MARA

Romanul incepe prin prezentarea personajului principal care ii si da numele: Mara. Ea era o femeie vaduva,
ramasa cu doi copii de crescut: Persida si Trica. Ea strangea in fiecare zi bani pentru cei doi copii si dorea ca
acestia sa aiba o educatie foarte buna, de aceea o trimite pe Persida la manastire, iar pe Trica la scoala. Mara o
duce pe Persida la o manastire din Lipova cu o reputatie foarte buna si o lasa in grija Maicii Aegidia care era o
femeie foarte respectata. La scoala, Trica se bate cu un coleg mai mare decat el si pentru a nu o face pe mama
lui sa se supere, el merge la manastire la sora sa. Afland cele petrecute, Persida pleaca de la manastire fara
invoire impreuna cu Trica.
Intr-o zi de primavara, un geam al manastirii se sparge, iar Natl o zareste pe Persida ramanand incremenit cu
ochii atintiti la frumoasa fata. Din acel moment vietile celor doi iau o intorsatura radicala. Persida simtea ca in
sufletul ei se intampla ceva cu totul neobisnuit si diferit, iar Natl nu si-o mai putea scoate din minte pe Persida.
Intr-o zi Mara il trimite pe Trica la manastire pentru a o lua pe Persida, iar acesta ramane uimit de frumusetea
surorii lui. Cei trei au mers la Arad la nunta Milenei, fata cojocarului, iar Mara ii lasa pe ei doi singuri ea
intoarcandu-se acasa pentru a-i duce Maicii Aegidia o scrisoare. In aceste zile Natl tocmai isi incepea cei doi
ani de calatorie. El o zareste pe Persida la nunta Milenei aflata la brat cu Codreanu, cavalerul de onoare al
miresei.
Persida trebuia sa se marite cu Pavel Codreanu, dar il refuza deoarece ea il iubea pe Natl. Acest fapt l-a
determinat pe Codreanu sa se insoare cu alta fata.
Natl se intoarce acasa mai devreme cu sase luni inainte sa isi termine cei doi ani de calatorie. Acest fapt putea fi
trecut cu vederea foarte usor de Hubar, insa Bocioaca afland ca lui Natl ii placea de fata Marei il trimite pe
acesta sa mai faca cateva luni de calatorie.
Natl se intoarce acasa si totul era pregatit pentru ca el sa devina stapan. Bocioaca uitandu-se in cartea de
calatorie a lui Natl a observat ca feciorul mai mult a lenevit decat a muncit fapt care il determina pe Bocioaca sa
ii amane taietura de maestru la Natl.
Intr-o zi Hubar a venit la macelarie pentru a-l mustra pe Natl. Acesta se napusteste asupra lui Natl care avea un
cutit in mana, dar il arunca repede pentru a nu-l rani pe tatal sau. Toate acestea au fost vazute de o calfa, care a
interpretat toata povestea cum ca Natl a vrut sa il omoare pe Hubar. Persida a fost singura care nu a crezut si a
inceput sa se vada cu Natl pe ascuns, dar in prezenta lui Bandi.
Natl si Persida s-au cununat pe ascuns si au plecat pentru cateva luni la Viena. In acest timp Persida a primit o
scrisoare de la Mara si de la Trica si s-a hotarat sa se intoarca acasa. Persida si Natl au cumparat carciuma din
spatele Sarariei. Natl incerca sa o indeparteze pe Persida, fapt pentru care o lasa doar pe ea sa munceasca.
Trica muncea acum la Bocioaca, fiind mana lui dreapta. El o insotea pe Marta, sotia lui Bocioaca pretutindeni.
Cei doi, Marta si Trica au ajuns sa fie foarte apropiati fara ca Bocioaca sa bage ceva de seama. Persida si
Bocioaca tineau foarte mult la Trica de aceea l-au si rascumparat pentru a nu fi luat la razboi.
