ANATOMIA ARTICULAIEI

TEMPOROMANDIBULARE

A.

SUPRAFEELE OSOASE ARTICULARE DIN

PARTEA MANDIBULEI I A OSULUI
TEMPORAL

CAPSULA I LIGAMENTELE A.T.M.

DISCUL A.T.M. MORFOLOGIE I FUNCII,

CLASIFICAREA ARTICULAIILOR N
FUNCIE DE DISCUL ARTICULAR

RAPORTURILE A.T.M.
B. CINEMATICA MANDIBULAR

POZIIA DE RELAIE CENTRIC

MICRILE MANDIBULARE

ANATOMIA DESCRIPTIV I FUNCIONAL

A MUCHILOR MASTICATORI

MUCHII MASTICATORI N CINEMATICA

MANDIBULAR

MECANICA MASTICAIEI
INTRODUCERE
Definiie
Articulaia temporomandibular este o articulaie bicondilian sinovial
bilateral, ntre mandibul i osul temporal de fiecare parte.
Denumirea articulaiei deriv de la cele dou oase care formeaz
articulaia: osul temporal, parte a neurocraniului (superior) i
mandibula (parte a viscerocraniului (inferior). Ea se gsete la
confluena regiunilortemporal, maseterin, parotidian i auricular.

Caracterstici
Trstura caracteristic articulaiilor sinoviale ntlnit la nivelul ATM
este aceea c include un disc, oase, capsul fibroas, lichid i
membran sinovial, precum i ligamente.
Trstura diferenial care o face unic fa de alte articulaii sinoviale
este aceea c ATM are suprafeele articulare acoperite de fibrocartilaj
n loc de cartilaj hialin.
Micarea nu este dirijat numai de forma oaselor, a muchilor sau
ligamentelor, ci i de ocluzia dentar, innd cont c ambele articulaii
sunt formate cu un singur os inferior, mandibula, astfel c cele dou
articulaii nu se pot mica independent una fa de cealalt.

Pri componente
Articulaia temporo-mandibular, singura articulaie mobil a craniului,
are mai multe pri:
1. dou capete condilare (condilul mandibulei aparine, alturi de colul
condlului mandibulei, procesului condilar iar condilul temporal
aparine scuamei temporale);
2. fosele mandibulare ale osului temporal;
3. discul articular, care reduce incongruena dintre capul mandibulei i
fosa mandibular; discul divide articulaia n dou jumti sau etaje:
etajul superior n care se fac micrile de alunecare (translaie) i
etajul inferior implicat n micrile de balama.
4. capsula i ligamentele de susinere; capsula servete de stabilizator,
fcnd posibil funcia complex a aceste articulaii.
ATM funcioneaz ca o articulaie ginglimo-artrodial (ginglim=
articulaie n balama, artrodie= articulaie sferoid) ceea ce explic
micrile de alunecare i de balama de la acest nivel.

SUPRAFEELE OSOASE ARTICULARE

Capul mandibulei
se articuleaz cu fosa mandibular a temporalului;
la adult are form ovoid (form rotund de la natere pn la
maturitate (25 ani);
dimensiuni: transversal - 15-20 mm; antero-posterior 8-10 mm:
prezint o suprafa osoas neted, acoperit de esut conjunctiv
fibros;
cartilajul condilian se subiaz cu vrsta (n copilrie, acesta servete
de zon de cretere a condilului: pe msur ce noi celule cartilaginoase
se difereniaz din pericondru, ele se divid i cresc n apropierea
suprafeei condilare; odat creterea ncheiat, celulele
cartilaginoase profunde mor, iar cele superficiale se calcific); treptat,
lama cartilaginoas este nlocuit de osos de dedesubt.
sufer adaptri morfologice la stressul funcional;
prezint un versant anterior, convex, articular i un versant posterior,
plan, nearticular (dei este intracapsular);
cei doi versani sunt separai superior printr-o creast transversal;
la extremitile crestei transversale se formeaz doi tuberculi: lateral i
medial;
n raport cu cele dou fee ale ramului mandibular, capul mandibulei
are o poziie transversal, lateral a sa depind n afar faa
lateral a ramului.

