Sunteți pe pagina 1din 75

UNIVERSITATEA TEHNIC,, GHEORGHE ASACHI IAI

FACULTATEA DE HIDROTEHNIC, GEODEZIE I INGINERIA MEDIULUI


SPECIALIZAREA:MSURTORI TERESTRE I CADASTRU

PROIECT
LA

Modelare Cartografic

Intocmit,
Student: Adam Lavinia
Anul IV, Grupa: 7404

An universitar
2014-2015

PROIECT-MODELARE CARTOGRAFIC

OBIECTIVUL PROIECTULUI
1.

Realizarea unui plan topografic la scara 1:5 000


2.
Realizarea unui plan cadastral la scara 1:5 000

SURSA DATELOR
1.
2.

Planul topo-cadastral la scara 1:5 000 digitizat


Atlasul de semne convenionale la scara 1:5000, 10000

PROIECTUL VA CUPRINDE
1. Analiza mesajului planului L-35-56-C-c-4-IV la scara 1:5000
coduri i simboluri, semantic;
importana impactului vizual al hrii i al elementelor ce l compun (legend,
elementele din exteriorul cadrului trapezului, fondul hrii);
comentarea coninutului hrii.
2. Realizarea tabloului cu elementele cartografice informatice
identificarea elementelor cartografice sau de cartografiat i proprietile
acestor elemente;
critica i reconstrucia hrii;
modul de implementare al elementelor cartografice.
3. Definirea unei baze de date i ataarea acesteia la elementele grafice digitizate prin
metoda atarii de date i a punctului de inserare a etichetelor

baza de date se va crea n funcie de datele de la punctul 2;


digitizarea se va realiza prin metoda atarii de date cu inserarea locului de
aezare a etichetei tip text.

4. Crearea simbolurilor punctuale, a liniilor complexe i al haurilor i introducerea lor n


biblioteca AutoCad Map

se vor crea simboluri de tip block pentru elementele punctuale la diferite scri,
conform atlasului de semne convenionale;
se vor crea linii simple sau coplexe, la diferite scri, conform atlasului de
semne convenionale;
se vor crea hauri conform atlasului de semne convenionale;

5. Realizarea planului topografic color, la scara 1:5000, folosind procedeul


interogrii i al alterrii proprietilor.

6. Realizarea planului cadastral la scara 1:5000 color, folosind reprezentarea


tipului de folosin prin hauri specifice, conform atlasului de semne convenionale

ETAPA 1

ANALIZA MESAJULUI PLANULUI


L-35-56-C-c-4-IV
LA SCARA 1:5000

1.1. Analiza informatiilor grafice din interiorul cadrului geografic al trapezului

Nomenclatura trapezului: L-35-56-C-c-1-IV.


Sistemul de proiectie: Proiectie Stereografica 1970
Sistem de referinta: Marea Baltic
Nomenclaturi vecine: N:L-35-56-C-c-4-II
S: L-35-68-A-a-2-II
E: L-35-56-C-d-3-III
V: L-35-56-C-c-4-III
Aerofotografierea executata in anul 1977.
Reperajul executat de IGFCOT in anul 1978
Descifrarea executata de IGFCOT in anul 1978
Originalul de teren intocmit de IGFCOT in anul 1979
Originalul de editare executat de IGFCOT in anul 1979
Imprimat de IGFCOT in anul 1980

Scara de reprezentare a foii de plan este de 1:5 000 unde se reprezinta forma
geometric si dimensiunile elementelor de planimetrie, precum si relieful terenului prin formele
sale, iar echidistanta curbelor de nivel este de 2,5 m.
Foaia de hart ce cuprinde trapezul la scara 1: 5 000 cu nomenclatura L-35-56-C-c-4IV a fost realizat n Proiecia Stereografic 1970 avnd ca plan de referina Marea Baltic.Harta
cuprinde teritorii din judeul Vaslui,i anume : com. Pogana (C.A.P. Pogana),I.A.S Brlad, com.
Alexandru Vlahua (Ocolul Silvic Brlad), com. Perieni (Ocolul Silvic Brlad),com. Bcani.
Descrierea elementelor de continut ale trapezului se face pentru a avea o imagine de
ansamblu asupra continutului informatiei si dispunerea ei din punct de vedere goegrafic pe spatial
respectiv.
Relieful este unul de podis cu dealuri,n partea central estic acesta prezinta terasri,iar
alocuri exista rpe in care se gseste tufris i mracinis.Aceasta zon este strbatuta de drumuri de
exploatare. Hidrografia este reprezentat prin semne conventionale corespunztoare cursurilor de
ap cu curgere permanent/semipermanent Din punct de vedere altimetric cota cea mai mic are
valoarea de 160 m iar cota cea mai mare ajunge la 310.7 m.
Pentru reprezentarea categoriilor de folosinta a terenurilor s-au folosit semne conventionale
pentru scarile 1:5 000,regsindu-se urmatoarele cateogorii de folosinta:
- 60% teren arabil
- 30% pdure (stejar,fag,arar etc.)
- 5% tufris si mrcinis
- 5% psuni
Caile de comunicatii sunt reprezentate de drumuri judetene si comunale cu latimi intre 3 m
si 8 m.
Dimensiunile trapezului in cm sunt :

Determinarea bazei cartografice a trapezului


n vederea utilizrii hrilor i planurilor topografice n lucrrile de cadastru general i
de specialitate se cere cunoaterea elementelor bazei cartografice a hrilor i planurilor:
1.
2.
3.
4.

sistemul de proiecie cartografic;


scara de reprezentare;
cadrul hrii i a planului;
nomenclatura i modul de imparire n foi de hart i de plan.

Planul topografic este reprezentarea grafic convenional a unei suprafee de teren


mai restrnse, care se ntocmete la scri mai mari sau egale cu 1:10.000, unde proiectarea
punctelor de pe suprafaa terestr se face ortogonal, iar efectul de curbur al Pmntului se
neglijeaz. Pe planurile topografice ntocmite la scrile: 1:500; 1:1.000; 1:2.000; 1:5.000 i
1:10.000 se reprezint n mod fidel forma geometric i dimensiunile elementelor de
planimetrie, precum i relieful terenului prin formele sale.

PROIECTIA AZIMUTALA PERSPECTIVA STEREOGRAFICA OBLICA


CONFORMA PE PLANT SECANT UNIC -1970
Proiecia stereografic oblic conform pe plan secant a fost folosit n ara
noastr,ntr-o prim perioad ntre anii 1933 i 1951, fiind denumit proiecia stereografic
pe planul secant unic Braov-1930, dup care a fost reluat i adoptat cu ali parametri
ncepnd cu anul 1973 i pn n present ,sub denumirea de proiecia stereografic pe plan
secant unic- 1970.
Proiecia azimutal perspectiv stereografic oblic conform,cu planul de proiecie
secant unic 1970 ,utilizat n mod frecvent prin denumirea de Proiecia STEREO-70 a fost
folosit ncepnd cu anul 1973 la ntocmirea planurilor topografice de baz la scrile 1:2 000;
1:5 000 i 1:10 000, precum i a hrii cadastrale la scara 1:50 000. Acest sistem de proiecie s-a
adoptat,avnd la baz elementele elipsoidului Krasovski-1940 i planul de referin pentru cote
MAREA NEAGR.
Pentru definirea principiilor care au stat la baza adoptrii proieciei stereografice 1970, se
consider o seciune prin sfera terestr de raz medie (fig.1.1), n care sunt redate
urmtoarele elemente geometrice ale reprezentrii:

Fig. 1.1 Elementele geometrice ale reprezentrii proieciei stereografice pe


planul tangent i pe planul secant unic 1970

Punctul central al proieciei,Q o ,situate la nord de oraul Fgra definit de


urmtoarele
coordonate geografice:
0 = 46o00 00 latitudine N
0 = 25o00 00 longitudine E
Punctul de vedere, V, diametral opus punctuluiQ 0 definit anterior.
Raza medie de curbur a sferei terestre pentru punctul central al proieciei:
=6 378 965,681 m
Adncimea planului secant unic, H, fa de planul tangent n punctual central al
planului
de proiecie.
H=-3189,478 m
Raza cercului de deformaie nul care rezult din intersecia planului secant cu
sfera terestr:
=201,718 km

Elementele cadrului planului

Planul topografic, ntocmit n sistemul de proiecie Stereo 1970, s-a redactat pe o


foaie de plan limitat de un cadru interior. Acest cadru este reprezentat de cele patru laturi ale
trapezului geodezic, care limiteaz suprafaa terestr cuprins ntre cele doua paralele
geografice de sud i de nord i, respectiv, de cele dou meridiane geografice, est si vest.
Elementele cadrului planului
1. Cadrul interior se obine prin raportarea coordonatelor rectangulare plane (X,Y), cu
ajutorul coordonatografului sau n sistem automatizat a colurilor trapezului
corespunztor foii de plan.
SCARA 1: 5 000

L-35-56-C-c-4-IV

Coordonate rectangulare plane (X, Y)


Nr. pct
1
2
3
4

Pozitia
NV
NE
SV
SE

X
542617.961
542696.987
540303.351
540382.393

Y
699570.874
701974.873
699646.498
702051.410

2. Cadrul geografic reprezint dimensiunile grafice ale trapezului pe latitudine i pe


longitudine fiind format din imaginile plane ale arcelor de paralele i meridiane,
care delimiteaz n planul proieciei cartografice suprafaa unui trapez.
Cadrul ornamental sau exterior se traseaz cu o linie continu de 1 mm grosime, la o
distan de 1 mm de cadrul geografic i de 9 mm de cadrul interior.

Fig. 1.2 Cadrul interior, cadrul geografic i cadrul ornamental

Elementele si inscriptiile din interiorul cadrului geografic


n spatiul dintre cadrul interior al planului i cadrului ornamental se observ

urmtoarele elemente i inscripii cartografice:


1. Coordonatele geografice (,) ale celor patru coluri ale trapezului se gsesc n
spaiul dintre cadrul interior i cadrul geografic, n grade, minute, secunde i pri
de secunde, n sistemul de gradaie sexazecimal, funcie de scara de reprezentare a
foii de plan, 1:5000.
SCARA 1 : 5 000
Nr.
pct.

Poz.
pct.

1
2
3
4

NV
NE
SV
SE

L-35-56-C-c-4-IV
Coordonate geografice

o
o
( )
( )
46o 21 15
27o 35 37,5
46o 21 15
27o 37 30
o
46 20 00
27o 35 37,5
o
46 20 00
27o 37 30

Fig. 1.3 Coordonatele geografice ale colurilor trapezului


2. Reeaua rectangular sau caroiajul kilometric denumit i reeaua geometric,
este format din drepte paralele la axele sistemului (XX,YY) ale proieciei
cartografice, utilizate pentru calculul bazei matematice a planului topografic.
Reeaua rectangular este trasat n spaiul dintre cadrul interior i cel
geografic, n cazul foii de plan la scara 1 : 5 000.
Lungimea grafic a laturilor reelei rectangulare pe plan este de 10 cm, n cazul
scrii 1:5 000 (0,50,5 km).
Valorile numerice ale caroiajului rectangular sau kilometric sunt nscrise n
spaiul dintre cadrul interior i cel geografic, prin grupe de trei cifre pentru proiecia
stereografic-1970.

Fig. 1.4 Coordonate rectangulare

3. Inscripiile dintre cadrul interior i cadrul geografic, se refer la evidenierea


limitelor de hotar, de planimetrie i de nivelment, care se continu n foile vecine
de pe cele patru laturi ale cadrului din care se menionez: denumirea localitilor
spre care se ndreapt cile de comunicaii (Nu este cazul).

4. Nomenclatura trapezelor vecine, este nscris n spaiul de la mijlocul celor patru


laturi ale cadrului planului. Astfel, trapezele vecine sunt:
-la Nord trapezul cu nomenclatura L-35-56-C-c-4-II
-la Est trapezul cu nomenclatura L-35-56-C-d-3-III
-la Sud trapezul cu nomenclatura L-35-68-A-a-2-II
-la Vest trapezul cu nomenclatura L-35-56-C-c-4-III

Fig.1.5 Nomenclatura trapezelor vecine

Elementele si inscriptiile din exteriorul cadrului hartilor si planurilor


n funcie de caracterul hrilor i planurilor, se reprezin grafic i se nscriu n afara
cadrului o serie de elemente cartografice referitoare la baza matematic a hrilor, la
coninutul acestora i la alte aspecte necesare nelegerii i folosirii practice a documentaiei
cartografice.

DEASUPRA LATURII DE NORD A CADRULUI ORNAMENTAL SE NSCRIU


URMTOARELE DATE:
5. Denumirea proieciei cartografice, a sistemului de referin pentru cote i a teritoriulu
cuprins pe foaia de hart i de plan.

Fig.1.6 Denumirea proieciei cartografice,


a sistemului de referin pentru cote i a teritoriului

6. Nomenclatura planului topografic

Fig.1.7 Nomenclatura planului topografic


7. Caracterul planului (secret)- n colul din dreapta sus

Fig.1.8 Caracterul planului (secret)

SUB LATURA DE SUD A CADRULUI ORNAMENTAL SE NSCRIU URMTOARELE


ELEMENTE:
8. Schema i dimensiunile trapezului,

Laturile i diagonala, sunt nscrise n centimetri cu 2 zecimale, iar suprafaa n hectare


cu patru zecimale.

Fig.1.9 Schema i dimensiunile trapezului


9. Scara numeric, cu precizarea valorii unui centimetru de pe hart i
lungimea corespunztoare din teren, scara grafic simpl, numele
editorului.

Fig.1.10 Scara numeric, scara grafic simpl, numele editorului

10. Scara pantelor sau schema pantelor se ntocmete pentru echidistana curbelor
de nivel normale i principale, sub care se scrie valoarea numeric a echidistanei.

Fig.1.11 Scara pantelor

11.Schema limitelor de hotar ale teritoriilor judeene, municipale, oraeneti i


comunale

Fig.1.12 Schema limitelor de hotar

12. Indicaii redacionale referitoare la ntocmirea originalului de editare i de autor al


hrii sau planului, o originalului de editare i a tipririi foilor de hart i de plan.

Fig.1.13 Indicaii redacionale

Fig.1.14 Trapez L-35-56-C-c-4-IV digitizat

ETAPA 2

REALIZAREA TABLOULUI CU
ELEMENTELE CARTOGRAFICE
INFORMATICE

Inventarierea elementelor de pe harta


1. ELEMENTE DE TIP BLOCK
Nr.crt.

Tip

Simbol

Denumire
Punct de triangulaie

Frecventa
de aparitie
1

33

Punct de staie cotat

Block
3

Canton silvic

Foioase

ELEMENTE DE TIP SUPRAFATA

Nr.crt.