Natl nu o mai putea suporta pe Persida deoarece il despartise de parintii lui, de o viata buna, de avere asa ca
incepe sa o bata. Persida nu mai suporta bataile si betia in care cazuse sotul ei asa ca se intoarce la mama ei.
Trica afla ca nu Mara i-a platit rascumpararea asa ca se inroleaza in armata pentru a-l plati pe Bocioaca.
Persida se intoarce pana la urma acasa la Natl. Peste cateva zile avea sa se nasca fiul lor, iar in aceea zi a venit
Mara pentru a-si vedea nepotul. Persida dorea ca Maica Aegidia sa fie nasa copilului.
Cu toate aceste pregatiri pentru botez, Bandi fusese parca uitat de toata lumea, el fiind fiul nelegitim a lui Hubar
cu Reghina. Nu mai putea sa stea in preajma lor, deoarece el il ura pe Hubar.
Trica se intoarce de la razboi, fiind acum un barbat in toata firea si foarte schimbat. Peste putin timp Natl
impreuna cu Trica au devenit maestrii. Persida trebuia sa se mute in casa lui Hubar, carciuma ramanand in grija
lui Bandi. Hubar se ofera sa il ia pe Bandi cu el la Viena, iar Bandi accepta propunerea doar pentru ca io cerea
Persida.
Cei doi incep sa discute despre calatorie, aflanduse singuri in carciuma. Intr-un final Bandi ii cere lui Hubar sa
recunoasca ca ii este tata, iar acesta nu mai are de ales asa ca ii recunoaste baiatului adevarul. In acel moment
Bandi innebuni. El s-a napustit la pieptul lui Hubar si a inceput sa il loveasca pana ce l-a omorat. Persida a
intrat pentru a vedea ce se intampla si l-a zarit pe Hubar zacand pe jos, iar pe Bandi razand.

ANALIZA- MARA
"Mara" este cel mai reuit roman al lui Slavici. Romanul, aprut n 1906, reprezint cea mai valoroas
creaie epic de mare ntindere, fiind cel mai bun roman al nostru, nainte de Ion "pentru epoca n care a aprut,
Mara trebuia s nsemne un eveniment, i astzi, privind napoi, romanul acesta apare ca un pas mare n istoria
geniului" (G. Clinescu - Istoria Literaturii Romne de la origini pn n prezent).
El zugrvete veridic o lume, cu moravurile ei specifice aezate la interferena satului cu oraul, ntr-un
sat ardelenesc, Radna, lng Lipova i aproape de Arad, aciunea crii fiind plasat la sfritul secolului al
XIX-lea i nceputul secolului al XX-lea. "Mara" este un roman realist social cu valoare etnografic i n acelai
timp, o extraordinar carte de dragoste "nsuirea esenial a lui Slavici este ns de analiza dragostea, de a fi un
poet i un critic al eroticii rurale dintr-o provincie cu oameni mai propii sufletete (.) jumtate din roman
noteaz ncet, rbdtor, aprinderea, propagarea i izbucnirea iubirii la o fat contient prin frumusee de
farmecele ei" (G. Clinescu - Istoria Literaturii Romne .).
Semnificaia titlului este sugestiv, deoarece aceast creaie este, mai nti, romanul Marei, al crui
destin constituie axa fundamental a epicii. n cele 21 de capitole, cu titluri semnificative "Srcuii mamei",
"Furtuna cea mare", "Ispita", "Datoria", "Blestemul casei", "Norocul casei", "Pace i linite" aciunea urmeaz
linia clasic ascendent desfurndu-se pe dou planuri: planul Marei, al zgrceniei i al orgoliului voinei i
planul iubirii, al cuplului Persida-Nal. Romanul ncepe prin prezentarea personajului principal, Mara
Brzovanu, o "precupea" din Radna i prin fixarea locului unde urmeaz s se petreac aciunea.