Fosa mandibular
are dou componente ce aparin scuamei temporale:

 componenta anterioar este reprezentat de versantul posterior

(panta tuberculian) al condilului temporal,
componenta posterioar este reprezentat de fosa articular.

Condilul temporal (tuberculul articular):

este o bar semicilindric, cu axul mare aproape transversal; este
convex sagital i uor concav transversal;
la extremitatea lateral se continu cu tuberculul zigomatic anterior;
versantul anterior este nearticular;
versantul posterior = panta tuberculian are o lungime sagital de 9
mm i o nclinare variabil (ntre 5-55);
- pante ntre 5-25- tip de masticaie orizontal
- pante ntre 25-40- tip de masticaie intermediar;
- pante ntre 40-55- tip de masticaie vertical;
- la natere, tuberculul articular lipsete, n schimb exist tubercul
zigomatic posterior mai mare mare (la extremitatea posterioar a
rdcinii procesului zigomatic al temporalului) care ine condilul
mandibular al nou-nscutului la distan de osul timpanal; pe msur
ce erup dinii, ncepe s se formeze tuberculul articular i s se reduc
dimensiunile tuberculului zigomatic posterior; modelarea acestuia se
face n 2-3 decenii de via.

Fosa articular:
cunoscut i sub numele de fos mandibular, se ntinde de la panta
tuberculian (anterior), pn la nivelul suturii scuamo-timpanice
(posterior), care o separ de osul timpanal;

 lateral de ea se gsete rdcina procesului zigomatic, iar medial este

spina sfenoidului;
n partea medial a suturii scuamo-timpanice, prin ptrunderea unei
pri a stncii temporale (tegmen tympani) se formeaz dou suturi:
sutura scuamo-pietroas-anterior i sutura pietro-timpanic (Glasser)posterior (strbtut de nervul coarda timpanului, artera timpanic
anterioar i ligamentul anterior al ciocanului);
nervul coarda timpanului este, deci, extraarticular;
la adult, fundul fosei articulare este format dintr-o lam osoas subire
care separ cavitatea articular de podeaua fosei craniene medii;
la nou-nscut, aceast suprafa este plan; pn la 6 ani capt
forma final;

CAPSULA I LIGAMENTELE A.T.M.

Capsula articular
se inser superior pe: tuberculul articular, spina sfenoidului, buza
anterioar a fisurii scuamo-timpanice, tuberculul zigomatic anterior i
rdcina a procesului zigomatic; inferior pe: marginea inferioar a
discului articular i colul mandibulei, la 5 mm sub versantul posterior al
capului mandibulei;
structura sa este realizat de fibre lungi, superficiale, temporomandibulare i fibre scurte, disco-mandibulare (anterioare i
posterioare) i disco-temporale (anterioare i posterioare);
membrana sinovial cptuete capsula articular; fiecare etaj al ATM
are o membran sinovial proprie.

Ligamentele extrinseci- pe faa medial a ATM, la distan de

capsul
Ligamentul

Inseria superioar

Inseria inferioar

Sfenomandibular (2)

Spina sfenoidal

Lingula i antilingula
mandibulare

Stilomandibular (1)

Procesul stiloid

Marginea posterioar a
ramului mandibulei,
deasupra unghiului

Timpanomandibular

Buza superioar a
scizurii pietro-timpanice

Creasta pterigoidian
(napoia antilingulei)

Pterigomandibular (3)

