Sunteți pe pagina 1din 3

Tema cognitiva articol 2

S-a constatat ca, in anumite conditii de stres tramatic, privarea de somn poate creste
riscul de a dezvolta amintiri false. Erorile de memorie pot avea consecinte grave, de exemplu, un
martor la o crima care este expus ulterior la informatii inselatoare, va repeta acea memorie ca
marturie.
Multe studii au investigat factorii care afecteaza susceptibilatea la false memorii. In urma
studiului, s-a descoperit ca deprivarea de somn poate mari riscul de a dezvolta false memorii.
O metoda comuna pentru a crea amintiri false in laborator este Deese-RoedigerMcDermott paradigma (DRM) (1959). In DRM, participantii invata liste de cuvinte care sunt
associate semantic cu un cuvant neprezentat (somn). Desi paradigma DRM este utilizat pe scara
larga, in fals de cercetare de memorie, relevanta in contexte mai naturaliste este controversata
(De exemplu, Pezdek & Lam, 2007;. Wade et al, 2007).
Distorsiunile in memorie pentru informatii emotionale pot duce la acuzatii false, procese
si condamnari penale gresite (Loftus, Doyle, & DYSART, 2013).
Experiment 1.
Evenimentul consta in completarea unui chestionar de catre cei 193 de participanti
(studenti la licenta - varsta medie = 20.3 ani, SD (?)= 3.5., 76% sex feminine, 24% masculin) ce
includea un pasaj unde era dscrisa prabusirea unui avion in care se sustinea ca o filmare a acestui
eveniment fusese vazuta de publicul larg la stiri si pe internet (desi imagini cu urmarile
intamplarii erau usor de gasit, filmarea prabusirii propriu-zise nu exista).
Itemul cel mai important din chestionar ii intreba pe participant daca au vazut inregistrari video
ale prabusirii realizate de catre unul dintre martorii de la fata locului. Participantii la studio au
raspuns prin da sau nu.

In cele doua experimente, participantii au studiat listele DRM fie inainte de o noapte in care au
dormit, fie inainte de o noapte in care au fost privati de somn. Testarea a avut loc urmatoarea zi.
Un studiu a aratat rate mai mari de recunoastere falsa la participantii privati de somn, in
comparatie cu participanti odihniti (Diekelmann, Landolt, Lahl, Born, & Wagner, 2008), dar
studiul ulterior nu a gasit nici o diferenta in rechemare false intre grupuri (Diekelmann, Born, &
Wagner, 2010). In cele din urma, intr-un alt studiu, participantii a invatat liste DRM pe timp de
noapte si apoi, fie au dormit sau au fost lipsiti de somn.

Pentru a se putea stabili daca somnul redus poate fi asociat cu memoria falsa, participantii au fost
impartiti in doua grupuri pe baza duratei de somn pe care au declarat-o cu o noapte in urma
sesiunii de studiu. Participantii au raportat o medie de 6.8 ore de somn (SD= 2.0) si 28 de
participanti (15%) au raportat 5 sau mai putine ore de somn. S-au codificat acesti participanti ca
avand somn restrictionat. Cei 165 de participanti ramasi (85%) au fost folositi ca grup de
referinta. Nu a existat nici o variabila demografica relevant.
Experimentul 2
Am recrutat 104 studenti la licenta de la Universitatea de Stat din Michigan pentru participarea la
acest studiu. Participantii au avut o vrsta medie de 19.2 ani (SD= 1.3, 54% gen feminin, 46%
masculin) si au fost vorbitori nativi de limba engleza care nu luau nici un medicament care sa le
afecteze somnul. Am inclus numai participanti care dormeau regulat (min. 6 ore de somn pe
noapte) in saptamna premergatoare experimentului. Participantii s-au abtinut de la a consuma
alcool sau cafeina cu 24 de ore inainte experimentului. Desi au dormit ca de obicei in noaptea
precedenta, nu au tras nici un pui de somn cu 24 de ore inainte experimentului.
Fiecarui participant i s-a calculat scorul memoriei corecte si rata memoriei false. Am examinat
datele folosind analiza de variabile 2x2 cu conditia somnului (somn, privare de somn)si timpul
codificarii (dimineata, seara) drept factori intre-subiecti. Nu am gasit nici un efect semnificativ al
timpului codificarii asupra memoriei corecte. Exista o tendinta a scorurilor de memorie corecta
sa fie mai scazute in cazul participantilor privati de somn dect pentru ceilalti, dar efectul
principal al conditiei somnului nu a ajuns sa fie semnificativ. Nu a fost nicio interactiune
semnificativa intre factori.
Am examinat, de asemenea, oboseala si afectivitatea participantilor. Dupa era de asteptat,
participantii privati de somn au raportat oboseala matinala semnificativa si stare afectiva pozitiva
scazuta in comparatie cu cei odihniti, dar nu am gasit nicio asociere intre oboseala matinala si
rata MCR sau cea a amintirilor false. Nici in cazul starii afective matinale pozitive si a ratei
MCR nu am gasit nicio asociere.

Aceste rezultate sugereaza faptul ca efectele privarii de somn si a timpului codificarii nu depind
de capacitatea functionala de memorare.

Bibliografie:
Frenda, S. J., Patihis, L., Loftus, E. F., Lewis, H. C., & Fenn, K. M. (2014). Sleep

deprivation and false memories. Psychological science, 1674-1681


Opre, A., (2002). Inconstientul cognitiv