actiuni ilegale, constituite pe principii etnice societatile chineze, japoneze, haitiene, jamaicane 3)organizatii
crim. Teroriste formate pe principii politice, etnice, religioase, rasiale si actioneaza de multe ori in cooperare
cu organizatiile criminale si gulerele albe. Realizeaza profituri de pe urma deturnarilor de avioane, trafic de
arme si droguri, rapiri si asasinate 4) organizatii crim de tip Mafiot retea de familii si sindicate neoficiale si
ilegale, cu structura si specializare a membrilor. Exista o structura ierarhica cu functii: corupator,
planificator, justitiar si acoperire. Treapta 1 : Boss Il Capo, mentine solidaritatea si coeziunea organiz;
Treapta 2: subsef Sottocapo- culege si transmite mesaje sefului; Consilier Sigliermembru batran, sfatuieste
in legatcu afacerile; Treapta 3 locotenenti capodecima sunt specializati pe ramuri criminale
3. Recomandati solutii practice de lupta eficienta impotriva organiz. Criminale - Prevenire (prin educare
in familie, scoala, studii superioare, ONG, mass-media, stoparea propagarii cultului violentei mass-media si TV)
si combatere (nivel national si international) -respectarea de facto a conventiilor cu priv la combat spalarii
banilor, impotriva traficului ilicit de droguri 1988, -cooperarea mai eficienta a statelor atat in ce priveste
extradarea, cat si acordarea asistentei P, proiectarea unor actiuni comune a organelor de drept din 2 si mai multe
state in vederea capturarii conducerii organizatiilor, paralizarea activitatilor ilicite. Crearea unor grupuri de
destinatie speciala de lupta impotriva organiz. Criminale.
III. Criminalitata Feminina
1Definiti Criminalitatea Feminina Criminalitatea Feminina - totalit. crimelor comise de infractori-femei intro perioada determinata, intr-un teritoriu determinat. Infractor femeie-caracteristica a personalitatii infractorului,
diferentiat prin sex si factori de natura biologica psihica si sociala , barbatii deosebindu-se in plan anatomomorfologic, fiziologic, psihic si social , precum si prin manifestari comportamentale.
2Stabiliti cauzele, conditiile, trasaturile si tendintelele criminalitatii feminine Cauze: circumstante
familiale, de trai, bani, in prezent si circumstante sociale, economice, morale, criza economica, politica, sociala;
caderea prod industriale, agrare, cresterea saraciei, inflatia somajul, in special cel feminin Trasaturi: fenomen
social, fenomen de masa, actiuni ilegale ce au profunde efecte negative asupra familiei , educatiei copiilor si
societate in general, acordarea unei atentii reduse din partea societatii din cauza % mic acestui fenomen.; cele
mai multe infractiuni sunt comise de femei 30-39 ani; 76%femei de la oras, 24%de la sat Tendinte: crestere

brusca a crim feminine pe baza fundalului general de crestere a criminalitatii, implicare mai ales in infractiuni
economice, de serviciu , precum si trafic de fiinte umane si alte infractiuni orientate spre profit deopotriva celor
impotriva persoanei, extinderea la un grup mai mare de infractiuni (de la avorturile considerate anterior ilegale
si pruncucidere etc, 70% economice) 3. Evaluati criminalitatea feminina si elaborati masuri de prevenire si
combatere. Criminalitatea fem e deosebita, luand in considerare trasaturile psiho-morfologico-sociale a
infractorului de sex feminin, care este mai afectiv in comaratie cu infractorul de sex opus. Pentru a combate
acest fenomen, este necesara o politica consecventa de state de lupta contra crim fem, implicarea societatii
civile, organizarea unor seminare destinate acestui scop, crearea unor centre de asistenta sociala si psihologica
p-u femei, chiar adapost de noapte p-u situatii critice si de sigur acele masuri generale de prevenire si combatere
a criminalitatii: formarea unor fonduri de rezerva pentru ajutor financiar femeilor iesite din penitenciare, lucru
social di psihologic postpenitenciar, educatie scolara si religioasa pentru prevenire , asigurare cu locuri de
munca etc.