Tip

Simbol

Denumire

Suprafata

Teren Arabil

1
6

Frecventa
de aparitie

81

Lungime
(km)

2.
Nr.crt.

Tip

ELEMENTE DE TIP LINIE


Simbol

Denumire

Drum natural

Terasa artificial in terenuri cu


trepte

Limita de teritoriu
administrativ a comunei

Frecventa
de aparitie

19

34

Limita intre diverse forme de


proprietate

Limita certa, evidenta, a


oricarui contur

Linie

Curba de nivel principala


avand indicata valoarea

Curba de nivel secundara

Pru sau ru a crui latime se


poate reprezenta la scara
planului

Parau care seaca periodic

1
7

236

14

145

13

Lungime
(km)

16,89

ETAPA III
DEFINIREA UNEI BAZE DE DATE I ATAAREA ACESTEIA LA
ELEMENTELE GRAFICE DIGITIZATE

Prelucrarea datelor grafice


1
8

3. 1. Curarea datelor grafice


Curarea desenului reprezint procesul de eliminare a erorilor rezultate n urma
digitizrii.
Paii necesari realizrii acestui proces sunt:
Map Tools Drawing Cleanup
Se va lansa ferestra Drawing Cleanup Select Object unde vor fi alese optiunile de
curare a desenului. (figura 3.1).

Figura 3.1 Lansarea ferestrei Drawing Cleanup- Select Objects

1
9

Aceasta conine urmtoarele optiuni: Functia Select Objects aceasta afisnd dou optiuni de
selectie a obiectelor din desen
Select all pentru a selecta automat toate elementele
Select manually pentru a selecta manual obiectele dorite a fi curatate.
In dreapta casetei Layers se va apsa simbolul respectiv pentru a alege Layere-le ( straturile)
care vor fi curate dupa care se va apasa butonul Select pentru a confirma selectia.

Figura 3.2 Lansarea ferestrei Select Layers


Se va apsa butonul Next pentru a trece la urmtoarea funcie. Functia Cleanup Actions care va
afia opiunile de selectie si parametrii de curare a erorilor. (figura 3.3) Aceast fereastr conine
urmtoarele zone:
Cleanup Actions in care sunt afiate funciile de rectificare a erorilor;
Selected Actions in care sunt transferate functiile pentru fiecare tip de eroare prin actionarea
butonului Add
Cleanup Parametres in care se va defini marimea tolerantei , care va fi folosita pentru eliminarea
erorii selectate.

Figura 3.3 Opiunile i parametrii funciei Cleanup Actions


2
0

Funciile disponibile pentru eliminarea erorilor sunt:


Delete Duplicates elimina liniile duble aflate la o distanta impusa prin toleranta;
Erase Short Objects elimina obiectele grafice scurte situate sub o toleranta impusa;
Break Crossing Objects intrerupe doua linii care se intersescteaza si creaza un nod;
Extend Undershoots prelungeste o linie mai scurta pana in punctul de intersectie cu o alta
linie;
Apparent Intersection prelungeste doua linii pana in punctul lor de intersectie, aflat sub o
toleranta impusa;
Snap Clustered Nodes uneste in acelasi nod capete de linii situate intr-o toleranta data.
Disolve Pseudo Nodes elimina nodurile false;
Erase Dangling Objects sterge capete de linii aflate in afara unor contururi poligonale
Simplify Objects elimina unele dintre vertexturile unei polilinii;
Zero Length Objects sterge obiectele cu lungime zero;
Weed Polylines reduce numarul de puncte ale unei polilinii 3D.
Lansarea acestor funcii se va face separat. Dup transferul succesiv al funciilor in partea dreapt se
vor stabili toleranele si se va apasa butonul Next pentru a trece la urmtoarea funcie.
Se va apsa butonul Next pentru a trece la urmtoarea funcie, Cleanup Methods care va deschide
fereastra cu acelai nume.(figura 3.4)

Figura 3.4 Fereastra funciei Cleanup Method


Aceasta fereastr conine opiunile:
o Modify original objects va realiza curatarea desenului cu modificarea obiectelor originale
o Retain original objects and create new objects va realiza curatarea desenului retinand obiectele
originale si creand obiecte noi
o Delete original objects and create new objects va realiza curatarea desenului stergand obiectele
originale si creand obiecte noi
o Convert selected objects contine optiuni prin care se pot transforma toate elementele grafice intr-o
singura entitate (polilinie)
2
1

Se va alege prima medota de msurare si se vor marca toate opiunile de conversie ale obiectelor.
Apoi se apas butonul Next si se va lansa urmtoarea funcie, Error Markers care conine optiuni
de selectie a simbolului de reprezentare si a culorii pentru fiecare tip de eroare. Tot aici se va selecta
modul de stergere a simbolurilor, iar in caseta Marker size se inscrie marimea de reprezentare a
simbolurilor .
Se apasa Finish si se va deschide fereastra Drawing Cleanup Errors care conine toate funciile de
curare si opiunile de corecie a erorilor. Pentru a inchide fereastra i pentru a lansa procesul de
curare, se va tasta Close.

3.2. Crearea topologiilor


Topologia reprezint un set de relaii dintre grupuri de noduri, legturi i poligoane. Definirea unei
topologii reprezint de fapt stabilirea de conexiuni intre aceste elemente. Exist trei tipuri de topologii:
Topologie de nod
Topologie de retea
Topologie poligonal

1). Crearea topologiilor de nod


Topologia de nod este un sistem de obiecte punct (noduri), relaionate, folosit pentru a analiza
legturile dintre aceste puncte (de exemplu borne geodezice, fntni etc). ntr-o topologie de nod datele
sunt ataate fiecarui punct.
Pentru crearea topologiei puncte_cotate s-a folosit topologia de tip de nod.
Paii necesari definirii acestei topologii sunt urmtorii:
1. Se cura desenul L-35-56-C-c-4-IV conform etapei 5.1;
2. Se las deschis doar layer-ul pct_cotate.
3. Se lanseaz funcia de creare a topologiilor Map Topology Create care activeaz fereastra de
selecie a tipului de topologie (Node) i denumirea acesteia n cmpul Topology name puncte_cotate
(Figura 3.5);

2
2

Figura 3.5 Selectarea tipului nod pentru topologie


Se va apsa butonul Next pentru a trece la urmtoarea funcie Select Nodes prin intermediul
creia se definesc optiunile de selectarea a obiectelor (Automata-Select all sau Manuala- Select
manually).(figura 3.6)

Figura 3.6 Fereastra de selecie a tipului de topologie


In caseta Layers se va alege stratul pe care se doreste sa se faca topologia elementelor grafice. In
final, pentru a lansa procesul de realizare a topologiei se apasa Finish. Numele topologiei create va
aparea in Fereastra Workspace, in zona Topologies.
2). Crearea topologiilor poligonale
Topologia poligonal reprezint un ansamblu de poligoane, alctuit din legturi care formeaz
contururi poligonale i opional poate conine noduri. Topologia poligonal se aplic tuturor elementelor
grafice care reprezint contururi nchise cum ar fi:
2
3

folosine
soluri
construcii
Pentru crearea topologiei folosine s-a folosit topologia de tip poligon.
Paii necesari definirii acestei topologii sunt urmtorii:
1. Se cura desenul L-35-56-C-c-4-IV conform etapei 5.1;
2. Se las deschise doar layere-le (straturile) Lim_trapez, cat_folosinte, drum i hidrografie;
3. Se lanseaz funcia de creare a topologiilor Map Topology Create care activeaz fereastra de
selecie a tipului de topologie (Polygon) i denumirea acesteia n cmpul Topology name folosine
(Figura 3.7);

Figura 3.7 Fereastra de selecie a tipului de topologie


Se apas butonul Next pentru a lansa fereastra cu opiuni a funciei Select Links.
5. Se marcheaz opiunea Select Manually pentru selectarea manuala a obiectelor grafice i se
alege n caseta Layers stratul cu obiectele grafice (fig.3.8)

