Cuprins

Introducere ......................................................................................... 2
Principii Bugetare ................................................................................ 6
Elaborarea bugetului de stat ............................................................. 10
Executia bugetului de stat ................................................................. 11
Funciile bugetului de stat ................................................................ 13
Bibliografie ........................................................................................ 14

Introducere
Sistemul bugetar este cadrul organizatoric prin care se incaseaza veniturile bugetare,
se repartizeaza si se cheltuie. Reprezinta totalitatea relatiilor economice sub forma baneasca,
rezultat al repartitiei venitului national, relatii ce apar cu prilejul constituirii si repartizarii de
fonduri centralizate la si de la dispozitia statului, precum si a unitatilor administrativ
teritoriale, in scopul satisfacerii unor interese generale ale societatii ori colectivitatilor
publice. Principalele caracteristici ale acestor relatii economice sunt: continutul economic,
exprimarea valorica, rezultatul repartitiei valorii nou create, constituirea si repartizarea de
fonduri centralizate, implicarea puterii de stat, satisfacerea unor nevoi publice. Sistemul
bugetar are asadar componente distincte, pentru care se poate utiliza si expresia de subsisteme
bugetare. Proiectul de buget confer Parlamentului i Guvernului posibilitatea de a avea o
imagine de ansamblu asupra raportului dintre valoarea bunurilor materiale i nemateriale
create n economia financiar public i valoarea eforturilor fcute pentru realizarea lor. n
mod similar, autoritile publice locale identific acest raport i modul n care se realizeaz
echilibrul dintre nevoi i resurse la nivel mezoeconomic.
Bugetul public este instrumentul de programare, de executare i de control asupra
rezultatelor execuiei resurselor bneti ale societii i a modului de repartizare i utilizare a
acestora prin cheltuieli publice. n sens larg, bugetul public reprezint ansamblul
documentelor din sectorul public, care mpreun formeaz sistemul de bugete. Acesta este un
sistem unitar de bugete format din:
bugetul de stat;
bugetul asigurrilor sociale de stat;
bugetele locale;
bugetele fondurilor speciale;
bugetul trezoreriei statului;
bugetele instituiilor publice autonome;
bugetele instituiilor publice finanate integral sau parial din bugetul de stat, bugetul
asigurrilor sociale de stat, bugetele locale i bugetele fondurilor speciale, dup caz;
bugetele instituiilor publice finanate integral din venituri proprii;
bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat i a
cror rambursare, dobnzi i alte costuri se asigur din fonduri publice;
bugetul fondurilor externe nerambursabile.

Bugetul public (de stat) se elaboreaza pornind de la bugetul economiei nationale, insa
cuprinde numai resursele si cheltuielile autoritatii publice. Bugetul public se supune in mod
obligatoriu discutiei amanuntite a Parlamentului si aprobarii acestuia. Dupa aprobarea de
catre Parlament, bugetul de stat devine lege si astfel, este posibila incasarea veniturilor si
efectuarea cheltuielilor publice. 1
Veniturile i cheltuielile publice nu sunt simplii indicatori ai bugetului de stat, ci
ndeplinesc rolul unor prghii folosite de stat pentru stimularea dezvoltrii sau restrngerii
unor activiti, a produciei i consumului anumitor produse, pentru influenarea anumitor
categorii sociale n realizarea aciunilor n care statul este direct interesat.
Bugetul de stat este o categorie fundamental a tiinei finanelor, la definirea creia
concur o abordare juridic i alta economic.
Sub aspect juridic bugetul reprezint un act prin care sunt prevzute i autorizate
veniturile i cheltuielile anuale ale statului. Bugetul de stat prevede i autorizeaz, n form
legislativ, cheltuielile i resursele statului. Aceast definiie pune n eviden necesitatea
aprobrii parlamentare a indicatorilor bugetari. Fiind un document ce necesit autorizarea
prealabil a puterii legislative, bugetul de stat are caracter obligatoriu. Totodat se subliniaz
faptul c bugetul este un act de previziune a resurselor publice i a modului de utilizare a
acestor resurse. Bugetul de stat se elaboreaz pentru o perioad de un an. ntre prevederile
nscrise n legea bugetului de stat i execuia veniturilor i cheltuielilor publice intervin
neconcordane care impun anumite corective i aprobarea de ctre puterea legislativ a unor
rectificri ale bugetului n cadrul aceluiai exerciiu bugetar.2
Legea bugetului de stat este influenat de concepiile politice, economice i sociale
specifice fiecrei perioade, ca i de interesele grupurilor care exercit puterea politic.
Ca document oficial, bugetul de stat evideniaz nivelul aprobat al cheltuielilor ce se
vor efectua n viitor i mrimea veniturilor ce pot fi mobilizate la dispoziia statului, ca i
mrimea veniturilor ce pot fi mobilizate la dispoziia statului, ca i durata de timp pentru care
se elaboreaz bugetul.Abordarea economic a conceptului de buget subliniaz corelaiile
macroeconomice i n special legtura cu nivelul i evoluia produsului intern brut. n teoria
economic modern, bugetul este considerat ca o variabil esenial n determinarea
produsului intern brut i a nivelului folosiri resurselor. n acest context, politica bugetar
genereaz numeroase dispute, iar efectele acesteia sunt, cel mai adesea, contraindicatorii.
1

