Sunteți pe pagina 1din 41

INSTALATIIINSTALATIIBIOTEHNOLOGICEBIOTEHNOLOGICE Principalele faze ale unui bioproces microbian 1

BIOTEHNOLOGICEBIOTEHNOLOGICE

Principalele faze ale unui bioproces microbianINSTALATIIINSTALATII BIOTEHNOLOGICEBIOTEHNOLOGICE 1

INSTALATIIINSTALATII BIOTEHNOLOGICEBIOTEHNOLOGICE Principalele faze ale unui bioproces microbian 1

I OPERATII HIDRODINAMICE 1, Transportul fluidelor  2, Sedimentarea ş i Centrifugarea  3, Filtrarea  4,

1, Transportul fluidelor

2, Sedimentarea şi Centrifugarea

3, Filtrarea

4, Amestecarea

Operatiile hidrodinamice au la baza principiile transferului de impuls

hidrodinamice au la baza principiile transferului de impuls Fluide În func ţ ie de comportarea sub

Fluide

În funcţie de comportarea sub acţiunea solicitărilor exterioare, corpurile pot fi împărţite în:

solide

fluide

Solidele opun rezistenţă solicitărilor ce tind să le modifice atât forma (solicitări tangenţiale) cât şi volumul (solicitări normale). Fluidele se deformează continuu (curg) sub acţiunea solicitărilor tangenţiale (nu opun rezistenţă)

Fluid =un mediu continuu, infinit divizibil care are proprietăţi bine definite în fiecare punct.

în func ţ ie de comportarea la solict ă rile ce tind s ă le

în funcţie de comportarea la solictările ce tind să le modifice volumul (solicitări normale; compresiune):

gaze

lichide

Gazele îşi modifică volumul la solicitări normale mici (variaţii mici ale presiunii), Lichidele sunt puţin compresibile (pentru aplicaţiile biotehnologice sunt considerate practic incompresibile)

Obs:

variaţia volumului apei la o modificare a presiunii de 1 bar =510 -5 variaţia volumului aerului la o modificare a presiunii de 1 bar =510 -1

V

V

  P

de 1 bar =5  10 - 1  V V   P  

cu cât coeficientul de compresibilitate (χ) are o valoare (absolută) mai mică, cu atât fluidul este mai puţin compresibil

fluid incompresibil

este mai pu ţ in compresibil  fluid incompresibil ρ  ct.  gazele în curgere

ρct.

gazele în curgere pot fi considerate incompresibile dacă

viteza de curgere (w) << v sunetului

dac ă viteza de curgere ( w ) << v sunetului  w   

w

 

Ma

numarul

(

criteriul

)

Mach

w v Ma 1

v

s

s

 w  v Ma  1  v s s
 w  v Ma  1  v s s

Practic, variaţia densităţii se poate neglija pentru Ma0,20,3

3%

Ma

 0,3

0,03

 viteza sunetului în aer v s =343m/s  aerul este incompresibil în aplica ţ
 viteza sunetului în aer v s =343m/s  aerul este incompresibil în aplica ţ

viteza sunetului în aer v s =343m/s

aerul este incompresibil în aplicaţiile de curgere a fluidelor pentru:

w

m

 

0,3

 

w

102,9

 

 

 

 

343

s

Mecanica fluidelor

Legi de conservare

Conservarea masei

Conservarea energiei

Conservarea momentului

Viteza de transport a marimilor ce se conservă este dată de ecuaţii fenomenologice (se bazeaza pe observaţie dar nu pot fi obţinute din principiile fundamentale):

de ecua ţ ii fenomenologice (se bazeaza pe observa ţ ie dar nu pot fi ob
de ecua ţ ii fenomenologice (se bazeaza pe observa ţ ie dar nu pot fi ob
 Viteza de transport pe unitatea de suprafa ţ a perpendicular ă pe direc ţ
 Viteza de transport pe unitatea de suprafa ţ a perpendicular ă pe direc ţ

Viteza de transport pe unitatea de suprafaţa perpendiculară pe direcţia de transport= Flux

a perpendicular ă pe direc ţ i a d e transport = Flux • Legile de

Legile de conservare se aplica unui sistem , adic ă unei por ţ iuni din Legile de conservare se aplica unui sistem, adică unei porţiuni din instalaţie ce conţine o anumită cantitate de materie Legile de conservare se scriu pentru un interval de timp (Δt, dt)