2
4

Figura 3.8. Fereastra funciei Select Links


Se apas butonul Next pentru a lansa urmtoarea funcie denumit Select Nodes i se bifeaz
opiunea Select All pentru selectarea automat a nodurilor (Figura 3.9);
7. Se apas butonul Next pentru a lansa urmtoarea funcie denumit Create New Nodes (Figura 3.9);

Figura 3.9. Fereastrele funciilor Select Nodes si Create New Nodes


8. Se apas butonul Next pentru a lansa urmtoarea funcie denumit Select Centroids i se marcheaz

opiunea Select Manually (Figura 3.10);


9. Se apas butonul Next pentru a lansa urmtoarea funcie denumit Create New Centroids;
10. Se marcheaz opiunea Create Missing Centroids pentru a plasa automat centroizi n poligoanele
goale, iar apoi se alege stratul pe care vor fi creai aceti centroizi (centroizi_folosine) i se aleg pentru
reprezentarea centroizilor simbolurile ACAD-POINT (Figura 3.10);

2
5

Figura 3.10. Fereastrele funciilor Select Centroids si Create New Centroids


Se apas butonul Next pentru a lansa urmtoarea funcie denumit Error Markers care conine
opiuni de selecie a simbolului de reprezentare i a culorii pentru fiecare tip de eroare (Figura 5.11);
12. Se marcheaz urmtoarele opiuni:
Highlight errors supralumineaz simbolul care marcheaz eroarea;
Mark errors with blocks marcheaz erorile prin simboluri block;
Marker size dimensioneaz mrimea simbolului block;
Duplicate Centroids marcheaz existenta n plus a nc unui centroid;
Incomplete area marcheaz suprafeele nenchise;
Highlight sliver polygons supralumineaz poligoane incomplete.
Supraluminarea reprezint marcarea erorilor cu o culoare diferit de cea a poligonului digitizat.

Figura 3.11. Fereastra funciei Error Markers


3). Crearea topologiilor de reea

2
6

Topologiile de reea sunt sisteme alctuite din noduri interconectate prin obiecte grafice de tip
polilinii, arce sau linii si care sunt numite legturi. Elementele grafice de tip reea crora li se aplic
topologia de reea sunt:
reelele de distributie
reeaua hidrografica
reeaua de drumuri (strzi)
Pentru crearea topologiei ax_rau s-a folosit topologia de tip reea.
Paii necesari definirii acestei topologii sunt urmtorii:
1. Se cura desenul L-35-56-C-c-4-IV conform etapei anterioare;
2. Se las deschis doar layer-ul ax_rau ;
3. Se lanseaz funcia de creare a topologiilor Map Topology Create care activeaz fereastra de
selecie a tipului de topologie (Network) i denumirea acesteia n cmpul Topology name ax_rau
(figura 3.12).

Figura 3.12 Fereastra de selecie a tipului de topologie


Se apas butonul Next pentru a lansa fereastra cu opiuni a funciei Select Links.
6. Se marcheaz opiunea Select Manually pentru selectarea manuala a obiectelor grafice i se
alege n caseta Layers stratul cu obiectele grafice (Figura 3.13)

2
7

Figura 3.13. Fereastra funciei Select Links


Se apas butonul Next pentru a lansa urmtoarea funcie denumit Select Nodes care este folosit
pentru selectarea opiunilor de cutare a nodurilor reelei;
7. Se bifeaz opiunea Select Manually pentru selectarea manual a nodurilor reelei ;
8. Se apas butonul Next iar apoi Finish pentru a lansa procedura de definire a topologiei de reea,
n fereastra Workspace, n zona Topologies, apare afiat numele topologiei nsoit de simbolul
topologiei de reea.
Aceeasi pasi ca si in cazul topologiei pentru ax_rau se urmeaza si pentru creearea topologiilor
ax_drum si curbe de nivel.

n fereastra Workspace, n zona Topologies, apar afiate numele topologiilor create nsoit de
simbolul topologiei respective (fig. 3.14)

2
8

Figura 3.14. Topologiile create in fereastra Workspace

2
9

ETAPA IV
CREAREA SIMBOLURILOR PUNCTUALE,
A LINIILOR COMPLEXE I AL HAURILOR I INTRODUCEREA
LOR N BIBLIOTECA AUTOCAD MAP

CREAREA SCRIPTURILOR N AUTOCAD


Scriptul este un fiier notepad, n care se introduc toate comenzile utilizate n realizarea unui
block, care este salvat cu extensia .scr.(fig.4.1)
3
0

Fig.4.1 Fiier script


Dup salvarea acestuia, in AutoCad se folosete comanda Run script.

Fig.4.2 Lansarea comenzii Run Script

Se alege scriptul realizat, se apas OK, iar n fereastra de lucru va aprea blockul creat.

Exemple:
Statie de alimentare auto 1:2000
3
1

pline 12749.1614,2222.8119 @4<90


circle 12749.1638,2228.3119 d 3
pline 12747.6638,2228.3119 @3<0
bhatch P SOLID 1 0 12749.5226,2228.9794
Statie de alimentare auto 1:1000
circle 12763.9259,2224.4119 d 0.8
circle 12763.9259,2228.3119 d 2
pline 12763.9259,2224.8119 @2.5<90
pline 12762.9259,2228.3119 @2<0
bhatch P SOLID 1 0 12763.8931,2228.8315
Statie de alimentare auto 1:500
circle 12775.9542,2225.6869 d 0.5
circle 12775.9542,2228.3119 d 1.25
pline 12775.9542,2225.9369 @1.75<90
pline 12775.3292,2228.3119 @1.25<0
bhatch P SOLID 1 0 12775.9094,2228.5560

a.

b.
c.
Fig.4.3 Statie de alimentare auto (a. 1:2000 ,b. 1:1000,c. 1:500)

Cabina de comanda pentru tramvaie 1:2000


pline 12739.2781,2212.8670 @6<90 @15<0 @6<270 @15<180
pline 12744.2781,2212.8670 @6<90
pline 12749.2781,2212.8670 @6<90
text 12740.7382,2214.7924 2 0 C
3
2

text 12745.7996,2214.9148 2 0 T
text 12750.9835,2214.9148 2 0 C

Cabina de comanda pentru tramvaie 1:1000


pline 12758.6178,2214.3670 @4.5<90 @9.5<0 @4.5<270 @9.5<180
pline 12761.7844,2214.3670 @4.5<90
pline 12764.9511,2214.3670 @4.5<90
text 12759.4055,2215.8524 1.5 0 C
text 12762.6301,2215.8524 1.5 0 T
text 12765.8956,2215.8524 1.5 0 C

Cabina de comanda pentru tramvaie 1:500


pline 12772.7797,2215.6170 @3.25<90 @5.75<0 @3.25<270 @5.75<180
pline 12774.6964,2215.6170 @3.25<90
pline 12776.6130,2215.6170 @3.25<90
text 12773.2556,2216.7269 1 0 C
text 12775.1324,2216.7269 1 0 T
text 12777.1705,2216.7269 1 0 C

a.
b.
c.
Fig.4.4 Cabina de comanda pentru tramvaie (a. 1:2000 ,b. 1:1000,c. 1:500)