Maria-Cristina tefan , Economie Politic, Editura Bibliotheca, Trgovite, 2009

Maria-Cristina Ana, Economie Politica i politici economice, Editura Bibliotheca, Trgovite, 2007

Structura sistemului bugetar este adecvata organizarii administrative a statului. Astfel,

intr-un stat unitar (spre exemplu, Romania) bugetul de stat este organizat pe doua paliere:
bugetul administratiei centrale de stat si bugetele administratiei locale. Aceasta este o
strucurare simplificata a sistemului bugetar care insa, in Romania, asa cum precizeaza legea
finantelor publice, este reprezentat de un sistem unitar de bugete: "resursele financiare
publice se constituie si se gestioneaza printr-un sistem unitar de bugete, si anume: bugetul de
stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul
trezoreriei statului si bugetele altor instituitii publice cu caracter autonom, in conditiile
asigurarii echilibrului financiar".

Tabelul nr. 1 : Mobilizarea i repartizarea resurselor prin buget

Fondul Proprietii de Stat

Fondul Special pt. Sntate
Fondul de risc i accident
pt. protecia persoanelor
handicapate
BUGETUL DE STAT

Fondul special pentru

dezvoltarea i
modernizarea punctelor de
trecere a frontierei
Fondul special pt dezv.
Sistemului energetic
Fondul special pt.
modernizarea drumurilor
publice
Fondul special pentru
protejarea asigurailor
Credite externe acordate
Ministerelor

BUGETUL ASIG. SOC.

DE STAT

Fondul pentru pensia

suplimentar

Fondul pt. plata ajut. de

somaj
BUGETELE LOCALE
Fondul special pt. asig soc.
ale agricultorilor
BUGETELE FONDURILOR
SPECIALE

Tabelul nr. 2 : Componentele bugetului de stat consolidat al Romniei

Principii Bugetare
Principiile bugetare reprezint o sintez a experienei practicii bugetare, dar i a
cerinelor i exigenelor presupuse de procesul elaborrii i execuiei bugetului de stat.
Principiile bugetare sunt riguros formulate i sunt parte a patrimoniului universal de
cunotine i nvminte care in de tiina finanelor. Legislaia bugetar se bazeaz pe
aceste principii i le include ca norme juridice.
Cele mai reprezentative principii privitoare la bugetul de stat sunt:
a)