Sistemul este separat de mediul exterior (ME) printr-o suprafaţă închisă ce defineşte limitele sistemului În funcţie de proprietăţile suprafeţei ce delimiteză sistemul (izolantă/permeabila) deosebim:

sistem izolat-nu face schimb de materie sau energie cu ME sistem închis-nu face schimb de materie dar face schimb de energie (căldură şi lucru mecanic) cu ME sistem deschis-face atât schimb de materie cât şi de energie cu ME

sistemul (volumul de control) con ţ ine suficient de multe particule astfel încât distan ţ

sistemul (volumul de control) conţine suficient de multe particule astfel încât distanţele dintre ele să fie suficient de mici comparativ

cu dimensiunile sistemului

neglijabile în raport cu dimensiunile sistemului

volumul de control poate avea o forma fixă sau variabilă, poate fi real sau imaginar

distanţele dintre particule sunt

fi real sau imaginar distan ţ ele dintre particule sunt Ipoteza mediului continuu se neglijeaz ă

Ipoteza mediului continuu

se neglijează structura discretă a materiei, materia din interiorul sistemului fiind considerată un mediu continuu, omogen şi izotrop

continuu- materia este suficient de densă încât făcând medii peste un număr foarte mare de molecule pe regiuni al căror volum tinde la zero, fluctuaţiile se anulează şi este posibilă definirea mărimilor macroscopice

omogen- aceleaşi proprietăţi în orice punct din interiorul sistemului (volumului de control)

izotrop- variaţia proprietăţilor este identică în toate direcţile

propriet ăţ ilor este identic ă în toate direc ţ ile Avantaj  Parametrii ce caracterizeaz

Avantaj

Parametrii ce caracterizează sistemul (densitate, presiune, temperatură, concentraţie, viteză, debit etc) sunt funcţii continue de poziţie şi timp

x,,,y z t

Ecuaţia de conservare a proprietăţii (masă, energie, moment, sarcină electrică)

Cantitatea de proprietate

in sistem

intrata















Cantitatea de proprietate

ieşită

din sistem

Cantitatea de proprietate

generată

în sistem

Cantitatea de proprietate

acumulată in sistem

Obs: In regim stationar acumularea=0

Conservarea masei  masa sistemului se conserv ă (nu se formeaz ă , nu se

Conservarea masei

masa sistemului se conservă (nu se formează, nu se consumă, deci masa generată=0)

Ipoteza: regim staţionar (acumularea=0)

Cantitatea de materie

intrata

in sistem







Cantitatea de materie

ieşită

din sistem

0

masa

densitate

volum

m   V

 

debit masic

densitate

debit volumetric

F

 

F

 

m

 

v

debit volumetric

vit eza

Aria sectiunii de curgere

F

v

w

A

 
de curgere F v  w  A   Obs : aria sectiunii se masoara perpendicular

Obs:

aria sectiunii se masoara perpendicular pe directia de curgere

Notatii alternative FQ

se masoara perpendicular pe directia de curgere Notatii alternative F ≡ Q ecua ţ ia d

ecuaţia de continuitate

(caz general)

se masoara perpendicular pe directia de curgere Notatii alternative F ≡ Q ecua ţ ia d
Cazuri particulare  pentru lichide (incompresibile  1 =  2 =  ) 

Cazuri particulare

pentru lichide (incompresibile 1 =2 =)

pentru gaze la variatii mici de presiune (1 /2 =0,9- )

1 1

,





1

2

2

   

1

;

2

w A

11

w

2

A

2

Concluzie:

La creşterea secţiunii viteza scade şi vice-versa

La cre ş terea sec ţ iunii viteza scade ş i vice-versa  Apa ( ρ

Apa (ρ=1000 kg/m 3 ) curge printr-o conducta circulara. La intrarea in conducta, d 1 =0,25 m, w=2 m/s.

Sa se determine debitul volumetric, debitul masic si viteza la ieșirea din conducta daca d 2 =0,125 m

si viteza la ie ș irea din conducta daca d 2 =0,125 m F v 1

F v 1

A

1

F v 1

wA

11

2

1

d

4

wA

11

F

m 1

3 14

,

0 , 25

2

 

   49kg s

2

4

1  3 14 ,  0 , 25 2      49kg

 wA

11

 3  0 , 049m s  
3
0 , 049m
s
lichide : wA   11 wA 2 2 A  ;A w 1 

lichide :

wA

 

