Ioan Neculce - Buletinul Muzeului Municipal Din Iaşi. Fascicula 8, 1930 PDF

Faiscicolot 8.
-1930
IOAN NECULCE
BULETINUL MUZEULUI MUNICIPAL IAI
DIRECTOR: OH_ GHIBXNESCU
NI A R:
I. S TUDII : Gh. Ghibanescu. Schitd istoricd asupra Pomdrlei (p. 1-22) ;

M. Costachescu, Satul Criste$ti cu trupurile sale: Popixani, Cosesti i Bdrbestii din ju-
' detul Iai (p. 23-60).
DOCUMENTE : A. Locuri. M. CostAchescu 18 documente intre 7091 (1581)-1778.
(Pg. 61-70). Gh. Ghibanescu, 50 Documente intre 1710-1856 (pg. 73-1.19).

B. Lucruri. Gh. Ghibnescu 20 Doc. intre 7135-1845 (p. 120-128); V. Panopol,
apa la Ia$i cu 6 documente intre 1804-1849 (pg. 129-136). Mih. Costachescu 7 doc.
intre 7037 (1527)-1812 (pg. 137-140).
C. Persoane. Gh. Ghibanescu. Basotestii $i Iasii (pg. 141-152).
MANUSCRIPTE. Gh. Ghibanescu. Din tr'un vechiu sbornic ardelenesc din veacul
XVII-lea (pg. 153-160).
IV. INSCRIPTII SI NOTITE DE PE CART!. Gh. Ghibnescu. Inscriptii i notite de
la man. Berzunt, casa Regald Bucure$ti, Igesti (Tutova), IaSi (brigadierul Panaghiodor
Nicovulos), Curteni (Fdlciu) Cotnari (paraclis), Iai (spatariul Vasile Coroi).
V. VARIA. Gh. Ghtbanescu. 7 Doc. intre 7228 (1729)-1829 ce privesc Vrancea
$i Roznovdnestii, cum $i biserica Toma Cozma din la$i (pg. 164-172).
VI. IASII IN CRONICARI SI IN CALATORII STRAINL (seria VIII-a). Gh. Ghtbanescu.
la$ii supt Mihai Add Racovild intru cea de a treia a lui domnie intre 1617-1727 (pg.
172-186). Cornelia' Magni. Despre Moldova si Iasi 1678" (cu o traducere din Italiand de d-I Mesrobianu) pg. 187-203.
VII. PARTEA ADMINISTRATIVA, DESBATERI SI COMUNICARL Activitatea

comitetului Muzeului Municipal pe anu11930 e cuprinsd in Procesele verbale (nr. 91-96)
cu care prilej s'au fdcut mai multe comunicdri (Sever Zotta Cantemirestii"), cum si 20
doc. ce co/ base de mutarea albiei Siretului in matca Bdrladului $i procesele iscate cu
aceasta (pg. 207-237).

VIII. RECENSIUNI de Gh. GhibAnescu (vezi tabla de materii) p. 238-283.
.;' Tabla matertilor i indicele cronologic al documentelor (p. 284-290).
f.
0011-. r-
IASI
INSTITUT DE ARTE GRAFICE .VIATA ROMiNEASCA, S. A.

1930
www.dacoromanica.ro
.
Preful 250 lei

r,
...
Dom wat rm A
VIS
moo
two Nve
Pretul Fascicolei I, apdrutei in 1921 e de 60 lei

qi
ft
11
fl
11
ff
ff
71
II
//
ll
II
If
II,
III,
IV,
VI
VI,
VII,
II
Pl
7,
,
I,
II
iy
11
If
3,
1922
1923
1924
1925
,,
II
11
If
1,
II
,3
II
II
1926-27
II
/I
ll
1928
II
ll
Fascicola VIII pe anul 1929-30
II
17
90 II
250
250 ff
200 If
250 ll
250 ll
250
VP
11
Toate la un ioc se expediazd recomandat contra

pldtei de 1600 lei.
111,aill..11111.13./07/MMINEMMEN
Mandatele postale set se trimeatd pe adresa D-lui

MIHAI COSTACHESCU, casierul Muzeului, 1a*i,
stradela Bucsinescu nr. 6.
Corespondenla ce privesfe ledactia sd se adreseze

D-lui GPI_ GI-TTEANESCU, Direcforul
nr. 1 Iasi.
II
u1eilnu1ui, sfr_ Pafail
Persoanele, carl vor binevoi a dona orice obieci
penfru Muzeul Municipal, se vor adresa D-lui 6ET)E1=

ZOTT.g, Conservatorul Muzeului, sfrada Cuza-Uodd, in
curfea Bisericei Golia.
Scopul Sociefdlei Istorico-,grOeologice a Muzeului Municipal
Iasi esfe de a publica un BUEETIN, cu cuprins isforic si arbeologic,
,
care va cuprinde acfe de propriefafe, sau de inferes public, care

privesc Iaii, inscripfii lapidare, ode ale bisericilor din Iasi, vederi
fofografice ale monurnentelor din Iasi, r1i, planuri, facsimile, genealogii, documenfe de imporfanid isforicd sau economicd, ce
privesc Moldova infreagd".
Textul cu litere chirilice i greceVi, precum i zaful documentelor cu spifele de
familii, din acest volum, sunt efectuate de loan Breabdn, zefar tipogrof din laV.
www.dacoromanica.ro
Fascicala S.-1930
JOAN NECULCE
BULETINUL MUZEULUI MUNICIPAL IA*I
DIRECTOR : OH. OHIBXNESCH
SUMAR:
I. S TUDII : Gh. Ghiblinescu. Schitd istoricd asupra Pomeirlei (p. 1-22) ;
M. Costiftchescu, Satul Criste.5ti cu trupurile sale: Popicani, Cowti $i Beirbetii din ju-
detul Icr$i
(p. 23-60).
IL DOCUMENTE : A. Locuri. M. Costachescu 18 documente intre 7091 (1581)-1778.
(pg. 61-70). Gh. Ghibanescu, 50 Documente intre 1710-1856 (pg. 73-119).

B. Lucruri. Gh. Ghibanescu 20 Doc. intre 7135-1845 (p. 120-128); V. Panopol,
apa la Icr$i cu 6 documente intre 1804-1849 (pg. 129-136). Mih. Costeichescu 7 doc.
intre 7037 (1527)-1812 (pg. 137-140).
C. Persoane. Gh. Ghibtinescu. Ba$ote$tii $i Iaii (pg. 141-152).
MANUSCRIPTE. Gh. Ghibanescu. Dintr'un uechiu sbornic. ardelenesc din veacul
XVII-lea (pg. 153-160).
IV. INSCRIPTII SI NOTITE DE PE CARTL Gh. Ghibiinescu. Inscriptii $i no tile de
la mein. Berzunt, casa Regalei Bucure$ti, Ige$ti (Tutova), Ia$i (brigadierul Panaghiodor
Nicovulos), Curteni (Fdlciu) Cotnari (parady, Iai (spatariu/ Vasile Coroi).
V. VARIA. Gh. Ghibimescu. 7 Doc. intre 7228 (1729)-1829 ce privesc Vrancea
$i RoznoveineVii, cum $i biserica Torna Cozma din Ia$i (pg. 164-172).
VL IASII INCRONICARI SI IN CALATORII STRAINL (seria YIII-a). Gh. Ghibilnescu.
la$ii supt Mihai Vodd Racovitei infra cea de a treia a lui domnie Entre 1617-1727 (pg.
172-186). Corneliu Magni. bespre Moldova $i Ia$i 1678" (cu o traducere din Italiand de d-1 Mesrobianu) pg. 187-203.
VII. PARTEA ADMINISTRATIVA, DESBATERI SI COMUNICARL Activitatea
comitetului Muzeului Municipal pe anul 1930 e cuprinsd in Procesele verbale (nr. 91-96)
cu care prilej s'au kicut mai multe comunicari (Sever Zotta ,,Cantemireeii"); cum $i 20
doc. ce vorbesc de mutarea albiei Siretului in matca Beirladului $i procesele iscate cu
aceasta (pg. 207-237).
VIIL RECENSIUNI de Gh. Ghibilnescu (vezi tabla de materii) p. 238-283.
Tabla materiilor i indicele cronologic al documentelor (p. 284-290).
IA
INSTITUT DE ARTE GRAFICE wVIATA ROMINEASCAz S. A,

1930
www.dacoromanica.ro
FascIcola VIII-a (1929)
IOAN NECULCE
BULETINUL MUZEULUI MUNICIPAL, IASI
Schita istorica asupra Pomarlei

Satul Pom Aria se aflA aezat in directia N-V de la Dorohoi, la
o distantA de 12 chilometri. Drumul din Dorohoi, trece podul peste apa Buhaiului ; apoi
merge pe o sopa bine pietruitA, din care se desprinde la chilometrul 19, pe stnga
oseaua ce duce la Sendriceni, unde e coala normalA A. VIAhutA". Ceva mai in sus
la chilometrul 21 se desprinde tot spre stanga oseaua ce merge spre satul Buhaiul.
Soeaua erpuete intre dealul Pdscari la dreapta inalt de 163 m., i dealul Crucei la
stnga inalt de 219 m; tine dAlma dealului Dorohoiului Malt de 232 m ; erpuind valea
Hdrtopului i suie dealul Petrosul Malt de 227 m., lasA in stnga satul Siliceu1 Gafencu, scoboarA repede in valea Jijiei, trece podul peste Jijia, i tae in coastA satul
Vdrnau, tot moie BaoteascA, iar in dreapta este bahna Orki i supt coasta
dealului lui Martin Malt de 235 m. trece vatra iazului lui Martin i la chilometrul 29,
drumul o ia drept la deal, suind in piept dealul CArAmidArlei inalt de 265 m., unde e
aezat liceul Anastasie Baptd, pe locul vechilor curti boereti.
Soeaua merge pe vale, unde e aezat satul PomArla cu cAtunele sale, ce se tin
lant una de alta i anume: Mrtinenii (Ciocoeni), Ghiorknii, PomdrIenii, vatra satului
(209 m.) i in fund Poiana (192 m.), iar in dosul Liceului, pe clina dealului spre 1-111boca, vine Tigdnimea.
Satul PomArla e acoperit de lantul de dealuri, ce desparte PomArla de Pobrale0
i Trnauca, la apus ; din aceastA opcinA de dealuri se desprind mai multe coline, ce
se pierd in valea satului: dealul Petrosul inalt de 265 m. in fundul Poenii, dealul Lozia
1.
411ezarea.
Neogrd, inalt de 288 m dealul Barbakt inalt de 307 m.; dealul Terf ichi inalt de
210 m. ; dealul Ghiorkni inalt de 237 m.; dealul Comorilor inalt de 330 m., 1 care
stSpanete satul Corjeulii.
In partea dinspre satul Hliboca, avem dealul Viei inalt de 295 m.; dealul Cdrdrniddriei inalt de 265 m.; dealul Martin inalt de 235 m. ; scobornd la vale spre rAsArit
ai volea Ochiului i parAul Tiganului, ce curge la vale 1 se vars in Jijia in dreptul
SiIieuIui Vdrnao. Apoi ai in jos dealul Balabanului i dealul Urlii, deosebiti prin
valea Urlii i in capAtul de jos a dealului Dumbrdviki, moia PomArla ii dA coaste cu
moia Trestiana, unde face colt la Ciriteii Trestianei.
2. Populaflunea. DupA datele comunicate de d. I. Corduban, primarul comunei
Pon-tat-la, satul Pomdrla a avut in cursul anului 1928 aceastA populatie: 2630 suflete,
din care 1268 barbati i 1362 femei ; iar in celelalte 2 sate, ce alcAtuesc comuna Pomarla avem aceste suflete: Corjeuti 601 locuitori, din care 268 barbati, 333 femei. Hliboca 279 locuitori, din cari 143 barbati, 136 femel.
Iar peste tot avem in intreaga comunA : 3510 locuitori, din cari 1679 barbati, i
1831 femei deci un plus de 152 femei, din cari numai In Pomorla escedentul femeilor
este de 94.
Averea comunei PomArla in 1928 a fost aceasta :
www.dacoromanica.ro
OH. GHIBANESCU
armAsarl 12
145
cal
epe
142
tauri
boi
vac!
vile!
berbeci
oi
porci
scroafe
veri
vite marl 8.54, adicA la 12 locultori un cal.
2
585 I
402 vite cornute 3504, adicA la 3 locuitori un bou.
211
21
2093
240
400
vite mici 794 adicA la 3 locuitori 2 oi.
19
Veniturile satului Pomarlei sunt aceste: 118920 la ordinare, 21300 la extraordinare, 390165 (la islaz), 158000 (la pazA); total 688385 lei; iar al intregei comuni cu
celelalte 2 sate atinge aproape 2 milioane ; sarcinile budgetare snt de suflet 257 lei.
3. Pomo,' la acum 100 an!. Nu e fArA interes a ti starea locuitorilor PomArlei
dupl vechea catagraf ie a Moldovei din 1820 (Arh. stat Iai condica No. 20 tr. 166
opis 184 Tom. I).
Birnici in 1820 erau 118 liudi in PomArla lul Baot, cari plAtiau 1960 lei pe an;
28 liudi in PomArla lui Patraco, cari platiau 268 lel pe an ; 1 15 liudi birnici in Pomarla lui Volcinschi, cari plAtiau 112 tel pe an. Total 161 liudi cu bir anual 2340 lei.
lar breslasi erau 47 liudi in PomArla lui BaotA cu 384 lei anual; 14 liudi in
PomArla Marghioalei lui Patraco cu 112 lei anual; i 7 liude in PomArla lui Volcinschi
cu 56 lei anual ; Total 68 breslai birnici cu 552 lei anual.
Mai trAiau in PomArla 6 preuti (iconomul Gheorghe, pr. Metodie, pr. Costandin,
pr. Gheorghie, pr. Pintilie, pr. Simion) i 4 dascali (dascalul loan, dascalul Gheorghe,
dasc. lordachi, dascalul Simion i Gheorghe palamar) ; 6 argati ai preutilor i vatavului ; 12 argati cu hac, din cari 3 in PomArla 1 11 la Popeni ; 6 slugi ai boerilor
in ograda.
Ca stare economia catagrafia aratA acestea :
fruntai
mijlocai
codai
ertati ca
saracl
Total
BaotA
Patraco
15
26
77
5
5
18
Volcinschi
5= 25
4 = 35
cg
6.101 3
= 4 "
vite
402
120
47
48
617
oi
250
40
15
13
318
cai
26 BaotA
breslaii
12
2 Patraco
Volcinschi
40
165
In condica liuzilor pe 1803, ni se dA cl PomArla caminarului lonitA BaotA numAra 211 Iluzi, cu 2684 lel blr anual ; iar breslai la PomArla erau 17 liuzi cu 200 tel
bir anual ; total 228 liuzi cu 2884 lei bir anual. (Uricar VIII, 300). Pe langa acestea
caminar lonita Baota mai avea In targ in Dorohoi 2 liudi breslai cu 44 tel bir anual.
Nu sant fArA interes a Insemna aici contributia fiscala pe liude ; in tabloul de
sporuri i scAderi (lila 3 1) se aratA acestea: cei 118 birnici din PomArla lui BaotA au
fost scazuti la sfertul al patrulea cu 77 lei ; cela ce vine cA unul cu altul plAtiau la
sfert 3.60 lei ; sau pe an 14 lei ; la breslai s'au scAzut 2 lei, ceia ce venia analoghia
uaul cu altul 2 lei; la birnicii din PomArla Marghioalei lui PAtralco s'au sporit 3 lei,
www.dacoromanica.ro
SCHITA ISTORICA ASUPRA POMARLEI
ceia ce vine unul cu altul 2.60 lei; asemenea 2.60 tel vine de liude in Pomarla lui Volcinschi.
Nota. In insemnrile economice se arat : a) cad pe moie dumsale spatar

Anastasia Basota, loc de padure, i campu, avand cu indestulatie toate cele pentru
hrana lor ; chivernisala i aliveriul, plugul, carausie, iar stare kr de mijlocp.
b) gad pe parte de moie a dumisale Marghioalei lui Patracu, loc de padure,
stramtoriti i lipsiti de toate ; chivernisala lor lucrul inauntru, stare lor proastd.x
c) gad pe moia lui Toader Volcinschi, supus austriecesc, loc de padure, stramtoriti si lipsiti de toate ; chivernisala lor lucrul inauntru ; stare lor cu totul proasht.
Statistica dovedete cu cifre : fruntai 154 ; mijlocai 21%; codai 64%.
In condicile de moii ale lui Anastasie Baota pe anul 1854 se dau la partizi cd
a avut de a face la lucrul moiel i alte daturi 1 luaturi numai cu 54 camera.
Excedentul femeilor asupra barbatilor se explica prin urmdrile rdzboiulul, care a
facut atatea ravagii in irul barbatilor, dar i prin prezenla In cuprinsul comunei a
Liceului Bwld, care inlesnind baetilor o cultura secundara, se da prilej de export de
atatea energii tinere, pe cand fetele raman in sat i n'au cu cine se casatori, neflind
ele un factor economic productiv, ca barbatii. lar ca urmare general e starea precara
economica, care te izbete la prima vedere a satului, unde gardurile sunt un lux, i
vatra e tot satul.
4. Inceputurile. Viata in regiunea Pomrlei, ca i in cea a Dorohoiului') i a
$endricenilor 2) pare a trece pragul descalecatului. In jurul ozerului Dorohoiului s'a dat
prilej de a se cultiva crescatorii de vite mari i cornute: cai, epe, boi i vaci. Primul
tratat comercial din 1407 mentIoneaza Dorohuiul ca punct de vama pentru comertul de
cai cu Lembergul i Camenitz-Podolschi. Asta arata ca inainte de 1400 era intins acest comert in nordul Moldovei, pentru a fi reglementat prin tractactul lui Alexandru
Von; dovada ca acolo avem sate numite Cobdla ; acolo avem ape numite Buhaiul,
i alte aezari de sate ; Broscdulii, Prelipca, Lozna, Trestiana, Cdcdcenii (azi Da-
mcheni), care arata tot terenuri mlastinoase, apoase, datorite depresiunii terenului Jijiei
in cursul ei superior.
In legatura cu aceasta sta i denumirea de Pomdrla, data aezarilor pe cursul

superior al Jijiei, in prelungirea cursului apei, pe paraul satului spre apus, i pe prul
Tiganului in spre rsarit, la Hliboca ; lar iazul lui Martin, unul din cel mai vechi batrani ai satului Pomrlei, fecior primului stdpdn popa Draghie din anii 1420, arata ca
Inca din secl. al XV-a apele mltinoase ale Jijiei erau in continuare cu iazurile, pe care
stapanii de moii pe acele locuri crezuse a le face i ezi pentru economia moillor lor.
In numele Pomdrla avem o etimologie popular pe tulpina slava ; grupul mil fonetizandu-se marl, ca i trg = targ ; hrb = barb, srg=srg, etc. Fiind locuri mockloase, tduri, acoperite cu pdpur4, trestii, lozii, nu se puteau trece, de cat pe la
uaduri (brod) ; de aceia tot pe acolo gasim din vechiu satul Borodniceni= Vadeni 3) ;
cum tot pe acolo era leah de trecere la drumul mare (dorog), de unde Dorohoi. Unor
asemenea aezari pe locuri ml4tinoase i intunecoase, pe unde trebuia sa se MO