Adapost in statie de tramvai 1:2000


pline 12740.1118,2204.3309 @5<90 @10<0 @5<270 @10<180
pline 12741.1118,2204.3309 @5<90
pline 12749.1118,2204.3309 @5<90
pline 12740.1118,2208.3309 @10<0
pline 12740.1118,2205.3309 @10<0
bhatch P SOLID 1 0 12740.6512,2208.8136
3
3

bhatch P SOLID 1 0 12749.6267,2208.7989


bhatch P SOLID 1 0 12740.6149,2204.8168
bhatch P SOLID 1 0 12749.5307,2204.8168
Adapost in statie de tramvai 1:1000
pline 12758.2146,2205.8309 @3.5<90 @7.5<0 @3.5<270 @7.5<180
pline 12758.7146,2205.8309 @3.5<90
pline 12765.2146,2205.8309 @3.5<90
pline 12758.2146,2208.8309 @7.5<0
pline 12758.2146,2206.3309 @7.5<0
bhatch P SOLID 1 0 12758.7146,2208.8309
bhatch P SOLID 1 0 12765.4119,2209.0484
bhatch P SOLID 1 0 12758.4642,2206.1002
bhatch P SOLID 1 0 12765.4417,2206.0651
Adapost in statie de tramvai 1:500
pline 12772.4484,2207.0809 @2.25<90 @4.75<0 @2.25<270 @4.75<180
pline 12772.6984,2207.0809 @2.25<90
pline 12776.9484,2207.0809 @2.25<90
pline 12772.4484,2209.0809 @4.75<0
pline 12772.4484,2207.3309 @4.75<0
bhatch P SOLID 1 0 12772.6032,2209.2128
bhatch P SOLID 1 0 12777.1984,2209.2128
bhatch P SOLID 1 0 12772.5807,2207.2079
bhatch P SOLID 1 0 12777.0794,2207.1955

a.
b.
c.
Fig.4.5 Adapost in statie de tramvai (a. 1:2000 ,b. 1:1000,c. 1:500)
Stalp din lemn 1:2000
circle 12745.3500,2199.5183 d 1.6
Stalp din lemn 1:1000
circle 12761.8026,2200.1035 d 1
3
4

Stalp din lemn 1:500


circle 12775.0244,2200.3429 d 0.6

a.

b.
Fig.4.6 Stalp din lemn (a. 1:2000 ,b. 1:1000,c. 1:500)

c.

Stalp din beton 1:2000


a. Cu sectiune rotunda
circle 12741.5010,2193.9540 d 1.6
pline 12741.5010,2193.1540 @1.6<90
bhatch P SOLID 1 0 12741.1368,2193.9708
b. Cu sectiune patrata
pline 12744.2114,2192.7697 @2<90 @2<0 @2<270 @2<180
pline 12744.2114,2192.7697 12746.2114,2194.7697
bhatch P SOLID 1 0 12744.8745,2194.1243

Stalp din beton 1:1000


a. Cu sectiune rotunda
circle 12757.9535,2194.5391 d 1
pline 12757.9535,2194.0391 @1<90
bhatch P SOLID 1 0 12757.7206,2194.5204

b. Cu sectiune patrata
pline 12760.9133,2193.5371 @1.5<90 @1.5<0 @1.5<270 @1.5<180
pline 12760.9133,2193.5371 12762.4133,2195.0371
bhatch P SOLID 1 0 12761.4129,2194.5559
Stalp din beton 1:500
a. Cu sectiune rotunda
circle 12771.1754,2194.7785 d 0.6
pline 12771.1754,2194.4785 @0.6<90
3
5

bhatch P SOLID 1 0 12771.1754,2194.7693


b. Cu sectiune patrata
pline 12774.0287,2194.2511 @1<90 @1<0 @1<270 @1<180
pline 12774.0287,2194.2511 12775.0287,2195.2511
bhatch P SOLID 1 0 12774.2986,2194.9604

a.

b.
Fig.4.7 Stalp din beton (sectiune rotunda/ sectiune patrata)
(a. 1:2000 ,b. 1:1000,c. 1:500)

Stalp din metal 1:2000


c. Cu sectiune rotunda
circle 12741.5010,2193.9540 d 1.6
bhatch P SOLID 1 0 12741.5010,2193.9540
d. Cu sectiune patrata
pline 12744.2114,2192.7697 @2<90 @2<0 @2<270 @2<180
bhatch P SOLID 1 0 12744.9376,2193.9939

Stalp din metal 1:1000


c. Cu sectiune rotunda
circle 12757.9535,2194.5391 d 1
bhatch P SOLID 1 0 12757.9535,2194.5391
d. Cu sectiune patrata
pline 12760.9133,2193.5371 @1.5<90 @1.5<0 @1.5<270 @1.5<180
bhatch P SOLID 1 0 12761.6071,2194.2567
Stalp din metal 1:500
c. Cu sectiune rotunda
circle 12771.1754,2194.7785 d 0.6
bhatch P SOLID 1 0 12771.1754,2194.7785
3
6

c.

d. Cu sectiune patrata
pline 12774.0287,2194.2511 @1<90 @1<0 @1<270 @1<180
bhatch P SOLID 1 0 12774.4841,2194.7555

a.

b.
Fig.4.8 Stalp din metal (sectiune rotunda/ sectiune patrata)
(a. 1:2000 ,b. 1:1000,c. 1:500)

Ferma din lemn 1:2000


pline 12731.2289,2166.1216 @19<0
pline 12731.2289,2166.1216 @2.24<35
pline 12731.2289,2166.1216 @2.24<325
pline 12750.2289,2166.1216 @2.24<145
pline 12750.2289,2166.1216 @2.24<235
pline 12740.7289,2168.1216 @4<90
circle 12740.7289,2168.1216 d 2
circle 12740.7289,2164.1216 d 2

Ferma din lemn 1:1000


pline 12755.8913,2166.1216 @13.5<0
pline 12755.8913,2166.1216 @1.58<35
pline 12755.8913,2166.1216 @1.58<325
pline 12757.3913,2166.1216 @1.58<35
pline 12757.3913,2166.1216 @1.58<325
pline 12769.3913,2166.1216 @1.58<145
pline 12769.3913,2166.1216 @1.58<235
pline 12767.8913,2166.1216 @1.58<145
pline 12767.8913,2166.1216 @1.58<235
pline 12762.6413,2167.7216 @3.2<90
circle 12762.6413,2167.7216 d 1.2
circle 12762.6413,2164.5216 d 1.2
Ferma din lemn 1:500
pline 12772.6452,2166.1216 @8<0
pline 12772.6452,2166.1216 @0.56<35
pline 12772.6452,2166.1216 @0.56<325
pline 12773.1452,2166.1216 @0.56<35
3
7

c.

pline 12773.1452,2166.1216 @0.56<325


pline 12780.6452,2166.1216 @0.56<145
pline 12780.6452,2166.1216 @0.56<235
pline 12780.1452,2166.1216 @0.56<145
pline 12780.1452,2166.1216 @0.56<235
circle 12774.1452,2168.1716 d 0.6
circle 12779.1452,2168.1716 d 0.6
circle 12779.1452,2164.0716 d 0.6
circle 12774.1452,2164.0716 d 0.6
pline 12774.4452,2168.1716 @4.4<0
pline 12774.1452,2168.4716 @4.7<90
pline 12779.1452,2168.4716 @4.7<90
pline 12774.4452,2164.0716 @4.4<0

a.

b.
Fig.4.9 Ferma din lemn
(a. 1:2000 ,b. 1:1000,c. 1:500)

Ferma din beton 1:2000


pline 12731.2289, 2166.1216 @19<0
pline 12731.2289, 2166.1216 @2.24<35
pline 12731.2289, 2166.1216 @2.24<325
pline 12750.2289, 2166.1216 @2.24<145
pline 12750.2289, 2166.1216 @2.24<235
pline 12740.7289,2168.1216 @4<90
circle 12740.7289,2168.1216 d 2
circle 12740.7289,2164.1216 d 2
bhatch P SOLID 1 0 12740.2621,2168.1357
bhatch P SOLID 1 0 12740.3410,2164.1589
Ferma din beton 1:1000
pline 12755.8913,2166.1216 @13.5<0
pline 12755.8913,2166.1216 @1.58<35
pline 12755.8913,2166.1216 @1.58<325
pline 12757.3913,2166.1216 @1.58<35
pline 12757.3913,2166.1216 @1.58<325
pline 12769.3913,2166.1216 @1.58<145
pline 12769.3913,2166.1216 @1.58<235
pline 12767.8913,2166.1216 @1.58<145
3
8

c.

