Sunteți pe pagina 1din 4

ULTIMA NOAPTE -SB

Romanul se deschide cu o scen la popot, unde cpitanul i comandantul discut procesul unui so achitat de
omorrea unei soii vinovate de adulter. Acetia sunt ntrerup i de sublocotenentul Gheorghidiu, care i acuz de
vulgaritate i superficialitate nainte de a prsi camera furtunos.
Urmtoarele capitole l introduc pe tefan Gheorghidiu, un student srac la filosofie, cstorit cu o student la
romn i francez, Ela. Iniial, acesta se simte mgulit de devotamentul acesteia. Situa ia se schimb o dat cu moartea
unchiului su foarte bogat. Testamentul i las acestuia o mare parte din avere, spre ciuda celuilalt unchi al su i a
restului familiei, care-l dau n judecat i ncep s-l calomnieze
Cellalt unchi al protagonistului, Nae Gheorghidiu, ncearc s conving familia s i dea averea s cumpere o
fabric de metalurgie. La ndemnurile soiei sale, tefan cedeaz i o cumpr laolalt cu Tnase Vasilescu Lumnraru,
un aparent fabricant de lumnri. n ciuda ateptrilor unchiului su, fabrica ajunge repede n pericol de faliment, iar cnd
fiul lui Nae se mbolnvete de tuberculoz i acesta rmne acas ca s aib grij de el, protagonistul afl disperat c nici
Lumnraru nu se pricepea.
Cei doi sunt salvai de Nae Gheorghidiu, cnd acesta afl de un depozit de fier la Gala i. Prin conexiunile acestuia,
depozitul este cumprat exact nainte ca cineva s ofere o sum mai mare, dar protagonistul face un aranjament cu ceilal i
i se retrage.
napoi la viaa de facultate, acesta ctig admira ia colegilor si cu Critica raiunii practice. Venitul lor atrage atenia
lumii bune i tefan cu soia lui renun la vechiul lor stil de via. Ela devine tot mai interesat de lucruri pe care
protagonistul le consider frivole, spre neplcerea acestuia. n timpul unei excursii, acesta este cuprins de certitudinea c
aceasta l prefer pe avocatul amator n defavoarea lui. Acesta descifreaz fiecare gest al acesteia ca o dovad de adulter i
devine din ce n ce mai ctrnit pe parcursul celor trei zile la Odobeti.
Acesta o confrunt pe Ela n privina vinoviei ei, dar aceasta reu e te ini ial s-l conving. Zilele de dup ntoarcerea lor
sunt ncrcate cu tensiune i aciunea culmineaz cu o petrecere dat de prietenii lor de la facultate. Ca s o pedepseasc,
acesta ncepe s fac avansuri unei alte doamne, dar o respinge atunci cnd ajung singuri. Ela i face jocul i acesta
cedeaz i se hotrte s plece devreme. Spre surprinderea lui, Ela refuz, acceptnd, n ochii lui, acuza iile pe care
acesta i le aducea. Acesta continu s accepte i s spere, dar n cele din urm pleac, culege o femeie de pe strad i o
duce acas. Astfel i gsete Ela, dou ore mai trziu i pleac, rnit i indignat.
Dup o desprire nu prea lung, cei doi ajung la o scurt perioad de mpcare, pe parcursul creia Ela descoper c e
nsrcinat i,n ciuda protestelor lui, avorteaz copilul. ntr-o zi, tefan pleac cu treab la Azuga i la ntoarcere gsete
casa goal. O caut disperat pe la cunoscui i, n cele din urm, renun i o a teapt acas, unde, la venirea acesteia a
doua zi, se desparte de ea.
n zilele care urmeaz acesta ncearc fr succes s i-o scoat din cap, gsind obsesia lui ridicol. Ajunge s nu mai
mnnce i devine palid la fiecare referire la ea. Spre dezgustul lui, i se pare c to i ceilal i i pot intui suferin a i o
ridiculizeaz. ntr-un moment de cutare nfrigurat, acesta d peste o scrisoare din partea Ani oarei, n care aceasta o
ruga pe Ela s vin s-i in de urt pe perioada celor dou zile n care so ul acesteia lipsise, fiind plecat cu treburi. Cnd
Iorgu, soul Anioarei confirm cele scrise, acesta este npdit de remu cri i capt permisie ca s o vad
la Cmpulung. Acolo petrece cteva momente fericite, pn cnd ea, a doua zi, i cere s- i treac o parte din avere pe
numele ei. Convins de motivaiile mercantile ale acesteia, acesta o prse te i, ie it din casa n care se afla Ela, l vede pe
domnul G. plimbndu-se pe strad, atunci se hotrste s mearg s- i ia lucrurile de la hotel i s-i omoare pe cei doi,
dar, ntlnindu-se cu colonelul lui, renun la acest plan i prse te ora ul mpreun cu acesta. Pe drum afl c domnul
Grigoriade, presupusul amant al Elei, era i el n ora , i c alt femeie, cutnd s fie cu el n absen a so ului ei, lsase
acas o scrisoare asemntoare cu cea gsit de el.