III Traficul de fiine umane
1.descrieti not jur-pen si criminologica a traficului de fiinte umane Prin TFU cf art 165CP se intelege
recrutarea, transportarea, transferul, adapostirea sau primirea unei personae in scop de exploatare sexuala,
comerciala sau necomercila, prin munca sau servicii fortate, in sc;lavie sau in conditii similare sclaviei, de
folosire in conditii armate sau imn activitatio similare criminale, de prelevare a organelor sau a tesuturilor
pentru transplantare realizate prin: 1. amenintare cu aplicarea sau aplicarea violentei fizice sau psihice
2.inselaciune 3.abuz de pozitie Diferenta dintre not TFU dpdv juridici penal si criminologic este ca stiinta
penala studiaza fapta in sine si o pedepseste, persoana ca subiect raminind in umbra, pe cind in criminologie
este studiata personalitatea victimei si a infractorului in deaproape, stabilindu-se cauzele infractiunii si metodele
de prevenire a lor.
2.Etapele traficului de fiinte umane Etapele TFU sunt: 1) recrutarea - adic selectarea i racolarea
persoanelor n vederea deplasrii lor ctre punctul de destinaie, n care se prezum c acestea vor fi exploatate
sexual sau prin munc ori servicii forate, sau exploatate n sclavie sau n condiii similare sclaviei, ori vor fi
folosite n conflicte armate sau n activiti criminale, ori le vor fi prelevate organele sau esuturile pentru
transplantare. Cele mai des utilizate metode de recrutare sunt ofertele false despre locurile de munc n
strintate (chelneri, dansatoare, baby-sitter, menajer etc),. 2) transportarea - presupune deplasarea
persoanelor traficate peste frontiera de stat a R. Moldova sau n interiorul rii, n vederea folosirii lor n
scopurile prevzute de TFU. Trecerea frontierelor se face cu ajutorul recrutorilor sau al cluzelor i poate fi:
legal (de exemplu, sub pretextul unor excursii sau al participrii la competiii, ntruniri etc.) i ilegal (n cazul
persoanelor minore sau fr paaport etc); Modalitile de traversare a frontierelor sunt urmtoarele: cu
paapoarte i vize legale; cu paapoarte i vize false; cu mituirea serviciilor de frontier; cu evitarea serviciilor
de frontier. 3transferul - adic transmiterea persoanelor traficate de la un traficant la altul, prin vnzarecumprare, donaie, schimb, dare n chirie etc, pentru ca victima s fie folosit n scopurile date.4 adpostirea const n ascunderea victimelor traficului ntr-un loc ferit, ascuns, pentru a nu fi gsite de persoanele care ar
putea alerta autoritile despre infraciunea de TFU, 5 primirea - nseamn intrarea n posesie asupra bunului",
adic asupra victimei; la fel, primirea nseamn i angajarea victimei n activitatea care i-ar permite criminalului
de a o folosi n scopurile TFU
3. Elaborati programe de prevenire a TFU Traficul de Fiine Umane reprezint o problem major pentru R.
Moldova i n soluionarea acesteia trebuie ntreprinse un ir de msuri concrete: juridice, politice, socialeconomice, informationale i de parteneriat. Pe plan juridic. 1. reducerea pragului minim de pedeaps pentru
TFU n cazurile n care traficanii vor colabora activ cu organul de urmrire penal, vor nltura consecinele
infraciunii, vor furniza importante informaii ce ar permite lichidarea unor reele de trafic etc 2. introducerea n
legislaie, ca circumstane agravante, TFU svrit cu complicitatea funcionarilor publici de ex 3. protecia, din
punct de vedere juridic i nedivulgarea n public a identitii victimelor 4. trebuie elaborate msuri orientate spre
depistare gruprilor criminale care practic acest gen infracional, precum i mrirea riscurilor pentru aceast
categorie de traficani; etc. Plan politic 1. funcionarii de stat, nsrcinai cu combaterea TFU trebuie s fie
suficient de competeni pentru a identifica o potenial victim 2. statul trebuie s acorde mijloacele necesare
pentru a asigura activitatea organelor competente; de la Comitetul Naional pentru Combaterea TFU pn la