Crligul pterigoidian

Trigonul retromolar
Klaatsch

Denumirea

Inseria superioar

Inseria inferioar

Lig. lateral intern Morris

Spina sfenoidului

Tuberculul medial al
condilului mandibular

Lig. lateral extern

Tuberculul zigomatic
anterior

Tuberculul lateral al
condilului mandibular

Ligamentele intrinseci

Ligamentul temporomandibular
Reprezinta ingrosarea laterala a capsulei
Este format din doua fascicule scurte si inguste, unul in fata celuilalt, o
parte externa, oblica (outer oblique portion (OOP))= COARDA
ZIGOMATICO-MANDIBULARA A LUI FARABEUF si o parte interna,
orizontala (inner horizontal portion (IHP)) = BANDELETA
ZIGOMATICO-MANDIBULARA A LUI FARABEUF.
Se insera superior pe arcul zigomatic si tuberculul anterior
Se insera inferior pe fata laterala si marginea inferioara a colului
condilului
Este mai larg superior decat inferior

 Directia fibrelor: oblic, posterior si inferior

Este acoperit de glanda parotida si tegument
Rolul sau:
previne deplasarea posterioara a mandibulei i mpiedic procesul
condilar de a fi condus n sus de o lovitur i de fracturarea bazei
craniului.
intareste peretele anterolateral al capsulei; ajuta la prevenirea
deplasarii excesive laterale si posterioare a mandibulei

DISCUL A.T.M. MORFOLOGIE I FUNCII, CLASIFICAREA

ARTICULAIILOR N FUNCIE DE DISCUL ARTICULAR
lam oval de esut fibros, asemnat cu o apc cu cozoroc, divide
complet articulaia;
faa superioar este concav-convex, invers conformat dect
suprafeele articulare temporale;
faa inferioar este concav, deasupra versantului anterior al capului
mandibulei;
circumferina ader de capsula articular, iar antero-medial, de
tendonul muchiului pterigoidian lateral;
lateral i medial, de disc se prind benzi de esut fibros care coboar la
tuberculii lateral i medial ai capului mandibulei; astfel, discul este
solidarizat la capul mandibulei, micndu-se mpreun n protracie i
retracie;
marginea posterioar se divide ntr-un fascicul superior (bandeleta
elastic, de readucere), fibroelastic, ce se inser pe fisura scuamopietroas, i un fascicul inferior fibros dar neelastic, ce se inser la
partea posterioar a condilului;
ntre cele dou fascicule posterioare (zona bilaminar) se gsete un
plex venos;

 prezint urmtoarele structuri, dinspre anterior spre posterior: extensia

anterioar (subire)banda anterioar (groas)zona intermediar
(subire)banda posterioar (cea mai groas, corespunde zonei celei
mai adnci a fosei articulare)zona bilaminar;
este subire i avascular n centru (1-2 mm, chiar perforat) i mai gros
ctre circumferina sa (3-4 mm posterior, 2-3 mm anterior);
mparte articulaia ntr-un etaj superior, disco-temporal i un etaj
inferior, disco-mandibular.

Morfologie
Factorii functionali care shimba morfologia :
1-factori neuromusculari
2-forele de ocluziede aceea ATM este complet format la 25 ani.
-oasele reprezinta materialul de suport
-muschii reprezinta tesutul care genereaza miscarea
-dintii reprezinta sistemul inductor al miscarii (se numesc si determinantul
anterior)

Caracteristicile discului
1. se deplaseaza in acelasi timp cu condilul mandibular
2. reprezinta mediatorul dinamic si functional
3. este elastic, suplu, inextensibil
4. discul se deplaseaz anterior 6-11mm
5. este comparat cu o pernita hidraulica (suport presiune de 180kg./ cm )

Forma discului depinde de forma condilului

- n micare este plan-concav (coacz neagr)