ntia noapte de rzboi
n ciuda ateptrilor, batalionul sublocotenentului Gheorghidiu este mobilizat cnd ara intr n rzboi.
Batalionul lui lupt la Mgura, unde, din cauza incompetenei comandanilor i a lipsei de coordonare, chiar Gheorghidiu
este confundat, din neatenie, cu un militar inamic i luat prizonier de propriii camarazi. Pe msur ce tefan se implic
tot mai mult n zbuciumul rzboiului, acesta reflect la ct de strin se simte de drama lui cu Ela. Ironic, acesta se
gndete c aceasta l-a nelat numai dup ce a devenit bogat. La sfr itul luptei, acesta scrie o scrisoare prin care i las
suma de bani cerut la Cmpulung.
n zilele urmtoare prinde un grup de copii de igani care furaser din sat. O tnr de 15 ani i atrage aten ia i o aresteaz
ca s o sperie, dar i d drumul. Un ran pr te dou fete c ar fi spioane, dar nimeni nu tie ce s fac cu ele. De fapt,
dup cum se va afla din pres, cele dou fete erau adevrate eroine, care au cluzit trupele romne s treac Oltul fr
pierderi. Dup trecerea Oltului, Gheorghidiu i batalionul lui se opresc n Cohalm, unde sunt ataca i de unguri.
Fiind rnit, tefan Gheorghidiu este trimis la Bucureti, unde toat familia l copleete cu ceea ce el consider fals
afeciune. Mama lui, odat foarte ostil la citirea testamentului, acuma vine s-i aduc cele trebuincioase la spital. Acas,
la soie, acesta observ detaat ct de puin l afecteaz situatia i se desparte de ea, lsndu-i restul banilor i posesiunilor
sale.

tefan Gheorghidiu este protagonistul i personajul-narator al romanului "Ultima, noapte de dragoste, ntia noapte de
rzboi". Ca toate personajele lui Camil Petrescu, el triete drama ndrgostitului de absolut, care trec prin dou
experiene eseniale pentru formarea lui ca om: dragostea i rzboiul.
Prima experien st sub semnul incertitudinii i reprezint un zbucium permanent. Suferina provine, pe de o
parte din iubirea nelat, iar, pe de alt parte, din faptul c tefan caut certitudini.
Suferina nscut din iubirea nelat se bazeaz pe concepia aproape mistic a tnrului care considera c fiecrui
brbat i este hrzit o anumit femeie, nc de la nceputul lumii, c cei care se iubesc au drept de via i de moarte
unul asupra celuilalt.
Iubirea este pentru el un proces de autosugestie. Sentimentul lui pentru Ela se nate din admiraie, duioie. Pasiunea se
nate din orgoliu. Tot din orgoliu ncearc s-o modeleze pe Ela dup propriu ideal de feminitate. Ela particip la cursurile
i seminariile lui, i rsfoiete serioas i cuminte crile de filozofie i este iniiat n teoriile lui Kant, din dorina de a
se ajunge la iubirea spiritual, nalt.
El este un intelectual care triete n lumea ideilor, a crilor, avnd impresia c este izolat de realitatea material
imediat. ns tocmai aceast realitate imediat produce destrmarea cuplului. Pn n momentul n care Gheorghidiu
primete motenirea de la unchiul Tache , cuplul triete n condiii modeste, dar n armonie. Primirea motenirii
genereaz criza matrimonial, mai ales c Ela este atras de viaa monden a capitalei. Gheorghidiu nu face nimic pentru
a salva situaia.
Excursia la Odobeti declaneaz ireversibil criza matrimonial. Fire hipersensibil, personajul sufer pentru c are
impresia c este nelat. Mici incidente, gesturi fr importan, privirile pe care Ela le schimb cu domnul G se
amplific n contiina personajului. Nevoia de absolut l determin s-i analizeze strile i s-i exagereze suferina,
ridicnd-o la proporii cosmice.
ntr-un anume sens, tefan Gheorghidiu, retriete aventura ontologic a Luceafrului: cobort din lumea nalt a ideii, n
lumea comun, pentru o blond i frumoas "fptur de lut", tnrul o invit n "sfera" lui pur, acolo unde timpul se
convertete n vecie.