comisiile teritoriale 3. statul trebuie s asigure prezena unui numr suficient de mare de femei printre
colaboratorii implicai n prevenirea i combaterea TFU, 4. guvernul RM trebuie s-i asume un ir de
angajamente prin care ar oferi protecie i asisten pentru garantarea accesului victimelor TFU la un azil,
ngrijire medical i specializat etc.; Plan socio-economic 1. imbunatatirea conditiilor de viata si trai. 2. este
prioritar de a mbunti moralitatea, n special a agenilor economici care se ocup cu comercializarea
lucrrilor tipografice i materialelor vizuale; 3. cooperarea guvern RM cu alte tari in vederea plasarii in cimpul
muncii a cetatenilor RM 4. statul e dator s asigure un salariu echitabil funcionarilor antrenai n prevenirea i
combaterea TFU, 5. statul trebuie s interzic publicarea anunurilor publicitare ale ageniilor i firmelor ce nu
dein licena corespunztoare; Plan informational 1. mass-media joac un rol primordial n informarea
societii despre traficul de fiine umane 2. difuzarea spoturilor publicitare anti-trafic pe toate canalele TV i
radio, cu indicarea numerelor tel. de ncredere 3. statul, n mod centralizat, trebuie s difuzeze culegeri

statistice, brouri, pliante, materiale video etc, promovnd 4. statul trebuie s-i informeze cetenii despre
pieele de munc din alte ri, precum i despre posibilitile legale de emigrare;
Tema SPALAREA BANILOR:
1.1. concept jur-pen si crimin de spalare a banilor Cod Penal savirsire actiunilor fie spre atribuirea unui
aspect legal sursei si provinientei mijl banesti, a bunurilor sau veniturilor obtinute illicit in urma savirsirii
infractiunilor, fie spre tainuirea, deghizarea sau denaturarea informatiei priv natura, originea, miscarea, plasarea
sau apartenenta acestor mijl banesti, bunuri sau venituri despre care pers stie ca provin di activit infractional.
Prin termenul splarea banilor legiuitorul are in vedere legalizarea veniturilor ilegale, folosindu-le in calitate
de sinonime. Desigur, utilizarea acestuia simplific comunicarea, evitandu-se astfel explicaiile in plus, cu atat
mai mult c termenul splarea banilor a cptat amploare in plan internaional, fiind inclus chiar i in actele
internaionale .
1.2. Compar metod si tehn de spalare a banilor In opinia lui Petru Ciobanu , obiectivele splrii banilor sunt
urmtoarele: - de a legaliza venituri obinute din surse, afaceri ilicite sub form de venituri legitime, pltind de
bunvoie impozit pe acele profituri (prin investiii); - evaziunea fiscal banii se transfer intr-un paradis fiscal in
scopul evaziunii fiscale, banii fiind folosii din acel loc; - de a schimba bancnote cu valoare nominal mic
(obinute de ctre gruprile criminale din comerul stradal de stupefiante) in bancnote cu valoare nominal mare; de a obine cecuri bancare in schimbul valutei; - de a cumpra bunuri, mijloace de transport i depozite in scopul
activitilor ilegale ulterioare (automobile, magazii, depozite). Etc. Una din primele modalit transferarea unei
proprieti, se refera la fapte ce se comit, de obicei, de catre cel care posed acea proprietate i care dorete s-i
ascund sau s mascheze originea ilegala a acesteia. Modalitate a doua cuprinde tinuirea sau deghizarea naturii,
originii, amplasrii, dispunerii, deplasrii sau a apartenenei reale a bunurilor sau a drepturilor relative. Facand
coraportul acesteia cu prima modalitate, rezult c in calitate de subiect activ apare unul special, de exemplu,
angajai ai unor instituii financiar-bancare, ageni, comerciani etc., care ajut sau favorizeaz pe posesorii
veniturilor ilegale in vederea mascrii sau deghizrii provenienei criminale a acestora. A treia modalitate const in
achizitionarea, detinerea sau utilizarea bunurilor. Fa de aceast form am avea anumite rezerve, din considerentul
c simpla achizitionare sau detinere a unui bun nu constituie deja o legalizare a originii lui, iar utilizarea
bunurilor ar fi similar primei forme sau celei de-a doua.