-n repaus este biconcav

-tipuri de disc (n funcie de form - HAFEZ i JORDAN)

n nod de cravat (cel mai frecvent)

plan
n plnie
n Y
disc cu suprafaa neregulat

Structura discului
- bandeleta elastic (de readucere, retrodiscal):
- mpiedic discul s fac excursii succesive,
- previne prinderea discului ntre condilul mandibular i poriunea
nearticular a fosei mandib. n cursul micrilor rapide de nchidere a
gurii;
- structura ondulatorie a fibrelor de colagen ale discului contribuie la
reducerea forelor de ntindere i compresie, meniscul putnd aciona
i ca absorbant al ocului mpotriva compresiei verticale a condilului
mandib. n timpul masticaiei;
- ligamentele articulare acioneaz ca fibre ghidante care restricioneaz
anumite micri n timp ce permit alte micri;
- cu vrsta o anarhie a aranjamentului fibrelor conjunctive discale
dovada c meniscul este o formaiune adaptativ la forele existente n
articulaie.

Funciile discului
a) realizeaz potrivirea suprafeelor osoase
b) desparte capul mandibular de fosa mandibular a temporalului
mparte cavitatea ATM n 2 etaje:
superior: n acest etaj se face translaie

inferior : n acest etaj se face rotaia

c) contribuie activ la deplasarea anterioar a capului mandibular (m.Pterig.
Lat)
d)rol de tampon ntre suprafeele osoase ( micoreaz forele prea mari din
timpul masticaiei pentru c are o structur elastic)
e)rol n propulsie (secionarea discului duce la pierderea propulsiei
mandibulare)
f)rol plastic

CLASIFICAREA ATM N FUNCIE DE POZIIA DISCULUI

Tipuri de articulatii

Pozitia discului

Lungime
disc

Deplasar
e
disc

A. normale

marginile discului sunt de-o

Pozitia n
plecciune

parte i de alta a centrului de

A.cu deplasare

centrul de greutate al
condilului

uoar anterioar
a
discului

11,3 mm

nu exist

10,2 mm

1,10 mm

greutate a condilului

este mai aproape de

marginea
post. a discului

A.cu deplasri
moderate
anterioare
ale discului

centrul de greutate al
condilului

9.3 mm

2,3 mm

7,6 mm

3,6 mm

5,3 mm

5mm

este n raport cu zona

bilaminat
a discului

Dislocri totale cu
reducere ale
discului

Dislocri discale

zona bilaminar a discului

este
ntre suprafeele osoase ale
art.

totale fr
reducere

CELE 5 TIPURI ARTICULARE N FUNCIE DE POZIIA DISCULUI

ARTICULAR (NEBBE).

Observatii
1.Scurtrii progresive a discului articular i se asociaz un grad crescut de
deplasare discal (invers proporionalitate).
2. Cnd discul este dislocat, esutul retrodiscal interpus ntre suprafeele
osoase sufer o remodelare i o ischemie vascularalterare n distribuia
apei i aproteoglicanilor, consecin a alterrii tisulare.
3. Distana cea mai apropiat dintre CM i panta articular se poate numi
CGC, n funcie de care se pot stabili L i D discale.
4.Spaiul cel mai ngust dintre CM i panta articular reprezint aria de
maxim solicitare fct. n ATM normale, CGC i centrul discului articular ar
trebui s fie ntr-o strns intimitate.

Observatii

 n timpul micrilor de coborre-ridicare ale mandibulei complexul disccondil se deplaseaz mpreun datorit a dou trsturi
fundamentale: morfologia discului i presiunea intraarticular.
Morfologia discului impune micarea meniscal concomitent cu
condilul mandibular.
Dac exist o alterare a presiunii articulare sau o modificare n
morfologia discului, micarea condil-disc poate fi alterat.