Universalitatea bugetului

Potrivit acestui principiu n bugetul de stat ar trebui sa se nscrie, n sume integrale,

toate veniturile si toate cheltuielile statului. Prin urmare, fata de acest principiu, este interzisa
nscrierea n buget a unor actiuni ale statului numai ca rezultat al compensarii dintre cheltuieli
si venituri, adica per sold. Aceasta interdictie a urmarit sa oblige la reflectarea deplina si
exacta a implicatiilor financiare ale fiecarei actiuni publice, concretizate, pe de o parte, n
cheltuielile necesare si, pe de alta parte, n veniturile posibile de obtinut. nscrierea n buget,
n mod separat, a veniturilor, respectiv a cheltuielilor a fost considerata de natura sa ofere o
imagine reala asupra consecintelor financiare ale actiunilor reflectate n buget si posibilitatea
de control asupra corelatiilor necesare, inclusiv n faza executiei bugetare.3
Aplicarea acestui principiu a creat premisele concentrarii si corelarii resurselor si
cheltuielilor statului ntr-un cadru unic (acela al bugetului public) opunndu-se existentei n
afara acestuia a unor venituri publice destinate acoperirii anumitor cheltuieli nereflectate n
buget, ceea ce facilita si aplicarea celorlalte principii bugetare.
b)

Unitatea bugetului

Acest principiu presupunea nglobarea ntr-un singur document, denumit bugetul

general, a tuturor veniturilor si cheltuielilor statului, interzicnd retinerea sau separarea
anumitor venituri ori parti din venituri pentru a se finanta anumite actiuni publice. Principiul
unitatii urmarea sa asigure cunoasterea si reflectarea, pe baza unei conceptii clare, a
veniturilor si cheltuielilor bugetare, precum si a corelatiei dintre marimile acestora. Pus n
corespondenta cu universalitatea bugetului si cerintele de echilibrare a veniturilor cu
cheltuielile bugetare, principiul unitatii permitea, prin aplicarea sa, constatarea eventualelor
abateri de la conditia de echilibru bugetar prin compararea directa a celor doua parti ale
3

Constana Popescu, Economie, Editura Bibliotheca, Trgovite, 2009

bugetului (venituri cu cheltuieli). n plus, se oferea posibilitatea unui control riguros asupra
structurii veniturilor si cheltuielilor publice, prevenind pulverizarea acestora n mai multe
documente de reflectare a lor.
Aplicarea principiului unitatii presupune, deci, existenta unui buget unic, care
concentreaza ansamblul relatiilor bugetare ale statului, privind procurarea veniturilor si
efectuarea cheltuielilor sale, favoriznd stabilirea de prioritati si optiuni, respectiv luarea
deciziilor bugetare mai bine fundamentate. Aplicat corect, initial, principiul unitatii bugetare
a fost si este, n prezent, ncalcat prin ntocmirea si folosirea concomitenta a mai multor
documente de reflectare a cheltuielilor si veniturilor bugetare, folosite n paralel cu bugetul
general.
O prima abatere de la acest principiu, o reprezinta introducerea si practicarea asanumitelor bugete extraordinare, care presupun separarea unor cheltuieli considerate a avea un
caracter exceptional, prin faptul de a fi generate de fenomene numite exceptionale.
O alta forma de ncalcare a principiului unitatii bugetului o reprezinta folosirea
debugeteautonome. Acestea se ntocmesc, n mod distinct, de catre colectivitati locale
(regiuni, municipii etc.), ntreprinderi sau chiar institutii ale statului care beneficiaza de o
larga autonomie functionala si de gestionare a resurselor publice, n propria activitate. n baza
acestei autonomii, colectivitatile locale, ntreprinderile sau institutiile respective ntocmesc
bugete proprii, autonome, menite sa le asigure si o larga autonomie financiara.
n aceste bugete, sunt nscrise cheltuielile de efectuat si veniturile proprii, inclusiv
eventualele transferuri sau subventii de la stat necesare echilibrarii lor.
O alta varianta, asemanatoare celei anterioare, de nerespectare a principiului unitatii
bugetului este practica folosirii de bugete anexe. Aceste bugete (anexe) sunt ntocmite de
anumite ntreprinderi si institutii publice cu autonomie functionala mai limitata.
c)