1). Surete i Izvoade vol. )01 (Dorohoiul). las1 1923.
2). Surete i lzvoade vol. XIV ($endriceni) Hui 1924.
3). In 6987 Mai 11 (1479). Stefan cel Mare prin uricul dat (Surete 1 Izvoade
XXII, 91) intarete lui Ivaco Popovschi dreapta lui cumparatura jumatate de sat
din Borodniceni, cutul din sus, cu fantdna Livenii i hdle#eul 4 ce iaste din gios de
Borodniceni0 de la Armanca fameea lui Mihail Lopatinschi cu 100 zloti tatarati. In
acela timp ii mai intarete si a patra parte din sat din Popeni, cutul din sus cunde
a fost casa lui Dumitrup, jumatate de halesteu, ce-1 are impreuna cu fratele sail Patraco i hleteul MihuluiD.
www.dacoromanica.ro
GH. GHIBANESCU
Ideturi i vaduri de trecere, ii s'a zis de primii descalecatori pomrl, pomrP) adica pe
Ideturi, pe supt intunecata. Urmeaza dar c denumirea de Ponzdrla este data dupa
natura terenului mocirlos i intunecos, plin de tihdrae, pentru cari cei vechl au fost facut
sdpoturi, tdeturi, pentru a creia vaduri (brod) de trecere.
In limba romana avem foarte multe cuvinte cu prefixul ii i u0A, atAt in
nume comune, apelative, cat 1 in nume topografice: pocinog, pocladd, poclil, poclon,
pocostire, podoabd, pogon, pomand, ponos, potop (v. Cihac i Tiktin); iar nume
proprli ca: Pobor, Pociova4te, Pocreaca, Podriga, Podoleni, Pogdceni, Pagano,
Pomdrla, Ponoare, Posada, Pot logi, Potlogeni (v. Frunzescu).
Cum aceste sate se gasesc pe tot intinsul tarii romaneti, in Oltenia i Moldova,
arata ca inriurirea elementelor slave de sud 1 de nord a fost destul de adAnca ; pentru
a boteza atatea aezari stravechl, anterioare aezarilor valahe
5. Pomdrla in sect. X V-a. Din ispisocul lui Petru Voda Rare din 1546 (7054) Mart
30, tim ca intru inceput a fost stpan in PomArla papa Draghie, dupa direasele ce le-a avut moul lor popa Draghie de la moul domniei noastre Alexandru Voevork. (Surete I, 366)
Popa Draghie era stpan la Barlad in gura Similei, pe haleteul Bistricenilor, toata
valea liana unde cade Simila in Barlad; om evlavios dinsul Ii Meuse i o mAnstire
pe Lahova2) catre 1430, cu iaz i moara. Pe toate aceste le stapAnete el WA in 6952
lunie 18 (1444), dud Stefan VocIA, fiul lui Alexandru Vocla cel Bun, le clA fratelui sat),
lui popa Toader din Barlad 3).
In actele ulterioare se vorbete de urmaii celor 2 frati : preutii Toader i Draghie
Iat i schita celor 4 generatiuni de la 1900-1560:
1.
2.
popa Toader
popa Draghie
MihAila Tudor
fata
Prajescul, Grozav, Martin, Boldur
Vasco
3
Mihaila
3.
4.
Ivanco, Mua Anuca, Crastea

Dancovici
5.
-c)
tax
.
ta,
ir ro
c D3
CD
113
Sima, Drago, Toader, Fedorina

4
Haladic
sin
Ivanco
iau o jumatate din
cincime din Pomarla
.0)
ocn w
Hala di c
Dump, Codreanu, Nastasia, Safta 5
pah.
ci)
iau o jumatate din cincime
IST
3'
1). Pomarla e slavul Homoimin, tronqud ;

UTKH, inquino ; cum e slavul nompoturrn mks. (noircir), uomomiaru rus (obscurcir, ternir), nompagaitamh, bulg. (obscurcir,
fletrir, noircir), pomroczu, pol (obscur), nompturru, serb, (deficio) nompgirru serb (nigro
colore inficio).
I
2) cpentru care i noi vazand a lor dreapta i credincioasa slujba catra noi, l'am
miluit pre el cu osabita mila noastra i i-am dat i i-am Intrit lui intru al nostru pAmftnt moara fratelui sdu a popei lui Draghie, ce iaste pe Simila, unde a fost hAle.tteul
Bistriceanilor, valea pana unde cade Simila in Barlad, i am poroncit lui ca s6-0 lacer'
si sat, pre Lahova, unde a fost manAstirea fratelui sdu a popei lui Draghie, Inca
am dat-o acelui de mai sus zis popa Toader. (Surete i Izvoade ms. IV, 241).
3) pre Lahova : Ii1,1K01114010 NOVKORI-11-1010 = prin bucovina (fagetul) Leahului, caci
ANcorm este
KoIi, mlrus, Amx, Ampii Leah, Polon (I Bogdan DStef II, 65).
4) De numele acestui Martin este legat numele iazului lui Martin i dealul Martin din
prelungirea dealului, pe care stA aezata curtea Baoteasca, azi Liceul Anastasie Baota.
www.dacoromanica.ro
SCHITA ISTOR1CA ASUPRA POMARLE1
In tot cursul secl. XV-a aezarea veche a lui popa Draghie, s'a fost inipArtit fntre
cei 5 urmai ai sal, in care noi vedem nume istorice ca Boldur, Prdjescul, dar numele
acestor batrani n'a ramas acelai in amintirea urmailor, ci se contopesc nume de stapan
1 din alte generatiuni, nu numai de cat chiar din primii urmai ai popei lui Draghie.
6. Pomdrla tn secl. XVI-a. Din acest secol avem 2 urice, carl vorbesc de
Pomdrla; Uricul lui Petru Voda Rare din 7054 Mart 30 (1546) i uricul lui Alexandru
Voda Lapuneanu din 7064 Mart 2 (1556) In cel dintai se vorbete ') de o intarire de
stapanire i o impartala intre neamuri a unei 'cincimi din Pomarla, partea din mijloc.
Vodd Petru Rare intarete lui Sima,Drago i lui Toader feciorii lui Vasco Mihaila,
cum i nepotilor de sora, Dum,sa paharnic, Codreanu, Nastasia i Sofia, copii Fedorinei Haladic, o cincime din Pomarla, i o imparte pe din dou, adica Sima, Drago
i Toader iau o jumAtate din cinclme, iar copii Fedorinel Haladic iau alta jumatate de
cincime.
In cel de al doilea uric din 1556 Mart 2, Alexandru Voda Lapuneanu intarete2)
numai Nastasiei i Elisabetei (Safta), nepoatele lui Ivanco Haladic, care a trait supt
Stefan cel Mare i de la care a capatat intaritura domneasca pe o a treia parte din
Pomarla, unde 4i avea el cascY, cum i iazul pe Hluboca, pentru a stapani aceasta a treia
parte din Pomarla cum i iazul de pe Hluboca.
In acest timp viata in Pomarla se insadea tot mai mult ; fiecare stapan pe cincimea lui fi planta copaci, fi facea livezi ; lazurile erau de nevoe pe fietecare batran.
Dupa 30 de ani de stapanire linitita i panica, yin pricini de pometuri i domnia
trebue sa intervina. Aa in 7095 lune 21 (1587) Boghian uiar i Vascan diac chiama
in judecata pe razeii lor Mihai i Ostafie, feciorii lui Paco < pentru nite pornet din
Pomarla in vatra satului. Cum pometul era sadit pe partile lui Vascan i Boghian,
Ostafie pierde procesul. (Surete ms. II, 332).
Dupa 3 ani, in 7098 lunie 14 (1590), acelai domn, Peiru Voda schiopul da carte
gospod la mama lui Romaco vatavul i FrAsinei sa-i opreasca un pomat din Pomarla>
(Surete ms. II, 333).
Satul Pomarla a continuat sa mearga pe cinci batrani, din cari n'avem tiri de
cat de 13 stapani, i anume : Sima Mihaila, Drago Mihaila, Toader Mihaila;
Dump Haladic pah., Codreanu Haladic, Nastasia Haladic, Safta Haladic ; apoi Boghian
uiar, Vascan diac, Ostafie, Mihai, Romaco vatav i Frasina. Ceilalti stApani neavand
price la divan, nu i-au dat zapise unul la mana altuia, ci proprietatea a curs in mod
normal In cele trei generatiuni de stApani, ce cata sA umple tot secl al XVI-a.
7. Pomdrla In sect. XVH-a. In acest veac tirile despre Pomarla se inmultesc
i daca in secl. XV i XVI proprietatea se pulverizaza in cele 6 generatiuni de sta(Atli de la popa Draghie in coace, in secl. XVII proprietatea in Pomarla incepe a se
strange in man unuia, aa ca din proprietate mica se preface din nou in proprietate
mare, ceia ce se va desAvari in secl. XVIH-a 1 X1X-a.
Din actele de stapanire din acest veac se desprind numele celor cinci stalpi,
adica cinci bdtrdni din Pomarla : Prdjescul, Boldur, Grozav, Cornoae, i Ostafie
(Mdrza). Supt aceste cinci nume nu trebue a intelege pe stapanii unei singure gene1) cpentru adevaratele slugile noastre Simion i fratii lui Drago i Toader, feciorii
Vascai MihAila i nepotii lui : Dump pah. i Codreanul i surorile lor Nastasia i Safta
fetele Fedorinii... le-am dat i le-am intArit ea cincia parte din sat din Pomarla partea
din milloc. (Surete I 366).
2) pentru adevAratele slugile noastre Nastasia i sora ei Elisabeta, nepoate lui

Ivanco Haladic... le-am dat 1 le-am intarit .. a treia parte de sat din Pomarla, unde a
fost casa moului lor Ivanco i iazul ce este pe Hluboca.. (Surete I, 369).
www.dacoromanica.ro
GH. GHIBANESCU
ratiuni, a doua sau a treia de pita, urmaii confundand de obiceiu supt numele vechilor batrani ai moiei pe stapanii din 2-3 generatiuni consecutive.
In 1629 Mart 11 (7137). Lupul HAbaescul1) marele parcalab de Neamt i fost
vornic, cAsAtorit cu Maria Prajescul, sora lui lonasco i lordachi Prajescul cumpAra in
Pomar la partite lui Patraco Culici.
8. Un talhsug de vile. Intre razeii stapani in stdIpul lui Boldur se savarete
catra 1629 (7137) un talhaug de vite. Stefan, fiul Chiranei, var cu fratii Cazacesti,
Coste i Drina, full de la verii sai 4 boi, si-i petrece in Ora Leasca. Hotul e prins
i dus la judet, si judetul if judeca ca un fur. Cum in legea veche se platea capul,
el cade cu rugAminte la postelnicul Dumitraco 1-1 scapa din inchisoare, dandu-i toata
partea sa din Pomarla
9. Tot asupra stdIpului lui Boldur avem tiri in cartea de judecata din 7146
Ghenar 25 (1638) i in zapisul din 7150 Dec. 14 (1641), ce privesc pe lonasco Herlea.
lonaco Hertea cumparase in stalpul lui Boldur urmatoarele swine :
a) partea lui lonaco Halitchi fiul lui Gavril Halitchi cu 9 taleri bAtuti.
b) partea lui Darie i Cernauca, fectorii lui losif Halitchi cu 5 taleri Muth
c) partea lui Stefan Huba i a femeei sale Caruca cu 9 taleri batuti.
d) Partea lui Manoila sin Petrica cu 9 taleri batuti.
e) partea unchiului sat' Ionaco Hertea, frate cu tatal sAu Simion Hertea pentru
un cal, un bou 1 un galban unguresc.
Asupra acestor [Ali din stalpul lui Boldur, radica para la divanul lui Vasile VodA
ca nu Ionaco Hertea e stapan, ci ei fratii Cazaceti lonaco i Vasile Cazacul de
oare ce, pretind ei, Onciul Moloc, unchiul lui Ionaco Hertea, a fost daruit partite sale
din stalpul lui Boldur, manastirei Pandocratorului de la Todereni, zidita de Teodor
MoghilA; iar mai apoi calugarii au fost vandut aceste parti Cazacului, tatalui bor. Divanul cercetand pricina, afla ca in adevar Onciut Motoc, unchiu lui Ionaco Hertea n'a
fost daruit de cat partea sa personala nu i a Hertetilor ; divanul II da ramai pe cei
2 frati Cazaceti, iar Ionaco Hertea se Indreapta inaintea legii, pune ferae in visteria
domneasca i catiga para.
Cum insa procesul l'a costat parale, i a venit pe capul lui i alte *Asti, acelai
lonasco Hertea se duce la Cernauti in 1641 Dec. 14, i acolo in casa oltuzului i fata
fiind cei 12 *gall de Cernauti se imprumutA cu 20 galbeni de la Moiseiu din Dersca
i-i pune zalog toate partite sale din Pomarla, din stalpul lui Boldur 1 cu tot venitul
ce se va gasi din pometi, din camp, din vatra satului i din haleteu". Cu aceti bani
i1 platete capul i scapa cu obraz curat.
HabAescu ne duce la Habis, pomenit in uricul lui Stefan cel Mare din 6991
erbescul. Habi e maghiarul hab=
val, deci Valeanu i vechile inrudiri cu Radu Piscu, varul salt primar, in vechea descendenta de mari bani, apare de odata ca mare vornic (I. Bogdan DStef. I, 296).
2) ...edeci ei au alergat 1 au umblat pentru paguba lor 1 i-au prins boii petrecuti de mine in tam leasca ; deci m'au prins pe mine 1 m'au pus la inchisoare la
Dorohol pe man postelnicului Dumitraco; deci mau scos la judet de mau judecat cu
oameni buni; deci mi s'au aflat jiudetul sa-mi facA ca unui fur. Eu vazand ca-mi vine
vremea de peire, am cazut dupA dmlui postelnicul Dumitraco sami scoatA capul din-.
tr'aceasta nevoe. Deci dmnului mi-au scos capul dintr'aceasta nevoe iar eu i-am daruit
1)
Aug. 17 (1483), ca fecior Marucai, fata lui ManAila
dmsale partea mea de ocina din sat din Pomdrla, din a cincia parte a treia park
din stdIpul liii Boldur... i am dat 1 pagubaitor 5 capete de vite, iar dumlui postelnicul 1 de gloaba m'au iertat i mi-au ras i doi potronici de dajdie din visterie, cc
a fost partea mea in sat in Pomarla, iar dumnialui postelnicul sa aiba a mai socoti 1
cu haine i ceva vita, dupa cum s'a indura. (Surete ms. II, 325).
www.dacoromanica.ro
SCH1TA ISTORICA ASUPRA POMARLEI

10.
Actele ne vorbesc de stalpul lui Ostaf ie. Acest Ostafie a trait pe la 1587,
a fost ficiorul lui Pasco, dar dupA 60 de ani el era socotit un vechiu bAtran al satului Pomarla.
In acest bAtran a lui Ostafie intrase stApan Isac Balica hatmanul, prin cumpArAtura
urmAtoarelor pArti : cea de la Grozav, feciorul Zahariei, de la Polupan, nepot lui Grozav ;
de la Dumitru, ginerele Boghiului, si de la preutul Giurgea si Andronic, feciorii Donciului.
Partea lui Isac Balica o mostenise nepotul sAu PAtrasco Ciogolea logofAtul, care capAtA
carte de stApanit de la Vasile VodA in 7152 (1644) pe toate aceste parti. (Surete ms.1I, 333),
Acest Patrasco Ciogolea, acum parcalab de Hotin, ia in zAlog cu 20 lei in Pomarla si partea lui Ion HAbAsescul, ce o avea de pe tatAl sAu Lupul HabAsescul mare
vornic, care 1 el o cumpArase de la PAtrasco Culici. Contra acestor pArti ale lui Ciogolea
pornesc parA cei 7 feliori al Cazacului i anume : Vasile, lonasco, Costea, Andrei i
si cumnatii lor Griga si Tiron, ce aveau Orli de pe bunul lor Griga. PavAl
Miron
AlbotA vornicul de gloata cerceteazA Ora in 7153 lulie 13 (1645) si alege a treia parte
din Pomarla din stalpul lui Boldur, care o dA lui PAtrasco Ciogolea, iar alti 36 stanjeni, ce au esit mai mult Ii lasA rAzesilor CAzAcesti (Surete ms II, 337).
11.
Dumitrwul Nacul visternicul 1). Cel care uneste in mana lui mai multe
tiriie despre inaintaii lui Dumitraco Nacul vist. sant foarte impartite si rese intAlneste in foarte multe documente ale secl. XVII,
dar fArA legAtura de inrudire intre dansii :
Nacul, fArA nici o boerie in 7150 (N. lorga Doc. IV, 113);
Nacul din Popeti in 7169 (Surete IV, 10); el e mosul lui Apostol GolAe, si are
sorA pe Antonia (Surete IV, 31);
Nacul aprod din OlAnesti 7139 (Surete XVI, 53, 136);
Naafi!, tatAl lui lonasco Nacul din 7171 (Surete IV, 97), si a lui GhiorghitA Nacul
7178 (Surete IV, 108);
Nacul din Proselnici in 7171 (Surete IV, 120), cu fratele sAu Toader ;
Nacul ginerile lui Grigorie din 7175 (Surete IV, 186);
1)
cluse. Numele Nacul Neculai
Nacul levintul in 7175-7177 (Surete IV, 196, 230);

