Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

PRECIZIA GEOMETRICA A PRODUSELOR FINITE

TOLERANTE SI AJUSTAJE
3.1. Probleme generale ale preciziei geometrice
Respectarea parametrilor geometrici (liniari si unghiulari) ai pieselor si produselor
este o conditie esentiala a calitatii acestora. Realizarea dimensiunilor ce definesc
geometria piesei la valoarea lor nominala (teoretica) nu este posibila deoarece intervin
erorile de executie si de masurare.
Procedeele tehnologice de executie nu permit realizarea unei dimensiuni dect cu
o precizie aproximativa fata de dimensiunea nominala, prescrisa. De asemenea, metodele
de masurare nu permit masurarea exacta din cauza erorilor de functionare specifice ale
instrumentului de masurat, a erorilor comise la manipularea sau la citirea indicatiilor
acestuia, precum si din cauza reliefului suprafetelor prelucrate, sau a altor cauze.
Pe de alta parte, practica productiva a aratat ca realizarea unei dimensiuni a unei
piese riguros la valoarea nominala, nici nu este necesara deoarece o piesa poate functiona
corespunzator, daca dimensiunea sa nominala variaza ntre anumite limite, corelate cu
limitele cotelor pieselor cu care aceasta are legatura functionala.
Din acest punct de vedere putem distinge:
a) precizia macrogeometriei piesei care se refera la:
- precizia dimensionala;
- precizia formei geometrice;
- precizia pozitiei diferitelor elemente geometrice;
- ondulatii.
b) precizia microgeometriei piesei care se refera la:
- rugozitatea suprafetei.

3.2. Precizia dimensionala

Prin precizia dimensionala ntelegem realizarea dimensiunilor ntre anumite limite
impuse de conditia ca marimea caracterizata de aceasta dimensiune sa corespunda
scopului functional.
3.2.1. Dimensiuni, abateri, tolerante (Fig. 3.1.)
Pentru a ntelege mai bine esenta si modul de alegere al acestor limite este necesar
sa definim anumite notiuni.
Dimensiunea - este una din caracteristicile liniare sau unghiulare care determina
marimea unui element al piesei: diametru, lungime, unghi, etc.
Dimensiunea nominala N - este valoarea luata ca baza pentru a caracteriza o
anumita dimensiune, independent de abaterile permise de conditiile tehnice (inerente
1

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

imperfectiunii de executie si control). n raport cu dimensiunea nominala se definesc

dimensiunile liniare.
Dimensiunea efectiva E - este dimensiunea a carei valoare se realizeaza prin
executie (valoarea ei se obtine prin masurare).
Dimensiunile limita - sunt cele doua dimensiuni prescrise ntre care poate varia
dimensiunea efectiva si anume: dimensiunea maxima (Dmax, dmax, Lmax) - este cea mai mare
dintre cele doua dimensiuni limita; si dimensiunea minima (Dmin, dmin, Lmin) - este cea mai
mica dintre cele doua dimensiuni limita . n acest caz de ex. pentru o cota D:
Dmin = ED = Dmax.
Abaterea - este diferenta algebrica dintre o dimensiune (efectiva, maxima , etc.) si
dimensiunea nominala corespunzatoare.
Abaterea efectiva A - este diferenta algebrica dintre dimensiunea efectiva si
dimensiunea nominala corespunzatoare:
A=E-N
(3.1)
Abaterile limita sunt cele doua abateri (superioara si inferioara) obtinute ca
diferente algebrice ntre dimensiunile limita si dimensiunea nominala corespunzatoare.
Abaterea superioara (As, as) - este diferenta algebrica dintre dimensiunea maxima
si dimensiunea nominala corespunzatoare, de exemplu:
As = Dmax N ;
(3.2)
as = d max N ;
Abaterea inferioara ( Ai , ai ) reprezinta diferenta algebrics dintre dimensiunea
minima si dimensiunea nominala corespunzatoare, de exemplu:
Ai = Dmin N ;
(3.3)
ai = d min N ;

Fig. 3.1. Parametrii alezajului,

respectiv ai arborelui

De observat ca, majusculele D, A, etc., se utilizeaza n cazul dimensiunilor

suprafetelor cuprinzatoare (de genul alezajelor); minusculele d, a, etc., se ntrebuinteaza
pentru dimensiunile suprafetelor cuprinse (de genul arbore). Conform prevederilor ISO
termenul utilizat conventional pentru determinarea oricarei dimensiuni exterioare unei
piese, chiar daca nu este cilindrica, este arbore; pentru determinarea oricarei dimensiuni
interioare a unei piese, chiar daca nu este cilindru alezaj.