11

wA

2

2

A

 ;A

w

1

w

1

0 , 049 m

wA   11 wA 2 2 A  ;A w 1  w 1 0

21

2

A

2

0 049

,

w

2

0 0123

,

8m s

2

,A

2

0 , 0123 m

2

Aerul curge printr-o conducta cu diametrul de 10 cm. Daca la intrarea in conducta p=150 kPa, iar la iesirea din conducta p=95 kPa, sa se determine viteza la intrare in conducta stiind ca t=27 o C (curgere izoterma), iar viteza la intrarea in conducta este 30 m/s

izoterma), iar viteza la intrarea in conducta este 30 m/s  1- intrarea in conducta 
izoterma), iar viteza la intrarea in conducta este 30 m/s  1- intrarea in conducta 

1- intrarea in conducta

2-iesirea din conducta

aerul=gaz- fluid compresibil- se aplica forma generala a ec. de continuitate

 

wA

wA

2

2

111

2

pV

RT

M

 

V

V

M

M  

p

RT

la presiuni mici aerul poate fi considerat un gaz ideal ecuatia gazelor ideale a fost scrisa pentru 1 mol aer M- masa molara a aerului M=28,929 g/mol=0,029 kg/mol -S.I.

T=27+273=300K

R-constanta gazelor ideale=8,314 J/(mol·K)-S.I.

   wA  wA 111 2 2 2  pV  RT 
   wA  wA 111 2 2 2  pV  RT 
 
wA
wA
111
2
2
2
 pV
 RT
p
M
M
M   
p
M
RT
 
V
RT
V 
N
kg
p
M
1
2
3
 
m
   
mol
150 10  0,029

1N m=
1J
1
J
8,314 300
R
T
K
1
mol  K
N
k
g
p
M
2
3
2  
m
 
mol
95
10
0,029
1N m=1 J
2
J 
8,3 14
 3
00
R
T
K
2
mol  K

1, 74

 

kg

m

3

 

1,10

 

kg

m

3

 

Obs: ρ 1 /ρ 2 >1,1-nu se aplica formula simplificata !

w

2

A

1

w A

111

2

A

2

A

2


w

2

1.74

 

kg

3

m

 

30

m





s



1,10

 

kg

3

m

 

47,5

 

m

 

s

3 m     47,5    m    s Conservarea

Conservarea momentului

Viteza de variaţie a momentului unui corp (sistem) este egală cu forţa netă (rezultanta forţelor) ce acţionează asupra sistemului

F

d

mw
dt

pentru o particula, un corp

Momentul liniar este un vector cu aceiaşi direcţie cu viteza şi mărime egala cu produsul dintre masa si viteza

ş i m ă rime egala cu produsul dintre masa si viteza d  F 
d  F    M sist dt
d
 F 
M sist
dt

M sist ̶momentul intregii mase din sistem

Daca asupra sistemului nu actioneaza nicio forţă, viteza de variaţie

este nulă

momentului liniar)

nicio for ţă , viteza de varia ţ ie este nul ă momentului liniar ) momentul

momentul se conservă (principiul conservarii

 Aplicarea ec de conservare a momentului este asemanatoare cu aplicarea metodei corpului izolat din

Aplicarea ec de conservare a momentului este asemanatoare cu aplicarea metodei corpului izolat din

mecanica solidului

Fluidul continut in interiorul volumului de control este izolat de mediul inconjurator;

Pentru pastrarea echilibrului se insumeaza fortele ce actioneaza asupra volumului de control si rezultanta lor este egalata cu viteza de variatia momentului liniar (iesire-intrare):

suma fortelor ce

viteza de variatie a fluxul net al momentului





 

actioneaza asupra masei

din volumul de control

 

 

momentului din

volumul de control

    

ce iese prin suprafata de control

Daca viteza este uniform distribuita in sectiunile de intrare /iesire si fluidul intra/iese din volumul de control doar prin anumite sectiuni:

( mw  mw ) ex ex in in t
(
mw  mw
)
ex
ex
in
in
t

 

m

ex

m

Fw

Fw

in

m in ̶

m ̶masa iesita in timpul t

masa intrata in timpul t

ex

F m ̶ debit masic in regim stationar : F m,in =F m,ex =F m

Fortele ce actioneaza asupra elementului de volum se impart in forte masice (volumice) si forte de suprafata

Fortele masice sunt proportionale cu masa (volumul): forta gravitationala si fortele electromagnetice Fortele se suprafata sunt fortele de presiune si fortele de frecare

Fie un lichid (fluid incompresibil) ce curge printr-o conducta curbata, de sectiune variabila. Sa se determine care este forta pe care o exercita conducta curbata, de sectiune variabila. Sa se determine care este forta pe care o exercita fluidul asupra conductei.