Neafectarea veniturilor bugetare

O premisa a aplicarii acestui principiu este teza despre depersonalizarea veniturilor

preluate la fondul bugetar al statului, conform careia, odata ncasate la buget, resursele
banesti sunt utilizate global, pierznd legatura cu sursa din care au provenit. n concordanta
cu aceasta teza, principiul neafectarii veniturilor bugetare sustine ca nu pot fi rezervate
venituri, indiferent de sursa, pentru a fi destinate, n mod expres, finantarii anumitor actiuni.
n consecinta, pentru acoperirea tuturor cheltuielilor bugetare se foloseste totalitatea
veniturilor ncasate la buget, nefiind permisa separarea sau dislocarea unei parti din acestea
pentru a servi efectuarii unor cheltuieli anume.

d)

Anualitatea bugetului

Acest principiu cere ca ntocmirea, aprobarea si executia bugetului, inclusiv

ncheierea exercitiului bugetar sa se faca n limitele unei perioade de 1 an. Aceasta perioada
de 12 luni este denumita an bugetar, fara a fi obligatoriu ca ea sa se suprapuna pe un an
calendaristic. n mai multe tari se practica variante de an bugetar ce acopera intervale de timp
(parti) din 2 ani calendaristici, dar care nsumeaza mpreuna tot 12 luni. Aplicarea
principiului anualitatii bugetului vizeaza anul bugetar sub doua aspecte:

perioada pentru care se ntocmeste si se aproba bugetul;

perioada n care se executa bugetul si se ncheie exercitiul bugetar.

e)

Echilibrarea bugetului

Acest principiu a fost, la rndul sau, conceput n contextul doctrinei financiare liberale
clasice si presupune balansarea (egalizarea) veniturilor cu cheltuielile nscrise n bugetul de
stat. Potrivit principiului echilibrarii se cerea, nsa, ca prin bugetul de stat sa se asigure
echilibrul ntre veniturile curente si cheltuielile totale pe fiecare an bugetar, att n faza de
proiectare-aprobare, ct si n cea de executie, pna la nchiderea exercitiului bugetar. Dar, mai
mult dect alte principii bugetare, echilibrarea bugetului a suferit interpretari si reconsiderari n
conceptia moderna, admitndu-se, mai nti, posibilitatea unor neconcordante determinate de
dinamica diferita a ncasarilor si platilor bugetare.
Alte tari au optat pentru solutii mai ingenioase de mascare a dezechilibrului
(deficitului) bugetar. ntre acestea, se practicadebu getiz area, care semnifica scoaterea n
afara bugetului a unor actiuni de finantat si acoperirea lor din surse speciale sau transferarea
de actiuni pe seama unor institutii publice, de tip CEC, incluzndu-le n bugetele acestora,
pentru a se acoperi n resursele atrase de ele.
n contrast total cu cerintele acestui principiu, se manifesta n lumea contemporana o
tendinta accentuata de promovare premeditata a deficitelor bugetare finantate din resurse
extraordinare, ca solutii de relansare a economiilor stagnante sau n criza, ori de stimulare a
cresterii economice.
f)

Realitatea bugetului

Acest principiu cere ca att elaborarea si aprobarea bugetului, ct si urmarirea

executiei sale sa se bazeze pe un sistem informational adecvat, sa se fundamenteze pe date
reale si sa reflecte situatia financiara reala a statului. n mod concret, el impune ca evaluarile
la cheltuieli, respectiv la venituri, sa aiba corespondent n posibilitatile reale de realizare a lor
si sa exprime corect elementele de efort si efect pe care se fundamenteaza. Sub acest aspect,

se apreciaza ca metodele clasice de cuantificare a veniturilor si cheltuielilor au, prin

continutul lor, un caracter aproximativ si nu asigura o fundamentare deplina a prevederilor
bugetare.
g)

Specializarea bugetara

Potrivit acestui principiu, nscrierea n bugetul de stat, aprobarea de catre Parlament si

urmarirea executiei veniturilor si cheltuielilor bugetare trebuie facuta n concordanta cu o
schema unitara, denumita "clasificatie bugetara", care structureaza veniturile, pe de o parte, si
cheltuielile, pe de alta parte ntr-o anumita ordine si pe baza anumitor criterii.
h)

Publicitatea bugetului

n raport cu acest principiu, continutul bugetului de stat trebuie adus la cunostinta

publicului, bugetul fiind considerat unul dintre documentele de cel mai larg interes public. n
acest scop, sunt folosite mijloacele de informare si publicitate, respectiv presa, radioul,
televiziunea etc., pentru ca cetatenii sa dispuna de informatii utile, inclusiv sa cunoasca
puncte de vedere ale specialistilor, iar Legea bugetului adoptat de Parlament, ca si datele
statistice privind executia bugetara pe perioade expirate, sunt publicate, n mod oficial.