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Linia zero, n reprezentari grafice este linia de referinta fata de care se masoara
abaterile; pozitia ei este determinata de dimensiunea nominala. Prin conventie, n cazul n
care linia zero este trasata orizontal, abaterile pozitive se situeaza deasupra ei, iar cele
negative dedesubtul ei.
Toleranta T - este diferenta dintre dimensiunea maxima si dimensiunea minima,
sau altfel spus, este valoarea dinainte stabilita a limitelor ntre care se admite oscilatia
unei marimi.
De exemplu:
TD = Dmax Dmin ; Td = d max d min
(3.4)
Valoarea tolerantei se poate deduce, de asemenea, considernd diferentele
algebrice:
TD = As Ai ; Td = as ai
(3.5)
De observat ca ntotdeauna toleranta este marime reala si nenegativa: T=0.
Exemplu:
Pentru cota 9,80 se obtine: N=9,8 mm; dmax=N+as=9,8+0=9,8 mm; dmin=N+ai=9,8-0,1=9,7
mm; as=0; ai=-0,1mm; T=dmax-dmin=0,1 mm sau T=as-ai=0-(-0,1)=0,1 mm.
3.2.2. Baze. Prin baza se ntelege un element fundamental (punct, linie sau
suprafata) n raport cu care se determina restul elementelor (punct, linie sau suprafata) ale
unei piese sau ansamblu de piese. Se deosebesc:
- baze functionale (bazele n raport cu care se determina univoc produsul finit sau
ansamblul n scopul ndeplinirii rolului functional al acestora);
- baze tehnologice (bazele n raport cu care se determina pozitia unei piese n
timpul executiei acesteia, n raport cu dispozitivul de pozitionare a piesei pe masina
unealta si n raport cu scula);
- baze de masurare sau de control (elemente ale piesei de la care se masoara
dimensiunea care se realizeaza n timpul prelucrarii).
Bazele tehnologice ale unei piese sunt: baza de asezare, baza de ghidare si baza de
reazem.
Baza de asezare este suprafata cu care piesa se sprijina pe suprafata mesei
masinii-unealta sau a dispozitivului. Pentru ca piesa sa aiba o stabilitate ct mai buna,
trebuie n primul rnd ca aceasta suprafata, care serveste drept baza de asezare, sa fie ct
mai mar, iar n al doilea rnd, trebuie ca piesa cu suprafata respectiva sa se sprijine pe trei
puncte. Cu ct aceste puncte sunt mai ndepartate unele de altele, cu att stabilitatea
piesei este mai mare. Cele trei puncte lipsesc piesa de trei din cele sase grade de libertate.
Baza de ghidare este suprafata care defineste pozitia piesei prin doua puncte de
sprijin, dispuse ntr-un plan n general vertical, perpendicular pe baza de asezare si o
ghideaza n lungul unei axe de coordonate. Pentru ca ghidarea sa se faca ct mai precis,
aceasta baza trebuie sa fie ct mai ngusta si ct mai lunga. Cu ct cele doua puncte de
sprijin sunt mai ndepartate cu att precizia de ghidare a piesei este mai mare. Aceste doua
puncte de sprijin lipsesc piesa de nca doua grade de libertate.

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Baza de reazem este suprafata care defineste pozitia piesei printr-un singur
punct de sprijin, lipsind piesa de ultimul grad de libertate. Acest punct de sprijin mpiedica
piesa sa se deplaseze n directia bazei de ghidare, sau sa se roteasca n jurul unei axe
oarecare.
Pentru a ntelege mai bine explicatiile date la bazele tehnologice subliniem ca
orice piesa, considerata ca un solid rigid, liber, are sase grade de libertate: deplasarea n
lungul a trei axe reciproc perpendiculare, alese arbitrar si rotatia n jurul acestor axe. Ca
urmare pentru determinarea pozitiei unei piese sunt necesare sase coordonate
independente fata de trei planuri reciproc perpendiculare. Aceste sase coordonate vor
deveni sase marimi independente care determina abaterile dimensionale (dupa cele trei
directii) si abaterile de pozitie ale piesei.
Cele trei plane ale reperului se vor considera astfel nct sa coincida cu bazele
functionale (suprafete ale piesei sau ansamblului, impuse de functionare), respectiv
bazele tehnologice, dupa care se va considera proiectarea produsului finit sau executia
acestuia.
3.2.3. Jocuri si strngeri
La asamblarea a doua piese n cazul n care una are o suprafata cuprinzatoare
(numita alezaj) si cealalta o suprafata cuprinsa (numita arbore), intervin urmatoarele
elemente:
- jocul J este diferenta dintre dimensiunile dinainte de asamblare ale alezajului
si arborelui, n cazul cnd aceasta diferenta este pozitiva (fig. 3.2.a):
J = ED Ed , ED > Ed ;
(3.6)
- jocul maxim Jmax este diferenta dintre dimensiunea maxima a
alezajului si dimensiunea minima a arborelui (fig. 3.2.b):
J max = Dmax d min
(3.7)
- jocul minim Jmin este diferenta dintre dimensiunea minima a
alezajului si dimensiunea maxima a arborelui (fig. 3.2.b);
J min = Dmin d max
(3.8)
- strngerea S este valoarea absoluta a diferentei dintre dimensiunile
dinainte de asamblare ale alezajului si arborelui n cazul n care aceasta
diferenta este negativa (fig. 3.2.c);