1.3. masuri de preven si combat In Marea Britanie, splarea banilor se atribuie la infraciunile grave legate de
comercializarea mijloacelor narcotice, terorismul, furtul, jaful, escrocheria i antajul. De asemenea, in legislaia
acestei tari exist doua texte care reglementeaz aspectele privind fondurile rezultate din activitile criminale. Un
prim text este cuprins in seciunea 24 a Actului pentru sancionarea traficului de droguri, in care se stipuleaz
faptul c orice persoan care acord asisten unui ter, pentru ca acesta s poat profita de fonduri, tiind sau suspectand
c ele pot proveni dintr-un trafic de stupefiante, este pasibil de o pedeaps care poate ajunge pan la 14 ani de
inchisoare. Al doilea text este cuprins in Actul de prevenire a terorismului care sancioneaz orice persoan ce
acord asisten pentru obinerea sau disimularea fondurilor provenite dintr-o activitate de tip terorist. Legea
britanic cere tuturor bancilor si instituiilor de credit, societilor de asigurare i celorlalte companii angajate in
activiti de investiii s stabileasc responsabiliti clare pentru a asigura respectarea procedurilor de identificare a
infractorilor care intenioneaz s foloseasc aceste instituii pentru splarea fondurilor ilicite. - Legea Republicii
Moldova cu privire la secretul comercial; - Legea Republicii Moldova cu privire la instituiile financiare; Hotrarea Bancii Naionale a Republicii Moldova privind Recomandrile referitor la elaborarea de catre bancile
din RM a programelor privind prevenirea i combaterea spalrii banilor. In majoritatea statelor splarea banilor
constituie infractiune. Plus la aceasta, in multe state exist legi concrete (speciale) care expres reglementeaz
aspectele problemei date i care constituie un fundament al msurilor legale in lupta cu splarea banilor. Astfel, in
SUA legislaia actual privind combaterea splrii banilor, exist la nivelul intregii federaii i la nivelul fiecrui stat
membru al federaiei. La baza legislaiei federale se afl Legea cu privire la secretul bancar din 1970 i Legea
despre controlul asupra splrii banilor din 1986. Art. 174 Cod penal al Federaie Ruse prevede rspundere penal
pentru legalizarea (splarea) mijloacelor bneti sau a altor valori dobandite pe cale criminal de alte persoane.
Tema CRIMINALITATEA DE VIOLENTA:
1Def caracter psihice esentiale ale criminal violent In Primul rind virsta infractorului cel mai des in cazul
acestor crime e intre 18 -25 ani pt viol, mai mult de 30an la infr contra vietii si sanatatii. Viol cel mai des se
savirseste in stadiie de ebrietate. In toate cazurile infractorul e mai puternic decit victima. Nivelul de intellectual
e mediu. In cazul actiunilor perverse infractorul se deosebeste prin un nivel intellectual mai inalt, virsta mai
matura si pozitia sociala mai inalta. Viol e savirsit mai des de un grup de personae. Actiuni perverse de o singura
persoana, este premeditat, si planificat din timp. Subiectul acestor infractiuni se straduie sa se angajeze in
institutii de invatamint, medicina, cultura, sport, legat cu copii. Au caracteristici bune in leg cu indeplinirea
atributiilo de serviciu
.2determine particular criminal de violent In cazul acestor infractiuni violenta este un element de motivare, ci
nu pur metoda de atingere a scopului. Sun infract contra viata: omorul premeditate, pruncuciderea, in stare de
affect, omor di imprudenta etc. Infr impotriva sanatatii: vatamarea integritatii corporale premeditate,

amenintarea cu omor sau vatamare etc. Infr contra libertatii, demnitatii si cinstei: rapirea persoanei, traffic de
finite umane, privatiune ilegala de libertate. Infr priv viata sexuala:violul, constringerea la act cu character
sexual etc. Tr de mentionat ca se evidentiaza o legatura strinsa intre dinamica infr violente si alcoholism. Tr de
asemenea de mentionat ca cel mai des sunt descoperite infr de violenta ca omoruri savirs de soti sau rude. Dar
omoruri sav cu deosebita cruzime dupa sunt cel mai putin descoperite. De asemenea a crescut % traficului de
finite umane. Tot mai des participanti la crime de violenta sunt minori. Si tot asa a crescut imbinarea crimelor de
violenta cu scopul material.Majoritatea acestor crime se comite in orase mari, fiind ales locul unde nu sunt
oameni, (parcuri, lifturi). Personalitatea victimei are un aspect specific. In cazul violului in mai mult de jumatate
de cazuri victima era cunoscuta infractorului. La actiuni perverse victime in majorit cazurilor sunt minore.