Nacul ginerele VergAi in 7178 (Surete IV, 285);
Nacul de Toderesti in 7181 (Surete V, 64);
Nacul fiul lui Gheorghe din Boldesti (Surete V, 57);
Nacul IsAcescul vornic de gloatA in 7191 (Surete V, 47);
Nacul meserciul, pArgariul de Iasi, in 7183 (Surete V, 91);
Nacul GheorghitA in 7189 (Surete V. 100);
Nacul fiul lui Pelin, nepot Tomei (Surete V, 249);
IVacul DAsoveanul cu fiul sAu Vasile in 7129 (Surete 11, 160);

Nacul de Ungureni in 7129 (Surete II, 190);
Nacul din Ciuresti pe Delea la Prut, cu alti 5 fray, feciorii lui Vascan, nepot lui
lacob, strAnepot lui Domsa in 7151 (Surete III, 109);
Nacul de Prajesti in 7143 (Surete III, 179);
Nacul din Popesti in 7149 (Surete III, 219);
Nacul are de frate pe Isaco, cu fiul sAu Vasile, din SAtrAreni in 7100 (Surete
IV, 115);
Nacul Murgulet cAsAtorit cu Maria CrAstian log. (N. lorga Doc. III, 21) catrA 7188.
Nacul tine pe MArica, nepoata de soil Antemiei, sotia lui Andronic IsAcescul din
BrAnisteri pe BasAu, nepoata lui Soltan in 7151. (Ispisoace II, 2, 41, 42);
Nacul feciorul Antemiei sotia lui V. Negrul are 5 frati i surori in 7156. (Ispisoace II, 2, 142) ;
Nacul de Obrejeni in 7169 (Ispisoace III, 1, 188)
Nacul lonita, fecior Nacului de Costesti in 7165-7172. (Ispisoace Id, I, 77 ; Ill,
3, 5, 147 ; in 7181 (III, 2, 148); in 7186 (Ispisoace IV, 1, 19);
Nacul de Liesti, socrul lui V. Butucea in 7174 (Ispisoace III, 2, 36);
Nacul diacon din Serbesti in 7175 ( Ispisoace III, 2, 48);
Nacul, ficior Nastasiei, nepot lui Istrate de A1besti in 7167-7178. (Isp. III, 1,
103, III, 2, 79) ;
www.dacoromanica.ro
01-1. GHIBANESCU
vurine din Pom Arla vi devine stApan pe jumAtate sat din PomArla, este visternicul D. Nacul
Incl de pe dud era pitar D. Nacul cumparase de la Merla i barbatul ei Gavril BA-
IA* pentru 14 lei, un cal, o iapA si plata unei sugubine, pArtile ei ce le avea de pe
tatAt sAu Griga, fecior recte ginere
Cazacului (Surete ms. II, 342).
In 7165 Mart 5 (1657), D. Nacul vist. cumpArA cu 92 lei pArtile lui Toader fiul
Nastasiei din Vicoleni, jumtate din Pomorla (!), (Surete IV 80; ms. III, 338). Tot de
la acevtia cumpArA cu 50 lei vi alte Orli din Pomarla (Surete ms. II, 342).
In 7167 Oct. 14 (1658) cumpArA de la Ion HAbAvescul biv parcalab cu 20 lei
pArtile lui din PomArla plAtindu-i zAlogul ce-I avea la PAtravco Ciogole vel stolnic; Ii
mai dA pe deasupra vi un hArmAsar turcesc (Surete ms. II, 339). In acelavi an 7167
August 1 (1659) D. Nacul vist. cumpAra cu 16 lei batuti i un cal preteluit 18 galbeni,
partea lul Gligoravco Gherman biv parcalab, cApAtatA danie incA din 7165 Noembre 3
(1656) de la unchiul sAu Stefan VAscan din Ungureni, dupA ce ii indepArteazA de la
rnovtenire pe rudele sale mai de aproape.
In 7170 Ghenar 25 (1672) D. Nacul vist. cumpArA cu 62 lei bani provti vi cu 22
galbeni un zAlog, pArtile nepotllor Ciogolevtilor vi anume: David de Zgluceani, Savin
de Hudevti, P. Docnea, vi T. Hermeziul. In zapis se scrie cA de va evi movie mai
multA sA ail:4 D. Nacul a le mai da ceva, iar de va evi mai pupa sA se creazA istoyip, de vi ei declarA cA nu vtiu c unchiul lor Ciogolea sA fi rAmas dator cu acei 22
galbeni. (Surete ms. II, 342). Dar intr'un zapis nedatat T. Hermeziul atestA cA a mai luat
la Iasi 20 lei peste cei 60 lei, pentru partea lui din PomArla (Surete ms. II, 362). Tot in
7170 Mart 20 (1662) D. Nacul vist. cumpArA cu 34 lei partea lui Stefan, feciorul Chiranei, nepot GrigAi ,,din jumAtate de stalp a treia parte din stAlpul PrAjescului". (Surete
ms. 11, 342).
Pe cAnd D. Nacul vist. cumpArA pArti in PomArla, urmavii CAzAcevtilor li cer de

la VodA in 7169 Mai 1 (1661) sA li se aleaga i sA li se impartA ocinile. Divanul rAnduevte
pe Ilie Grecul din Lozeni sA facA cercetAri i li se aleg astfel pArtile intre 5 veri pri-
Nacul Eremia din Rovieci in 7194. (Ispisoace V, 2, 199) ;

Nacul, Irate lui CrAstian, cApitan de LApuvna, in 7168. (Ispisoace IV, p. 42);
Nacul de Oncevti in 7200. (1sp. IV, I, 215); Nacul in 7185 (Isp. IV, I, 15);
Nacul, socrul lui I. TArlici, care tinea pe fata lui Sofronie in 7150. (Surete XVI,
108) ;
Nacul diregAtor de Tomevti in 7141. (Surete XIV, 15); Nacul de Protopopevti

in 7201 (tsp. IV, 2, 15);
Din toti acevti Nacul recte Neculai noi credem cA stApAnul, care a unit in
persoana sa jumAtate din movia Pornrla a avut acevti ascedenti
a) Nacut Usdrel in BAveni in 7126 (1618) are de sorA pe Grozava Horgoae.
(Ispisoace I, 2, 115 ; II, 2, 182 ; III, 1, 163, unde e pomenit pitar i in 7157) ; apoi
junge comis mare in 7159 (Ispisoace III, I, 1, 2, 3) ; fusese parcalab in 7154 (tsp.
II. 2, 89); e biv comis in 7160 (Surete III, 109). E vel stolnic in 7166 (Surete IV, 296 ;
Uricar XI, 209 ; in 7165) Isp. III, 1, 52) ; 7169 (Ispisoace III 1, 179) postelnic in 7174
(Surete IV, 118, 119); e pomenit ca biv stalnic in 7175 vi 7176 (Surete IV, 120, 122) ;
Antonovici Doc. BArlAdene III, 204); biv stolnic in 7180-7182, 7184 (Surete V, 31, 61, 87)
vel pah. in 7184 (Antonovici Doc. BArl. III, 260).
Nacul stolnic are case In lasi pe ulita Srbeascd in 7180, vecin cu Simeon
PdsOrarul si IonhI starostele (Surete IV, 235; V, 165 in 7188). Ca biv stolnic e
rAnduit vornic de poarta in 7175. (Surete IV, 197) vi mAsurA movia TAtAruvii la Vaslui.
1. Nacul stolnicul are 3 f pe Dumitrasco Nacul, pe Toader Nacul, i pe lonasco
Nacul, care snt pomeniti in actele timpului ; in 7165 e postelnic (Surete IV, 84). In
7184 Dumitravco Nacul vel pah, e dat ca fiu lui Nacul stolnic (Surete V, 159 . In 7178
lanuar 24 Dumitravco Nacul e vet pitar (N, lorga Doc. XXI, 261. In 7179 Dumitravco
Nacul e vel spatar. (V. A. Ureche. Miron Costin I, 125).
www.dacoromanica.ro
SCHrrA ISTORICA ASUPRA POMARLEI

mari :
Andronic, Stefan, i Mariuta pe de o parte i Coste 1 Ionaco CazAceti pe
de alta.
a) Stalpul Boldur, tntreg 11 iau Andronic, Stefan i Maricuta.
b) Stalciul Prajescul jumdlate tij
jdrd Q $eslme.
c) Stalpul Prdjescul jumtate ii iau Coste i I. Cazacul plus o
cYsime din partea
lui Andronic.
d) StAlpul Mdrza jumdtate II ia Costia i lonaco Cazacul plus o treime partea Tavel.
Ilie Gociul le a 2 zapise pe ziva de 1 Mai 7169 la cele pArti In prA i zapisul
zice: i-am tocmit stAlpii tocmai ca sA nu mai aibA a se pArftre" (Surete ms. II, 341);
dar uitand sA le impartA i pometurile i vecinii, in 9 Mai 7169 (1661), VodA Stefan
Lupul (IA carte la vornicii de Dorohoi sA li se aleagA pometurile i vecinii i anume
Andronic cu ai lui sA ia vecinii, iar CAzAcetii sA ia heleteul i pometele,, ce chuse
pe partea lui Andronic (Surete ms. II, 341).

Dupa 2 ani, in 7171 (1663) D. Nacul cere de la VodA sA rAnduiascA un boer sA
i se aleagA toate cumpArAturile sale din PomArla, i in April 7171 (1663) Evstratie
Dabija VodA rAnduete pe pah. Gavril BrAescul biv vornic 1 pe Simeon de Siliau sA
meargA la Pomarla 1 sA aleagA lui D. Nacul biv vist. toate ocinile sale (Surete ms.
II, 343).
Cei 2 boeri merg la PomArla, cerceteazA scrisorile i pe teren aleg tocmai o jamotate sat de Pomarla fArA o esime din(r'un bolron. latA pArtile sale pe bAtrani :
a) StAlpul Cornoae douA pArti.
b) StAlpul Boldur a treia parte.

c) StAlpul Grozav dotal Orli, ale Ciogoletilor.
lonilO Nacul e logofat (diac) de visterie in 7177 (Surete IV, 278, 280); tot lagofat de visterie este in 7185 (Surete XIII, 10), i in 7188 supt Duca VodA (Antonovici
Doc. BArladene 111, 227), i in 7187 (Ispisoace IV, 1, 19) 1 in 7188 (Isp. IV, 1, 39) i
in 7190 (idem IV, 1, 38) t in 7192 (idem IV, 1, 55, 78 81). El tine in cAsAtorie pe
Maricuta Dragutescul, a cArei sorA o tinea un Ureche. Din cAsatoria lor se pomenete
de o fatA a lor Maricuta, mAritatA cu PavAl RuginA comisul (Surete XII, 11, 12).
Nacul uerel, stolnic, vornic de poarta, parcalab
Toader,
diacul
vornic de
C-Lung
Dumitraco
Nacul
IonAcuta
MAricuta
Vasile
Nacul
spatar, vist.
log de visterie
Volcinschi
pah.
Maricuta
cAmara de ocnA
o BraeascA
Dragutescul
Anita
Ion diac de
visterie
P. RuginA
comis Teodor Volcinschi
Paraschiva
C. Ion
(1763)
Anita
Potlog ot PArtAnoi
Mitre vornic
(stearpa)
Toader
Neculai
ot vist.
ot vist,
I
Stroici
spatar
Dumitrao Stroici
postelnic
.Catinca C. Cucoranul
I
fata
TanasA
fata
log. de vist.
fatA
Gh, Carp Gr. Ceau
Toader Nacul
ot vist.
Buletinul Muzeului Municipal aIoan NeculceJ lai
www.dacoromanica.ro
GH. GI-HBANESCU
10
d) Stalpul Prdjescul intreg Ord 0 esime.

e) Stalpul Ostajie, nimic.
Toate aceste pkti pe bAtrni le socotesc boerii hotarnici cl fac tocmai jumdtate
de sat Ord o sesime.
Erau deci in 1661 April ese stApani in Pomkla : Dumitrasco Nacul vist. stApan
pe jumAtate sat fArA o esime; I cei 5 veri primari CAzAceti : Andronic, Stefan, MA-.
!luta, Coste i lonaco pe jumAtate sat plus o sesime.
Cum noi stim din mAsurAtoarea fAcutA in 1785 Mai 30 cA moia Pomarla avea
aceste lArgimi : plecand de la fundul despre pAdurea Pobrotesti la fundul despre Trestiana Dorohoiului: 1780 st. -F 1580 st. + 1257 st. + 1000 St. 793 st.; adicA in media
1282 stanjeni, urmeazA cA un stAlp avea lArgime de 256 skinjeni ; deci cele douA grupe
de stApani aveau
D. Nacul vist. stApania jumAtate sat jdro o sesime 600 stnjeni.
683 stnjeni.
CAzAcetii stApAneau jumAtate sat plus o sesime
1282 stanjeni.
latA care ar fi in scheml pe bAtrni distribuirea proprietActi in Pomarla :

Pomdrla, lrgime 1282 stnjeni
Popa Draghie cAtre 1430 stApanea toatA moia, adicA 1282 stnjeni
=256 Ostafie I 1/5=256 Boldur V5--- 256 Grozav 1/5=256 Cornoae 15=256 Prijescul
IL
II
li
2
II
2
IL
V 'C)
II
2
I
Vo'
-,
II
C''
,-,_,
----.--*
,...--,_
Nacul
st,
CC
Coste 841
Dumitraco Nacul ,
86 st.
vist.
c` 9
1P8
I
256 s Anjeni
Pomarla
256 stnjeni
256 stan eni
256 stanjeni
256 stanjeni
total 1282 stAnjeni in curmezis, din Siiiseu in lbaneasa
Deci cele 3 grupe de stApAni stApaneau astfel :

1) Dumitraco Nacul vist. 600 stnjeni in 4 bAtrni
Boldur, Grozav, Cornea i
PrAjescul.
2) Andronic, Stefan i MAricuta 341 stnjani in 3 bAtrni Boldur, Grozav si Ostafie (MArza).
3) 1onasco i Coste 341 stanjeni in 3 bAtrni : Cornoae, PrAjescul
Ostafie
(MArza).
Dar proprietatea nu s'a oprit la aceastA aezare, cAci in 7173 Sept. 28 (1664),
adicA la un an dupA prima alegere, Toader NastasA din Vicoleni, de la care Dumitrasco Nacul vist. cumpArase IncA din 1657 pArtile sale zapisul ski scrie greit jumdtate din Pomdrla I cu 142 lei, mai vinde aceluiasi Dumitrasco Nacul vist. pometele,
fanetele i pAmanturile ce le avea in PomArla (Surete ms. 11 344).
12. Infra D. Nacul Ws!. i raze0 sdi. Polcovnicul Andronic cu fratii sAi
Stefan 1 MAricuta stApaniau 341 staujeni in Pomarla cu iaz, in apa satului, i cu moarA
www.dacoromanica.ro
11
de apa in ezatura. Mat iazul cat i moara lui Andronic veniau mai in josul apei, pe
dud iazul i moara lui D. Nacul erau in sus. Nu era lucrul uor a Intocmi un iaz puternic pe hliza ta de moie, thr ca apele iazului din jos, sa nu inece vadul morii iazului din sus. Dupa inaltimea iezaturii, dupa inclinarea mai mare sau mai mica a terenului, ezitorii greiau iazul i nesfarite procese pentru iazuri i mori se gasesc in actele
multor molii. Cum largimea locului de hrana se orienta dupA cursul apei, i nevoia de
iazuri, ptactica celor vechi socotia tot deauna cat loc trebuia pentru traiul unui sat sau
mai multe dupa lungimea apei ca sa se poata iezi haletee, unul sau doua pe bAtran,
ca sa se poata intocmi mori de apa. Practica era pistreala de sageatA cu arcul.
In 7175 Sept. 6 (1666) Ilia Alexandru Vocla scrie carte la parcalabul Andrian 1
la vornicii de Dorohoi sa cerceteze para, ce a pornit-o Dumitraco Nacul contra poicovnicului Andronic, cum ca lazul lui Andronic ce vine din jos, ineaca cu coada apelor
sale iezatura i moara Nacului, ce venia pe din. sus ; li se poruncete sa se dud la
fata locului i sa cerceteze i sa-i aeze, ori taind iezatura, ori limitand pang unde sa
se intincla coada iazului. Aa cred ca s'a i urmat (Surete ms. 11, 344).
0 alta Ora pornete la divan Dumitraco Nacul 2 logofAt, contra feciorilor lui
Nastasa, pentru cad ei tineau la danii direasele partii de pamant capatata danie de la
Stefan din Ungureni, i apoi vandute de Gherman vornicul logofatului D. Nacul, fArA
sA-i dea i diresele. Ilia Alexandru Vocla randuete in 7176 April 20 (1668) pe atrarul Rugina sa cerceteze cazul. (Surete ms. II, 344) Tot in acest an 7176 lunie 22
(1668), jupaneasa Cracoae capata carte de la Ilia Alexandru Voda ca sa-i tina partile sale din Pomarla, ce le are de la moul sau luraco vornicul, cumparatura de la
Ilea i sora sa Vasutca. (Surete ms. II, 345).
Fata cu atatea hartueli din partea rAzeilor vanduti I unii eiti din mole, Dumitraco Nacul log. cere in 7176 lulie 8 (1663) de la Voda sa i se aleaga partile sale
din Pomarla, mai ales fanatele despre padure, i sa-i formeze un trup intreg de movie
din toate hlizele, ce le are impratiate in cei 5 batrani ai Pomarlei. La aceastA cerere
noud i pe care o impunea vremea comasarea moviilor rAzeii s'au opus i randuitii hotarnici afirma c razeii au zis sd-vi fie log. D. Nacul amestecal pdrlile
sale pre stalpii cei bdtrtini. (Surete ms. II 345).
Hotarnicii arat o alta distribuire a proprietatii pe batrani.
Dumitraco Nacul logofatul stapanea batranii Boldur, Grozav i jumatate din
Prajeseul j dr o vesime. CAzAcetii stapaniau batranii Ostafie (Mrza), Cornoae
(Martin) 1 jumatate din Prjeseul plus o vesime.
Cu toata aceasta noua oranduire, buclucurile cu razeii nu se ispravesc, mai ales
cu hlizele cumparate de la Toader Nastasa. Acesta cla la mana pitarului D. Nacul doud
zapise, unul din 7177 Sept. 20 (1668), prin care atesta ca el n'a dat danie partea sa
d n Pomarla, ci ca a vandut-o cu 150 lei, cad avand mare nevoe, n'a intrebat rudele
de a-1 ajuta sa li-o vanzA lor, dar n'a vrut nici unul, i aa o vinde lui D. Nacul; i
se lega astfel ca daca cineva s'ar scula cu 01.6, d-lui logofatul Nacul are putere sa-1
ia partile sale din Vicoleni. (Surete ms. II, 346); al doilea din 7179 Sept. 20 (1670),
prin care Toader Nastasa arata ca i-a dat chizaie 2 urice de Vicoleni, nefiindu-i a
mnA uricile parinteti, ce vorbesc de Pomasla, mai legandu-se cA dad nu-i va putea
aduce uricile Pomarlei sa poata stapani pe direase partile sale din Vicoleni. (Surete
ms. II, 346).
Un alt raze de Pomarla Gavril Balauta, cazand la mare nevoe cade la D. Nacul
pitariul sA-1 ajute i pune chizaie 'Agile sale din Pomarla. Cinci ani a umblat cu
vovele i n'a plata ; strans din scurt arata in zapisul sail din 25 Dec. 7181 (1672) ca
de fapt el vanduse moia de vre-o 5 ani in urma, dar ca nu se grabise sl-i aleaga
www.dacoromanica.ro
G1-1 GHIBANESCU
12
partite. I se pune vadea la 6 lanuarie 7181; iar in caz de nu va dezbate partile sa i