S = ED Ed ,
ED < Ed
(3.9)
- strngerea maxima Smax este valoarea absoluta a diferentei
(negative) dintre dimensiunea minima a alezajului si dimensiunea maxima a
arborelui, nainte de asamblare (fig. 3.2.d);
Smax = Dmin d max
(3.10)
- strngerea minima Smin care este valoarea absoluta a diferentei
(negative) dintre dimensiune maxima a alezajului si dimensiunea minima a
arborelui, nainte de asamblare (fig. 3.2.d):
4

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Smax = Dmin d max

(3.11)

Fig. 3.2. Parametrii unei asamblari a, b cu joc; c, d cu strngere

3.2.4. Ajustaje, sisteme de ajustaje

n cazul fabricatiei de serie sau masa, dimensiunile efective a doua grupe de piese
(de ex. alezaje si arbori) vor fi diferite, astfel ncat., pentru aceeasi dimensiune nominala,
la asamblare vor rezulta jocuri sau strngeri de diferite valori.
Ajustajul, caracterizeaza relatia care exista ntre doua grupe de piese de aceeasi
dimensiune nominala, care urmeaza sa se asambleze, privitor la valoarea jocului sau a
strngerii, cnd piesele sunt asamblate.
Din punct de vedere al suprafetelor ajustajului se deosebesc:
ajustaje cilindrice (cu sectiune circulara), la care fiecare din
suprafetele care se ating sunt suprafete cilindrice;
- ajustaje plane, la care fiecare dintre suprafete sunt plane;
- ajustaje conice, la care fiecare dintre suprafete sunt conice. Din punct de vedere al
cmpului de toleranta se deosebesc:
- ajustajul cu joc ajustajul la care dimensiunea oricarui alezaj este
mai mare dect dimensiunea oricarui arbore; cmpul de toleranta al
alezajului se afla n ntregime deasupra cmpului de toleranta al arborelui,
(fig. 3.3.a cu b; fig. 3.4 a cu b);
- ajustajul cu strngere ajustajul la care, nainte de asamblare, dimensiunea
oricarui alejaz este mai mica dect dimensiunea oricarui arbore; cmpul de toleranta al
alezajului se afla n ntregime sub cmpurile de toleranta ale arborelui (fig. 3.3, a cu f; fig.
3.4. a cu f);

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Fig. 3.3. Sistemul alezaj unitar :

a cu b ajustaj cu joc; a cu c, d
sau e ajustaj intermediar (de
trecere); a cu f ajustaj cu
strngere

Fig. 3.4. Sistemul arbore unitar:

a cu b ajustaj cu joc; a cu c, d,
sau e ajustaj intermadiar (de
trecere); a cu f (ajustaj de
strngere).