3starea, str, dinamica cauzalitatea. Starea, adica nivelul criminalitatii de violenta a crescut in comparative cu
anii 70. Adica au aparut noi infractiuni in acest domeniu, mijloace noi si motive noi. Structura e urmatoare: 1)
privind unitati de sapatiu infr violenta se savirsesc preponderant in orase mari in locuri neaglomerate. 2) priv
unitate de timp cele mai multe infr de violenta n Rusia au fost comise in anul 1998. 3) Tipuri de infractiuni
cele mai raspindite sun impotrive sanatatii persoanei. 4) feluri de infractiuni din infr privind viata sexuala cele
mai raspindite snt actiuni perverse. Aceste infractiuni de regula sunt comise premeditat si cu motiv. Infractori in
cazul dat tot mai mult devin oameni tineri. Insa omoruri la comanda e comis de acei dupa 30 de ani, ca si actiuni
perverse. Violuri sunt comise mai des de ai multi participanti, insa actiuni perverse se comit de un infractor de
regula. Aceste infractiuni sun grave sau deosebit de grave de regula. Dinamica criminalitatii de violenta e urm:
pina formarea statului independent RM nivelul crinalitatii de violenta era mai sacazut. Dupa independenta a
crescut in anii 1996-1998 numarul maxim, dupa 1999 se reduce din nou. Cauzalitatea criminalitatii de violenta
e urmatoare: Reformele care au avut loc in viata economica si politica a statului, puterea banilor e tot mai mare,
limitele moralitatii populatiei scad, increderea in justitia scade, somajul indeosebi in cercurile tineretului,
formarea gruparilor criminale, neputinta legii, un fel de deprindere cu criminalitate, formarea unui anumit
climat socio-psihologic, si desigur predispozitia ereditara delincventiala a unor personae.
Tema ;Coruptia
1.Descrieti conceptul de coruptie Coruptie apare de la latinescul coruptio si desemneaza starea de abatere de la
moralitate , de la cinste de la datorii. La nivel national, coruptia este definita, in Legea nr.900-XIII din 27iunie
1996 privind combaterea coruptiei si protectionismului, ca un fenomen antisocial ce reprezinta o intelegere
ilegala intre doua parti, una propunind sau promitind privilegii sau beneficii nelegitime, cealalta, antrenata in
serviciul public, consimtind sau primindu-le in schimbul executrii sau neexecutarii unor anumite actiuni
functionale, ce contin elemente ale infractiunii prevazute in Codul penal.
2.Clasificati si comparati formele coruptie a) corupere activa, adica faptul de a propune, de a oferi sau de a
da, sau indirect,orice foloase necuvenite functionarului public sau oricarei persoane care conduce sau activeaza
n cadrul unei unitati din sectorul privat, pentru ea sau pentru altcineva, pentru ca aceasta sa ndeplineasca ori sa
se abtina de la ndeplinirea unui act n exercitiul functiei sale; b) corupere pasiva adica fapta functionarului
public sau oricarei persoane care conduce sau activeaza n cadrul unei unitati din sectorul privat, de a solicita
sau de a primi, direct ori indirect orice folos necuvenit pentru sine sau pentru altcineva ori de a accepta oferta
sau de a ndeplini ori de a se abtine sa ndeplineasca un act n exercitarea functiei sale; c) traficul de influenta,
adica faptul de a oferi sau de a da, direct sau indirect, orice foloase necuvenite ca remunerare oricui afirma sau
confirma ca poate sa exercite o influenta asupra luarii deciziei de catre orice persoana cu raspundere, precum si
faptul de a estorca, de a primi sau de a accepta oferta sau promisiunea sub forma de remunerare,savrsita
intentionat de catre o persoana care are influenta sau care sustine ca are influenta asupra unei persoane d)
spalarea banilor, adica svrsirea operatiunilor legale cu mijloace banesti sau cu alte valori dobndite cu bunastiinta ca rezultat al actului de coruptie n scopul atribuirii unui aspect legal sursei si provenientei acesteia, sau
spre tainuirea, deghizarea sau denaturarea informatiei privind natura, originea, miscarea, plasarea sau
apartenenta lor. e) Protectionismul este asimilat formei de coruptie si atrage dupa sine sanctiuni administrative
sau disciplinare pentru persoana cu functie de raspundere, potrivit legii, daca actiunile sau inactiunile acesteia
nu ntrunesc o infractiune. f) Coruptia politica actiunile sau inactiunile persoanelor se produc n domeniile de
activitate a partidelor si altor organizatii social-politice, sistemul electoral, mass-media si institutiile
audiovizualului, n masura n care acestea si desfasoara activitatea lor
.3.Masuri si strategii de combatere a coruptiei contracararea coruptiei prin aplicarea efectiva si eficienta a
normelor P; prevenirea coruptiei prin eliminarea oportunitatilor ei din sistemele si procedurile institutiilor
publice si de drept; educarea tuturor categoriilor de populatie in spiritul intolerantei fata de coruptie si
incurajarea unei sustineri active din partea cetatenilor in activitatea de prevenire i contracarare a coruptiei. 1.