le tie D. Nacul, cum s'a 1 intamplat. (Surete ms. 11, 346).
Cu aceste intram in pragul secl. al XVIII-a. Stapani in Pomarla erau :
Dumitraco Nacul pitarul cu 2 batrani i jurnatate fArA o esime sau in stanjeni 600.
Cazacetii stapaniau 2 batrani i jumatate plus o sesime, sau in stanjani
682.
De aici in colo fiecare jumatate de moie din Pomarla isi va avea viata sa deoseblta, suferind schimbarile aduse de vreme si oameni.
13. Pomrla In sect. XVIII. Vremile tulburi ce au venit peste Moldova in
pragul secl. XVIII, navala si prada Tatarilor, venirea Lesilor cu Ion Sobieschi, apoi
razboaele dintre Rui si Turci cu incepere de la 1711; apoi boalele, foametea i altele ')
ati avut urmari grele i in mersul linitit al stapanirii in Pomarla.
Trec 30 ani la mijloc ; traiau acum ca stapani urmaii celor de la 1670. Murise
Dumitraco Nacul visternicul; murise i Toader a lui Nastasa din Vicoleni, paratul lui.
Priclnile insa ramasese in picioare i intarzierea judecarii acestor vechi pricini ni-o
explica zapisele : apoi s'au prilejit rascoale in tall, de au venit tatarii ; i pe urma au
vehit Lesii de i-au pradat 1 au luat tot 1 urice i zapise de la tatal mieu i l'au lasat
numai cu sufletul".
Cine erau urmaii stapanitori din 1670? Dumitraco Nacul logofatul are de fecior
pe Stroici spatarul, tulpina Stroicetilor de la Dorohoi; iar Toader a lui Nastasa lasase
satia sa Tudosia cu Postolachi Nastasa, baiat, i o fata Odochita, maritata cu un
Damian (Holban ?) i un nepot de soil siei, Simion Ciurariul. Se convine intre pArti
in 7210 Febr. 10 (1702) ca Stroici spatarul sa dea inapoi uricile Vicolenilor, zalogite
Inca din 1668 ; cat despre uricile Pomarlei, pradate de Tatari sa nu se mai creaza de
se vor mai afla undeva". (Surete ms. 11, 347).
In acest interval de 30 ani, Dumitrasco Nacul vist. isi marita 1 fata sa Anita cu
Mitre, ajuns mare vornic. Nu tim multe despre Mitre marele vornic al Orli de sus
intre 7202-7208. (Surete ms. XLII, Antonovici, Doc. Barlddene III, 182, IV, 151 ; Uricar
III, 274, N. lorga Doc. VI, 37, 38) Randuit a fi numit mare vornic al Orli de jos Nec.
Voda Mavrocordat in 7218 (1709), i se scrisese carti din Tarigrad pe gramaticul Ianachi, dar nu l'au aflat viu" (Let II, 80). Cronicile Orli vorbesc de mai multi Mitre ;
Gh. Mitre este unul din boerii ce parasise pe Stefan Voda Petriceicu i dase carp la
boerii razvratiti, de la lubaneasa, Dorohoi (Let II, 227). Acelasi Gh. Mitre e prins 1
Inchis la seimeni din ordinele lui C. Voda Cantemir in 1685 (Let II, 267).
Acelasi Mitre, acum capitan face zurbale in lai cu T. Fliondor armaul contra
Grecllor i-1 bat joc de Mavrodin paharnicul supt Dumitraco Voda Cantacuzino.
(Let II 252).
Cat despre Mitre marele vornic al tarii de sus intre 1694-1700, pe cand I.
Neculce Ii zice Dumitrasco Mitrea, documentele interne ii zic Apos(ol Mitre. (Uricar
III, 274; lorga Doc. VI, 37 ; Antonovici III, 182).

Casatorit cu fata lui Dumitrasco Nacul visternicul, el n'a avut parte de copii, cum
se jaIueste in toate zapisele sale Anita, jupaneasa lui ; mort catra 1709, starea proprietatii sale din Pomarla se schimba in rau. Anita Mitreoae vorniceasa ne lamurete pricina :
I neavand coconi, moia care o aveau zestre de la parinti, o au fost dat-o
nepotului mieu lui loan Neaniul spatarul. Dar mai pe urma ajungandu-ma greul i nevoia
i tamplandu-se de a fost i foamete mare in toata tara, cazand in grea datorie la

1). Navala si prada in Moldova dupl 1683, cu scoaterea din scaun a Ducai Vocla
(I. Neculce Let 112 220); navala i prada Moldovei de loan Sobieschi in al 6-lea an
de domnie a lui Voda Const. Cantemir (Let 112, 239),
www.dacoromanica.ro
SCH1TA ISTORICA ASUPRA POMARLEI
13
Turci, i neavand ce face am cazut cu multa rugaminte la dumnalui Dumitru Macri vel
ban, fiind mie dumnealui 0 vdr primar, i i-am vandut dmsale jumatate sat de Po-
marla cu 200 lei, insd Jrd vecini, cdci pe vecini i-am ertat sa naiba treaba dmlui
cu dansii. (Surete ms. II, 348). Aceasta in 7228 lunie 14 (1720). Tratativele de vanzare
le incepuse Inca din 7227 lulie 15 (1719) cum ne spune zapisul ei din aceasta data
(Surete ms. II, 347); se vede insa ca avusese greutati din partea nepotului ei, cad in
primul zapis nu pomeneste nimic nici de copii, ca n'are, nici de dania facuta mai di..
nainte, ci zice : din pricina acestei foamete de acmu, care ne-a fost trimes-o Dumnezeu
fn tot pamantul nostru, ajungandu-ne i pre noi lipsa i nevoia si intrebandu-ne i de
alt neam al nostru, neavand nici o putere s o ampere altii, am cazut cu rugaminte
la dmnului Dumitrwo Macri vel ban, i ne-am tocmit i ne-au Mut dmnelui plata
deplin.0
Asemanand cele 2 zapise de vanzare se vede el noul cumparator a cerut de 1a

vara-sa Anita Mitreoae, sa lamureasca mai bine titlul ei de proprietate : a) ca are mosia
zestre de la parinti ; b) ca cumparatorul e var primar cu vanzatoarea, deci spita a 4-a ;
i are protimisis ; c) ca de i a dat moia sa danie unui nepot probabil de vara
primara, deci spita 5-a
dar din cauza foametei a stricat dania si a facut vanzarea
sloboda de orice sarcini morale, dania fiind o liberalitate, care se poate anula de donator, ori si cAnd.
Si asa de la 1720 intra proprietar in Pomarla pe o jumatate de mosie marele

ban Dumitrwo Macri, dand 200 lei pe mosie, dar fiind 1 Or primar cu Anita Mitreoaia vorniceasa.
Pomdrla lui Macri (Lungul). Marele ban Dumitrwo Macri se foloseste

de aceleasi nevoi a celorlalti proprietari pe cealalta jumatate de Pomarla i Inca din
7227, imediat dupa ce intra stapan pe partea Anitei Mitreoae, cu primul ei zapis din
1719 lulie 15. Urmaii lui Andronic Cazacul impinsi i ei de nevoia foametei mari, ce
a cazut ca o napaste pe tart, sant siliti Ali vanza ocina lor cei 341 stanjeni ce-i
aveau in batranii Boldur (172) Ostafte (85) i Grozav (84). Andronic Cazacul a avut
un fecior pe Gligora?co Pdstrdv i mai multe fete, din care Grozava maritata cu
Arsenie Volcinschi, 1 alta cu Vasile Tdutul. Stefan Cazacul n'a avut copii, ori s'a
instrainat de moie ; iar Maricuta s'a fost maritat cu un Tautul i are 2 MeV ; pe
Sandul i Strat Tautul. Partea lui Gligoraco Pastrav neavand urmai a fost lasata
danie nepotilor de sora, cari in 7227 spre toamna vand lui Dumitraco Macri banul,
toata partea lor de mosie, a patra parte din Pomarla, WA sa arate pretul vanzarii, de
oarece, cred, ei au fost ajutati in natura cu farina 1 altele i in schimb le-a luat moia.
Cand dar in vara lui 1720 vara-sa Anita Mitreoae vorniceasa ii face zapis bun
de vecinica vanzare, Dumitrasco Macri banul stapanea trei patrimi din Pomarla, i
14.
anume :
1/5 Ostafie
lonasco 2/3
i Coste
Cazacul
171 st.
1/5 Boldur
1/5 Grozav
1/5
Dumitrasco Macri banul
252 st.
252 st.
676 stanjeni
172 st.
Cornoae
1/5 Prajescul
1/3 lonaco i Dumitrasco

I/ Costa
Macri
3
Cazacul
84
84
172 st.
In 7292 luni 5 (1721) Mihai Voda Racovita da ispisoc de stapanire banului D.

www.dacoromanica.ro
14
GH GHIBANESCIJ
Macri 2) pe trei pAtrimi din Pomarla i in ispisoc face istoricul trecerii proprietAtii de
la Anita Mitreoae, la loan Neaniul spatar, i apoi la banul D. Macri, i spune : dar
el, Ion Neaniul spAtar nimic n'a clutat'o ci s'a dus in tara Moscului... iar mai apoi
ajungand'o pre dmneaei nevoia in vremea foametei i neavand ce face s'a cAzut la grea
datorie la Turd, i s'a sculat i a cazut cu mare rugaminte la dmlui Dumitraco Macri
vel ban, i 1 iindu-i dmsale vornicesei i var primare, au luat-o de la nepotul ei loan
Neaniul i au vandut- o cu 200 lei dumsale lui D. Macri vel ban." (Surete ms. II, 348).
Dar ce a Alt Macri banul de la Gr. Ghica VodA povestete pe larg cronica:
,aice am scris pentru cei nemultamitori *i lacomi, cum fi lampina Dumnezeu i
pacatul lor" : Era un boer de tail ) anume Dumitru Macri banul, carele era foarte
socotit i dpstul de miluit de Grigorie VodA, cA precum ati cetit inapoi cA intli il flcuse ban mare, iarA mai pe urmA schimbandu-1 din bAnie l'au fAcut staroste de Cernduli ; i-1 avea Grigorie VodA in cinste 1 in trecere ca pe fietecare din boerii mari.
DarA el ce multAmita au dat lui Gr. VodA ? CA nu i-a sosit nici s'au indestulat de
catA bogAtie avea, fiind mai bogat de cat alti boeri, ce incA s'au sculat i din slujba
vAcAritului de la CernAuti, ce-i dAduse Grigorie VodA in sama lui, au fAcut vicleug i
au furat o sumA de bani din vAcArit, i dintr'altele din toate, ce i se dAduse in sama,
s'au aflat viclean. Acest fel de multamita au dat acest boer lui Grigorle Vocla, pentru
cea multA mita ce-1 miluise. Ce Dumnezeu cel drept, ce nu primete strAmbAtate n'au
suferit, ce l'au tAmpinat, cA au aflat Grigorie VodA vicleugul lui i au trimes pe va-
tavul de copii, l l'au adus pe banul Macri, in fhere, i in urgie de acolo, de la Cernauti, 1 l'au pus la inchisoare. InsA fiind acesta domn milostiv, cum all cetit inapoi
de bunAtatea lui, altA pedeapsA nu i-au dat, precum i se cAdea ca unui viclean, Ord
cat 5 pungi de bani au luat de la dansul gloaba la visterie, i paguba tinutului ce
fAcuse, i iar4i l'au slobozit, lipsit din cinstea ce avusese i au fAcut staroste in locul
lui Macri, pre Radul Racovita jicniciar, feciorul lui Dumitraco Racovip hatmanul".
(Let III, 173).
Cine sA fi fost inaintaii lui Dumitravo Macri banul ? Nu greim cand II socotim
a fi feciorul lui Constantin Macri, care umple cu persoana lui diplomatica secl. XVII in
jumAtatea a doua.
Pe C. Macri il gasim arma in 7156 (Ispisoace II, 2, 137 ; apoi cApitan in 7156
i in 7157 (Isp. II, 1, 182-185) ; el imprumutA cu 40 galbeni aur pe sotia lui PAtraco
Horbinescul i-i ia SAnAutii (Isp. II, 2, 140). El tinea in cAsAtorie inainte de 7153 pe
1), De Macri avem pomeniri in actele timpului ca i in cronici. D. Macri se gAsete biv vatav in 7204 Sept. 11 (1695) cand iscAlete ca martur (Surete VIII, 150) ; e
logofat in 1701 (Ispisoace V, I, 81) ; apoi rAdicA bAnia supt Mihalache Racovita in 7227
Noemv. 28 (Surete X, 46, 48; 83, 91), panA la 7230 April (Surete IX, 21 I ) ; in 7228 (1720) hotArnicete SAndricenii (Surete XIV, 39) ; In 7229 e pus staroste de CernAuti de Mihai
VodA Racovita (Surete XII, 98) rAmane biv vel ban in 7235-36 (1727-28), supt Gr.
Ghica VodA, cand e fAcut iar4i staroste de Cernauti. (Surete XIV, 43-44, 61, 72). Dar
Alex. Amiras in cronica tradusA de dansul, unde vorbind pe larg de neamul Ghicule-tilor i de domnia lui Gr. Ghica VodA bAtranul, aratA a intre boerii radicati la ranguri de acest VodA a fost i D. Macri, care urmand la bania mare lui lordachi Cantacuzino, cumnatul lui Mihai VodA Racovita, rAdicat la rangul de mare spatar, a facut
ban mare pe Macri. (Let III, 152); aceasta cAtrA 1727. lar dupA 2 ani
1729
eind
VocIA in spAtArie a mai boerit boeri, pe Paladi Toader, nepotul lui Mihai VodA Racovita,
l'a fAcut din visternic ban mare, ce nici pre Macri banul nu Pa lAsat In pArere de
rAu, ce l'au fAcut staroste la CernAuti". (Let III, 152). Om de incredere pe langA Gr.
Ghica VodA el e rAnduit impreunA cu Luca vel visternic sA ducA doamnele 1 a lui
VodA i a boerilor in casele capuchihaelii. (Let III, 155).
2). La Pomarla.
www.dacoromanica.ro
SCHITA ISTORICA ASUPRA POMARLE1
15
Grapina, fata lui Isac StArcea i al MAricAl HArmantea, dupl care are zestre in Popeni.
Cumnatii sAi erau : Gligoraco StArcea, Tofana, mAritatA cu Ion Munteanul i Toader
parcalab, alt ginere a lui !sac StArcea. (Surete XII, 72 ; XXI, 62, 68). Se vede CA a
tinut 2 femei, larA in alte zapise se dA de ginere lui NecoarA Chicer uricar, nepot lui
Eremia Chicer diacul de supt Petru Rare VodA (Surete IV, 292); diac in 7165 (1657).
(Surete XII, 58) ; In 7166 (Isp. III, I, 88) ; el incepuse ca parcalab de tefAneti In 7154 (Surete
V, 283) ; apoi parcalab de HArlAu in 7163 (Ispisoace III, 1, 62, 89) ; stA parcalab la Harlau
i in 7176. (Ispisoace III, 2, 58, 97, 139), i revine parcalab de $tefAneti in 7178.
(lorga Doc. XXI, 260 ; Surete IV, 110); are vii inteo cArare cu T. Toropul la Feteti.
(Surete V, 57, 308); tot in 7154 are pricinA el i cu P. Chicer pentru un cal cu Dondu
i ia un bou si 3 lei pentru cal. El e stApAn In Jumatateni, unde are 2 stalpi impreunA
cu Isac i Neculai. (Surete IV, 115) ; aceasta in 7167 (1658) i 7168 (1660). Are pArt;
in Popeni in 7175 (1667) (Surete XII, 19); fiind nAna lui Stefan Tomita 11 imprumutA
cu 12 lei i-i ia zAlog pArtile sale din Jumatateni supt Duca VodA (Surete VIII, 22).
Intre Costantin Macri cApitan i Macri armaul, ce era deja mort in 7110 (1602)
(Surete IX, 70), se interpune un Vasile Macri diacul, care stapAnia in Holoucinti prin
7122 (1614). (Surete IX, 90, 91); el se aratA a fi fiul armaplui Macri mort cAtrA 1602.
(Surete IX, 62).
Armaul Macri tinea In cAsAtorie pe Nastea, asta inainte de 7105, fata lui Chicer
diac, nepoata Nastasiei lui Bainschie, strAnepoata Cristei, rAstrAnepoata Giurgii Jumatate. (Surete II, 182, IX, 62, XX, 99). Asa ca. neamul Macrietilor (gr. thaxpb,; =lung) nu
era de eri de alaltAeri, ci se rAdicA prin inrudirile sale la boerii Jumdtate :