- ajustajul cu strngere ajustajul la care, nainte de asamblare, dimensiunea

oricarui alezaj este mai mica dect dimensiunea oricarui arbore; cmpul de toleranta al
alezajului se afla n ntregime sub cmpurile de toleranta ale arborelui (fig. 3.3, a cu f; fig.
3.4. a cu f);
- ajustajul intermediar (de trecere) ajustajul la care pot rezulta att asamblari cu
joc, ct si asamblari cu strngere; cmpul de toleranta al alezajului se suprapune partial
sau complet pe cmpurile de toleranta ale arborilor (fig. 3.3. a cu c, d sau e; fig. 3.4., a cu
d sau e);
Toleranta ajustajului (Ta) este diferenta dintre jocurile respectiv strngerile
maxime si minime; ea este egala cu suma tolerantelor alezajului si arborelui:
TJ = J max J min = TD + Td ,
(joc)
(3.12)
TS = Smax S min = TD + Td
(strangere)
Sistemul de ajustaje este format dintr-o serie de ajustaje cu diferite jocuri si
strngeri ntocmite n mod rational. Se deosebesc:
- sistemul alezaj unitar, la care diferitele feluri de asamblari se obtin asociind
arbori cu un alezaj unic (alezaj unitar) (fig. 3.3); acest sistem are o serie de avantaje
economice, asa ca se va folosi ntotdeauna cnd este posibil; n sistemul ISO, alezajul
unitar este alezajul cu abaterea inferioara nula;
- sistemul arbore unitar, la care diferitele tipuri de asamblari se obtin asociind
diverse alezaje cu un arbore unic (arbore unitar) (fig. 3.4); n sistemul ISO arborele unitar
este arborele cu abaterea superioara nula.
3.2.5. Sisteme de tolerante si ajustaje nationale si internationale
n scopul asigurarii interschimbabilitatii diferitelor piese, subansamble si
ansambluri la nivelul unei tari, a fost necesar sa se elaboreze si sa se oficializeze un

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

sistem de tolerante si ajustaje national, adica o grupare de cmpuri de toleranta cu pozitii

bine stabilite, ntocmite pe baza unor consideratii teoretice si practice si clasificate n mod
rational.
Au existat si exista mai multe sisteme de tolerante si ajustaje nationale,
standardizate, ca de exemplu: DIN n Germania, VSM n Elvetia, STAS n Romnia, etc.
Aceste sisteme nationale desi se bazeaza pe aceleasi principii, prezinta totusi deosebiri
care mpiedica interschimbabilitatea pieselor pe plan international, ceea ce produce
dificultati n schimbul produselor industriale ntre tari.
Din decembrie 1962 s-a elaborat sistemul ISO. Sub aceasta forma, sistemul de
tolerante si ajustaje ISO a fost adoptat si standardizat din anul 1969 si n Romnia,
nlocuind Sistemul de tolerante si ajustaje STAS.
3.2.5.1. Sistemul de tolerante si ajustaje ISO
Sistemul de tolerante si ajustaje ISO cuprinde:
- un sistem de tolerante avnd 18 tolerante fundamentale;
- un sistem de ajustaje pentru dimensiuni peste 1pna la 3150 mm;
- un sistem de dimensiuni limita pentru calibrele destinate verificarii pieselor.
Sistemul de tolerante si ajustaje ISO se refera la dimensiunile pieselor care
formeaza ajustaje cilindrice sau plane. Dimensiunile pot fi de exemplu: diametre,
lungimi, latimi, naltimi.
Sistemul ISO este n primul rnd un sistem de tolerante n care cmpurile de
toleranta sunt stabilite univoc dupa marime, dupa pozitia acestora fata de linia de zero.
n sistemul de ajustaje ISO, aceste cmpuri de toleranta se folosesc pentru
formarea de ajustaje. n acest sistem exista posibilitatea de libera alegere n mperecherea
cmpurilor de toleranta ale arborilor si alezajelor, ceea ce prezinta un mare avantaj.
n sistemul de tolerante si ajustaje ISO, pentru marimea tolerantelor s-a adoptat
notiunea de treapta de precizie sau precizie (denumita nainte n standardele noastre
calitate). Treptele de precizie ISO se refera numai la piesa propriu zisa (alezaj sau arbore)
nu si la ajustaj, ele indicnd precizia cu care piesa trebuie prelucrata.
S-au considerat ca baza 18 trepte de precizie, simbolizate prin cifrele: 01; 0; 1; 2;
; 15; 16. Treapta 01 este cea mai precisa iar treapta 16 este cea mai putin precisa. Cele
18 trepte de precizie de baza se pot extinde dupa anumite reguli stabilite.
Pentru simplificare, dimensiunile pna la 500 mm s-au grupat n 13 intervale de
dimensiuni nominale (tabelul 3.1).
Sirurile de tolerante corespunzatoare fiecarui interval de dimensiuni se numesc
tolerante fundamentale si pentru fiecare interval s-au prevazut 18 trepte de precizie, adica
18 siruri de tolerante fundamentale, corespunzatoare diferitelor trepte de precizie, se
noteaza simbolic cu IT01; IT0; IT1; IT15; IT16. Valoarea tolerantelor fundamentale,
ncepnd cu precizia 5, se calculeaza cu formula:
T = a iISO (m)
(3.13)
n care: iISO - este unitatea de toleranta ISO ( m);
7