Perfectionarea cadrului legislativ si asigurarea aplicarii legislatiei In domeniul legislativ, se vor elabora acte
normative cu reglementari anticoruptie eficiente, conform normelor, recomandarilor si standardelor
internationale. De asemenea, se impune consolidarea capacitatilor institutiilor responsabile de asigurarea
respectarii legislatiei P, prin revizuirea rolurilor si responsabilitatilor acestora, pregatirea profesionala si
specializarea judecatorilor, procurorilor, ofiterilor de urmarire penala etc.
2. Prevenirea coruptiei in institutiile publice si in procesul politic a. Eficientizarea sistemului institutional
se va optimiza structura autoritatilor publice si a altor institutii publice prin reducerea numarului de ministere,

departamente si de alte organe. Orrrgane bine instruite pt a lupta contra coruptiei. b. Asigurarea transparentei
si responsabilitatii in activitatea politica modificari in legislatie pentru ca finantarea partidelor si a
campaniilor electorale sa se efectueze cu respectarea adevarata a principiilor transparentei si responsabilitatii.
De asemenea, este importanta stabilirea raspunderii P pentru mituirea alegatorilor in cadrul campaniilor
electorale etc. c. Diminuarea efectelor coruptei asupra sectorului privat In acest sens impunindu-se
modificarea legislatiei fiscale si vamale intru reducerea poverii fiscale si sporirea responsabilitatii in caz de
evaziune fiscala.
3. Intensificarea cooperarii institutiilor publice cu societatea civila Un obiectiv major al politicii de
prevenire a coruptiei il constituie implicarea societatii civile in actiunile de prevenire a coruptiei si informarea
opiniei publice cu privire la cauzele si consecintele coruptiei, la paguba pe care o aduce.
Tema ;Criminalitatea in RM
I 1 Cauzele criminalitatii in RM 1.In anii 60 reforma taraneasca care a rezolvat probleme in defavoarea
taranilor 1917-1919 distrugerea tarii, criza economica, razb civil ca rezultat a fost creat mediu favorabil pt
activizarea lumii criminale;destramarea sistemului legislative; azi starea criminalitatii depinde de starea
statalitatii, nivelul organizarii si ordinii sociale in stat; perioada postsovietica instabilitatea politica,
economica, criza nationala care se simte si azi; autoritatile statului nu sunt sufficient organizate, dotate sin u
colaboreaza nerespect fata de lege si de ordine sociala = anarhie, violenta; cresterea somajului, degradarea
nivelului de trai;creste crima organizata, infractiuni contra patrimoniului, evaziuni fiscale etc.
2Impactul criminalitatii organizate si a coruptiei in RM Criminalitatea organizata si coruptia a fost si sunt
stagnate in primul rind de factorii politici si economici care le creaza conditii favorabile de dezvoltare.
(destramarea URSS, economia de piata). Aceste 2 fenomele sunt interconditionate si favorizate reciproc (crima
organizata e protejata prin coruptie). Crima organizata in RM e prezentata de circa 300 grupari criminale
condusi de asa-numitii hoti in lege care practica traficul de droguri, de armament, persoane, si pune in pericol
intreaga tara, care in multe cazuri e si protejata de autoritati statale. O afacere profitabila si larg desfasurata a
grupurilor criminale este traficul de droguri, care are foarte multe consecinte negative. L afel si traficul de auto,
de pers, de prostitutie, de valuta falsa, de plasare in cimpul muncii peste hotare illegal etc. De asemenea
criminalitatea organizata a fost favorizata de destructurarea sociala, de lichidarea autoritatilor competente sa
lupte cu ea, insuficienta prevederilor legislative in domeniu etc. Insa daca creste criminalitatea organizata creste
si nivelul coruptiei si criminalitatea gulerelor albe. Ele se completeaza, si atita timp cit nu va fi diminuata
coruptia va evalua si crima organizata.