Obs: se neglijeaza forta gravitationala si fortele datorate frecarii fluidului cu peretii conductei

fortele datorate frecarii fluidului cu peretii conductei  Deoarece fluidul isi schimba atat directia cat si
fortele datorate frecarii fluidului cu peretii conductei  Deoarece fluidul isi schimba atat directia cat si

Deoarece fluidul isi schimba atat directia cat si viteza, asupra lui peretele conductei trebuie sa actioneze cu o anumita forta.

Daca notam cu F (F x ,F y ) forta cu care fluidul actioneaza asupra peretelui conductei, forta exercitata de perete asupra fluidului va fi ̶F ( ̶F x , ̶F y )

Singurele forte ce actioneaza asupra fluidului sunt forta datorata presiunii si forta exercitata de perete asupra fluidului

x : F  Ap cos  A p cos Fw  cosw  x
x :
F  Ap cos  A p cos
Fw
 cosw
x
11
1
2
2
2
m
2
2
1
1
   cos
Suma fortelor pe directia x
variatia momentului pe directia x
y
:

F
Ap
sin
 A p   Fw   w
sin
sin
sin
y
11
1
2
2
2
m
2
21
1

Suma fortel or pe directia y

variatia momentului pe directia y
F    F  wA m v F   F  w
F    F  wA m v F   F  w
F
 
F
wA
m
v
F
 
F
w
cos
w
cos
Ap
cos

Ap
cos
x
m
2
2
1
1
11
1
2
2
2
F
 
F
w
sin
w
sin
Ap
sin

Ap
sin
y
m
2
2
1
1
11
1
2
2
2
2
2
F
FF
x
y
m 2 2 1 1 11 1 2 2 2 2 2 F  FF 

Regimuri de curgere

Conform teoriei similitudinii, fluxuri de fluide diferite, transportate cu viteze diferite pe conducte de secţiuni diferite pot fi tratate similar şi sunt asemenea din punctul de vedere al dinamicii fluidelor dacă au numere Reynolds (Re) egale

Re =

w



d

ρ

η

=

w

d

ν

w -

d -

η -

viteza medie, dimensiunea caracteristica a corpului,

m s

vascozitatea dinamica a fluidului,

N

ν - vascozitatea cinematica, m

2

 s
s

m

 s
s

m

2

la curgerea lichidelor sub presiune prin conducte deosebim 3 regimuri de curgere:

Re<2300 regim laminar

Re>4000 regim turbulent

2300<Re< 4000 regim de tranziţie

la curgerea fluidelor, o parte din energia fluidului este “pierdutăfluidelor, o parte din energia fluidului este “pierdut ă ( energia nu se pierde ci se (energia nu se pierde ci se transformă în forme de energie neutilizabile) În practică este avantajos să transformăm pierderea de energie sub forma pierderii de presiune (presiunea se măsoară relativ uşor) pierderea totală de presiune la curgerea fluidelor prin conducte este suma pierderilor de presiune liniare şi locale:

p p p

tot

lin

loc

pierderea (căderea) de presiune liniară :

L



w

2

p

f lin

,

f

d

2

 

ECUAŢIA DARCY-WEISBACH

L

lungimea conductei, (m)

d

diametrul interior al conductei, (m)

densitatea fluidului, (kgm 3 )

viteza medie a fluidului în conductă, (ms 1 ) f coeficient de frecare (Darcy)-adimensional f = (0,008- 0,1)

w

de frecare ( Darcy )-adimensional f = (0,008- 0,1) w − Coeficientul de frecare depinde de

Coeficientul de frecare depinde de regimul de curgere:

Regim laminar (Re<2300)-conducte circulare

f

64

Re

f depinde doar de valoarea Re

În regimul de tranziţie, curgerea este instabilă şi de aceea se evită ori de câte ori este posibil; căderea de presiune se calculează cu ecuaţiile pentru regimul turbulent

 Regim turbulent (Re>4000)-conducte circulare-eroare aprox,15% 1   2,0  log   
 Regim turbulent (Re>4000)-conducte circulare-eroare aprox,15%
1

 2,0  log  
d
2,51
  Colebrook
f
3 7
,
Re
f

Rel Colebrook poate fi aproximată (eroare max, 2%) de relaţia Haaland:

1

f
f

  1,8 log   

1,11   d   6,9 3,7 Re
1,11
d 
 6,9
3,7
Re

 Haaland

 

Corela ţ ia între dimensiunea nominal ă , diametrul nominal si diametrul exterior pentru conducte
Corela ţ ia între dimensiunea nominal ă , diametrul nominal si diametrul exterior pentru conducte
Corela ţ ia între dimensiunea nominal ă , diametrul nominal si diametrul exterior pentru conducte