Jurj Jurnatate
CrAstea
1
Nastea
x
Nastasia
Bainschie
Ana
. _ x
Marica
Hasan
Ilinca
fata
MArica,
Chicer leremia diac
Dracea
1
Iuraco Dracea
NecoarA Chicer uricar

1
Nastea
Macri armas 1- 1602

vatav
1)
Vasile Macri diacul

1
Constantin Macri parcalabul

Grapina
1
Dumitraco Macri banul, vAr primare cu Anita Mitreoae

15.
0 moarte de om. In toamna anului 1721 se intAmplA o moarte de om la
balta Dorohoiului Se dA de tire autoritAtilor, 1 VodA Mihai Racovita dA carte domneascA la rAzAii de PomArla
urmaii din Criste i Ionaco Cazacul stApAni pe o
a patra parte de moie de PomArla, mai ales cA Dumitraco Macri vel ban i staroste
1). Macri vatav de Iai cumpArA cu 200 talerl in 1598 tot satul Volocinti de la
mAtuele sale, bAtrana MArica HAsAnoae, Mina Dracea. (Surete IX, 66).
www.dacoromanica.ro
OH. OHIBANESCLI
16
de Cern Auti hi plAtise gloaba sa, ce i se venia pe cele trei sferturi din Pomarla. VodA
scrie : vA facem tire pentru o moarte de om, ce s'a aflat la balta Dorohoiului i dupA
obiceiu s'a dat sA plAteasca acea moarte toate satele de prin pregiur". VodA ii ameninta pe rAzei cA de n'or plAti ei partea lor de gloabA am dat voe dumsale Dumitraco Macri vel ban sA vA tina i partea voastrA de moie i sA dea dumnealui acei
bani, iar voi sA fiti lipsiti de acolo din ocina voastrA, nedand banii" (7230, Oct. Surete
ms. II, 348).
Nu tim de urmarea poruncii domneti ; se vede insA cA rAzeii i-au plata partea
lor din gloaba ugubinei, i au continuat de a-i stApAni pAtrimea lor din PomArla, cum
dovedesc actele ulterioare.
16. Hotarnica Pomfirlei. Tocmai in 7233 Julie 25 (1725) se face prima hotarnicA a PomArlei pe semne bAtrne vechi i pe hotard bMranem. Cum insA asemene
semne nu erau pe fata pAmntulul, fiind stricate, se ia mArturia unui om bAtran, Stefan
Malienco, sAtean din lublneasa, i precum a zis CA tie hotarul din vechiu pe unde
merge, a purces acel om cu brazda in cap inainte 1 aa ne-au dus pe hotarul cel
vechiu al Pomarlei :"
(soare rAsare)incepAnduse hotarul despre hotarul Mdgurii, de supt codru, dintr'un
stejar, ce iaste la Cuiani, in care s'a aflat semnul crucii, vechiu i noi l'am Moll cu
buor. $i dintr'acel stejar in jos 0 la vale pe podi la capAtul unor plmanturi s'a
aflat un steilp de piatr6 ros i lepAdat afarA, i noi cu totii unde am socotit cA vine
acel stalp l'am pus In capetele unor pAmnturi ; iar de acolo lar In gios i la vale
peste valea Nabs& i peste un hle0eu.dintAi au fost aceaste doao sate tot a unui
mo i a fAcut acel mo acel hAleteu, apoi sau despicat aceale doao sate pe frati,
adicA pe feciorii acelui mo = i se sue hotarul la deal, i cam din dosul piscului, s'a
aflat stalp de piatr vechiu ; i de acolo tot inainte 1 drept la drumul ce vine of
$ili0u, unde aici a zis tot acel om cl a fost stalp de piatrd, i nu s'a aflat, ci and
se va afla stftlpul acela sA fie hotar."
(miazAzi)
Deacia drumul spre soare apune, drumul ,il4eului i pe supt piscul
Urlii, la vale la matca vaii, la hAleteul ce iaste pre acea vale pre supt iaz i pe din
dos tot spre soare apune i la deal i la vale tot pe drumul, ce se pogoarA acel drum
in ualea lui Balaban.

(soare apune) $i din matca acei vAlcele a lui Balaban din capetele unor pAmanturi,
unde s'a pus stalp de piatr, merge hotarul pe coaste, cam la deal, i pre acel deal,
la capul unui pisc, ce iaste asupra cozii WI lui Obreja, unde s'a pus stalp de piatrA ;
de acolo la vale i peste parAul ce vine din selistea Pomdrlei, i pe la capul dealului,
ce vine ot Pomrla, pe la coada MIlii lui Obreja, 1 in sus pe langa esul prdului,
ce vine de la hAleteul Pomarlei Ong din jos de iaz, la podul lui Ruginei.
(miazA noapte) Deaici la deal pe culmea dealului, unde se povArnesc apele i deacii
in gios tot prin porniturile apelor pAnA iar in protriva acelui stejar, ce iaste in semnul
buorului de uncle s'a i inceput hotarul, dintAi.m (Surete ms. II, 349).
17. Vasile Macri pitar i C. Macri medelnicerul. Intre 1733 i 1786 se aratA
2 nume de Macri, Vasile Macri pitarul, stApan in $ilieu, tatAl, 1 C. Macri medelnicerul, fiul, stApAn in Pomarla, cum relese mai ales din faptul cA D. Macri banul cumpArase 1 in $illpu1) partea lui Nec. Costin post. fiul lui loan Costin batman cu 60 lei,
1). E locul a da pe scurt mersul proprietatii in $114eul de sus, dupA actele transcrise in o condicA specialA, scrisA de C, Tomida sArdarul in 1856.
In 7066 Mart 15 (1558) Alex. VodA LApuneanu intArete lui DragotA i surorilor
www.dacoromanica.ro
i7
cum sung zapisul ski de vanzare din 7230 Sept. 10 (Condica SII1eu1 No. 16). Zdelca
data in 13 Sept. 7230 urmeaza a fi isalita la Iasi de boeri I intariti de Von. (Condica
*input No. 17) i in zapis se zicea a din 44 jirebi cat are Silieul, Miron Costin a
avut 26 jirebii, cumparaturile lui Isac Balica batman ; iar C. Macri le are cumparatura
de mopl sdu D. Maori jicnicer de la Neculai Costin jicnicer, fiul lui Ion Costin hatmanul (Condica No. 23).
sale Magda si Ileana, nepoti AnuscAi satul $iliseu din sus de Dorohol, mole de pe
moaa lor Anuca de la Stefan Voda cel blitrAn (No. 1).
In 7118 Noembre 17 (1609), C. MovilA Voda intAreste lui Isac Balica hatman 3
locuri de casa in $ilieu cumpArate (No. 2).In acela an 7118 Dec. 27 (1609), tot lui
Isac Balica hatm. i se mai intAreste de C. MovilA Voda alte 2 locuri in $ilieu, cumparate cu 60 taleri de la Ilinca fata Ciornual; iar cu 30 taleri cumpArA partea lui
Grozav, cu vaduri de moarl in Jijia (No. 3).
In 7144 Mart 14 (1636) Vasile VodA intAreste Melintianii, fata lui Tudoran, i
feciorului ei Dumihwco $aidir 5 jirebii mosie in Siliseul de sus ; (No. 5); Tot D.
aidir mai cumpAra cu 70 de potronici (6 lei) o jirebie = 35 st. i 6 palme = in Siliseul de sus, in 7150 lulie 12 (1642). (Condica No. 9).
In 7173 Mart 13 (1665) Miron Costin fost parcalab de Hotin cumpara cu 30 lei
2 jirebil in Silieul de sus de la Gavrilas Gr. Ciornohuz. (Condica No. 10); greit se
pune zapisul din 7160 = 1652).
Tot Miron Costin vornic si Ileana sotia sa cumpArA cu 15 lel o jirebie de la Simeon in 7175 Ghenar 21 (1667) (Condica No. 11); iar in 7175 Noembre 4 (1666),
cumpAra cu 140 lei 9 jirebii de la Merauta (No. 12).
La o hotarnica nedatatA (No. 13). Ursul vornic de poarta alege in ilieu 26 ji.
rebii partea lui Miron Costin si 15 jirebii partea TAutuleasel. Ilia VodA Alexandra intareste in 7175 Noembre 8 (1666), cumparAtura lui Miron Costin in ilieu 9 prebli cu
140 lel. latA incrangAtura vanzatorilor (1, 2, 3, 4).
Saidir
= Melintiana
I
Dumitrasco,
$aidir
Irina
V. Musteat
uricar
1
= Istratie
I
Musteat
Anita
Mieraut,
2
A gahita,
3
Mitra
4
In 7223 Noem. 25 (1714) Nec VodA Mavrocordat da carte lui Nec. Ion Costin
vAtav de paharnicei sA ia de a zecea de pe iliseul de sus (No. 15); In 7230 Sept. 13
(1721), Nec. sin loan Costin hatman vinde lul D. Macri ban, cu 60 lei partite sale din
ilieul de sus (No. 16, 17). Treizeci de ani se poartA procese pentru $1iieu intre D.
Macri ban, fiul sAu Vaslle Macri pitar 1 C. Macri jicnicer si cu T. Damaschin, diaconul din Botoani, i apoi pr. Andrei si pr. loan, pana and in 7254 Oct. (1745) Ion
Nec. VodA Mavrocordat ii da rAmasi, divanul afland a Vasile MArct pitarul stApAneste
pArtile lui Miron Costin log. fiind neamul scYu, iar T. Curt stapnete 'Agile despre
Adrian pah. hiindu-i ginere (No. 18-22).
Vasile Macri pitarul murind inainte de 7267 (1759), fiul sau C. Macri jicnicerul
cere boeri hotarnici pe Tanasa Meleghi vornicul de poarta, care dA mArturie hotarnica in
25 lulie 7267 (1759) si alege !Agile lui Teodor Curt (Lupul), despre C. Macri jicnicerul.
Atunci se alege a Siliseul de sus are 441/2 jirebi a 35 st. jirebia cari fac 1548 stanjeni,
din care dau lui T. Curt (ginerele lui Andrian pah.) 18 jirebi = 555 stanjeni (recte 643 -i
jum. stanjeni); iar lui C. Macri jicnicerul ii da 26 jirebi = 780 stanjeni (recte 929 st.
jum). MAsurAndu-se *iliseul de sus iese : 53 fune fundul (sud) 26 funi mijlocul i 23
funi fundul supt Codru (nord) sau in stanjAni (1 fune =30 st): 1590 st., 780 st., 690
stanjeni. (Meleghi scoate : 23 fune nordul= 698 st.; mijlocul 26 fune= 1105 stanjeni (650
st. Macri + 460 st. Curt = 11101). In 7270 lunie 17 (1/62) C. Macri jicnicer poartA
jalobA la Gr. I. Calimah VodA contra lui T. Curt pentru paguba de 350 lei ce-i aduc pe
Buletinul Muzeului Municipal clean Neculce, Iai
www.dacoromanica.ro
18
OH. GHIBANESCU
In 1755 lunie 23, nAscand pricinA intre pitarul C. Macri si Nec. Gafencu din Hiliseu cl I se calcA mosia si i se coseste fanul de pe Pomarla, Matei Ghica VodA rAndueste pe lspravnicul de Had Au, PAun medelnicerul sA cerceteze pricina, sA-i aseze la
fata locului, far neodihnindu-se vre-o parte sA vie la divan a se judece (Surete ms. II, 350).
In 1786 lulle 8, C. Macri medelnicerul era mort sotia sa Catrina medelnicereasa, fata Tofanei, filca lui Ion Paladi vornicul, face jalobA la VodA sA i se aleagA
partile sale din Pomarla despre iiieu. VodA A. I. Mavrocordat scrie carte la SArban
Buhus biv vel pah. I la C. Crupenschl biv vel pah. sA cerceteze si sA stAlpascA, mAsurand mosla In lung si in lat fAcand si hartA inchipuitoare de starea locului. (Surete
ms. II, 350).
In anul 1796 Noembre 18 se porneste o cercetare generalA a hotarelor Pomarlei
despre megiesi. Cererea o pornise in 6 lulie i Tofana, mama Catrinei, face jalobA la
A. I. Ipsilant VodA pentru mosiile sale Pomdrla (sat intreg?), Popenii (jumAtate), BorodnIcenit (jumAtate) i Codrenii (jun-Mate). Hotarnica o cere sa i se facA in semne si
in stanjeni. (Surete ms. II, 351).
Despre Probote0i sI Tdrnauca a Zoitei Sturza se face o scrisoare de asezare
Intre Zoe Sturza si lonita BasotA clucer prin care se aratA cA pentru Tarnauca va
priml cele ce vor alege boerii hotarnici ; iar pentru Probote0i fiind pricinA de 11 odgoane in fundul *iliseului de sus, sA se tae in douA, dupA care boerii randulti lord.
Crupenschi comis si Gr. Cristea comis vor urma pravAtul mosiilor Pomarla si Probotesti,
unde iaste colt mosiilor, unde este si buor, si pe acel pravAt sA se aseze pietre hotarA
cu stirea imbelor pArti. (Surete ms. II, 351).
Despre $endriceni, Ion Gherghel pitarul ara tA o mArturie din 7144 Sept. 14
sl
o hotarnicA din 7152 Aug. 1 (1644), rAdicata de PavAl AlbotA vornic de
(1635)
gloatA, prin care se aratA cl hotarul despre Pomarla merge panA in lazul Boghiului,
care rAmane de hotarul Pomarlei si cA Boghiul care a iezit iazul, a fost socrul unuia
Dumitru (Surete XIV... ). Hotarul despre Pomarla mai merge si peste parAul de la coada
&VIII lui Obreja, la podul lui Rugind; cat despre parAul ce vine din hd1e0eul Pomdrlei acum IncAlcat de Maria VarnAvoala si feciorii ei, a jost ezit de Dumitrwo
Macri banul, cum atestA 7 bAtrani, a cAror nume II citeazA mArturia : Ion vornicul de
Pomarla, Stefan Pomarleanul, Toader Dulgherul, Stefan Borocea, lancul Buhutul, Martin
Rusul morarul, i pe preutul IonitA, ce a pAstorit peste 40 ani in Pomarla.
Despre ilieu1 Mariei Varnav a fost mai greu sA se facA lAmurirea hotarelor.
Cum era dansa o femee hrAparetA i buclucasA boerii hotarnici au fost siliti sA zAbAveascA. latA
pentru cunoasterea procedurii vechi tergiversArile Cc. Mariei si procedarea hotarnicilor :
1). I s'a trimes din Iasl, cartea gospod, care a gAsit-o acasA, I pe ea si pe cei
2 feclorl al ei, si au dat rAspuns cl va veni. 2). Ajunsi boerii hotarnici la Pomarla i
s'a trimes rdspuns prin scrisoare sA vinA ea, ori sA-si trimaeatA vechilul cu scrisori ;
ii s'a rAspuns de Vasile Varnav cA maica-sa nu este acasa, cA n'are boer hotarnic si
cA dansul
ca fecior nu Vie unde-i sant scrisorile mosiel. 3) la a doua chemare
prin scrisoare li se rAspunde de acelasi Vasile Varnav, cA el fiind copil mai mic in
casA la malcA-sa nu Vie ce sA rAspundA, si cA nici scrisori n'are. 4). I se scrie a
an oamenil ce sed pe Siliseu si-i stricA sAmAnAturile i fanatul. (No. 24). Intre 1833
1845 intrA in joc Anast. BasotA si C. Curt pentru impresurAri in *iliseu (No. 25-28),
mai ales cA incA din 1841 Anast. BaotA hatm cumpArase cu 91000 partea Agafiei Curt
schimband pArtile ei din Siliseu. Sandul Curt i Ileana Curt sotia sa au avut 4 feciori :
C. Curt clucer, (ia RAspopenii) Vasile Curt med., Catrina pr. lanacachi si Agajia
cAlugAritA.
www.dacoromanica.ro
19
treia oard ca nu e bine sa se impotriveasca, caci urnblele nu sant bune 1 ca-1 vor
fi de stricaciune ; Ii se rasdunde de acelai Vasile Varnav ca n'are cheile acasa sa
caute scrisorile fn scrin. 5) 1 se scrie a patra oard sa trimeata la mama lor sA aduca
cheile i sa scoata scrisorile din scrin; li se raspunde de acela1 V. Varnav ca n'are
cal sa trimeata om la maid-so. 6) Pe dud boerii cercetau hotarele despre $ilieu cu
marturi, afla boerii hotarnici ca a sosit Maria Varnavoae acasa ; I se scrie a cincla oard
A-i trimeata scrisorile ; li se raspunde ca (lama nu poate veni, fiind obosita, nici vechil
n'are, cu cine sa trimeata scrisorile, ci-i poftete sa vinA boerii hotarnici la $111eu.
7). In fine boerii hotarnici se duc la $ilieu, trecand peste datoria br. Acolo 11 se
arata hotarnica din 7266 lulie 20 (1758) radicata de Tanasa Meleghi vornic de poarta
1 Ilie Cracalie, de pe care iau copie, peste voinja medelniceresei, care le-a zis in
fata cd-i pare rdu cd le-a tngaduit sa vazd i sa scrie aceastd hotarnica.
WA cum aleg boerii hotarnici hotarul Pomarlei despre $ilieu Incepandu-se
piatra IntAia, care s'a pus la inchietoare despre Magura de la camp spre iazul Boghiului, in podi, de latura drumului ce vine de la Sdveni i merge la $ilipau,1
tot drumul la vale in capul dealului Ilrlei, uncle inteun dambuor de latura drumului
din sus s'a pus alt piatr ; i tot drumul pad in vale, la iazul Boghiului, in capul
iazului i de latura drumului, alt piatr; i de acolo tot drumul la deal i fn damb
din sus de drum piatr, 1 tot drumul pad in valea lui Balaban, i peste vale in
capul unor pamanturi s'au pus doao pietri, cari acolo s'a Mut 1 collul Pomarlei
margine din gios ; i de acolo la chiotoarea aZasta la deal, cam pe coasta, lara1 s'a
pus piatrA ;
de acolo pe culmea dealului alta piatrA ; i apoi in capul dealului
drept in muche, mai in sus de coada
Obreja iarli s'a pus piatrA ; 1 de
acolo la vale peste pardul Pomarlei, ce vine din Salite i da fn Obrejie 1 in capul
dealului Pomarlei, altA piatr ; de acolo pe coasta dealului spre opus i in dreptul
caselor medelniceroae Varndvoae s'a pus allA piatrA ; i de acolo pe coasta In
margine paraului, ce curge din iazul Pomarlei s'a pus plat* de acolo peste parau
mai in sus de podul lui Rugind supt iaz s'a pus plated ; de acolo la deal 1 tot pe
coasta intr'un dambuor de-asupra unor ponoraturi s'a pus plat* i iara1 tot pe
coasta i pe de-asupra ponoraturilor i in dreptul a trei radacini de ulmi marl 1 cate
trele in rand aproape una de alta s'a pus piatr; i de acolo prin radacinile ulmilor
tot pe coasta inainte s'a pus piatra; i de acolo s'a pus piatra fn capul Hilipeului
lui Curt 1 a dumisale clucerului lonig Ba$ota, caci !dna aici a mers Pomarla tot
coasta pre lung cu HhIieu1 medelniceresei Varnavoaei;iar de acolo purcede Pomarla coaste in partea din Hil4eu a dumisale clucerului ; i de acolo la deal tot
coasta cu Hilieul dumisale clucerului 'dna unde s'au dovedit poenile Popei,1arAi s'a
i de acolo la deal prin codru tot coaste cu Hiltpeul
pus platr langa un paduret ;
dmisale clucerului lonild Biwa pAn ajunge in coastele Tdrnaucai; 1 acolo este
capatul cel din jos la Codru despre Hilieul dmsale clucerului, iar chiotoarea din sus
a Pomarlei, la codru ajunge in coastele PobroteOilor la deal de lozia neagra cu 170
stanjeni gospod ; iar marginea Pomarlei de catra Magurd pe lung raman pietrele vechi
nestramutate". (Surete ms. II, 356).
Asemenea hotarnica noua sa fie intarita de Voda. La 3 Dec. boerii divaniti fac
anafora, pe care in 9 Dec. Von A. I. Calimah o intarete cu clausula ca se pune soroc
de 40 zile medelniceresii Maria Varnavoae sa-i aduca scrisorile, cad la din potriva
se va intarl stapanirea prin hrisov (Surete ms. II, 351). Cum insa lonita Baota clucer
era stapan prin motenire pe trei pdtrimi din Pomarla, I se intarete stapanirea i are
putere de a-i lua venitul din toate dupa obiceiu. $i zice Voda : poruncim domnia
plea i dmvoastrA ispravnici de tinutul Dorohoiului ca pentru acei ce vor fi lazand sau
www.dacoromanica.ro
20
GEL GHIBANESCU
se vor fi hrnind pe moia Pomarla, i nu se vor supune a da adetiul obinuit sa-i