Elaborarea bugetului de stat

Bugetul de stat se elaboreaza ca proiect de catre puterea executiva, deoarece numai
guvernul are initiativa legislativa in domeniul finantelor publice. In cadrul puterii executive,
ca regula generala, proiectul de buget se elaboreaza de catre Ministerul Finantelor.
Elaborarea proiectului de buget incepe inca de la jumatatea anului precedent, pentru
ca de atunci autoritatea publica si institutiile sale cunosc deja executia bugetului din
penultimul an.
Elaborarea proiectului de buget se face concomitent pentru toate verigile
organizatorice ale statului.4
Proiectul de buget guvernamental, inainte de a fi dezbatut in Parlament, se supune
analizei comisiilor de specialitate ale Parlamentului care au dreptul de a propune modificari si
intocmesc un raport. Dupa dezbaterile din comisii, proiectul se supune discutiei si aprobarii
in plenul Parlamentului, impreuna cu raportul comisiilor. In final, Parlamentul aproba
proiectul de buget pe fiecare tip de sursa si destinatie de cheltuieli. Prin votarea proiectului de
buget rezulta legea bugetului, care aproba cheltuielile si veniturile statului, dar si autorizeaza
guvernul sa inceapa executia bugetului.

Viorica Rducanu, Economie Politic, Editura Bibliotheca, Trgovite, 2005

Executia bugetului de stat

In ceea ce priveste veniturile intreaga executie bugetara se realizeaza de catre

Ministerul Finantelor si de catre administratiile financiare.Pentru a asigura executia partii de
cheltuieli s-a organizat sistemul ordonatorilor de credite. Ordonatorul este o persoana care are
dreptul de a repartiza creditele bugetare. La nivel central exista ordonatori principali,
ordonatori secundari si ordonatori tertiari.5
Ordonatorii principali sunt ministrii pentru toate cheltuielile care cad in sarcina
ministerelor lor si in limita creditelor aprobate.
Ordonatorii secundari sunt secretarii de stat sau directorii generali din ministere si
sarcina acestora este repartizarea creditelor bugetare pe executantii directi.
Ordonatorii tertiari sunt spre exemplu rectorii, inspectorii generali la invatamantul
preuniversitar etc. Pentru bugetele locale exista doar ordonatori primari si tertiari.
Ordonatorii raspund de executia bugetului de stat in domeniul lor. Executia
cheltuielilor presupune urmatoarele tipuri de operatiuni: angajarea cheltuielilor, lichidarea,
ordonantarea si plata.Angajarea cheltuielilor inseamna asumarea unei obligatii viitoare de
plata in concordanta cu indeplinirea sarcinii ce-i revine ordonatorului. Concret, inseamna
asumarea obligatiei de a efectua o plata in viitor pentru marfurile sau serviciile cumparate de
institutiile publice. Trebuie sa aiba temei legal si se realizeaza prin semnarea unui contract ,
acceptarea unei oferte, trimiterea unei comenzi etc.
Lichidarea presupune constatarea faptica si pe baza unor documente a realizarii
operatiilor angajate in prealabil, precum si stabilirea sumei ce urmeaza a fi platita.
Ordonantarea inseamna emiterea unei dispozitii de plata ce trebuie sa poarte viza de
control financiar preventiv.
Executia de casa a bugetului inseamna incasarea propriu-zisa a veniturilor si
efectuarea platilor in si din contul bugetului de stat. Aceasta operatie se realizeaza fie prin
intermediul sistemului bancar, fie prin Trezoreria Publica, fie prin ambele. Trezoreria Publica
este ca un fel de "banca a Finantelor Publice" si prin ea se realizeaza executia de casa a
bugetului dar, are si rolul de a mobiliza si pastra disponibilitatile banesti ale tuturor
ordonatorilor de credite, precum si a veniturilor agentilor economici care doresc sa-si
pastreze diponibilitatile aici.
5