Corelaţia între dimensiunea nominală, diametrul nominal si diametrul exterior pentru conducte de oţel

         

NPS

     

NPS

Dn

D

ext

D

ext

Dn

D

ext

D

ext

(inch)

(mm)

(inch)

(mm)

(inch)

(mm)

(inch)

(mm)

 

1/8

6

0,405

10,30

2-1/2

65

2,875

 

73

 

1/4

8

0,540

13,70

3

80

3,500

88,9

 

3/8

10

0,675

17,10

3-1/2

90

4,000

101,6

 

1/2

15

0,840

21,30

4

100

4,500

114,3

 

3/4

20

1,050

26,7

5

125

5,563

141,3

 

1

25

1,315

33,4

6

150

6,625

168,3

1-1/4

32

1,660

42,2

8

200

8,625

219,1

1-1/2

40

1,900

48,3

10

250

10,75

273,1

 

2

50

2,375

60,3

12

300

12,75

323,9

NPS (Nominal Pipe Size)-dimensiunea nominală (inch)

 alegerea conductelor se face în func ţ ie de Pn ş i Dn 

alegerea conductelor se face în funcţie de Pn şi Dn

presiunea nominală (Pn)-parametru convenţional a cărui valoare exprimă presiunea maximă la care poate funcţiona un element de conductă pe întreaga durată de existenţă, în condiţii de siguranţă dacă fluidul de lucru are temperatura de 20 o C

valorile presiunii nominale sunt standardizate (STAS 2250)- valorile sunt exprimate în bar, fără a specifica unitatea de măsură

pentru conductele de presiune joasă şirul valorilor Pn:

1;2;5;10;16

diametrul nominal (Dn) -parametru convenţional de referinţă pentru conducte şi elemente de conductă

diametrul nominal este standardizat STAS 2099

diametrul nominal este univoc asociat cu diametrul exterior al conductei (o anumită valoare a diametrului nominal corespunde unui singur diametru exterior al ţevii, indiferent de grosimea pereţilor acesteia)

al ţ evii, indiferent de grosimea pere ţ ilor acesteia) d e  diametrul exterior s

d

e

diametrul

exterior

s

gr osimea

peretelui

tevii

grosimea peretelui depinde de presiunea nominală şi de efortul admisibil ()

Schedule (Sch) =

100

P (psi)

a

(psi)

Conductele folosite în majoritatea aplicaţiilor din biotehnologie, industria farmaceutică şi industria alimentară aparţin seriei standard sau 40 Schedule

Rezistenţa admisibilă (σ a ) este valoarea convenţională aleasă pentru efortul unitar maxim care se poate produce intr-o piesa

(depinde de material, tipul solicitării etc)

oţel austenitic 1.4301 -X5 CrNi 18 10 –V2A- 304 (AISI)

σ a 190MPa

NPS Dn Dext Dext Schedule Grosime perete Grosime perete Greutate (inch) (mm) (inch)
NPS Dn Dext Dext Schedule Grosime perete Grosime perete Greutate (inch) (mm) (inch) (mm)
NPS Dn Dext Dext Schedule Grosime perete Grosime perete Greutate (inch) (mm) (inch) (mm)

NPS

Dn

Dext

Dext

Schedule

Grosime perete

Grosime

perete

Greutate

(inch)

(mm)

(inch)

(mm)

ANSI/ASME

(inch)

(mm)

Kg/m

 

1-1/2

40

1,900

48,3

5/5S

0,065

1,65

1,90

 

1-1/2

40

1,900

48,3

10/10S

0,109

2,77

3,10

 

1-1/2

40

1,900

48,3

STD/40/40S

0,145

3,68

4,05

 

1-1/2

40

1,900

48,3

XS/80/80S

0,200

5,08

5,40

 

1-1/2

40

1,900

48,3

160

0,281

7,14

7,23

 

1-1/2

40

1,900

48,3

XX

0,400

10,16

9,54

 

2

50

2,375

60,3

5/5S

0,065

1,65

2,39

 

2

50

2,375

60,3

10/10S

0,109

2,77

3,93

 

2

50

2,375

60,3

STD/40/40S

0,154

3,91

5,44

 

2

50

2,375

60,3

XS/80/80S

0,218

5,54

7,47

 

2

50

2,375

60,3

160

0,344

8,74

11,11

 

2

50

2,375

60,3

XX

0,436

11,07

13,44

2 50 2,375 60,3 XX 0,436 11,07 13,44  orice modificare a direc ţ iei sau

orice modificare a direcţiei sau vitezei de curgere determină pierderi suplimentare de energie (presiune) denumite pierderi locale de presiune