supuneti implininduse de la danii dupd ponturi." (Surete ms. II, 360).
Sorocul de 40 zile trecu. Tocmai in 3 Martie 1797 cere de la Vocla sA i se
fac hrisov. Cancelaria pune incheere sa se cheme la divan dumneaei giupneasa
Maria Varnav cu om gospod." (Surete ms. II, 361). Atunci intervine lordachi Varnav
biv 3 post. frate mai mare cu Vasile Varnav i face intimpinare ca a gsit scrisorile
1 cere infatiare. Voda A. I. Calimah prin carte domneasca din 22 April, le pune zi de
soroc la sfaritul lui Aprilie i scrie clucerului lonita Baota sa vina cu scrisori dovezi
1 harta de stare locului. (Surete ms. II, 361).
Trece un an. caci de asta data lonita Baota se arata greoiu. Voda A. I. Calimah
se vede nevoit a scrie o noul carte domneasca la 31 Febr. 1798 ca la miezul Paresil
61 vina la divan cu scrisori dovezi ca se dea sfArit acestei pricini, cad altfel yet Ji
supdrat cu om gospod. (Surete ms. II, 361).
Caminarul IoniA Baota face o noua intampinare ca m'am sculat i am venit aice
la divan dupa ce am cheltuit cu dusul hotarnicului, cum i toate trebuintele care le-am
lasat in pamant, dar inchizandu-se atunci divanul am fost prelungit." La 14 lunie marele logolat pune incheere : la cercetarea de al doilea sa fie i dmlui Ion Rizul biv
vel vornic 1 Mih. Sturza biv vel vornic i numai decal sd la pricina sfarOm. (Surete ms. II, 362). In sfarit Vocla A. I. Calimah pune capat pricinilor i prin o noul
carte domneasca intarete caminarului Ionita Baota dreptul de stapanire pe tot locul
cu pricina din Hilieu, ce patimete impresurare despre Maria Varnavoae medelnicereasa. (Surete ms. II, 362).
18. Pomdrla lui Volcinschi fi Ralea. Dumitraco Macri ban stapania trei sferturi
din Pomarla de la 1729. De la Dumitraco Macri Pornarla trecu la fiul sari Vasile
Macri pitar i apoi medelnicer. De la Vasile Macri Pomarla trecu la fiul sau Costantin
Macri medelnicerul. Acesta prin zestre o da ginerelui sari Costantin Baota, tatal lui
lonita Barta, i bunul hatmanului Anastasa Barta.
Cat despre patrimea ramasa a lui Coste i Ionaco Cazacul, povestea este aceasta:
Dui:4 1719 patrimea din Pomarla trece la Dumitraco Potlog, cred prin zestre, caci
lipsesc actele ca s'ar fi vandut. Potlog are 2 fete : pe Anita mama lui Toader Manole
raze i pe alta MO, mama Martel Stdrcioaea, paharniceasa, stapani pomeniti in actele de dui:4 1778, ceia ce arata ca 60 de ani proprietatea a curs linitita pe aceasta
a patra parte din Pomarla. Se vede ca ei stateau in alte pAri, caci nu-si puteau cauta
de moii i Catrina Macrioaea medelnicereasa, soacra lui C. Baota, incepuse a le Indica hotarele. In 1778 Toader Manole cere de la Voda sa i se aleaga hotarele despre
partile Catrinel Macri. Von C. D. Moruz randuete ca boer hotarnic pe lonita Buznea,
iar ispravnicia de Dorohoi fiind ocupata i fiind ca noi avem trebuinta i nu ne da
maim ca sa mergem avand alte porunci a ante randuesc pe lonita Murgulet paharnic
sa mearga la Pomarla i sa aleaga stalpind'o cu pietre hotara. in masuri i semne despre
partea medelniceresei Catrina Macrioaea. (Surete ms. II, 363). In aceiai zi ispravnicii
de Dorohol scriu i lui lonita Buzne sa mearga cu hotarnic, randuit de Von, la Po!nada tot in acest scop. (Surete ms. II, 361). Cercetarea nu s'a putut face de aceasta data.
0 noul jaloba se face in 1780 contra medelniceresei Catrina Macri. Ispravnic de
Dorohol era C. C. Crupenschi paharnic ; acesta scrie in 9 Ghenar 1780 un Ilya catra
Cc. Catrina, ca aducandu-i-se de Mit T. Manole o carte domneasca pentru Pomarla...
iar de ai ceva a raspunde... poftesc sa am raspuns de la dumneta 1 sanatate". (Surete
ms. II, 364).
Mille cad la un fel de implcaciune. Nici Toader Manole, nici vara-sa Maria
Starcloae nu-i puteau cauta de moie i se invoesc cu cc. Catrina Macri ca ea sa caute
www.dacoromanica.ro
SCHITA ISTORICA' ASUPRA POMARLEI
21
i pAtrimea lor i sl le plAteascA arena Dupn un an de procese medelnicereasa Catrina Macri nu le-a dat de cat 3 galbeni i se provoacn o noun jalobn la Vodn C. D
Moruz ; In 3 Ghenar 1782 Vodn scrie carte la sulgerul Mihalachi sn cerceteze pricina
dintre pArti, mal ales cl Cc. Catrina Macri arAtase cA ea ar fi plAtit arenda In mana lui
Dumitrachi Potlog 1 pentru partea lui T. Manole. (Surete ms. II, 363). Toader Manole
41 mAritase fata dupA Gh. Talpn polcovnic i-i dase zestre optimea sa din PomArla,
cAci el stAtea in Mlennuti, unde era stApan Gh. Talpa, care cere 1 el in 1783 alegerea
pArtilor sale de zestre despre vecini. Vodn A. C. Mavrocordat rAnduete in 11 Sept.
1783 pe ispravnicii de Dorohoi : C. Varnav medelnicer i pe lordachl Crupenschl sulger sn cerceteze pricina alegerii hotarelor. Cercetarea nu se face nici de data aceasta.
Peste 2 ani, in 1785 Mal 30 boerii hotarnici, Ion Rale vornic de poartn i Hie Cantacuzino,
caci C. Crupenschi pah. ispravnic de Dorohol, era ocupat, merg la Pomarla 1 pentru a
putea alege partite noului reclamant, mnsurn toatn moia Pomarlel in stanjeni i semne.
Se face funie de 20 stanjeni domneti 1 se mAsurA pe 5 locurl in curmez1:
89 fune= 1780 st. ; lar optimea lui TalpA 222Y2 stanjeni.
c
79 c = 1580 st.; 4
c
e
197
c
c
3). Intre Hilieu-IbAneasa 66 c = 1257 st.; c
c
157
c
50 c = 1000 st.; c
4). Tot in c
c
w
c
125
. i)
w
5). In jos despre Dorohoi 39 c = 793 st. ; c
c
9972
1). Fundul supt codru,
2). In jos de sat
Aceasta este prima mnsurAtoare precisn, potrivit noilor cerinte, ce se Introdusese

in mAsurarea moiilor, fAcandu-se 1 harld inchipuitoare de starea locului.
In 1793 o noun jalbA se pornete de Gh. Tali:4 contra medelniceresel MArloara, i
VodA M. C. Sutu randuete pe ispravnicii de Dorohoi, Vas. Neculcea ban 1 M. Costachl
pah. sA cerceteze pricina. Lucrurile rAman aicea. Gh. Talpn polcovnicul 41 mAritase fata
lui Maria, intAi cu unul PAtraco, dar n'are copii ; al doile rand o mAritn cu sArdarul
lordachl Rale ; i tocmai in 1836 Febr. 1 Maria serdAreasa lui lordachi Ralea 41 va vinde
optimea el din Pomarla lui Anastasn BaotA hatmanul cu 2200 galbeni ; lar in 31 Oct.
1838 Mihai Sturza Vodn va da hrisovul de intArire Condica Pomarlei No. 12 1 13).
Tot Anastasn BaotA hatmanul intrase cumpArAtor I in optimea lui Volchischi, a
cArel poveste este aceasta: Maria StArceoae pAhArniceasa i-a fost mAritat pe flica sa
Smaranda cu Enachi Volcinschi inainte de 1800. Fiul acesteia Teodor Volcinschi la
Insuratul lui In 1814 Ghenar 28 capAtA ca zestre acestea: optimea din Pomelrla, de pe
maid-sa Zmaranda ; Puenii, NAhorenii, moille din raia, 12 bol, 12 vacl, 12 vite, o
bricA cu 2 cai 1 300 galbeni. (Condica Pomarlei No. 4).
Fiind departe de moie, Intru cat T. Volcinschi era supus austriecesc, el cere In
1). In a doua mnsurAtoare fAcutn Pomarlei in 1804 Tunic 9, din porunca lui A.
C. Moruz VodA, dupn cererea lui Enachi Volcinschi se dau aceste mAsuri :
1) Supt codru
89 odgoane ; iar optimea II odgoane 2V2 stj. = 2221/a stj.
2) Din jos de sat
19 stj. 3 palme = 179 stj.
it
18 stj. 5
w = 138 stj.
6
5
17 stj. 1
14 stj. 1 X w = 94 stj.
71
55
45
37
3) Intre Hilieu i
4)
IbAneasa
tlj
5) Fundul despre Dorohoi
= 117 stj.
AceastA noun mAsurAtoare este IntAritA in 5 Sept. 1804 de A. C. Muruz Vodn pe

numele lui Enachi Volcinschi (Condica Pomarlei No. 3).
www.dacoromanica.ro
22
GH. GHIBANESCU
29 Sept. 1820 sA se vanzA prin mezat optimea lui din Pomarla ; intinderile le dA dupA
hotarnica din 1804. Tocmai in 1823 Mai 4 VodA Ion Sandu Sturza scrie carte vorniculul de aprozi, C. Asian, sA strige la mezat partea lui Teodor Volcinschi, cu insemnare ca sl se intlinteze pe spatarul AnastasA BaotA 1 dacA Maria Talpl nu va nate
pretentie. La 5 Mai spAtarul Anastasie BaotA se prezintA la mezat i clA la hareciul
20000 lei i la 18 Sept. 1823 moia rAmAne asuprA-i; iar la 19 Sept. VodA lonita
Sturza intArete mezatul.
Acesta este in scurt istoricul proprietatii in Pomarla, care incepanduli povestea

de la popa Draghie din 1420 cand era un trup mare, se pulverizazA la urmai in
numAr de 12 generatiuni de stApani pentru a ajunge iar trup mare la 1838 in manule
hatmanului AnastasA BaotA.
www.dacoromanica.ro
Satul Cristeti, cu trupurile sale Popicani, Coeti
i Brbeti, din jud. Iai

(SCHITA ISTORICA)
1, Observe: Ili generale. In judetul Iai, in regiunea vechiului tinut MHOtura, de la Targul-Frumos spre miaza-zi, in comuna BrAeti, se afla satul Cristeti. Este
aezat pe valea Cristetilor i costia dealulul Dodu 9.
Are o suprafata de 1305 hectare 9, 168 case, 167 gospodarli, 712 locuitori, din
care 344 barbati i 368 femei.3)
Satele i moiile incunjurAtoare, azi, sant : la rsarit, BrAetii, la miaa noaptet
Prigorenii i Buznea la apus, Ganetii i la miazazi, Hndretii, din judetul Roman')
In trecut, dad ne ducem, satele 1 moille incunjuratoare erau : la rasarit, Ciuncetii5) i BrAetii, la miaza noapte, Prigorenii, Avrmenii 9 i Ruscanii (azi Buznea)
la apus, Moicetii i GAnetii 7) i la miazazi, Handretii.
In cele ce urmeaa, voi cerceta fiecare sat, aparte.

2. Pop4canii. Sec. XV-Iea. Satul la inceput se chema Popatcani (nonkmaili).
Numele lui vine de la Popatka (nonkitiK4), care e un derivat de la numele comun poi:4.
Apol, numele lui sun Popicani i Popitcani. Satul care in condica Lluzilor, din 1803,9
.
1). Harta stat. major, planele Targul Frumos i Podul-Iloaei. Dict. geogr. al jud.
lai, 85.
2). Dict. cit.
3). Dict. stat. al Romaniei, recensamantul 1912, Bucureti 1914, I, 474. In 1888,
erau 100 familii, cu 470 locuitori, Dict. geogr. cit.
4). Harta stat. major, cit.
5). Azi in trupul Braetilor. El avea uric de la lancu Voda Sasul (c. 1580), cum
se vede din ispisocul din 7142 (1634), Dec. 20 [Ghib. Surete II, 173-17*
f din ispisocul tau avut moul lor Giurgea Neacul stolnicul de la lancu Voda,...
coda i moie din sat din Ciunceti, ce-i in tinutul Carligaturel,. Cp. Ghib.
Sur. III, 254, IV, 34-35. Apoi gin Ciunca,, in fundul vaii Buda, Harta slat.
major, pl. Podul-lloaei i Dict. geogr. al jud. Iai, sub Ciunca i Corbala.
Inteun uric din 6953 (1445), April 5, se intaresc boerului Mihail logofatul :it
fratelui Duma postelnicul, intre altele, (cent, HA 6131536T* HA HMt r,s 6CT
g$HKA rrAH H rA KIWI tISHKA x<spma H MOILACTHO iHSHICA CTAHOR, (satele, la
Barzota, anume, uncle este Ciunca Stan i unde a fost Ciunca Giurgiu I
manastirea lui Ciunca Stan), Ulianitchi, Mat. 66-67, Uricarul XI, 60-62.
Cp. i satul Prigoreni, in Bul. loan Neculce, fasc: 5 (1925), 46, nota 3.
6). Azi in Prigoreni. Cp. satul Prigoreni, cu trupurile sale Avrameni 1 Mu!, in
Bul. loan Neculce, fasc. 5 (1925).
7). Azi, amandoua in Ganeti. Pentru ele, vezi satele Ruscanii (Buznea) 1 GAnetii, in Bul, loan Neculce, fasc. 6, 1926, 85 I urm., 98 i urm.
8). Uricarul VIII, 332.
www.dacoromanica.ro
M. cosTACHESCU
In Catagrafia Carligaturii, din 1820 '), se numete Inca Popicani, In Catagrafia din 1831 2),
se numete (Draga,, nume sub care aceastA parte este cunoscutA ( azi. 3)
Satul e mai vechiu de cat $tefan cel Mare i ar fi fost mai mare, decat II gasim
mai tarziu.
Din uricul din 6974 (1466), Dec. 8, vedem cum Stefan Voevodul Moldovil Intlrete vanzarea ce o face Popaeka i nepotul sau Micul, drept 150 zloti tatarati, catra
Moica I fratele sAu Costea a unui gloc, In pustie, la Carlig Murk intre PopaZcani, Ruscanl i Ganetiti, la Fantana lui $tiubei... pentru ca sali facA sat,.4) Acest loc de pustie,
care se afla alature cu satul Popaecani, ar fi intrat mai tarziu in el, pe cand aa pe el
se ,Intemeiaza satul Moiceti. Hotarul acestui loc este Insemnat astfel5): cincepand din
paraul lui Drago, pe drum, la varful deatului, apoi pe deal la..... dealului, apoi la tarink pang la marginea tarinii, unde au pus un stalp, apoi de la stalp pe drum, la
varful dealului, la un stejar Insemnat 1 dela stejar prin radiu, la drumul cel mare i la
un alt stejar Insemnat i de acolea pe drumul cel mic, prin radiu, la poiana Piscului,
tocmai la drumul cel mare, ce merge catra Ganeti i dela drumul cel mare peste camp
la hotarul Cupscului sY. Acesta-i tot hotarul din aceasta parte, iar despre Ganeti, sA
le fie dui:4 vechiul hotarl.
Documentul este important, caci ne aratA, pentru Intaiai data, numele satului Popa/cani 1 numele stapanulul Intemeletor Popaeca. Se vede ca satul nu era de mult Intemeiat. Alci cApAtase PopaEca loc, In pustie, la CarligaturA, de doua sate. In unul i-a
Intemelat sat, altul II vinde.
Documentul acesta este Intregit de cel urmAtor. In acest uric, din 6975 (1467),
Ghen. 1 7), Stefan Voevod IntArete lui Moica i fratelui sau Costea .dreapta lor vislujenie i cumpAratura, o selite, unde se cheama Fantana lui titibeiu, fntre GAneti,
Ruscani gi Cogegti, ce au cumparat, de la Costea, fratele lui Popaeca, drept 125 zloti
tatArati.. Hotarul sA-I fie dupa vechiul hotar.
1). Arhivele stat. Ia1.
2). Ibid.
3). Harta stat. major, pl. Targul Frumos, Intre satele Ganeti i Cristeti. Dict.
geogr. cit. 104: cLa rasarit de satul GAneti, pe coasta de est a dealului
Budeanul, se aflA urmele unui sat, ce se numea Draga...,