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

a - este numarul de unitati de toleranta (cifra preciziei - vezi rndul 2 din

tabelul 3.1).
Unitatea de toleranta pentru dimensiuni cuprinse ntre 1 si 500 mm, ncepnd cu
precizia 5, se calculeaza cu expresia:
iISO = 0, 45 3 Dmed + 0, 001Dmed (m)
(3.14)
n care Dmed - este media geometrica a intervalului de dimensiuni n care se gaseste
dimensiunea considerata D, n mm.
Pentru preciziile 01, 0 si 1, valoarea tolerantelor fundamentale este calculata cu
relatia aproximativa:
T = k (0,1 + 0,0025 D),
(3.15)
n care k - are valoarea 3 pentru IT 01, 5 pentru IT 0 si 8 pentru IT 1.
Tolerantele fundamentale pentru preciziile 2, 3 si 4 sunt se iau n progresie
geometrica ntre IT 1 si IT 5.
Pentru dimensiuni peste 500, pna la 3150 de mm, si precizii de la 7 pna la 16,
unitatea de toleranta are valoarea:
I ISO = 0, 004 Dmed = 2,1 (m)
(3.16)
n care Dmed este media geometrica a intervalului de dimensiuni n care se cuprinde
dimensiunea considerata D, n milimetri.
La folosirea sistemului de tolerante ISO se utilizeaza diferite simboluri n modul
urmator:
a) pozitia cmpului de toleranta fata de linia zero, care este functie
de intervalul de dimensiuni nominale, se simbolizeaza printr-una sau doua
litere si anume cu majuscule pentru alezaje si minuscule pentru arbori:
- pentru alezaje (dimensiuni interioare): A, B, C, CD, D, E, EF, F, FG, G, H, J, Js,
K, M, N, P, R, S, T, U, V, X, Y, Z, ZA, ZB, ZC;
- pentru arbori (dimensiuni interioare): a, b, c, cd, d, e, ef, f, fg, g, h, j, js, k, m, n,
p, r, s, t, u, v, x, y, z, za, zb, zc;
Observatie: literele majuscule I, L, O, Q, W si minusculele i, l, c, q, w nu se
folosesc, pentru a evita confuziile.
b) cmpul de toleranta care este functie de intervalul de dimensiuni nominale,
se stabileste univoc prin pozitia si marimea sa fata de linia zero; el se noteaza prin
simboluri formate din litera corespunzatoare pozitiei sale fata de linia zero si numarul care
reprezinta treapta de precizie, de exemplu H7, m6.
c) - dimensiunea tolerata este definita prin valoarea sa nominala, urmata de
simbolul cmpului de toleranta definit la pct. b), de exemplu45 g7.
d) ajustajul este indicat prin dimensiunea nominala comuna celor doua piese ale
ajustajului, urmata de simbolurile cmpului de toleranta corespunzatoare fiecarei piese,
ncepnd cu simbolul alezajului (dimensiunii interioare), scrise sub forma de fractie, de
exemplu: 25 H6/m6.

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Asezarea cmpurilor de toleranta fata de linia zero se determina prin marirea

tolerantei fundamentale (tabelul 3.1) si prin una din abateri (abaterea limita cea mai
apropiata de zero) numita abatere fundamentala (luata din tabelele 3.2 si 3.3). Cealalta
abatere se calculeaza cu ajutorul formulelor:
(3.17)
as = ai + Td sau ai = as Td
As = Ai + TD sau Ai = As Td
Exemplu: Fie ajustajul F 35 H7/k6. Din tabelul 3.1 se iau tolerantele
fundamentale: pentru alezaj precizia 7, interval de dimensiuni 30 pna la 50, se gaseste
TD=0,025 mm; pentru arbore precizia 6 acelasi interval de dimensiuni se gaseste
TD=0,016 mm. Din tabelele 3.2 si 3.3 se iau abaterile fundamentale: la H se gaseste,
pentru dimensiuni cuprinse ntre 30 si 50 mm, Ai=0 mm; iar pentru k6, se gaseste pentru
acelasi interval de dimensiuni, ai=+0,002 mm. Rezulta:
- alezajul F 35H7: dimensiunea nominala N=35 mm;
- abaterea inferioara Ai=0 mm, toleranta alezajului TD=0,025 mm, dimensiunea tolerata
D=350+0,025;
- arborele F 35k6: dimensiunea nominala N=35 mm; abaterea inferioara ai=+0,002 mm,
toleranta arborelui Td=0,016 mm, abaterea superioara
as = ai + TD = 0, 002 + 0, 016 = 0, 018 mm, dimensiunea tolrata : d = 35++0,002
0,018 .
3.2.6. Indicatii de folosire a ajustajelor
3.2.6.1. Domenii de aplicare a familiilor de simboluri
n cele ce urmeaza sunt aratate cu titlu informativ, principalele domenii de
aplicare ale celor 18 trepte de precizie ale sistemului ISO.
Preciziile 01; 0; 1; 2; 3 si 4 fiind de foarte mare finete, se utilizeaza n mecanica
fina, la executia aparatelor de masurat, a calibrelor. n prezent, n atelierele dotate
obisnuit nu pot fi atinse sau se pot obtine numai unele dintre aceste precizii cu mari
dificultati.
Preciziile 511 sunt cele care se folosesc n mod curent la piese care formeaza
ajustaje n constructiile de masini. Treptele de precizie 57 se mai folosesc uneori la
constructia de calibre mai putin precise, la prelucrarea la rece a metalelor ca tragerea,
ambutisarea, laminarea la rece, etc.
Preciziile 1216 (si eventual urmatoarele) se aplica pentru tolerantele procedeelor
de lucru mai putin precise cum sunt laminarea, presarea, forjarea, turnarea, la prelucrarea
maselor plastice, la formarea de ajustaje cu piese executate cu tolerante si cu jocuri mari
si foarte mari, etc.