Zadarnic este ns chemarea n absolut, ntruct femeia (captiv a condiiei sale individuale) i va cuta o alt fptur
uman (care-i s semene) pentru a-i ndeplini destinul ngust.
O posibil salvare ar fi rzboiul. Dei ar fi putut evita participarea la rzboi, aa cum procedeaz unchiul su Nae
Gherghidiu, tefan se nroleaz voluntar din dorina de a tri aceast experien. Privit, la nceput, ca o experien
necesar, rzboiul l pune pe tefan Gheorghidiu fa n fa cu un alt absolut: moartea.
Drama rzboiului provine i din pierderea personalitii n iureul colectiv, din anularea omenescului.
Drama rzboiului las definitiv n umbr drama iubirii. Rnit i spitalizat, Gheorghidiu se ntoarce acas la Bucureti, dar
se simte detaat de tot ce-l legase de Ela, pe care o privete acum cu indiferen, ca pe un tablou, hotrnd s o prreasc,
lsndu-i casa cu toate lucrurile de pre i, mai ales, trecutul, gest care amintete de izolarea mndr a lui Hyperion.
Drama acestui ndrgostit de absolut este generat i de imposibilitatea de a se adapta ntr-o lume cu un alt sistem de
gndire dect al su.
Intelectual autentic, trind ntr-o lume de analfabei (cum ar fi Tnase Vasilescu Lumnaru) ori de politicieni care pun
averea mai presus dect ara (Nae Gheorghidiu), tefan Gheorghidiu este un inadaptat superior, lucid i hipersensibil.
Introspecia, monologul interior, memoria involuntar, fluxul contiinei sunt tehnici la care apeleaz personajulnarator pentru a se prezenta.

Opera Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi a fost publicata in anul 1930. In 1933 apare al doilea
roman Patul lui Procust. Semnificatia sintagmei titlului din al doilea volum se aplica atat primuluii roman cat si
dramelor de idei, fiind considerata spatiu al nepotrivirii.
Opera a fost anuntata cu mult inainte de aparitie in cadrul presei. Se vehicula aparitia unei succesiuni de nuvele.
Scriitorul marturiseste ca nuvela pe care a inceput sa o scrie si-a marit dimensiunile la sute de pagini in manuscris,
depasind cu mult intinderea nuvelei Puteam continua la infinit si nu m-as fi oprit, De aceea a trebuit sa aleg un final.
La inceput a fost anuntat romanul capitanului Andreescu. Titlul sufera modificari devenind proces verbal de dragoste si
razboi. Varianta finala care asimila cele doua experiente fiind Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi, la
baza operei ca document autentic sta jurnalul de campanie al scriiitorului, povestea de iubire fiind pur inventata. Ca
urmare, in roman se dezvolta doua fire narative ce urmaresc iubirea si razboiul, fiecare experienta fiind plasata intrun
timp obiectiv sau subiectiv.
Opera data este un roman psihologic subiectiv modern al experientei avand toate caracteristicile necesare.
Teorie si tehnici folosite
Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi este un roman modern de tip subiectiv deoarece are drept
caracteristici unicitatea perspectivei narative, timpul prezent si subietiv, fluxul constiintei, memoria afectiva, naratiunea la
persoana intai, luciditatea (autoanalizei), anticalofilismul, dar si autenticitatea definita ca identificarea actului de creatie
cu realitatea vietii, cu experienta nepervertita, cu trairea intensa.
Modernismul, in sens restrans, deseneaza miscarea literara constituita in spatiul hisparo-american, la sfarsitul secolului al
XIX-lea, miscare care orienteaza poezia spre o estetica a sinceritatii si a rafinamentului. In sens larg, modernismul
reprezinta o manifestare radical, indrazneata a celor mai recente forme de expresie in planul creatiei. E opus
traditionalismului.
Conotativ, titlul indica cele doua carti ale romanului desemnand povestea de iubire dusa pana undeva si
experienta razboiului care omoara si ceea ce a ramas din iubirea lui Stefan si a Elei. Cele doua secvente sunt unite de
substantivul noapte in mod simbolic, el desemnand dezamagirea, deziluzia, decaderea valorilor in care persoajul credea
si care iau o alta ordine.