 

N

 

K





w

2

p

loc

2

m

2

 

Pierderile locale de presiune sunt determinate de:

•coturi

 w 2 p loc 2 m 2   Pierderile locale de presiune sunt determinate de:
 w 2 p loc 2 m 2   Pierderile locale de presiune sunt determinate de:
 intrarea ş i ie ş irea din conduct ă  l ă rgirea/îngustarea sec

intrarea şi ieşirea din conductă

lărgirea/îngustarea secţiunii

robinete de închidere /reglare

clapete de reţinere

aparate de măsură (debitmetre)

de re ţ inere  aparate de m ă sur ă (debitmetre) Reprezentare conduct ă a)
de re ţ inere  aparate de m ă sur ă (debitmetre) Reprezentare conduct ă a)

Reprezentare conductă

a) vedere b) reprezentare izometrică traseu

A,B,C-dimensiuni măsurate în axa conductei

Caroiaj izometric 19
Caroiaj izometric 19

Caroiaj izometric

Caroiaj izometric 19
Simboluri de fitinguri pentru scheme izometrice Robinet fluture (butterfly valve) Robinet cu clapeta/ sertar (gate

Simboluri de fitinguri pentru scheme izometrice

Simboluri de fitinguri pentru scheme izometrice Robinet fluture (butterfly valve) Robinet cu clapeta/ sertar (gate valve)
Simboluri de fitinguri pentru scheme izometrice Robinet fluture (butterfly valve) Robinet cu clapeta/ sertar (gate valve)

Robinet fluture (butterfly valve)

pentru scheme izometrice Robinet fluture (butterfly valve) Robinet cu clapeta/ sertar (gate valve) Robinet cu sfer

Robinet cu clapeta/ sertar (gate valve)

(butterfly valve) Robinet cu clapeta/ sertar (gate valve) Robinet cu sfer ă (ball valve) ← Robinet
(butterfly valve) Robinet cu clapeta/ sertar (gate valve) Robinet cu sfer ă (ball valve) ← Robinet

Robinet cu sferă (ball valve)

sertar (gate valve) Robinet cu sfer ă (ball valve) ← Robinet cu ventil (globe valve) Robinet
sertar (gate valve) Robinet cu sfer ă (ball valve) ← Robinet cu ventil (globe valve) Robinet

Robinet cu ventil

(globe valve)

Robinet cu diafragma

(membrană)

(diaphragm valve)

     

Coeficientul K pentru pierderi locale de presiune

 
D (mm)   Robinet tip Robinet cu Clapet ă Clapeta Sit ă Cot 90 o
D (mm)

D (mm)

D (mm)   Robinet tip Robinet cu Clapet ă Clapeta Sit ă Cot 90 o Cot
 

Robinet tip

Robinet cu

Clapetă

Clapeta

Sită

Cot 90 o

Cot 45 o

Teu

Intrare în

Ieşire din

 

sferă*

sertar *

de

unisens *

conductă

conductă

reţinere *

15

4,88

0,11

1,22

1,16

3,05

0,55

0,24

1,04

0,46

0,27

20

6,40

0,14

1,52

1,39

3,66

0,69

0,31

1,37

0,61

0,37

25

8,23

0,18

1,83

1,58

4,27

0,84

0,41

1,77

0,76

0,46

32

11,28

0,24

2,13

2,74

4,88

1,14

0,52

1,79

1,07

0,61

40

13,72

0,29

2,44

3,35

5,49

1,36

0,61

2,74

1,22

0,73

50

16,76

0,38

2,74

4,27

6,10

1,62

0,76

3,66

1,52

0,91

65

19,81

0,43

3,05

5,18

6,71

1,98

0,91

4,27

1,83

1,10

80

25,91

0,53

3,66

5,79

7,62

2,50

1,16

4,88

2,29

1,37

90

28,96

0,61

6,71

2,99

1,37

5,49

2,74

1,59

100

36,58

0,73

7,67

3,66

1,52

6,71

3,05

1,83

125

44,20

0,88

10,06

4,27

1,98

8,23

3,96

2,23

150

51,82

1,07

12,19

4,88

2,29

10,06

4,57

2,74

* complet deschis (a)

2,23 150 51,82 1,07 — 12,19 — 4,88 2,29 10,06 4,57 2,74 * complet deschis (a)
2,23 150 51,82 1,07 — 12,19 — 4,88 2,29 10,06 4,57 2,74 * complet deschis (a)
Aparate pentru transportul lichidelor Pentru transportul fluidelor este necesar ă introducerea de energie în fluid.
Aparate pentru transportul lichidelor Pentru transportul fluidelor este necesar ă introducerea de energie în fluid.

