Sunteți pe pagina 1din 3

Moldova

o tara mica , probabil este fraza cel mai des vehiculata atunci cnd ncerci sa
faci o prezentare prietenilor, turistilor sau pur si simplu celor veniti din st
rainatate.
Recunosc, am apelat si eu la acest cliseu, ca ntr-un trziu sa nteleg ca de fapt nu
o cunosc. Iar daca ncerci sa te regasesti acum n postura de ghid exista probabilit
atea ca si tu sa ajungi la aceeasi concluzie. Pare oare stranie n aceste conditii
ncercarea unei echipe de entuziasti de a combina utilul cu placutul efectund o es
capada spre una din cele mai frumoase
dar si putin explorate din punct de vedere
turistic regiuni ale tarii.
Optiuni multiple n faza de proiectare ca n final sa fie aprobata cea mai justa dec
izie: ca sa cunosti Moldova trebuie sa simti pulsul satului.
Risc sa fiu nvinuita de romantism dar dupa o calatorie dificila, ce sa zic la cap
itolul infrastructura avem multe de realizat . Primul gnd nu avea nimic comun cu
starea drumurilor nationale.
Panorama zonei a readus n memorie versuri pe care le-am apreciat ndata ca fiind ce
a mai expresiva asociere a ceea ce au simtit membrii echipei, pentru aceasta exa
ctiate i sunt recunascatoare lui L. Blaga , nu stiu daca asi gasi o interpretare
mai exacta:
Eu cred ca vesnicia s-a nascut la sat.
Aici orice gnd e mai ncet,
si inima-ti zvcneste mai rar,
ca si cum nu ti-ar bate n piept,
ci adnc n pamnt undeva.
Si daca esti de acord cu aceasta afirmatie (sau cu tot ceea ce s-a scris pna acum
) te invit sa accepti provocarea si sa ne urmezi acolo unde pulsul vietii umane
bate intens de mai multe milenii
n lunca Nistrului.
Daca ti spun important centru istorico-arheologic? probabil ca imediat va rasuna
Orheiul Vechi. (Cel putin pentru mine sunt doua notiuni interconditionate). Si d
oar expertii n domeniu vor continua lista evocnd importanta sapaturilor arheologic
e de la Otaci si Soroca, Olanesti si Tighina, Ofatinti si Saharna, Alcedar si Cli
mautii de Jos.
Anume spre aceasta din urma ne-am ndreptat acceptnd invitatia unor prieteni din lo
calitate care ne-au promis peisaj deosebit, monumente neexplorate si buna dispoz
itie pe ntregul traseu.
Despre faptul ca aici ntr-o statiune paleolitica, sapata de echipele dlui Ilie Bo
rziac, s-a descoperit o locuinta cu doua incaperi, construita pe mari oase de ma
mut, iar n partea nordica a acestei locuinte, cercetatorii au descoperit, asezate
n semicerc, 7 capete de mamut am aflat deja mai tirziu.
Nu e de mirare: absenta informatiilor ce ar mediatiza aceste descoperiri se dato
raza n mare parte faptului ca cercetarea statiunii este abia la nceputuri din lips
a totala a resurselor financiare.
Localitatea Climautii de Jos e un sat pitoresc inundat de verdeata iar colina (cu
o altitudine de 200 m) supravegheaza valea Nistrului pna la linia orizontului, to
cmai pna la Manastirea Japca si chiar mai departe spre orasul Camenca.
La Climautii de Jos viata ramne nclestata n tiparele arhaice ale satului moldovenes
c. Am avut impresia ca ar putea deveni una dintre cele mai reprezentative locali
tati pentru arhitectonica nationala. Oamenii de aici au simtul masurii si a frum
osului iar casele taranesti, naltate n cel mai curat stil moldovenesc, ofera satul

ui un aspect medieval: casa cu cerdac si prispa lata, cu o tinda centrala si dou


a odai situate la dreapta si stnga, o camara-depozit n celalalt capat de tinda.
Trecnd pe strazile ntortocheate si delimitate cu ziduri de piatra nu prea nalte, se
creeaza impresia ca te afli ntr-un adevarat muzeu etnografic n aer liber. Peste t
ot piatra din calcar: la case, prispe, garduri, porti, fntni, uluce, crucifixuri,
rastigniri
o adevarata simfonie n piatra.
La Izvorul Carausilor , notiunea de timp dispare si apare fata vesnica a satului mo
ldovenesc, sate pe care s-a naltat o tara. Astazi ele sunt neglijate si uitate, i
ar urmasii batrnilor strajeri de hotare ai lui Stefan sunt n cautare de fericire p
este hotare.
Destinul locurilor si a oamenilor ramne adnc marcat de prezenta Nistrului, el fiin
d viata si rostul pamnturilor care au marcat frontiera de est a latinitatii europ
ene.
n limitele rezervatiei peisajistice Climautii de Jos, care reprezinta un obiectiv
de importanta nationala, se distinge portiunea defileului cu o adncime de 150-20
0 m, situat n partea de jos a ruletului, pe o lungime de circa 10 km.