Cu o impresionant for a detaliului, autorul surprinde culoarea specific a spaiului social, politic, etic
i etnografic al satului ardelenesc, evideniind mentalitatea acestei lumi de meteugari i negustori, care
acioneaz n spiritul unei morale n care coexist adevrul, sinceritatea i demnitatea. Slavici concepe
personaje "tcute, greu de urnit, ncpnai n prejudecile i obiceiurile lor, la care gndirea colectiv e mai
puternic dect cea individual".
Personajele principale ale romanului sunt eroi cu o via complex, individualiti puternice,
nrdcinate n concepiile lor despre via. Mara nfieaz chipul comun al femeii mature de peste muni, al
vduvei ntreprinztoare i aprige.Zgrcenia, prezent ntr-o form incipient n caracterul Marei apare ca
rezultatul unei viei dure; ea fiind produsul mediului n care triete. Femeie intreprind i energic priceput n
afaceri, cu un deosebit sim practic, Mara se arunc n vltoarea vieii cu ambiie i hotrre, cu responsabilitate
fa de viitorul copiilor ei, de care este ntotdeauna mndr.
Asculttoare i blnd fa de maica Aegidia, devotat i respectuoas fa de mama ei, Persida triete o
via linitit, pn n momentul cnd, de la fereastra mnstirii, l zrete pe Nal, fiul mcelarului Hubr. De
acum pasiunea pentru Nal i va dirija ntreaga sa via, subliniind bogia i mreia sufletului ei. Trecnd peste
dorina mamei sale de a se cstori cu preotul Codreanu, aceasta i ascult glasul inimii i se cstorete pe
ascuns cu Nal, convins c aceasta i este menirea.
ntregul ei zbucium sufletesc, izvorte din respectarea valorilor morale impuse de tradiie i din sincera
dragoste pentru Hubr. Admirabil i devotat soie Persida nu-l prsete pe Nal atunci cnd acesta devine
neglijent, beiv i brutal. Ca i mama ei Persida este o femeie cu sim practic, harnic i ambiioas i devine
stpna casei.
Buntatea i blndeea Persidei va nvinge pn la urm brutalitile lui Nal, zgrcenia Marei i orgoliul
nemsurat al familiei Hubr. Dup naterea copilului, soul ei i-a schimbat brusc comportarea fa de Persida,
Hubr i-a cerut iertare pentru toate suprrile pe care i le-a pricinuit, iar Mara accept s-i boteze nepotul n
religia lui Hubr-Nal. Persida este unul dintre cele mai strlucitoare personaje feminine din literatura romn,
nscriindu-se n aceeai tipologie uman cu Doamna T.din "Patul lui Procust" sau cu Otilia din "Enigma
Otiliei", roman al lui G. Clinescu. Celelalte personaje sunt firav conturate raportndu-se la destinul Persidei, i
evideniind nobleea sufleteasc i fora personajului.
Ioan Slavici este un excelent portretist, reuind ca prin sugestii i detalii ale fizionomiei s sublinieze
portretul moral al eroului. Teza lui moral este aceea c omul, prin caliti precum inteligena, efortul constant,
voina, echilibrul interior, perseverena n aciune, respectarea triadei adevr-bine-omenie poate modifica soarta
n favoarea lui. Autorul nu este un descriptiv deoarece pune accentul pe aciune, pe nararea faptelor i a
ntmplrilor.
Sobrietatea, claritatea, concizia i oralitatea definesc stilul prozei lui Ioan Slavici, conferindu-i
originalitate i expresivitate. Interogaiile i exclamaiile retorice, enumeraia frecvent n structura frazei,
inversiunile topice, folosirea unor sintagme lexicale preluate din limbajul popular dau strlucire poetic textului
epic, argumentnd originalitatea stilului. Romanul Mara reprezint un moment de maturitate a romanului
romnesc, o etap superioar fa de "Ciocoii vechi i noi", roman al lui Nicolae Filimon reprezentnd romanul
realist al perioadei interbelice.