Tema o constituie drama intelectualului inadaptat, lucid si cu probleme de constiinta. Subtemele operei sunt si cele
doua experiente care marcheaza destinul personajului, iubirea si razboiul.
Romanul contine doua carti ce corespun celor doua secvente din titlu. Este sunt structurate in capitole cu titlu
sugestiv pentru a rezuma situatiile care declanseaza sentimentele contradictorii ale personajelor. Din cartea intai se
remarca urmatoarele capitole La Piatra Craiului in munte, Diagonalele unui testament, E tot filozofie, Ultima
noapte de dragoste, iar in a doua parte Intaia noapte de razboi, Fata cu obraz verde la vulcan, Ne-a acoperit
pamantul lui Dumnezeu. Se remaca o subordonare a discursului narativ unor tehnici specifice: tehnica flashback-ului,
memoria involuntara si fluxul memoriei, cea din urma fiind supusa analizei psihologice si a introspectiei (analiza
propriilor sentimente).
Tip de narator
Romanul este scris la persoana intai, sub forma unei confesiuni a personajului principal, Stefan Gheorghidiu care traieste
doua experiente fundamentale: iubirea si razboiul. Naratiunea la persoana intai presupune existenta unui narator implicat.
Punctul de vedere unic si subiectiv, al personajului narator care mediaza intre cititor si celelalte personaje, face ca cititorul
sa cunoasca despre ele atat cat stie si personajul principal. Insa situatia eului narativ in centrul povestirii confera
autenticitate, iar faptele si personajele sunt prezentate ca evenimente interioare, interpretate si analizate.
Incipit
In incipitul romanului se apeleaza la un artificiu compozitional. In primavara anului 1916, personajul principal se afla
concentrat pe Valea Prahovei. Incipitul pune in evidenta cele doua planuri temporale din discursul narativ timpul nararii si
timpul naratiunii (trecutul povestii de iubire).
Subiectul romanului
Fortificatiile de pe Valea Prahovei se intindeau intre Busteni si Predeal. Erau niste santulete ca pentru scurgere de apa,
acoperite ici si colo cu ramuri si frunzis intarite cu pamant ca de un lat de mana, erau botezate de noi transee si aparau un
front de zece km.
Romanul incepe cu prezentarea lui Stefan Gheorghidiu, potrivit jurnalului de frnt al acestuia, ca proaspat sublocotenent
rezervist in primavara anului 1916, contribuind la amenajarea fortificatiilor ed pe Valea Prahovei si din apropierea
Dambovicioarei. In acest prim capitol, intitulat La piatra Craiului, in munte autorul se refera cu o ironie usturatoare la
incompetenta sistemului de aparare militara al tarii, in preajma primului razboi mondial.
Desi frontul se intindea pe 10-15km cu niste santulete ca pentru scurgere de apa, pe care zece porci tiganesti cu bauturi
puternice le-ar fi ramas intr-o jumatate de zi. Ca sa nu fie demascata tactica militara atat de bine gandita si atat de
eficienta, temerile nu circulau decat cu perdelele trase sau, daca nu erau perdele, cu geamurile majite de vopsea alba, iar
de la Sinaia, pe fiecare culoar erau santinele cu boieneta la arma Despre aceste transee-jucarii se vorbea cu mandrie si
respect in toata tara, in Parlament si in presa.
Discutia celor paisprezece ofiteri adunati in odaita scunda a popotei se poarta in jurul unui fapt divers comentat de
presa, privind achitarea de catre tribunal a unui barbat care isi ucisese sotia surprinsa in flagrant delict de adulter.
Dezbaterea asupra acestui caz este aprinsa si contradictorie privind relatiile dintre soti si sentimentul de casnicie poate sau
nu sa dea celuilalt dreptul de a decide asupra vietii partenerului.

Capitanul Dimiu, corabu si Floraiu vin fiecare cu pareri diferite sustinute cu argumente rationale sau nu. Insa interventia
lui Stefan este surprinzatoare pentru ceilalti confirmand principiul estetic ca poti vorbi sincer numai despre tine, despre
trairile si receptarile proprii. Discutiile starnite minimalizeaza superioritatea sentimentului de dragoste in conceptia
eroului si-i declanseaza acestuia prima experienta a cunoasterii, iubirea, simtita cu forta si dominata de incertitudini, in
numele careia se straduieste din rasputeri sa obtina permisiunea sa plece la Campulung pentru a se intalni cu sotia.
