Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Vasile Parvan - Dacii La Troia

    Încărcat de

    neamt59
    57 vizualizări7 pagini
    buna

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    buna

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    57 vizualizări7 pagini

    Vasile Parvan - Dacii La Troia

    Încărcat de

    neamt59
    buna

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 7
    VASILE PARVAN _ DACII LA TROIA | A | Extras din Orpheus. Anu) II. No. 1 Tanuarie—Februarie 1926 hUCURESTI TIPOGRAFIA JON C. VACARESCU, Sir, Umbrel, 4 1926 sin ¢ 5 eme, cand Greeii, unilie, inli- Orpwee ert thrac, ale eral phrygian: dav amandoi craw in acoeag vreme gi. eleni Poemele homerice repreainta aceeag stare de ae sscoporil “ i nitate de sdeo! au Confirmat tot main difii elene. Se pare chiar ci descifrarea ir ittite ne pre- giiteste Ineti mai mari surprize, tn a confirma mo- numental stivile epopeci. Inca deacum doudzeei de ani, tntr'un articol devenit celebru, Hubert Sehmidt eonstatase legitturi ‘intime stilistice intre izafiile bronzului din Transilyania, Troia gi My- kene gi el cilutage o origine nordiet infijisirilor avtistice intalnite in sud), Despre prezenfa neamurilor thrace in, NV gi N Asiei mici cel putin dela inceputul mileniului al Il-lea inainte de Chr. inc’ de mult nu se mai indoeste nimeni. Tots, din p, dv. stort, nu se pot face ined afirmari mai preeise asupra raportulul etnografie gi cultural dintre ‘Troia si Transilvania in mileniul al T-loa a, Chr. Dimpo- Iriya, s’a crezut ei se pot da chiar nume proprii de popoare 1) Asupra tuluror acestor chestiuntv. sinfeza data de Carl Schuchhardt incartea sa Alfeuropa in seiner Kultur. und Stitenticktung, Berlin 191. care av urmat la ‘Troi ' Joeul colei de-t down jur m po ta mij chro, pentru imprejuraril u doe catre Achaci (c lui al doll colele co au urmat dupa meriea — ¢ zboiul troian, Dar Troia ho- uta cu mult inainte de a. 1000 — e, dupa Z am Tv Seluehhardt regumind conchugiile predecesorilor 841i, Dovtel Hou Inaint sarng tn primal rand Hubert Sebiidt, dargi A. Br okner, A. Sane ela ae ct aan oe ae te Gétze si Thainter tuturora Wilhelm Dirpfold # «Die fabs ca Trola VIL at fit a. hr"), cu posibilitatea VIL Sehicht (a sapiturilor din rola) febrt guniichst die Be aeRITeanG put ined din ultimele xecole fi graue Ware, die es schon in dor Vi. gal, fort, dann tritt in | iutve 1000°@ 700.0 ai $ ry, gh eu a en ca.a-durat Fray gare neve aut mit Huckeln und Horner tnd a eh ith pus a ots tite 0 sate roid au ariitat ff ora eandorn, @io- Hubert Schmidt wobl mit TReeht iniseputicle Tcoel act ciidorea Trovi smyceniene» (VI) $i eee reveriern zugowiosen bat, cieim 8, Jalichundart elfen vill etre ces ae VIL 2 ¢ un strat gros de Tu in diese Gegenden gemacht haben, Die Keramik figSeniatie) Puleiy deck 1, on continuatri ale influentel weist zurtick auf Ungarn und in lotzter Linie Schlesion, 80 Para tnatnte e/a: i000 mae vola VII 1, ediar cu Dur { vase die Herkunft der Kimmerier aus den Donauliindern ich absanté Att. | Incepand Troia VIT 2 cel mai tarzin , damit angezcit wire? *) pei : eotitorii, Ii Orpiews, deck numai in Tinii mart %), efi toate dle Schmidt, dupa Gétze, ae reer reteznta oblie, datata ‘- afiemirite Ini Sehuchhardt — altel aga de reconte — gi ale —— tratit prin Hampel, in varst siutora Hdl Reuss ste } predecesorilor sai — covit nat yeehi — sunt totus, chiar i : ‘sta bronzului sungar® gi anume A astiizi, fie de completaty fie — i) mare parte ~~ de inlochit: =F a eu total prin alte pi = = “ “i L. Navalirile ‘Trerilor sf Cimmerienilor in Asia Mica { sunt mai-veohi ea set, VIL, Anul 1076 a. Chr, pastrat de ‘ & ate cronologia Busebiand ca ineeput al navalivilor ehnmerienc') if. ¥ iN 1x Ol