4). Bogdan, 14t, I, 114-116: fenoyre H4111H 114 Him* nomuttea H Helm, ero 4111K01/4,..
FI ()OMAN C/101/M14 HAW HA% MOHKG[11 11 u]spamoy ero KOCTIF WANG M*C[Td/Itt Hoye-
5y.
THHH F14 eptsnerwroyirk mem pornetticatte H Ai eXCH (1 01(CK4 11H H 4165101 1%116111 H
oy tpoyseesw entieum aa p[it SAJ r T4jT4PCKI1X... [taco AA IVCAAMT cork] cenox..
Ibid. est map roanoy m-kcToy A4 6CT 11046HUI 11 Wt 110TOK4 Aparoutetta Aoporoto
HA Hen Mita, T4 AHAOM FM... AHAJ, Til 114 topettoy AO 141411

TAKHAH
CTO/111, TA WT CTO/In
WT ASKA 4606C frkAra AO
Aoporoto
136411KOH
11,411 11HhJ rAe tun-
[ua] Rea AHAA Qv 311141611411 kJ 401(6, A
Aopore TA Olf 3114A1 6114 [IikI] AllOVTI11 A01^(6 [il W]T

[0]11C44] HA CA11101(10 K64II10VI0
Tod* AMINO AOPOr010 46p6C p*Ali Ao noirktta
Aoporol? tpo eAe[T e]ts rseetpe, 4 WT KeilliK011 NNW!! 4epec non* Ao vrairk
K6C KOTAIllt WT TON CrOpOHltl. A WT rz116111N AA 6CT HAI l&
11 0 CT4p0M8 verapto,.
KSIHEICKOKA. TO Hatt
6). La Bogdan, cit. 115 e:
(KZIIIOTWHA ?2. Controland locul, dupA o fotografie a

documentului, la Academia Romana, am gAsit: KtiluecKolia, al Coescului, sa-
tul Coma vecin.

7). Bogdan, D$t. I, 117-118 :
cenoirrid HMHH Fi*plIkl Al OIFKLI 6 Rim' 61'0 KOCTE....

noTeepAtme ecmo... ex 11p4K06 KILICAS)K611i6 H KS11,161116 tVAHW C64H41 6 1110Mi rAe C* 301{6T
1411066eKa K11E111110 4163CH rseetpie H N16XCH POIrCKAIIIII H A16Hili eottletpie tpo W1111 1101011HAH
WT KOCTH KPATA FlO6614KkIH4 SA PK6 SAATIIIK TATAPCKIJK,,, Cp. N. lorga, Studii 1 doc.
VI, 73.
www.dacoromanica.ro
SATUL CRISTESTI, cu trupurile sale POPISCANI, COSESTI i BARBE5T1
25
Din documentul acesta vedem ca Popa'eca are frail pe Costea i pe tatal, sau
mama, lui Micul. In partile cumparate de Moica i fratele salt Costea s'a intemeiat satul
Moiceti i), dupa numele lui Moica 2).
Nici o alt tire, din secl. XV-lea i al XVI-lea, nu mai am despre Popicani.
3. In secolul XVII-lea. Cu acest veac, tirile despre Poptcani incep iarai, din
nefericire numai in legatura cu satele vecine.
Intro marturie hotarnica, cam din 1635 8), a Prigorenilor, data de spatarul Ureche,
se spune: drum in kos pre langa matca vaei Lupului, deciia drumul in A'1,os pana la
un iaz batran, din capul iazului In os, pe matca vaei Lupului, pana unde sa impreuna
hotarul Pop4cani1or, unde iaste un stalpu de piiatra, langa matca Plotonitei...
In 7146 (1638), Mart 22 4), in o hotarnica a satului Avrameti, se spune : iar de
acolo matca Plotonitiu, 8) spre amiazazi, unde th fmpreun'd hotarul Avreimetilor, cu
hotarul Popicanilor. Aicea sd Imple tot hotarul AuromeOilor.D
in hotarnica Prigorenilor ( o seliti de sat
Tot aa in 7149 (1641), Sept. 19 6),
pe Plotonita, ce sa chiama la biserica de piiatr, cei in tanutul Carligaturei ) : de la
un stalp de piatra ce iaste !Ana Plotonit(a), aproape de beseareca de piiatra unde au

fost... din capul iazului, in os pre matca vaei Lupului, pan unde sa inpreun() hotarul Pop*anilor, unde iaste un stalp de piiatra, langa matca Plotunipi... ,
In acela an 7149 (1641), dupa Septemvrie ,), Vasilie Voevod, intarete hotarnica
de mai sus: pe matca vaei Lupului, pan unde sa impreuna hotarul Popicanitor...
In 7180 (1672), Nov. 20 8), este pomenit Costandin cparcalab ot Popicani
Interesanta este hotarnica din 7181 (1673), Noemvrie 23 9), prin care se arata
despartirea dintre Popicani i Moiceti. Hotarnica e facuta, pentru Ganeti i Moiceti,
de Irimice vornic de poarta, pentru despartirea dintre Popitcani i despre Cosati , aratand anumi i ci oameni megie au fost, care au tiut cu sufletile lor, pe unde sant
1). Pentru acesta, vezi Bul. loan Neculce, fasc. 6, 1926, 98 i urm.
2). Un Toader Moica dvornic de gloate i fratele sat] Tador spatar se intalnesc
ca martori, in documente, incepand din 6947 (1439) Mai 10 i pang in
6961 (1453), Ghenar 16. Vezi Bul. loan Neculce, fasc. 6, 100. In uricile din
6944 (1436), lunie 15 [Arh, stat. Bucureti, Episcopia Huilor, pac. 25 1,
Melchisedec, Cronica Huilor, I, 149-150, cu data 6940', i 6951 (1443),
Aug. 24 [Ghib. Sur. XX, 195-198], li se intaresc mai multe sate. Nu vAd
legatura intre cumparatorii din documentele lui Stefan cel Mare i aceti boeri.
3). Ghib. Surete, III, 170. Bul. loan Neculce, fasc. 5, 45.
4) Ghib. Surete III, 144. Satul Prigoreni, Bul. loan Neculce, fasc. 5, 48.
5). In 1847, paraul Plotonita este identificat cu Ciunca, Arh stat. lai, Tr. 1357,
opis 1543, dos. 213, fila 17 : paraului Ciunca, poreclit i Plotonita . Praul
Plotonita este amintit Inca in 6941 (1433), Ghenar 28 : <<in ccio ILI 11,10ToyunRov iht !we iht FIMIA ['AC Elthl wkroE milticKevA ) V. Bul. loan Neculce,
fasc. 6 (1926-1927), 98 i note e 7, 8 i 9.
6). Ghib. Surete III, 142, Bul. loan Neculce, fasc. 5, 48.
7). Ghib. Surete III, 147, Bul, loan Neculce, fasc. 5, 48.
8). N. lorga, Studii VI, 88.
9). 1) Arh. stat. Iai, Tr. 1357, opis 1543, dos. 213 fila 7, 240 verso [aici 7181,
Nov. 24] ; 2) asemenea ibid. Tr. 1357, opis 1543, dos. 163, fila 67 verso ;
3) ibid Tr. 1788, opis 2039, dos. 662, fila 30 verso. 1) Pentru inpresurare
moii Popiteanii despre moia Coetii, cu celelante saliti, 1853 Fevr. 14D.
2) Moiile Moicetii i Ganetii despre mola Handrestb. 3) Hotaritura
moiilor Moicetii i Ganetii despre Popitcanb. Ibid Tr. 1788, opis 2039,
dos. 343, fila 26: climpezirea hotaralor moiei Cristetii... dispri Ganeti...
i dispri Draga sau PopWani a mon. Doljati.. Dau hotarnica, dupa No. 1.
Buletinul Muzeului Municipal loan Neculce3 lai
www.dacoromanica.ro
M. CO STACHESCU
26
hotarale i pi undi au Omit Banu11): am purees cu brazda in cap, incepanduse

hotarul alAture cu hotarul Popikanilor, hotarul Muicetilor, de la o movilA din hotarul
Targului Frumos, di la movill in gios, pi ldngd rddiul Popilcanilor 1 de acole in

gios, pe drum, pin Ciretei rop, panA la capul rAdiului, din gios sau pus stalpu i di
la acel stalpu, pe drum in gios, 'Ana la movila mare, la un stalpu langA drum, de
acole pe drum in gios, panA la movila Banului la alt stalpu, di acole pin rAdiul Mululu!, alAture cu drumul dispre rAsArit, din gios di rAdiu, la capul rAdiului, din gios
langl drum, unde se inpreunA hotarul GAneiilor i cu a Moicetilor i cu a Co0Oilor,

un stalpu, iar di acole di la acel stalpu se incepi hotarul GAnetilor, allture cu hotarul
Co4tilor.
Din 7183 (1675), April 2 2), avem mArturia lui Miron Costin, vet dvornic : cum
au venit la noi Anghelachi i Constantin de Pop*ani, cu cinstita cartea MAriei sale,
scriind la noi sA mergem sA socotim cu oameni buni, pentru un loc de prisacd, cad
au el galceava, cu Dnei TAImAcioae paharniceasa, zicand Dnei jupaneasa TA1mAcioae
cl acel loc de prisacA este pe locul in hotarul satului Ruscanilor, iar Anghelache 1
Constantin au dat seamA cA acel loc este pe hotarul lor a Popicanilor... Mersam acolo,
la acel loc de prisacA, stransam oameni buni, bAtrani i targoveti 1 din pregiur meglai i sau tamplat acolo i DI. Manolachi comisul. Adusau i uricul Thrgului Frumos,
care scrie in semne, din movile in movile. Pentru care lucru aratA cA Ruscanii au fost
de ocolul Targului Frumos. Deci noi am socotit, precum scrie uricul i semne 1 precum mArturisesc oamenii buni i aa am ales cu sufletele noastre, cA acel loc de prisacd este pe hotarul satului Popicanilor. Deci noi, precum am socotit, aa am ales
acest lucru... precum am mers de am vAzut mvibele cele de hotar. Este prisaca aceea
pre locul Popixanilor, mai jos de movila ce este de hotar. Aceiai pricinA se aratA
i in documentul din 7183 (1675), lulie 1 3). Anghelache i Constantin de Popicani,
jAluindu-se pre jupaneasa rAposatului Talmaci, pentru un loc de prisacA din hotarul
Popicanilor, cA este hotarul lor, iar pahArniceasa cA e pre hotarul Ruscanilor, Domnul
Moldovei, Dumitru Cantacuzino, trimite pe Miron Costin prilejindu-se la tart 4), ca sA
socoteascA acele hotare, intre care hotare vine acel loc. Miron Costin, inpreunA cu
Manolachi comisul aflA cA nu este prisaca in hotarul Ruscanilor, ci pre al Pop4candor.
In actul din 7184 (1676), Mai 12 8), intre marturii cari adiveresc cumpArarea unei
Orli din Cristeti, de cAtrA Miron Costin, logofAtul, sant i Constantin parcAlabul i
Anghelache de Popicani. Acetia ca .feciori de boiari de lard... Anghelachi de Popicani, Costantin biv parcalab tij ottam (asemenea de acolea)>>, inpreunA cu altii, din
satele vecine, ScortAti, Albeti, sant marturi ai logofAtului Miron Costln, and cumpArA
pArti din satul RomAneti, din tinutul CarligAturii, cam la 1673 6). Intrunele locuri, Costantin e cApitanD 7). Asemenea, sant pomeniti, cam la 7185 (1677) 8), tot ca marturi,
in cumpArAri de Orli de moiie, din RomAneti, de cAtrA Miron Costin. Asemenea in
7185 (1677), Fevr. 16 9), in actul scris in Berbeti, unde se afla probabil Miron Costin,
1). DupA No. 2. Vezi i Bul. loan Neculce, fasc. 6, Ruscanii i GAne0i, 107.
2). V. A. Ureche, Miron Costin, I, 148-149. Originalul era la mAnAstirea Doljeti,
foastA proprietara a satului Popicani. Bul. loan Neculce, fasc. 6, 91.
3). Ibid. 150 151. N. lorga, Studii VI, 89. Bul. loan Neculce, fasc. 6, 91.
4). Era la moiia sa vecinA, Cristetii.
5). V. A. Ureche, Miron Costin I, 150 151.
6). GhibAnescu, Surete XIII, 9.
7). Ibid 10.
8). Ghib. Surete V, 37, 39.

9). Ghib. Surete V, 34, XIII, 13.
www.dacoromanica.ro
SATUL CRISTESTI. cu trupurile sale POPISCANI, COSESTI si BARBESTI
27
Anghelachi de Popiscani, Constantin capitanul de Popiscani ). La fel, In 7185 (1677),

Fevr. 20 1), scris in lai : .Anghelache Costantin ot Popiscani., alaturi cu altii, din Cudresti 1 Prigoreni.
In zapisul din 7185 (1677), Fevr. 26 2), vedem c Miron Costin logofatul eumpara
un loc de prisacA din sat din Carstesti, de la lacob, ce au fost parcalab i de la fimeia
lui Nastasia, fata lui Simian din Popiscani, 6au lost pdredlab2..
Important este zapisul din 7185 (1677), lunie 4 3), scris in Barbeti, prin care se
arata ca Anghelache Chiosea si Constantin 1 Gheorghita i Ion, feciorii lui Simion
parcalabul (din Popiscanl) s'au tocmit cu Miron Costin logofatul, pentru un heleteu,
iaz vechiu, ce este fnpotriva Popiscanilor, la care heleteu este un larmure din matca
paraului a lor de Popicani, iar un tarmure iaste de Brbesti i de Cdrstesti. S'au
invoit cu d-lui logofatul care a lAsat tot heleteul vechiu, pe sama noastra, in veci 1
and ne vom apuca sa ezim heleteu, d-lui sa nu se amestice. Si ei Inca au dat dumisale voe sA- faca alt heleteu, din pajiste, mai gios de acel helesteu vechiu. cad
i acolo este un tarmure a lor de Popiscani i un tarmure a lor de Barbeti. Si ala
ne am tocmit cu dlui, de va ineca apa din helesteul dsale ceva loc de hranA din hotarul nostru, noi sa rabdatn, precum rabda i dlui, pentru locul dsale, ce va ineca heleteul nostru. Acest iaz mai era acum vreo 30 de ani, in stanga drumului, cum mergi
de la Targul Frumos spre Cristeti. Pomenirea e i azi.
In 7204 (1696), lunie 7 4), Domnul Moldovii, Antioh Cantemir, dA dreptul dijmei
lui Gavrila i Toader, fiii lui Anghelachi, la Popicani, i din praila si din gradini.
Din documentele ce am, urmeazA ca satul Popiscani, in veacul al XVII-lea, umbla
in 2 batrani : Popiscanul si Anghelachi. Vezi urmatoarele.
4. Secolul al XVIII-lea. In 7251 (1743), Oct. 11 5), in o scrisoare de marturie
a unor oameni din Frateni, ") pentru moie in Batarati 7), inpreuna cu Mill din Albeti,
Scortati, Goeti 6), apare si Toader Barzul dela Popiscani.
Din 7258 (1750), Mart 27,8), avem, in rezumat, cartea de ramas asupra lui Criste
Arnautul, cumnatul lui Anghelachi, de ramas, ca n'are moie in Popiscani. Abia din
documentul din 7259 (1751), lunie 14 9) aflam stapani in Popiscani, unii din secolul
trecut, altil din secolul al XVIII-lea. Prin acest zapis, se arata a Stefan Bosie cAmaras
cumparA doua parti dintrun batran, din satul Popiscani, cei la Carligatura : una a lui
Costandin, nepot Popiscanului i alta a Dochilei, nepoatd de Jatd Popiscanului,
le cumpdrd dela Sandal Carp si sora Jul Tolana, nepoald de laid Popiscanului.
.Acest sat frnbld in 2 ball-did, un boirdn Anghelachi si un blrdn a lui Sandal
Carp. Ce din batranul lui Carp au vandut doa parti i una au ramas nevanduta. lar
acele dotta parti li-au vandut, drept 105 lei.
1). Ghib. Surete V, 35, XIII, 14.
2). Acad. Rom Ms 3336 Catastih de moiile dumisale Stefan Bosie cAm(a)ras,
let 7259, iuli 20, Tinutul Carligatura, fila 8.
3). Acad. Rom Ms. 3336, fila 8 verso, V. A. Ureche, Miron Costin I, 132-133,
N. lorga, Studii VI, 92.
4). N. lorga, Studii VI, 95.
5). Cond. Mitr. Mold. din 1818, II, 563, No. 15. Asemenea Bul. loan Neculce,
fasc. 4 (1924) 31.
6). In Bul. loan Neculce, fasc. 3 (1923), satul Goeti, cu trupurile Vrastatil, Sapticenii, Lacul Negru si FrAtenii, 31 si urm.
7). In Bul. loan Neculce, fan. 4 (1924), satul WWII, cu trupurile Onicanii, Podobitii, Batarastii, Stornestii 1 Plesetii,
8). Acad. Rom. Ms. 3336, fila 12.
9). Ibid. fila 12.
1 urm.
www.dacoromanica.ro
M. COSTACHESCU
28
Documentul este important, cad ne arata batranii satului: unul este Popicanul,
poate scoboritor din Popaeca, si altul Anghelachi, Sandul Carp si sora lui Tofana sant
nepoti de fata Popicanului. Sant prin urmare, in a patra generatie, ce ne arata deci pe
Popiscanul, tralnd pe la 1650, cam pe cand traiete i Anghelachi. Ca nepot al Popicanului, documentul ni-1 arata pe Costandin, probabil acelas cu cel ce 1-am intalnit mai
sus, ca martur, parcalab si capitan. Ca nepoti de fata ai Popicanului avem pe Dochita, Tofana 1 Sandul Carp. Din documentul din 1696, lunie 7, am vazut i pe fiii
lui Anghelachi : Gavrila i Toader. Cred ca nu greesc, admitand ca acest Anghelachi
e Anghelachi Cheosea, care impreuna cu Constantin, Gheorghita, Ion i Nastasia (soOa lui lacob, ce a fost parcalab) sant fiii lui Simion din Popicani, ce a fost parcalab,
dupa aratrile doc. din 1677, lunie 4 1 Fevr. 26.
In doua WV, din trei, din batranul Popicanul, in sat in Popicani, intra stapan
Stefan Bosie, camaraul. Din acela an 7259 (1751), lulie 20 1), avem cCatastif de moiile dumisale Stefan Bosie cam(a)ras... tinutul Cadigaturiio, cu scrisorile moiilor Carsteti, Popicani, Berbeti i Coeti, Ganesti, prfile sale.
In hotarnica Carstetilor, din 7271 (1763), lunie 24 2), in care se pomeneste helesteul Popitcanilor, alaturi de marturi, din Cristesti i Prigoreni, sant i Ion Ghineti
ot Popitcani i Constantin Burciurnan postelnicul ot tam i Vasile Sarbul ot tam. Din