Tatiana Moteanu, Buget i trezorerie public, Editura DU Style, Bucureti, 2000

Deosebit de important este controlul bugetar care se realizeaza la trei nivele: politic
(exercitat de Parlament), administrativ (realizat de catre Guvern prin organisme specializate
ale Ministerului Finatelor) si jurisdictional (exercitat de Curtea de Conturi, numita de
Parlament) .6

Produs intern
brut
Import

RESURSE

UTILIZRI
Consum final

Menaje

Adm.
public

Formare brut
a capitalului fix

Consum
intermediar

Administraie
public

ntreprinderi

Menaj
Variaia
stocurilor
Export

Tabelul nr. 3 : Bugetul economic (resurse i utilizri)

Bari Ioan, Probleme globale contemporane, Editura Economic, Bucureti, 2003

Funciile bugetului de stat

Bugetul de stat ndeplinete, ca i finanele publice, doua funcii, i anume: funcia de

repartiie i funcia de control.
Funcia de repartiie se realizeaz prin participarea bugetului de stat la distribuirea
primara a produsului naional brut, creat de ctre regiile autonome i societilor comerciale
cu capital de stat. De la aceste uniti bugetul de stat ncaseaz n preocesul distribuirii
primare impozitul pe profit, impozitul pe circulaia mrfurilor, taxa asupra terenurilor
proprietate de stat, contribuia pentru formarea fondului de ajutor social etc. Pe de alt parte
i n acelai timp de la bugetul de stat se finaeaz anumite aciuni economice, sociale si
cultural ale agenilor economici cu capital de stat.
Bugetul de stat particip ins i la redistribuirea unei pri din produsul naional brut,
n msura n care ncaseaz impozite directe, indirect, tae, contribuii etc. de la unitile i
organizaiile cooperatiste, de la agenii economici cu capita privat i de categoriile de
populaie. De asemenea, n procesul redistribuirii produsului naional brut de la bugetul de
stat se finaneaza nvmntul, cultura, arta, sntatea, asistena social, alocaia de stat pentru
copii, aprarea naiona, poliia, jandarmeria etc.
Bugetul de stat particip ntr-o anumit msur i la repartiia pe plan internaional a
unei pri din produsul naional brut prin ncasarea diferenelor favorabile sau acoperirea
celor nefavorabile din operaiunile de import-export; de asemenea, pe calea mprumuturilor
externe primite sau acordate de Romnia.
Funcia de control a bugetului de stat se exercit n toate etapele i pe toat durata
realizrii procesului bugetar. Astfel, controlul se exercit n procesul elaborrii, dezbaterii,
aprobrii, cu deosebire n timpul ncasrii veniturilor i efecturii cheltuielilor, ca i n timpul
ncheierii exerciiului bugetar.
n procesul ncasrii veniturilor se exercit controlul asupra determinrii corecte a
fiecrui venit bugetar, ncasarea complet i la timp a impozitelor, taxelor etc.
Controlul este i mai riguros n domeniul cheltuielilor bugetare, cnd se urmrete
legalitatea, destinaiile, oportunitatea i eficiena cu care se cheltuie banul public.
Controlul bugetar se exercit sub urmtoarele forme principale preventive, operativcurent, posterior etc.

Bibliografie

1. Maria-Cristina tefan , Economie Politic, Editura Bibliotheca,

Trgovite, 2009
2. Maria-Cristina Ana, Economie Politica i politici economice, Editura
Bibliotheca, Trgovite, 2007
3. Constana Popescu, Economie, Editura Bibliotheca, Trgovite, 2009
4. Viorica Rducanu, Economie Politic, Editura Bibliotheca, Trgovite,
2005
5. Tatiana Moteanu, Buget i trezorerie public, Editura DU Style,
Bucureti, 2000
6. Bari Ioan, Probleme globale contemporane, Editura Economic,
Bucureti, 2003