eoncorda in total cw faptele de ordin archeologie, cum se t mt | va veden mai jos. Navalirile! dures — eidrept- = sin ; Z af i =~ see VII, dar fara a mai avea yre-o important politica ori | Reisen epee, unt etnografied. Strabo, XTH p- 586, pe care se sprijina Brickner, Be S Dupa Bea aes in Troia Vil. “at: a pentru datare in sec. oh — VII, spune precis et ‘Trerii " 1.0. cp, 594 91 urm. ’ A] e zea TTvarit)istau asqyatt projurell crap Biydor a Se ee ott Ty-0 perioada, dupa Reinecke sec, XIT—IX a. Chr. §) -@ mai voche decat acest timp. Ba apartine bronzului 1 Hades Noes ab. AY perio Set sub directia tui Derpreld Trojaweition, Men | a fost gasita de asistentul meu Y. A sclbtonta sai LHSULEEAER AG, Gehuchnatdl, 0. ¢, P. 214, Eedrept c Briickners tn Tro/a Femi one olast aN ade Celie Dyan nodes WobLraE asp ; Ma | Neehiwca bronzal TV (la noi egal eu hallstattul 1 din Venti), p. 572 (cl. p, 069) nu zice “Gimmerients, cl simply -Thracl>, dar la p, $54 . v.72 Par eTreris (lovara Cmte) i aduesse char afte i De alta parte si cimitivul de urne din eomitatul Borsod mente. 7 +3) Materiatul complet asupra unora din chestiunile ce volu atinge aic, _ se gasesle in cartea mea Getica, Bucuresti( Academia Romana 1925 (subl f presi). Tia, th ' f '4) Ver eitatele la mine in Getica, p. 3 1 nota 9. = ty Déepfeld in Troja u. Mi ‘ ea 28 aice pata: ee u. Mion, p. 182; Sehuehhardt, Alteuropa, p. ; 2) Darpield, f. c» p: 200 sq.; ch Schmidt, ibid. G alee SARC bgleE eo tae Pee 4) Schmidt Ia Dérpfeld, o.'¢., p. 594 saq. a superioard, wide Boian ®) si aseminiitor éu cele dela Troia”), nue cumya izolat eu acest tip. Ci tipul Borsod-Be » gi in SV ill Ja Donja Dolina in Bosnia), de asti data —cum ¢ firese, lata distanta de Dacta ~ inte'un modiu mai nou ca la noi, dar contemporan eu col dela Troia (VID). If1. Dar la Troia siiu gasit in stratul VIT gi obiecte de metal, in special de bronz (nu de arama curata), topoare duble gi securi late, eu muchoa prelungiti pe maner, iarie de tip bine cunoseut transilvan *). $i G6tze a observal, cu AS = eat Fig. 2 Topor dublu de bronz, do forma rdeal ele trebue si apartind unor vremi mai nout, in we FS bpecie brotatui IV (hallstatt D. De fapt securile stip Tu: Tl faldue ) Ge numim astfel pentruci Ja Jufaliuy in Trei }) Hampel, A bronzkor emiéket Magyarhonban Ml, pl. CXL, 2 (Gi tl _ pe coperta yolumulni). fe 2) Va apare in Dacia 11 1925. 5 ie " 3) Dorpfeld, 0. ¢, ple 41 ta pag. 904, no. Vis cl. $i pag. 901, fig. 216. 4) V. vasele publicate de Truhelka in Wiss. Mitt. aus Bosnien uw. d. Herzeg. 1X 1904, pl. XIX, no. 9; LXIIy no. 2; LXXI, no. 1; LXXVII, no, 31. 5) Gétze'la Dorpfeld, 0. ¢, p. 403 sqq.; ct. in special p. 408, 6) barvan, Gerica, c. VI, passin, unde se da tot materialtl comparativ. mai caracteristien, jar ea deci halebarde de mare aparat), Seaune, le gasim in forma motal ele craw de aur sunt in adev T I | ; 1 ot Fig. 3. Secure de tip carpatic siin special transiivan (ef. . dp, gi fig. 72 pe pl. Vill, la Herepey in A/sofenér Viirmegve Monografidja, IW 1. Niud, 1901), turnata ‘dupa tiparul de Iut, perfect pastrat, gasit in Troia VIN: cl, Gétze, 1a Dérpfeld, 0, ¢; p- 408 gi 403 sqq. si ele stau la baza formelor de fier cunoseute din 1. sub numele de cafeia, mogtenite apoi gi de Germani, pina in epoca merovingiand. Prinurmare, invers de ce binuiau Gotze si Schmidt, scewrite sunt mai sigur databile decat. vesele in bronzul TV ungaro-roma: securile sunt din periouda éea mai yecho-n bron tol eam deprin= prejurul anilor 1000 a. Chr, dupa cum constatiim mai ales din stilul podoabelor de aur ardelene in tovaragie eu care an fost qisite gi securile dela Tufalau, : TY, Hubert Schmidt neputand iniitura din calea sa faptul ed si vasele gi sceurile tip

    S-ar putea să vă placă și