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

10

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

3.3. Tolerante de forma si de pozitie

3.3.1. Precizia formei geometrice
n legatura cu aceasta, definim:
Suprafata reala a piesei suprafata care limiteaza piesa si o separa de mediul
nconjurator.
Suprafata efectiva suprafata obtinuta prin masurare (apropiata de suprafata
reala).
Suprafata adiacenta suprafata de aceeasi forma cu suprafata prescrisa pentru
piesa, tangenta la suprafata efectiva dinspre partea exterioara materialului piesei si
asezata astfel nct distanta maxima dintre suprafata reala (efectiva) si suprafata adiacenta
sa aiba valoarea minima.
Abaterea de forma a suprafetei - abaterea formei suprafetei efective fata de forma
suprafetei adiacente.
Cazul general este abaterea de la forma data a suprafetei.
Cazurile particulare sunt: neplanitatea (abaterea de la planitate) cu formele simple
concavitate si convexitate; necilindricitatea (abaterea de la cilindricitate) cu formele
simple: forma conica, forma butoi, forma sa, curbarea.
Similar se petrec lucrurile n cazul formei profilului obtinut prin sectionarea
suprafetei reale, respectiv efective, cu un plan de orientare dat. Deosebim:
- profil real- intersectia dintre suprafata reala si un plan cu orientare data;
- profil efectiv profilul obtinut prin masurare, apropiat de profilul real;
- profil adiacent profilul de aceeasi forma cu profilul dat, tangent la
profilul real (efectiv) dinspre partea exterioara materialului piesei si
asezat astfel nct distanta maxima dintre profilul efectiv si cel adiacent
sa aiba valoarea minima.
Abaterea de forma a profilului abaterea formei profilului efectiv fata de forma
profilului adiacent.
Cazul general este abaterea de la forma data a profilului. Cazurile particulare sunt:
nerectilinitatea (abaterea de la rectilinitate) cu formele simple concavitate si convexitate;
necircularitatea (abaterea de la circularitate) cu formele simple ovalitatea si
poligonalitatea.
n figura 3.5 si 3.6 sunt exemplificate abateri de la circularitate si cilindricitate.
n STAS 7391-66 sunt date tolerantele la rectiliniaritate, la planitate si la forma
data a profilului si a suprafetei; n STAS 7392-66 sunt date tolerantele la circularitate si
cilindricitate.
n privinta preciziei formei geometrice sunt standardizate 12 clase de precizie
notate cu simbolurile I...XI, n ordinea descrescatoare a preciziei.

11

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Fig. 3.5. Abateri de la circularitate:

a. necircularitate;
b. ovalitate;
c. poligonalitate

Fig. 3.6. Abateri de la cilindricitate:

a. forma conica;
b. forma butoi;
c. forma sa;
d. forma curbata.

STAS 7385/66 stabileste urmatoarele simboluri pentru tolerantee de forma(tabelul 3.4):

Tabelul 3.4.

n fig. 3.7 sunt indicate exemple de nscriere a tolerantelor de forma.