Prin memorie involuntara, declansata de discutia de la popota, Gheorghidiu nareaza faptele retrospective in jurnalul de
campanie, aducand in prezent (in timp subiectiv) experienta sa erotica Eram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de
la Universitate si banuiam ca ma insala este fraza cu care debuteaza abrupt cel de-al doilea capitol, dar si retrospectiva
iubirii dintre Stefan si Ela.
Casatoria lor este linistita o vreme, mai ales ca duc o existenta modesta, aproape de saracie, bucuriile lor erau excursia la
Mosi si strengaria de a ne da in calusei, de a manca floricele si de a bea un top de bere, iubirea fiind singura lor avere.
Echilibrul tinerii familii este tulburat de o mostenire pe care Gheorghidiu o primeste la moartea unchiului sau avar, Tache.
Stefan descopera ca sotia sa este subjugata de problemele pragmatice si ca in procesul care urmeaza intre rude din cauza
testamentului ambiguu, ea tine cu indarjire ca sotul sa nu renunte la mostenire, Stefan fiind uimit de aceasta atitudine a
sotiei sale, pe care ar fi vrut-o mereu feminina.
In cele din urma, Gheorghidiu cedeaza in fata rudelor, ba chiar investeste o parte din bani intr-o fabrica de metalurgie.
Licitatia fabricii a iesit prost, deoarece s-a ivit un concurent extrem de periculos in persoana unuia, Tanase Vasilescu
Lumanararu. Afacerea cu fabrica se dovedeste a fi un dezastru atat din lipsa de specialitati, cat si din cauza razboiului din
Germania.
Intr-o dupa-amiaza, pe cand cei doi soti se plimbau la Sosea, o intalnesc pe Anisoara, verisoara cu Stefan si maritata cu un
mare msoier. Sub influenta acestei verisoare, Ela este atrasa intr-o lume mondena lipsita de griji, dar si de adevarate
orizonturi, preocupata numai de moda, de distractii nocturne sau escaade, lume in care ea se incadra uimitor.
Fire reflexiva si pasionala, Stefan Gheorghidiu diseca si analizeaza cu luciditate noua comportare a Elei, aducand
progresiv nelinisti si indoieli interioare care devin sfasietoare. In casa Anisoarei, cunoscusera un vag avocat, dansator,
foarte cautat de femei, care le invata pe doamne un dans nou si la moda, tango-ul. Anisoara care avea mania excursiilor,
hotaraste ca de Sf. C-tin si Elena sa plece cu totii pentru trei zile la Odobesti cu trei masini. Stefan este surprins de
eforturile pe care sotia le facuse pentru a-l avea pe domnul G. Cuplul evolueaza spre o inevitabila criza matrimoniala, al
carui moment culminant are loc cu ocazia excursiei la Odobesti. In timpul acestei excursii se pare ca Ela ii acorda o
atentie exagerata unui anume domn G, care dupa opinia personajului anrator ii va deveni mai tarziu amant. Nervos peste
masura, Stefan ii spune la intoarcere ca va divorta de ea, insa Ela este candida si nevinovata, jura ca nu stie despre ce este
vorba.
Personajele
Stefan Gheorghidiu, personajul-narator reprezinta tipul intelectualului lucid, inadaptatul superior, care traieste drama
indragostitului de absolut. Filozof, el are impresia ca s-a izolat de lumea exterioara, insa in realitate, evenimentele
exterioare sunt filtrate prin constiinta sa. Gandurile si sentimentele celorlalte personaje nu pot fi cunoscut de cititor, decat
in masura in care se reflecta in aceasta constiinta. In acest sens, Ela este cel mai misterior personaj, prin faptul ca tot
comportamentul ei este mediat de viziunea personajului-narator. De aceea cititorul nu poate pronunta asupra fidelitatii ei
sau daca e mai degraba superficiala decat spirituala.
Stil
Stilul anticalofil pentru care opteaza romancierul sustine autenticitatea limbajului. Scriitorul nu refuza corectitudinea
limbii, ci efectul de artificialitate, ruptura de limbajul cotidian pe care o provoca emfaza din limbajul personajelor din
romanul traditional. De aceea banalizeaza, de pilda, obiectul si limbajul in care se poarta discuta de la popota (capitolul
II). Personajul-narator comenteaza astfe conversatia ofiterilor: Platitudini, poncife din carti si formule curente.
Aceasta nu este doar o critica la adresa pretentiei de cultura a ofiterilor, ci mai ales a unui mod neautentic de a vorbi,
teatralizat, mimetic, dar fals.
Concluzie
In concluzie, romanul Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi este un roman modern, psihologic, avand
drept caracteristici timpul prezent si obiectiv cat si autenticitatea trairii.