RAPORTURILE A.T.M.
1) Raporturile superficiale laterale
1.pielea
2.tesutul subcutanat
(slab reprezentat-de aceea excursia condilului mdb. pe panta articular se
poate simti usor prin palpare sau se poate observa cu ochiul liber)
APLICATIE PRACTICA-inciziile de la acest nivel se fac numai la piele- aici sunt
rr. ale n. facial)
2)Raporturile profunde laterale
1.Trunchiul temporofacial al n. Facial (VII)
2. ganglioni limfatici parotidieni superficiali (preauriculari)
3.n.auriculotemporal (AT)
4.anastomoza dintre n. VII si n.AT
5.artera si vena temporala superficiala
6.polul superior al glandei parotide (acopera uneori lig. colat. extern)

3)Raporturile posterioare
1-partea profunda a glandei parotide
2-nervul coarda timpanului

3-bifurcatia A.K.Ext. cu a. temporala superficial si a. maxilar

4-peretele anterior al conductului auditiv extern
- aa se explica posibilitatea de nfundare a condilului mandibular n
conduct, n loviturile pe menton
5-tesut adipos si o prelungire parotidiana
APLICATIE PRACTICA- post.de ATM se face ligatura chirurgicala a A Car. Ext.,
(reper lig. stilomandibular)
4)Raporturile mediale
1- elementele din butoniera retrocondiliana Juvara :
a., v. maxilara si n. Auriculotemp
2-din a.maxilara la acest nivel:
a. timpanica ant., a. meningee medie si a. alv. Inf.
3- nervul auriculotemporal
acest nerv prezint risc de iritatie mecanica in timpul deplasarilor
anteromediale ale complexului disc-condil. Durerea va iradia, in
special temporal
4- nervul alveolar inferior si n. lingual
O deplasare mediala a discului articular poate atinge acesti nerv si
astfel se explica de ce apar dureri, in special la dinti si limba in
timp ce se fac miscari in articulatie .
Fracturile subcondiliene inalte pot leza elementele aflate medial de
ATM (arterele si nervii)

5)Raporturile anterioare
1-m. maseter-prin fibrele posterioare
2-m. pterigoidian lateral-se prinde pe disc, capsula si colul mandibulei
3-tendonul m. temporal

4-mvn maseterin (nervul poate fi comprimat intr-o translatie

condiliana succesiva )
5-mvn temporal profund posterior (nervul poate fi iritat cand exista
hipermobilitate
condiliana)

6)Raporturile superioare
-meningele si lobul temporal al creierului Cand se produce o dislocare
meniscala fara reducere, se poate fractura fosa mandibulara care este
subtire -care este peretele despartitor intre articulatie si meninge

VASCULARIZATIA ATM
Arterial: ramuri ale arterei carotide externe(AKE)
Rr. din A.temporala superficiala (AKE)
Rr. din A. auriculara profunda (A.MAX)
Rr. din A. timpanica anterioara (A.MAX)
Rr. din A. faringiana ascendenta (AKE)
Rr. din A. maxilara (AKE)
Venele insotesc arterele mentionate si conduc sangele in
sistemul jugular fie prin plexul venos fie prin vena temporala
superficiala.

INERVATIA A.T.M.
SENZITIV
N. AURICULOTEMPORAL
N. MASETERIN
RECEPTORI

 Corpusculii Ruffini actioneaza ca mecanoreceptori statici care

pozitioneaza mandibula
Corpusculii Pacini actioneaza ca mecanoreceptori dinamici care
accelereaza miscarile in timpul reflexelor
Organele tendinoase Golgi - actioneaza ca mecanoreceptori statici
pentru protectia ligamentelor din jurul ATM
Terminatiile nervoase libere receptori de durere

PALPAREA A.T.M.
Se face bimanual, bidigital:
-indexul este in conductul auditiv extern
-policele este anterior de tragus
-se pune pacientul sa faca miscari de inchidere si deschidere a gurii
-se urmareste-excursia condilului articular pe panta tuberculiana
-eventuale zgomote articulare
-daca sunt excursii exagerate sau reduse ale condilului
mandibular
-se face comparatie stanga-dreapta

A.T.M:
Cea mai evoluat articulaie a organismului omenesc i totodat cea
mai frecvent solicitat.

Prof. Eugen COSTA