12

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Fig. 3.7. Exemple de inscriere a tolerantelor de forma

3.3.2. Precizia pozitiei diferitelor elemente geometrice

Pozitia nominala este pozitia elementelor geometrice determinata prin cote
nominale lineare si unghiulare fata de banda de referinta sau fata de alte elemente
geometrice.
Abaterea limita de pozitie este valoarea maxima admisa (pozitiva sau negativa)
a abaterii de pozitie.
Toleranta de pozitie este zona determinata de abaterile limita de pozitie (egala
cu abaterea limita de pozitie daca abaterea inferioara de pozitie este zero si egala cu
dublul abaterii limita de pozitie daca abaterea inferioara este egala si de sens contrar cu
abaterea superioara).
Toleranta de pozitie independenta este valabila cnd marimea tolerantei se
determina numai prin abaterile limita de pozitie prescrise.
Se deosebesc: abaterea de la pozitia nominala; abaterea de la coaxialitate (sau n
cazul n care lungimea de referinta este egala cu zero, abaterea de la concentricitate) - cu
cazurile simple excentricitatea, necoaxialitate unghiulara, necoaxialitate ncrucisata;
abaterea de la simetrie; abaterea de la intersectare; abaterea de la paralelism; abaterea de
la perpendicularitate; abaterea de la nclinare; bataia radiala si bataia frontala.
Standardul stabileste urmatoarele simboluri pentru tolerantele de pozitie: (tabelul 3.5).
`n figura 3.8. sunt indicate exemple de nscriere a tolerantelor de precizie.

13

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

Tabelul 3.5.

3.3.3. nscrierea tolerantelor de forma si pozitie

Tolerantele de forma sau pozitie se nscriu pe desenul produsului finit ntr-un cadru

Fig. 3.8. Exemple de nscriere a tolerantelor de pozitie

14

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

dreptunghiular, mpartit n doua sau trei casute, n care se trec:

- simbolul grafic al tolerantei (conform fig. 3.7 si 3. 8);
- valoarea tolerantei n mm;
- litera de identificare a bazei de referinta (cnd este necesar).
3.3.5. Ondulatiile. Ondulatiile constau n abateri de la forma geometrica a pieselor avnd
aspectul unor valuri care se succed periodic att n directia principala de aschiere ct si n
directia de avans (fig. 3.9.). Ceea ce caracterizeaza ondulatiile este valoarea mare a
raportului ntre lungimea de unda L si naltimea acesteia H (de ordinul zecilor sau
sutelor). Nu exista nca un standard privitor la ondulatii.
Notiuni necesare pentru determinarea ei
Rugozitatea prezinta microneregularitatile ramase pe suprafata piesei dupa
prelucrarea cu scule aschietoare.
Ea are o mare nsemnatate pentru aprecierea starii suprafetelor, influentnd asupra
unor calitati foarte importante ale pieselor cum ar fi: rezistenta la uzura, la oboseala, la
coroziune, calitatea ajustajelor realizate, etc.
Prin rugozitatea unei suprafete se ntelege ansamblul neregularitatilor care
formeaza relieful suprafetei reale si sunt definite si sunt definite conventional n liniile
sectiunii care nu are nici abateri de forma si nici ondulatii. Rugozitatea caracterizeaza
netezimea suprafetei pe portiuni mici.

Fig. 3.9. Ondulatiile suprafetei

Marimea microneregularitatilor depinde de un complex de factori: procedeul de

prelucrare folosit, aschia desprinsa, viteza de aschiere, frecarea dintre fata de asezare a
sculei si suprafata prelucrata, forma sculei, lichidul de aschiere, vibratiile, etc.
n legatura cu rugozitatea suprafetei este important sa definim:
- suprafata reala este suprafata care limiteaza piesa finisata si o separa de
mediul nconjurator;
- suprafata geometrica (ideala) este suprafata reprezentata n desenul
produsului finit sau definita prin procedeul de fabricatie, considerata fara abateri de
forma si fara rugozitate;
- suprafata efectiva (masurata) este imaginea apropiata a suprafetei reale,
obtinuta prin masurare;
- profilul real este profilul obtinut prin sectionarea suprafetei reale, cu un plan
15

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

conventional definit n raport cu suprafata geometrica;