pline 12767.8913,2166.1216 @1.58<235


pline 12762.6413,2167.7216 @3.2<90
circle 12762.6413,2167.7216 d 1.2
circle 12762.6413,2164.5216 d 1.2
bhatch P SOLID 1 0 12762.6413,2167.7216
bhatch P SOLID 1 0 12762.6413,2164.5216

Ferma din beton 1:500


pline 12772.6452,2166.1216 @8<0
pline 12772.6452,2166.1216 @0.56<35
pline 12772.6452,2166.1216 @0.56<325
pline 12773.1452,2166.1216 @0.56<35
pline 12773.1452,2166.1216 @0.56<325
pline 12780.6452,2166.1216 @0.56<145
pline 12780.6452,2166.1216 @0.56<235
pline 12780.1452,2166.1216 @0.56<145
pline 12780.1452,2166.1216 @0.56<235
circle 12774.1452,2168.1716 d 0.6
circle 12779.1452,2168.1716 d 0.6
circle 12779.1452,2164.0716 d 0.6
circle 12774.1452,2164.0716 d 0.6
pline 12774.4452,2168.1716 @4.4<0
pline 12774.1452,2168.4716 @4.7<90
pline 12779.1452,2168.4716 @4.7<90
pline 12774.4452,2164.0716 @4.4<0
bhatch P SOLID 1 0 12774.0042,2168.1890
bhatch P SOLID 1 0 12779.0052,168.1656
bhatch P SOLID 1 0 12778.9969,2164.0652
bhatch P SOLID 1 0 12774.0574,2164.0913

a.

b.
Fig.4.10 Ferma din beton
(a. 1:2000 ,b. 1:1000,c. 1:500)

c.

n cartografia digital pentru reprezentarea hrilor i a planurilor, este nevoie de semne


convenionale. AutoCad-ul dispune de o serie de entiti grafice, dar care ins nu este suficient.
Biblioteca de semne a AutoCad-ului este format din urmtoarele fiiere:
acad.lin
3
9

acadiso.lin
Aceast bibliotec de semne convenionale trebuie completat cu semne convenionale
specifice hrilor i planurilor. Pentru accesarea semnelor conventionale de tip block, se definete o
linie.

Fig.4.5 Fiierul de semne convenionale acad.lin

Fig.4.6 Fiierul de semne convenionale acadiso.lin


4
0

1. Definirea unei linii simple


Pentru definirea unei linii simple, este nevoie de dou linii de cod:
1. numele tipului de lini

2. definirea liniei
Exemplu:
*Nume_Linie_pct,descriere
A,
La definirea unei linii simple, se ine cont de urmtoarele aspecte:
+ -lungime desenat;
- - lungime toc sus;
0 element de tip punct
Orice secven de linie ncepe cu elementul A aliniere entitate
Regul: ntre toate valorile definite intr-o linie de tip text, nu trebuie s existe niciun
spaiu, iar ntre toate aceste valori se pune virgul.
Exemple concrete:
1. Limita teritoriului administrative al judetelor
1: 2000
*Lim_terit_adm_jud_2000,Linie punct -.-.-.
A,8,-2.5,0,-2.5
1:1000
*Lim_terit_adm_jud_1000,Linie punct -.-.-.
A,4,-1.25,0,-1.25

Fig. 4.7 Limita teritoriului administrative al judetelor


1:2000
1:1000

4
1

2. Limita teritoriului administrative al municipiilor


1: 2000
*Lim_terit_adm_mun_2000,Linie punct punct -..-..
A,8,-1.33,0,-1.33,0,-1.33
1:1000
*Lim_terit_adm_mun_1000,Linie punct punct -..-..
A,4,-2.66,0,-2.66,0,-2.66

Fig. 4.8 Limita teritoriului administrative al municipiilor


1:2000
1:1000
3. Limita teritoriului administrative al oraselor
1: 2000
*Lim_terit_adm_oras_2000,Linie linie punct --.--.
A,8,-4,8,-4,0,-4
1: 1000
*Lim_terit_adm_oras_1000,Linie linie punct --.--.
A,4,-2,4,-2,0,-2

Fig. 4.9 Limita teritoriului administrative al oraselor


1:2000
1:1000

4. Limita teritoriului administrative al comunelor


4
2

1: 2000
*Lim_terit_adm_com_2000,Linie punct punct punct -...-...
A,8,-2,0,-2,0,-2,0,-2
1: 1000
*Lim_terit_adm_com_1000,Linie punct punct punct -...-...
A,4,-1,0,-1,0,-1,0,-1

Fig. 4.10 Limita teritoriului administrative al comunelor


1:2000
1:1000
5. Limita intre diverse forme de proprietate (de stat,cooperarista, etc)
1: 2000
*Lim_proprietate_2000,Linie punct punct punct punct -....-....
A,8,-2,0,-2,0,-2,0,-2,0,-2
1: 1000
*Lim_proprietate_1000,Linie punct punct punct punct -....-....
A,4,-1,0,-1,0,-1,0,-1,0,-1

Fig. 4.10 Limita intre diverse forme de proprietate


1:2000
1:1000

6. Limita variabila : vegetatie,mlastina,teren inundabil sau limita normal a intre


formatiuni sau straturi.
1: 2000
*Lim_variabila/normala_2000,Punct punct punct ...
A,0,3,0,3
4
3

1: 1000
*Lim_variabila/normala_1000,Punct punct punct ...
A,0,1.5,0,1.5

Fig. 4.11 Limita variabila :


vegetatie,mlastina,teren inundabil sau limita normala
intre formatiuni sau straturi.

7. Limita construibila sau limita de discordanta stratigratica (element geologic).


1: 2000
*Lim_discordanta_2000,Punct punct punct . . .
A,0,10,0,10
1: 1000
*Lim_discordanta_1000,Punct punct punct . . .
A,0,5,0,5

Fig. 4.12 Limita construibila sau limita de discordanta


stratigratica (element geologic).

3. Definirea unei linii complexe


Liniile complexe sunt entitile grafice care pot conine, pe lng liniile simple i
alte elemente de tip atribut.
Pentru definirea unei linii simple, este nevoie de dou linii de cod:
1. numele tipului de linie
2. definirea liniei
4
4

La definirea unei linii complexe se respect regulile de la cele simple i anume:


+ -lungime desenat;
- - lungime toc sus;
0 element de tip punct
Orice secven de linie ncepe cu elementul A aliniere entitate.
Reguli de definire suplimentare, specifice liniilor complexe

G- ir text ( se pune ntotdeauna intre ghilimele);


stil text (Standard) acesta trebuie intotdeauna s existe in biblioteca AutoCad- ului;

S= valoare reprezint factorul de scalre a nlimii textului;

Observaie: Dac valoarea stilului de text este predefinit la valoarea 0, atunci


nlimea textului va fi cea definita in inia complex.
Dac valoarea predefinit a stilului de text este mai mare dect 0, atunci inalimea
textului din linia complexa va fi egal cu aceast valoare predefinit, nmulit cu valoarea
din linia complex.
R= valoare unghiul de rotire fa de punctul prestabilit de alinierea textului; R= 0
pozitie orizontal;
x=-0.1 valoarea, distanta pe care textul este deplasat de-a lungul axei X;
y=-0.05 decalarea textului faa de orizontal; pentru ca textul s fie la mijloc
atunci y trebuie sa fie jumtate din valoarea nlimii textului.
Observatie:
Cea mai dificil parte este determinarea distanelor orizontale i verticale, dar chiar i
acestea nu sunt foarte greu de estimat, daca testm linia n program.
Se creeaz o copie a fiierului acad.lin, n care se vor introduce liniile nou create.