Aparate pentru transportul lichidelorPentru transportul fluidelor este necesar ă introducerea de energie în fluid. Energia introdus ă în

Pentru transportul fluidelor este necesară introducerea de energie în fluid. Energia introdusă în fluid este utilizată pentru:

ridicarea fluidului la o anumită înălţime

creşterea vitezei fluidului

obţinerea presiunii statice necesare atunci când rezervorul de refulare lucrează la o presiune mai mare decât cel de aspiraţie

compensarea pierderilor* de energie ce apar în timpul curgerii

Obs:

Energia nu se pierde dar se transformă în forme de energie neutilizabile (de ex în căldură)

Deşi transportul fluidului se realizează în principiu în De ş i transportul fluidului se realizeaz ă acela ş i mod indiferent dac ă acesta acelaşi mod indiferent dacă acesta este lichid sau gaz, deoarece gazele sunt compresibile, au densităţi şi vâscozităţi mai mici decât lichidele, aparatele pentru transportul lichidelor şi gazelor au denumiri diferite :

pompe-transportul lichidelor

ventilatoare-transportul gazelor la presiuni apropiate de cea atmosferică (<1,1)

suflante –transportul gazelor la presiuni mici

(1,1<<2,5)

compresoare-transportul gazelor la presiuni mari

(>2,5)

pompe de vid-aparate pentru obţinerea unei presiuni mai mici decât cea atmosferică

-raportul de comprimare (compresie)

Clasificarea pompelor pentru lichideă   -raportul de comprimare ( compresie )  Dup ă principiul de functionare pompele

După principiul de functionare pompele pot fi împărţite în:

Pompe centrifuge (turbopompe, pompe cu rotor paletat)

Pompe volumetrice:

cu miscari alternative (reciprocante)

rotative

Pompe cu jet

 Pompe centrifuge : transmit energie cinetic ă fluidului prin intermediul unui rotor paletat ce

Pompe centrifuge: transmit energie cinetică fluidului prin intermediul unui rotor paletat ce se roteşte cu viteză mare în interiorul unei carcase

Pompe volumetrice : între elementele aflate în mişcare şi carcasa pompei se formeză cavităţi ce preiau o cantitate fixă de lichid şi o transportă din zona de intrare (aspiraţie) în zona de ieşire (refulare) în timpul transportului fluidului, volumul cavităţii se micşorează, astfel încât lichidul este presurizat na la presiunea necesară la refulare

Pompe cu jet: un fluid motor ce se deplasează cu viteză mare transferă energia sa fluidului de lucru cu care se amestecă

ă energia sa fluidului de lucru cu care se amestec ă Agregate de pompare, Randamente 

Agregate de pompare, Randamente

aparatele utilizate pentru transportul fluidelor poartă numele generic de agregate de pompare,

un agregat de pompare este format din:

motor

transmisie mecanică

pompa propriu-zisă,

• în majoritatea cazurilor, pompele transferă energia mecanică de la motor, prin intermediul unei transmisii, unui element în mişcare din interiorul corpului pompei; energia cinetică a rotorului este transferată în final fluidului ce trebuie pompat crescându-i viteza şi presiunea.

25
25
25
25
25
•deoarece fiecare dintre elementele componente ale unui agregat de pompare are un randament subunitar, puterea

•deoarece fiecare dintre elementele componente ale unui

agregat de pompare are un randament subunitar, puterea utilă (transmisă lichidului) este mai mică decât puterea consumată.

E

Intrata

=E

utila

+Pierderi

E

Consumata

=E

transmisa fluidului

+Pierderi



Eficienta

EP

utila

utila

=

P

utila

E

intrata

PP

intrata

consumata

ΔE P= Δt
ΔE
P=
Δt

P intrare

E intrata PP intrata consumata ΔE P= Δt P intrare P 1 P iesire P 2

P 1

P iesire

consumata ΔE P= Δt P intrare P 1 P iesire P 2 P  P iesire

P 2

P  P iesire 2  P P intrare 1
P

P iesire
2
P
P
intrare
1
iesire P 2 P  P iesire 2  P P intrare 1  randamentele individuale
iesire P 2 P  P iesire 2  P P intrare 1  randamentele individuale

randamentele individuale pot fi calculate prin raportul dintre puterea la ieşire şi puterea la intrare:

η=η ηη

M

tr

p

unde:

–randamentul agregatului de pompare

t tr -randamentul transmisiei (daca motorul şi pompa sunt cuplate direct, fără transmisie, randamentul transmisiei

M -ran amen u mo oru u

d

l

t

l

i

tr =1) p -randamentul pompei

η = η  ηη  p mp v h unde:  m p -randamentul

η =η ηη

p

mp

v

h

unde:

mp -randamentul mecanic al pompei v -randamentul volumetric al pompei h -randamentul hidraulic al pompei

Randamentul pompelor:

•volumetrice p =0,6-0,93

•centrifuge p =0,75-0,9

Obs:

valorile mai mari sunt pentru pompe mai mari



Parametrii unui sistem de pompare

sistem de pompare = traseul pe care este transportat fluidul, fiind format din:

rezervorul din care aspira pompa ,

conducta de transport impreuna cu armaturile, dispozitivele de masura si de control

rezervorul în care refulează pompa,

cei mai importanti parametri ai unui sistem de pompare sunt:

Debitul

Presiunea (înălţimea manometrică de pompare)

La acestia se adaugă:

Puterea

Randamentul (eficienţa)

Înaltimea netă de aspiraţie

• d ebitul pompei este volumul de lichid refulat de pomp ă în unitatea de

• debitul pompei este volumul de lichid refulat de pompă în

unitatea de timp,

debitul teoretic (geometric) al pompei se obţine când nu sunt luate în considerare pierderile de debit cauzate de scurgerea lichidului prin jocuri, interstiţii şi neetanşeităţi, umplerea incompletă la aspiraţie, existenţa aerului amestecat în lichid etc.

debitul teoretic (Q t ) este determinat numai de geometria şi turaţia pompei.

determinat nu mai de geometria ş i tura ţ ia pompei.  in realitate, umplerea cavit

in realitate, umplerea cavităţilor de aspiraţie ale pompei nu se face întotdeauna complet deoarece în lichid sunt întotdeauna goluri cuprinzând pungi de aer (gaze),

debitul (volumetric) real sau efectiv (Q) este debitul de fluid care iese din pompă,

raportul dintre debitul real şi cel teoretic poartă numele de randament volumetric (volumic) al pompei (v ):

η

v

Q

Q

t

=

Q

Q+Q

p

Q

Q t

Q p

debitul real al pompei

debitul teoretic al pompei

pierderile prin neetanşeităţi

Presiunea, Înaltimea manometrica de pompare  S ă consideram un piston ce se deplaseaza uniform

Presiunea, Înaltimea manometrica de pompare

Să consideram un piston ce se deplaseaza uniform ( fără acceleraţie) într-un cilindru (de arie S) umplut cu un fluid aflat la presiunea p

F0

a 0

i i
i
i
fluid aflat la presiunea p  F0   a  0 i i •în intervalul

•în intervalul de timp t, pistonul se va deplasa pe distanţa L •lucru mecanic efectuat împotriva forţelor de presiune va fi:

W = FΔL

F = pS

W = FΔL = pSΔL= pV

Obs:

SΔL=V

W p ΔV  P    p Q v Δt Δt Puterea (
W p ΔV  P    p Q v Δt Δt
W
p ΔV
P 
 p
Q
v
Δt
Δt

Puterea (energia în unitatea de timp) transmisă fluidului este egală cu produsul dintre presiune şi debitul volumetric

relatia anterioară este utilizata în special pentru pompe volumetrice

în cazul pompelor centrifuge se preferă exprimarea presiunii în m coloană de lichid (H)-înalţime manometrică de pompare

p = ρgH

P pQ

v

ρ gHQ

v

unităţi S.I.

3  m   kg  p H  m   Q 
3
m
kg
p
H
m
Q
 
v
3
h
m
 
 
H = ρg
P
kW
5
3,670
10
  H = ρg P  kW   5 3,670  10  în

în analiza anterioară am neglijat toate pierderile de energie datorate scăparii fluidului între piston şi peretele cilindrului, frecării între piston şi cilindru, etc, adică:

P = P

u în realitate: ρ  g  H P   Q η p unde:
u
în realitate:
ρ
g
H
P 
 Q
η
p
unde:
P-puterea la axul pompei
Pentru a transporta fluidul de la cota 1 la cota 2 este necesara introducerea in

Pentru a transporta fluidul de la cota 1 la cota 2 este necesara introducerea in sistem a energiei specifice E S (energia raportată la unitatea de masă de fluid) dată de ecuaţia Bernoulli:

E =g

S



21

H

H

1

2

w

w

2

p

2