Pe aceasta portiune afluentul intersecteaza de doua ori lantul de stnci, care se


dezgolesc att n partea stnga, ct si n dreapta, Tiglau , Movila , evidentiind stncile
i, aproape abrupte, cu forme ciudate.
Fundul defileului este ngust, cu multe praguri, are o latime mai mare n partea de
sus, spre vest de Tiglau , unde ruletul coteste formnd cascade si gropi, dintre care
oapa Lidiei este cea mai mare si are o adncime de peste 4 metri.
Legenda spune, ca o frumoasa fata, pe nume Lidia, s-a aruncat de pe stnca n apa, n
ziua cnd a aflat ca si-a pierdut dragostea. De atunci si pna astazi apa plnge, deoa
rece fata mai frumoasa dect Lidia nici stncilor vesnice nu le-a fost dat sa vada.
Urmatorul obiectiv spre care ne ndreptam este formatiunea calcarogena Creasta Coc
osului.

Desi escaladarea versantilor pentru majoritatea participantilor devine o adevara


ta ncercare de forta, curaj si entuziasm ajunsi n vrf ntelegem ca rezultatul pe depl
in rasplateste efortul depus. Sentimentul unei libertati absolute de aici, de la
naltime

Dupa multiple provocari un picnic ntr-un cadru pitoresc, cntece la chitara n preajm
a unui foc de tabara vin sa completeze senzatia unei adevarate actiuni turistice
.
Pentru toti cei pasionati de exploararea teritoriului national o mica completare
nainte de a pune punct: n imediata vecinatate se afla o adevarata colectie de mon
umente: Vadul-Rascov, atestat in 1447, a servit drept post fortificat de sprijin
si control cu vamesi si ostasi de paza pe Nistru.

Prezinta interes bisericile Arhanghelul Mihail si Gavriil, trei cimitire, doua c


restin ortodoxe si unul evreiesc, la Socola, atestat la 1586, n terasa superioara
a malului nalt este sapat unul din cele mai vaste, mai enigmatice si necercetate
complexe rupestre de provenienta carstica din partea Europei Centrale si de Est.

Gr

La o distanta nu prea mare se afla si Manastirea de la Japca


cunoscuta n ntreaga M
oldova datorita faptului ca a fost unica manastire din tara care nu a fost nchisa
n perioada regimului totalitar comunist.
publicat de alyn la 05:40 niciun comentariu: linkuri de ntoarcere catre aceasta p
ostare
Bastina mea Satul Larga
Satul meu de bastina este satul Larga.Este un sat frumos ,mare ,cu niste oameni
harnici si marinimosi.Inca din trecut Larga a fost impartita in 4 sectoare:Susu,
Josu,Valea si Patreasca da fapt satul mai are un mic teritoriu numit Pavlovca in
componenta caruia intra si parcul de la Pavlovca un parc care se intinde pe o s
uprafata de 18,5 ha si dateaza inca din sec. XVIII.Larga se poate mindri si cu l
ivezile sale care in prezent au o suprafata de 90,8 ha si care an de an dau o ro
ada buna oamenilor.
Oamenii din satul Larga tin si de traditile si obiceiurile care le-au mostenit d
e la strabuni si nu uita de radacinile de unde au proveenit.Biserica satului est
e si ea un monument istoric care dateaza din sec.XVI si este construita din lemn
care are forma onei cruci sub denumirea de "Sfinta Treime".In Larga sunt o mult
ime de izvoare cu apa rece care iti potolesc setea in timpurile calduroase dar s
e mai spune ca apa acestor izvoare este si sfinta ,deoarece au fost multe cazuri
cind oamenii care o beau s-au tratat da multe boli care medicina nu era in star
e sa le trateze.Imi uibesc si eu bastina mea de care nu am sa uit niciodata.....
..
"Larga"
Tu Larga dulce lacrima curata,
Cu suflet de barbat cu chip de mindra fata,
Satul meu nascut la trei izvoare ,
Vita de taran nemuritoare,
E ultimu-l tau chin si ultim mal,
La bine si la rau e satul meu natal,
Larga flori de tei carpatic vint,
Larga nopti de stele lacrimind,
Larga dorurile vin se pierd,
Cad frunze aurii e satu-n care cred...
publicat de alyn la 05:02 niciun comentariu: linkuri de ntoarcere catre aceasta p
ostare