- profilul geometric (ideal) este profilul obtinut prin sectionarea suprafetei
geometrice cu un plan conventional definit n raport cu aceasta suprafata;
- profilul efectiv (masurat) - este profilul obtinut prin sectionarea suprafetei
efective cu un plan conventional definit n raport cu suprafata geometrica;
- Linia de referinta este linia conventionala care serveste pentru evaluarea
profilului efectiv (fig. 3.10);
- Lungimea de baza este lungimea sectiunii suprafetei alese pentru definirea
rugozitatii, astfel nct sa se excluda influenta altor tipuri de neregularitati
(macrogeometrice).
3.4.2. Determinarea rugozitatii suprafetelor
Standardul STAS 5730/66 stabileste clasificarea rugozitatii suprafetelor pieselor
folosind linia medie m a profilului efectiv al microneregularitatilor ca linie de referinta.
n acest sistem de referinta, definim:
- linia medie a profilului, m este linia avnd forma profilului
geometric (ideal) care mparte profilul efectiv astfel ca n limitele lungimii
de baza l, suma patratelor coordonatelor y1, y2, yn sa fie minima (fig.3.10).

Fig. 3.10. Profilul efectiv al microneregularitatilor

- linia exterioara, e este linia echidistanta cu linia medie, care trece prin punctul
cel mai nalt al profilului, n limitele lungimii de baza (nu se considera naltimile care
constituie o exceptie evidenta);
- linia interioara, i este linia echidistanta cu linia medie care trece prin punctul
cel mai de jos al profilului, n limitele lungimii de baza (neconsidernd exceptiile
evidente).
Determinarea cantitativa a rugozitatii se face prin unul din umatorii parametri:
- abaterea medie aritmetica a profilului, Ra
l

Ra =

sau aproximativ :

16

1
y dx
l
0

(3.18)

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

1 n
Ra = yi
n i =1
- inaltimea neregularitatilor (in zece puncte), Rz (Fig. 3.19):

Rz =

(3.19)

R1 + R3
+ ...+ R9 322.92
()
R2 + R4
+ ...+ R10 421.44
()
701.1298
3.48 701.1298
16.8

3.48

16.8
/
(3.20)
5

Fig. 3.11. Stabilirea naltimii neregularitatilor Rz

- naltimea maxima a neregularitatilor - Rmax - distanta dintre liniile exterioara si

interioara (fig. 3.11).
Exista relatia:
Rmax 4,5 Ra 0,97
(3.21)
Rugozitatea se prescrie de regula prin parametrul Ra. Prescrierea rugozitatii prin
parametrul Rz, prin alt parametru sau prin mai multi parametri deodata, se face numai
daca respectarea acestora este functional necesara.
Valorile preferentiale ale parametrilor Ra si Rz si ale lungimii de baza l sunt aratate
n tabelul 3.8.
Tabelul 3.8 Valorile preferentiale ale parametrilor Ra si Rz si ale lungimii de baza l
corespunzatoare pentru prescrierea rugozitatii suprafetei
Ra (m)
Rz (m)
Lungimea de baza l (mm)
maximum
0,012
0,025
0,05
0,10
0,20
0,40
0,80

0,063
0,125
0,25
0,5
1
2
4

0,08
0,25

0,8

17

Please purchase PDFcamp Printer on http://www.verypdf.com/ to remove this watermark.

1,6
3,2
6,3
12,5
25
50
100

8
12,5
25
2,5
50
100
8
200
400
Rugozitatea se va alege pe baza sirului de valori preferentiale ale parametrilor (Ra
si Rz) de rugozitate, indicndu-se valoarea superioara admisa precedata de simbolul
criteriului respectiv, de ex. Ra0,20 sau Rz1,0. n cazul cnd este necesar se poate indica si
valoarea numerica inferioara admisa, de exemplu: max Ra25, min. Ra6,3 (respectiv max
Rz100, min. Rz25) sau sub forma Ra6325 (respectiv Rz25100 ).
Observatii: 1.- Echivalenta dintre valorile parametrilor Ra si Rz care rezulta din
tabel este informativa.
n fig. 3.12. s-au redat dimensiunile simbolului pentru notarea rugozitatii n
functie de h dimensiunea nominala a cotelor nscrise pe desenul respectiv.

Fig. 3.12. Notarea rugozitatii pe desene

a) loc pentru a scrie rugozitatea, (fara simbol daca este vorba de parametrul Ra sau
precedata de Rz daca este vorba de acesta);
b) loc pentru a se scrie lungimea de baza l (daca nu se respecta lungimea
specificata n STAS);
c) loc pentru a se nscrie simbolul pentru orientarea urmelor de aschiere
(atunci cnd conditiile tehnice o cer);
d) - loc pentru a se scrie date privind procedeul tehnologic, duritate,
acoperirea suprafetei (atunci cnd este cazul);
e) loc pentru a se scrie adaosul de prelucrare prescris exprimat n mm
(cnd este cazul).

18