Exemple:
1. Taluz neconsolidat
1:2000
*TALUZ_2000,taluz neconsolidat
A,2,[TALUZ_2000, taluz_2000,s=1],-2

1:1000
*TALUZ_1000,taluz neconsolidat
A,1,[TALUZ_1000, taluz_1000,s=1],-1

4
5

Fig. 4.13 Taluz neconsolidat


2. Dig sparge valuri cu taluz

1:2000
*DIG-TALUZ_2000,dig sparge valuri cu taluz
A,.75,[DIG_2000,dig-taluz_2000,s=1],-.75
1:1000
*DIG-TALUZ_1000,dig sparge valuri cu taluz
A,1,[DIG_1000, dig-taluz_1000,s=1],-1

Fig. 4.14 Dig sparge valuri cu taluz

Obsrvatie: Cea mai dificil parte este determinarea distanelor orizontale i verticale, dar
chiar i acestea nu sunt foarte greu de estimat, daca testm linia n program. Se creeaz o copie a
fiierului acad.lin, n care se vor introduce liniile nou create. Astfel, accesnd acest fiier din AutoCad,
se pot selecta liniile create i se pot utiliza.

4
6

Fig.4.15 Selectarea tipului de linie creat

3.

Definirea unui Shape file

O alt metod de creare a liniilor, este cea care utilizeaz AutoCAD Express Tools.

Fig.4.16 Accesarea funciei Make Shape


Un avantaj al utilizrii functiei Express Tools in reprezint faptul c asigur crearea
4
7

cu uurin a unor forme i introducerea lor n linii.


Mai nti, se creeaz n Autoad o entitate, care apoi se va crea un .shp file pentru
aceasta.
Se folosete comanda SHAPE pentru a introduce entitatea shape in desen i apoi se
creeaz un nou tip de linie cu aceasta.

Fig.4.17 Inserarea shape-ului creat taluz_2000


Pentru a crea linia complexa cu ajutorul shape-ului se foloseste comanda mkltype,si se
procedeaza astfel:
Definim fisierul .lin (taluz_2000),

Fig. 4.18. Definirea fisierului .lin

Introducem in bara de comanda a Autocad-ului numele liniei ce urmeaza a fi create.


(taluz_2000) si optional descrierea acesteia .
4
8

Se cere sa se specific punctual de inceput pentru definirea liniei,respective punctual de


sfarsit .
Selectam entitatea Enter .

Fig4.19. Definirea liniei n structura creia intr


entitatea de tip shape definit anterior

Fig.4.20 Reprezentarea liniei n AutoCad


Prin definirea unui shape, se ceeaz 3 tipuri de fiiere, i anume:
1. fiier cu extensia .shp
2. fiier cu extensia .shx- care conine informaia grafic de spre shape-ul definit
3. fiier cu extensia .dpf baz de date, ce conine informatii de tip atribut despre shape.
4
9

Fig.4.21.Selectarea liniei nou create


n cartografia digital pentru reprezentarea hrilor i a planurilor, este nevoie de semne
convenionale. AutoCad-ul dispune de o serie de entiti grafice, dar care ins nu este suficient.
Biblioteca de semne a AutoCad-ului este format din urmtoarele fiiere:
acad.lin
acadiso.lin

4.Crearea de noi hauri


Versiunile de AutoCad au un director "Support" n "C:\Documents and
Settings\user\Application Data\Autodesk... etc" n care se afla acadiso.pat respectiv
acad.pat - fiierele cu haurile cu care vine softul (au acelasi coninut doar c unul e pentru
5
0

Metric-ISO si unul pentru Imperial-ANSI).


Haurile noi n AutoCAD se pot adauga i la sfarsitul fiierului acadiso.pat cu
copy/paste la definiia haurii. Haurile noi adaugate vor aprea in "Hatch Pattern Palette"
tab-ul "Other Predefined"
dar
nu
e
indicat
s
se
procedeze
n
acest
mod. E mai bine s se adauge haurile una cte una ca fiiere separate n
C:\Program Files\AutoCAD xxxx\Support.

Fig.4.22 Fiierul de hauri acadiso.pat


Haurile AutoCAD sunt definite ca fisiere text, editabile in Notepad, si salvate cu
extensia .pat.
Pentru a defini o nou haur, aceasta se definete pe mai multe linii de cod, dup
1. numele tipului de haur
2. definirea propriu-zis a haurii
*Nume, descriere
Unghi, Originea (x,y), x, y, Codul de desenare al liniei

Unghi- valoare unghiular pe care o face linia de haur cu abscisa;


Originea valoarea coordonatelor punctului de nceput a liniei de haurare;
x valoarea cu care se deplaseaz, este deplasat punctul de nceput al liniei
urmtoare de haur ( se msoar pe direcia liniei);
y - valoarea cu care se deplaseaz este deplasat punctul de inceput a liniei
urmtoare de haur, msurat perpendicular pe linia de haur.
3. numele tipului de haur
4. definirea propriu-zis a haurii
*Nume, descriere
Unghi, Originea (x,y), x, y, Codul de desenare al liniei
5
1

Unghi- valoare unghiular pe care o face linia de haur cu abscisa;


Originea valoarea coordonatelor punctului de nceput a liniei de haurare;
x valoarea cu care se deplaseaz, este deplasat punctul de nceput al liniei
urmtoare de haur ( se msoar pe direcia liniei);
y - valoarea cu care se deplaseaz este deplasat punctul de inceput a liniei
urmtoare de haur, msurat perpendicular pe linia de haur.

Daca la selectarea haurii apare mesajul: "Error in Pattern File" se verific dac:

numele fisierului .pat e acelasi cu numele haurii;


e o singur haur in fisier;
nu exist caractere nepermise in definiia haurii;
nu sunt numere scrise greit (virgula in loc de punct, o virgula in plus...);
nu sunt linii mai lungi de 80 de caractere;
numele haurii nu este mai lung de 31 de caractere;
nu sunt linii fr text la sfrsitul definiiei haurii.

Exemplu:
Padure taiata
*Padure taiata,|_ |_ |_
0, 0,0, 6,6, .5,-11.5
90, 0,0, 6,6, 1.8,-10.2

Fig.4.23 Crearea fiierului cu extensia .pat

5
2

Fig.4.24 Selectarea haurii nou create

Fig.4.25 Obiect haurat


5
3

ETAPA V

5
4

REALIZAREA PLANULUI TOPOGRAFIC COLOR LA SCARA 1:5000,


FOLOSIND PROCEDEUL INTEROGARII SI AL ALTERARII
PROPRIETATILOR
Pentru realizarea hrilor, se folosete interogarea cu alterarea de proprieti,
pentru fiecare grup de entiti cu aceleai caracteristici.(care reprezint acelai obiect sau
linie).