3Masuri de prevenire si combatere a criminalit in RM Armonizarea legislatiei P la nivel regional si
elaborarea unor politici preventive si combatere a acestui fenomen la nivel international. masuri care sa
blocheze spalarea banilor din actiuni ilicite De implementat Conventia Viena impotriva traficului de droguri
caracter penal pt actvit de spalarea a banilor din trafic de droguri evaluarea, studierea procedeelor concrete de
aparare sociala contra criminalitatii; interventie preventive-educativa perfectionarea sistemului de sanctiuni P
etc.
II 1.Cauzele criminalitatii Noile autoritati ale statului de drept sunt uneori lipsite de personalitate uneori chiar
insuficient dotate si instruite. In aceste conditii respectul pentru lege si ordinea de drept este scazut iar statu de
drept devine pentru unii echivalentul anarhiei violentei si buunului plac. De aici si pina la comiterea faptelor
ramine o distanta mica pe care foarte multi indivizi o parcurg. Conditiile social-economice favorizeaza
adaptarea unor comportamente antisociale.Cresterea somajului incertitudinea mijloacelor de existenta,
degradarea nivelului de trai a unor categrii de persoane se recruteaza viitorii infractori. Au loc tot mai mult
savirsirea unor infractiuni contra patrimoniului atit in domeniul privat cit si cel public iar acesta se datoreaza
faptului unei stari de indisciplina si dezordine in gestionarea bunurilor unitatilor economice neglijenta agentilor
economice referitoare la protejarea bunurilor din patrimoniul public. Actualmente suntem intr-o societate unde
orientarile la criminalitate si fara de legi au devenit dominante .
2.Desemneaza starea structura si dinamica si tendintele criminalitatii in RM Structura-aceasta desemneaza
ansamblul infractiunilor si raporturile dintre acesta.Structura se determina pe un anumit teritoriu intr-o anumita
perioada de timp si se calculeaza in procente Formula:S= P/I*100 s-structura p-tipul concret de infractiune i-nr
total de infractiuni comise
spre exemplu anul curent pina in noembrie au fost savirsite 21382 de infract iar tipul concret de infractiune va fi
cele contra vietii care constitue 1460 deci structura va fi de 6.82% Starea se refera la un anumit nr de infractiuni
pe un anumit teritoriu la o anumita perioda ca de ex: Nr:infractiunilor comise-21382 Nr.infractorilor condamnati
spre exemplu 2400 pe anul 2006 iar pe anul 2005 -2200 deci cu 200 mai putin in 2006 decit in 2005.
Dinamica - reprezinta modificarile de ordin cantitativ si calitativ intervenite in structura fenomenului
infractional prin comparatie cu anumite intervale de timp si spatii succesive .La determinarea dinamicii se
folosesc doua metode : Met.bazei fixe-presupune compararea valorilor anilor precedenti ce ne intereseaza cu
valorile aceluiasi an care serveste drept baza de comparatie Met bazei mobile presupune compararea anilor
ce ne intereseaza cu cifrele anului precedent Tendintele se refera la cresterea si raspindirea cr organizate

specializarea si prifisionalizarea infractorilor, raspindirea crminalitatii femenine, cresterea recidivismului,


cresterea insemnata a criminalitatii juvenile
.3.Masuri de combatere a criminalitatii. Perfectionarea cadrului legislativ si asigurarea aplicarii
legislatiei Reforma legislativa trebuie sa contribuie la consolidarea statului de drept, la stabilitatea si securitatea
vietii sociale, la dezvoltarea unei economii de piata viabile, la eliminarea factorilor de risc, ce duc la
criminalitate, prin simplificarea si corelarea normativa, eliminarea dublei interpretari, codificarea, adoptarea
unor acte normative care sa reglementeze cadrul legal al activitatilor de prevenire criminalitatii. In domeniul
legislativ, se vor elabora acte normative cu reglementari eficiente, conform normelor, recomandarilor si
standardelor internationale. Prevenirea criminalitatii in institutiile publice si in procesul politic
1armonizarea legislatiei P la nivel regional si elaborarea unor politici preventive si combatere a acestui fenomen
la nivel international. 2 masuri care sa blocheze spalarea banilor din actiuni illicit.3 De implementat Conventia
Viena impotriva traficului de droguri caracter penal pt actvit de spalarea a banilor din trafic de droguri.
4evaluarea, studierea procedeelor concrete de aparare sociala contra criminalitatii. 5interventie preventiveeducativa perfectionarea sistemului de sanctiuni P etc.