1. Elementele puctuale pot fi:


puncte geodezice;
puuri forate;
fntni;
cmine de vizitare;
stllpi de iluminat;
poduri;
2. Elementele liniare pot fi:
limite administrative;
limite ntre diverse forme de proprietate;
curbe de nivel principale;
curbe de nivel secundare;
pruri sau ruri;
drumuri;
3. Suprafeele pot fi clasificate n funcie de categoria de folosin, astfel:
arabil;
pune;
fnea;
pdure;
neproductiv;
curi i curi-construcii;

ETAPE DE REALIZARE
Interogrile in G.I.S.(Geographic Information System - Sistem Internaional
Geografic) sunt cereri specifice de informatii din surse de date grafice si alfanumerice,
realizate prin intermediul unor operaii de selectie.
Mediul Autodesk Map permite defnirea de interogari, salvarea si accesarea lor mai
tarziu. Interogarile reprezinta de fapt obtinerea din desenele sursa diferite obiecte grafice si
informatii text dorite.
5
5

Interogarea se poate face n patru moduri i anume:

Interogarea desenelor dupa tipul Location

Interogarea desenelor dupa tipul Property

Interogarea desenelor dupa tipul Data

Mai nti, se ataeaz desenul-surs la un nou document .dwg.

Fig.5.1 Ataarea desenului surs

Interogarea reprezint o anumita subcategorie de obiecte grafice din categoria curenta al


desenelor atasate, care vor fi aduse in sesiunea de desenare curenta. Pentru ca aceste obiecte
grafice sa fie aduse in desenul curent ele trebuie sa indeplineasca o serie de conditii .
O interogare se poate face urmrind paii: Dup ce desenele sursa au fost ataate, se
alege din submeniul Map Query Define Query ; Se va deschide fereastra Define Query
of Attached Drawing in care se vor alege condiile interogrii. (figura 5.2)

5
6

Figura 5.2 Activarea ferestrei Define Query of Attached Drawing(s)

n aceasta fereastr se vor alege optiunile de interogare, care vor fi folosite pentru a obtine
anumite obiecte grafice din desenul surs in functie de condiiile impuse acestora.

Figura 5.3 Fereastra Define Query of Attached Drawing(s)

1. Se realizeaza mai intai o interogare de tip Property pentru a aduce conturul hartii pe
suportul grafic.

5
7

Figura 5.4 Interogarea dup Property

Figura 5.5 Rezultatul interogrii


2. Se interogheaz punctele reelei geodezice de stat i se folosete opiunea de alterare a
proprietilor, pentru a aeza blockul corespunztor

5
8

Figura 5.6 Interogare de tip Data

Figura 5.7 Alterarea proprietilor

5
9

Figura 5.8 Aducerea punctului geodesic

3. Se interogheaz punctele cotate i se folosete opiunea de alterare a proprietilor, pentru


a aeza blockurile corespunztoare

Figura 5.9 Interogarea punctelor cotate

6
0

Figura 5.10 Atasarea block-ului

Fig. 5.11. Rezultatul interogarii

4. Ataarea blok-ului pentru foioase

6
1

Figura 5.12 Ataarea block-ului pentru foioase

Figura 5.13 Rezultatul interogrii


1. Atasarea block-ului pentru canton silvic

6
2

Figura 5.12 Ataarea block-ului pentru canton silvic

Figura 5.13 Rezultatul interogrii

Elemente liniare
2. Drumuri naturale

6
3

Figura 5.14 Realizarea interogrii

Figura 5.15 Rezultatul interogrii

3. Terasamente

6
4

Figura 5.16 Realizarea interogrii

Figura 5.17 Rezultatul interogrii


4. Pruri care au scurgerea permanenta

6
5

Figura 5.18 Realizarea interogrii

Figura 5.19 Rezultatul interogrii

6
6

5. Limit de teritoriu administrativ al comunei

Figura 5.20 Realizarea interogrii

6
7

Fig. 5.21. Atasarea liniei

Figura 5.22 Rezultatul interogrii


6. Curbe de nivel principale

6
8

Figura 5.23 Realizarea interogrii

Figura 5.24 Rezultatul interogrii

6
9

7. . Curbe de nivel secundare

Figura 5.25 Realizarea interogrii

7
0

Figura 5.26 Rezultatul interogrii


Terenuri care au ca folosin pdure taiata

Figura 5.27 Realizarea interogrii

7
1

Figura 5.28 Rezultatul interogrii

7
2

Fig. 5.29. Harta topografica

REALIZAREA PLANULUI CADASTRAL


Realizarea sistemelor de inventariere si eviden cadastral a tuturor terenurilor i
construciilor, presupune o organizare i o mprire a acestora n uniti i subuniti teritoriale. n
7
3

acest sens, se cere s se prezinte cadrul teritorial de executare a lucrrilor de cadastru n Romnia,
n conformitate cu legislaia i normele tehnice n vigoare.
n conformitate cu legea cadastrului si publicitatii imobiliare nr. 7/1996 lucrrile de
cadastru se realizeaz la nivelul unitilor teritorial administrative, municipal, oreneti i
comunale.
Astfel, teritoriul Romniei este mprit n 41 de judee i municipiul Bucureti. Fiecare
jude este mprit, la rndul lui, n teritorii administrative municipale, oreneti i comunale. n
componena judeelor intr 103 teritorii municipal, 217 teritorii oreneti i 2860 de teritorii
comunale
Planul cadastral este o reprezentare topografic a tuturor proprietilor pe plan (locul,
mrimea, suprafaa i alte caracteristici referitoare la imobile) pe baza rezultatelor masuratorilor
exacte.
Conform Legii nr. 7/1996 a cadastrului i a publicitatii imobiliare, acestea se pstreaza la
Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie. Registrele si planurile cadastrale vor sta la
baza completrii sau, dupa caz, a intocmirii evidentei privind publicitatea imobiliar. O copie a
acestora se pastreaza la biroul de carte funciara. Planurile si registrele cadastrale se tin la zi, in
concordan cu situatia de pe teren, in baza cererilor si comunicarilor facute potrivit legii, precum
si prin intretinerea lucrarilor de cadastru, cu o periodicitate de cel mult 6 ani, cand se va parcurge in
mod obligatoriu intregul teritoriu administrativ si se va confrunta continutul planurilor si al
registrelor cadastrale cu situatia reala din teren si se vor inregistra toate elementele modificatoare.
Spre deosebire de planul topografic, pe planul cadastral nu sunt reprezentate elementele de
altimetrie, i anume, curbele de nivel, precum i puntele cotate. De asemenea, pe planul
cadastral la scara 1: 5 000 nu sunt prezente haurile pentru categoriile de folosin, ci doar
simbolul corespunztor. Proiect Modelare cartografic 79
Categoria de folosin a terenurilor reprezint un sistem de clasificare al
acestora, in funcie de utilizarea concret a terenului i de necesitile cadastrului de
nregistrare ordonat a datelor referitoare la teren. Astfel, terenurile se mpart in 13
categorii de folosin, dintre care 5 agricole i 8 neagricole, dupa cum urmeaz:

Destinaii ale terenurilor

Categorii de folosin
1. Arabil (A)
2. Puni (P)

AGRICOLE

3. Fnee (F)
7
4

4. Livezi (L)
5. Plantaii de vii i hamei (V)
6. Pduri i alte terenuri cu
vegetaie forestier (PD)
7. Ape curgtoare (HR)
8. Ape stttoare (HB)
NEAGRICOLE

9. Drumuri (DR)
10. Ci ferate (CF)
11. Construcii (C)
12. Curi- construcii (CC)
13. Terenuri neproductive (N)

O alt particularitate a planului cadastral o reprezint faptul c parcelele cu


diferite categorii de folosin, din cadrul aceluiai imobil, sunt delimitate prin linii
punctate.
Etapele de realizare a planului cadastral pentru trapezul
L-35-56-C-c-4-IV sunt asemntoare cu cele de la ntocmirea planului
topografic, cu deosebirile menionate anterior.

7
5