o amintire de hotarnica din 1791, Avg. 25 "), vedem ca atunci, cautandu-se semnele de
despartire intre Popicani i Moiceti : Ceriteii roi, Movila mare, Movila Banului, RAdiul Mutului, nu s'au mai cunoscut. Cercetarea s'a facut in fiinta proprietarilor de Moiceti, Ganesti, Cristeti, Coati, oin fiinta reizcYsilor de Popiscani si a insus egumenul
Mnrei Dolje0i., Probabil, partea lui Stefan Bosie fusese druita mnstirii Doljati,
din judetul Roman.
Deci, la sfarsitul secolului, o parte de sat era stapanita de razai si o parte de

manstirea Doljeti.
5. Secolul X1X-lea. Stirile din acest secol sant putine.

In Condica Liuzilor, din 18034), Popicanii sant aratati ca fiind ai manastirii Doljeti, i are 6 liuzi.
In 1811, lulie 6 5), gsesc pomenit o hotarnica a moslei Popitcani, despre Coati
i Cristesti, pe care nu o cunosc mai deaproape.
La fel, pot spune despre o hotarnica din 1812 6), despre intalnirea hotarului Popitcanilor cu a Cosati1or.
Din 1817, Oct. 7), avem foaia de zestre, ce caminarul Nastasa Scortascul cid fiicei
sale Smaranda, in care, in afara de moia Carstetii, dela tin. Carligaturil, bez partea
razailor, impreun cu trupurile de mosie unite cu mosia aceasta, ii mai cla qparti din
mosia Popiscanii, de la tinutu Carligaturii, cat s va alegi, cari esti cumprata de mine,
fiind mosiia aceasta aldturatei cu Coscis(ih.
In catagrafia Carligaturii din 1819, 1820 8), Popiscanii sant a gmanastirii Doljeti
(cealalta era alaturata de Cristeti si considerata ca facnd parte din el) i are 3 liuzi
1). Acad Rom. Ms. 3336.

2). Arh. stat Iai Tr. 1765, opis 2014, dos. 100, fila 501 i urm. V. A. Ureche,
Miron Costin I, 187. Vezi hotarnica la Cristesti, sub anul acesta.
3). Arh stat. Iasi, Tr. 1357, opis 1543, dos. 213, fila 17.
4). Uricarul VIII, 332.
5). Arh. stat. Iasi, Tr. 1357, opis 1543, dos. 213, fila 7.
6). Arh. stat. Iasi, Tr. 1357, op. 2039, dos. 343, fila 29.
7). Arh. stat. lai, Tr. 1765, opis 2014, dos. 100, fila 502,
8). Arh. stat. Iai.
www.dacoromanica.ro
SATUL CRISTESTI, cu trupurile sale POPISCANI, COSESTI i BARBESTI
29
birnici : Vasale Mocan, Rauta Mocan, Costandin Ungurian (1 mijloc, 2 coada), i 6
bejanari din Cordun, far bir, poslusnici a manastirii (doi se numesc Ungureanu).
In Catagrafia Carligaturii din 1831 i), satul apare sub numele de Draga, stapnit
de manstirea Doljastii, vechil vatavul Ion. In sat sant 3 vacluve si alti 7 oameni eslugile si alli oameni fara bir, supusi la unii si altii ), Intre ei si Gheorghe Cotuna.
In 1847, Nov. 13 9, caminarul loan Fucs e rAnduit hotarnic pentru mosiile Cristesti, Berbesti, Cosasti si poenile Calugarului, toate intrun hotar. Mosia Popicanii era
a Man. Doljasti. Spatarul Teodor Vasiliu, proprietarul Cristestilor, cerea ca mosia Po-
picanii ce laras de la un loc s incepe cu mosia Berbestii i merge In gios, in despartire paraului Ciunca, poreclit i Plotonita, sa sa margineasca intinderea ei la capul
din gios, unde sa inpreuna cu hotarul Cristestilor, lamurit acest punct prin hotarnica
Cristestilor, din 7271, lunie 24, facuta de raposatul pahar. Alexandru Neculce i de
unde sa incepe i adevaratul hotar al Cosastilor, ce merge in gios, dandu coaste cu
Cristestii, iaras prin despartirea pArAului aratatD. Inginerul sustine ca nici mosiia Popiscanii, nici mosia Moicestii nu au inceputul stapAntrii lor, din aratata movila a hotarului Targului FrumosD. Din hotarnice, se dovedeste, spune el, cA : 1) mosiile Berbestii si Popitcanii, In cal:Mut de sus, sa incep de la un loc, in despartire lor, paraul
Ciunca, poreclit si Plotonita, cu 60 de stAnj. mai in sus de o ezatura veche, unde este
colt a 4 mosii Prigorenii, Buzne, Berbestii i Popitcani, netagaduit acest punct de nici
unul din proprietari... ; intre Buzne si Popitcani urmeaza unirea arbitrilor, dupa jurnalul
din 1844, iunie 25...p. 2) ca pe malul stAng a aratatului pArau stau cap in cap mosiile Berbestii si Cristestii... iar pe malul drept, asamine, cap in cap mosia Popitcanii
a mnrei Doljastii si mosia Cosastii.. (Aici drept si stang este privit de la miazanoapte
spre miaza zi, dinspre Targul Frumos spre Cristesti). 3) Ca dupa fireasca si neindoelnica intalegere, mosiile Berbestii si Popitcanii ca sa incep dela un loc, ca niste
surori, trebue sa stee bra la un loc, potrivit randuelilor din invechime pazite, la hotarituri.
Pricina, pentru despartirea mosiei Popitcanii a manastirii Doljasti, despre CrAstesti, cu silistile ei, a spatarului Teodor Vasiliu, a fost i in 1848, Fevr. 3 8).
0 hotarnica intre Popitcani i Cosasti avern din .1853, Mai 11 4 . Hotarile intre
mosiia Popitcanii, ce acum se afla In proprietaoa dum. hatmanului Mavrocordat,
luatel In schimb de la m6neistirea Dolj4tii i intre mosiia Co4tii, dela tinut. Esii,
proprieta a dum. spatr. Vasaliu, sau invoit de buna voi si cu multamire amanduror
par(ilor... ca de astazi inainte si in veci, din neam in neam, stapanirea intre aceste
doua mosii sa sa urmezi, dui:A chipul urmatoriu si anume : din piatra delanga fdnItIna
Borcii, ci esti punct viu si netagaduit, sa se masoare patru sute stanj. domnesti, in
sus, pe granita stapAnirei ce desparte Cosastii de Ganesti si unde sa vor inplini, sa
sa statorniceasca piatra si =vita. lara la parte despre rasarit, adica parAul Plotonita,
sa sa masoare patru sute zaci stanjani domnesti, in linie driapta, cu incepire masurii
acestor stanjani din ezatura uechi, ce sc7 afIcY In para.& Plotonila, la capul dialului
Comorii, punct asamene viu si netagaduit si mergand in gios spre Cosasti, acolo unde
sa vor inplini acesti patru sute zaci stanj domnesti, sa sa statorniceasca falls piatra
si movila, aceste douA petri si movili, de la o margine si dela alta, statornicite pe
printipul masurii stanjanilor aratat mai sus, vor sluja de doua puncturi statornice si
1). Arh. stat. Iasi, Tr. 644, opis 708, No. 339, tom IX, fila 9 verso,
2) Arh. stat. Iasi, Tr. 1357, opis 1453, dosar 213, fila 17.
3). Arh. stat. Iasi, Tr. 1788, opis 2039, dos. 734.
4), Arh. stat, Iasi. Anaforale 136, fila 4,
www.dacoromanica.ro
M. COSTACHESCU
30
vecinice i apoi dela o movila, WA la alta, sa sa traga pe piscu linie dreapta cu

brazda i cu pietrile trebuitoare, spre vecinica despartire Popicanilor de Coati, slujind masurile stanjanilor pomeniti mai sus, in printip, linie, pe planurile topografice,
a carie aplicatie i operatie, pe fata pamantului, sa sa faca, la 24 a lunii April, anul

cu rgatoriu
Pe la 1849, locuitorii, call se mai aflau in Popitcani sau Draga au fost stramutali in satul vecin Buznea, de catra proprietarul moiei Mavrocordat 1).
Din tot ce a fost, azi n'a mai ramas, cleat amintirea batranilor de Draga 1
locul cramei, ale carei ruine mai erau acum vre-o 30 de ani.
6. CoAtii. In veacul al XV-lea. In trupul de azi al Cristetilor, in capul de
miazazi al Popicanilor, avand la rasarit Cristetii i la apus Gnetii, era din vechiu
satul Coatii.
Satul e mai vechiu decat stefan cel Mare.

Numele satului vine de la Coescul. Sate, cu acest nume, avem In judetul Vaslui
1 Musce1.2)
Cea mai veche amintire a satului o avem in uricul din 6974 (1466), Dec. 8 3),
prin care aratandu se hotarul locului pustiu, din Carligatura, la Fantana lui Stiubeiu,
intre Popa6cani, Ruscani i Ganeti, cumparat de Moica i Custea, se spune : pe drumul cel mare ce merge catre Gneti, iar de la drumul cel mare, peste camp, 'Ana la
hotarul Cwscului:
cAo Korrairk KSIlleCKClid>> 4).
In uricul din 6975 (1467), Ghen. 1 5), aratandu-se o alta cumparatura a lui Moica
i Costea, Selitea 4Fantana lui stiubeiu, o apaza intre Ganeti, Ruscani 1 C(w0i
(cmeaca rzueipiti H memui poycKnuiti a MEN. K011161011)>. Satul era in stapanirea lui Co-.
escul sau a urmailor lui directi,.caci asta insemneaza: Ao Ko-rnlyk KSIIIsmona 1 Koinetpiti,
Alte tiri din acest veac lipsesc, cum lipsesc i tirile, pentru intregul veac al XVI-lea.
7. In secolul al XVII-lea. La inceputul veacului acestuia, satul Coeti a fost in
stapanlrea Pobratei. Cine 1-a dat i and ? Manstirea in veacul trecut, in a doua jumatate a veacului avusese, alturi cu Coetii, i stapanirea satului Cristetii. Oricum,
in ispisocul lui Alexandru Lapuneanu, din 7062 (1554), Mart 20, dat manastirii, pentru
satele sale, nu sant pomeniti Coetii 6). Va fi intrat in stapanirea mnstirei, dupa aceast data.
De la Vasilie, Voevodul Midovei, c. 1642 (Vezi doc. urmator) avem uricul 7), prin
care, ermonahul Gherasim, egumenul dela Pobrata, vinde Banului visternic i lui Simeon
Mihailescu, pentru 40 de oi i 3 cai, selitea Coetii, de la linutul Cariigaturii 8).
1). Diet. geogr. al jud. Iai, 104.
2). Vezi Diet. geogr. al Romaniel, sub cuvnt. Despre cel din Vasluiu, cp. M.
Costachescu, Observari istorice (extras din Anuarul *coalei Normale Vasile

Lupul", Iai 1927) i Bogdan, DSt. I, 432.
3). Bogdan D*1. 1, 114-116 Vezi satul Popaecani, sub anul acesta i nota.
4). Vezi satul PopUcani, pag. 24 nota 6.
5). Vezi satul Popaecani, sub anul acesta.
6). N lorga, Studii VI, 75.
7). Acad. Rom. L11/29,

8). Pentru Ba'nul i neamul lui, cp. satul Ruscanii i Gnetii, in Bul. loan Neculcea, fasc. 6 (1926 27), 89 i nota 7. Cp. i Movila Banului, in hotarnica
din 7181 (1673), Nov. 23 (satul Popicani). Pentru neamul tut Mihailescu,
cp. satul Ruscanii i Ganetii, cit. pg. 90, nota 3. Unul din ei este i lo-
naco Talmaci, pentru care, vezi jupaneasa Talmacioae, in 7183 (1675), April
2 (Satul Popacani). Asemenea prisaca lui Talmaciu, in 7181 (1673), Nov.
23, Ruscanii i Ganetii, loc. cit. 90,
www.dacoromanica.ro
SATUL CRISTEST1, cu trupurile sale POPISCANI, COSEST1 i BARBEST1
31
In 7150 (1642), April 6)), Vasilie Voevod intArete lui Vasile Banul, biv medelnicer i sotiei sale Alexandra, moiile Moicetii, Co?Wii i Zberoaia i allele, de la
CarligAturA.
Din 7177 (1699), Iu lie 11 2), avem zapisul, scris in Targul Frumos, prin care
Anita mArturisete cA rAposata sora sa, BAneasa (Alexandra) a dat nepotului sAu (BAnesei) Constantin moia Coetii i heleteul.
Prin hotarnica GAnetilor i Moicetilor, din 7181 (1673), Nov. 249), se aratA
despartirea intre aceste dou5 sate i Popitcani i CoAti (partea intre Popitcani i
Moiceti, vezi-o la Popicani, sub anul .acesta). ...SA inpreunA hotarul GAnetilor i cu
a Moicetilor i cu a CoAtilor, un stalpu, iar di acole, di la acel stalpu sd fncepi
pi holarul GclneOilor, aldture cu hotarul Cos4tilor i allture cu drumul i pe o

adiugd, ;Ana la Fdrztdria Borciului, di la Fantana Borciului, drept pistl As, la vadul
costiat, in Plotonild i peste PlotonitA in ceia parte la un stalpu i de acole la deal
la Cuibu Stdrcului 4) pe deal smnu intrun stejar, in costiA, undi sA pogoara la Preludce i prin Preludce la deal, pe un drum vechiu, panA in Dealul CoOscului, langA
lacu, la un stalpu, undi sA inpreunA cu hotarul Crdstetilor i in codru, panA undi sA
inpreunA cu hotaru Hondreii/or.,.
In 7205 (1697), Mai 6 5), Antioh Constantin Voevod, intArete stApanirea lui Manolache Ruset, postelnic mare 6), peste intreg satul Coetii, din CarligAturA, cu iaz,
camp, tarini, fanat, pAduri i cu tot venitul din hotarul acestui sat.
8. In secolul XVIII-Iea. Nici in acest veac, tirile nu sant multe.
In 7211 (1703), Oct. 17 7), printrun zapis, Manolache Rusat, ce a fost postelnic
mare, i sotia sa Irina, dAruesc Saftei, nepoatei lor de fiicA, heleteul cel mare dela
CoAti, tinutul CarligAturii.
Interesant, pentru istoricul proprietAtii satului Coeti, este zapisul din 7253 (1745)8):
cUn zapis dela Costache Lazul biv vel jic., la man ginerilui sAu, lui Stefan Bosie
camAra, precum de bunA voia lui au vandut CoWii, sat intreg, la tin(u)tul CarligAturn. Aijdere au vandut i a patra parte din sat din GAneti i din toat(e) hotarale,
cari sintu inpreunate cu satul GOnetii, cari aceastA moie, satul GAneatii au fostu du-
misale zAstri de moul nostru Manolache Ruset, vornicul cel mari, fiicei sale, mAtuii
lui Costache Lazul, anumea Nastasiia, Zau tinuto giupAniiasa Costandin Miclescul pAh.,
car(e) intamplanduisA de sau svArit i nermAindui copii, au rAmas sA o inpArtim nol
frAtente, adicA o parte fiii dumsali vor. Stefan Ruset i o parte mAtuisa CostAchioai
i o parte mAtueasa Silioneasa i o parte maica lui Costache Lazul, fiind eai top fitori vor. Manolachi. 5i a6asta parte a mumii lui Costachi Lazul, inpreunA i cu salui
1) Acad. Rom. Cr. col. 1909, 42, Bul. loan Neculce, fasc. 6, 104.
2). Acad. Rom. VII/166.
3). Arh. stat. Iai, Tr. 1357, opis 1543, dos. 163, fila 67 verso ; ibid. Tr. 1357,
opis 1543, dos. 213, fila 240 verso (are numai hotarnica intre Moiceti 1
Popitcani) ; ibid. Tr. 1788, opis 2039, dos. 343, fila 30 verso (necomplecta).
Originalul la Acad. Rom., Cr. col. 1910, 108-109. Satul Ruscanii i GA-
netii, cit. 107.
4). Aici greit ccuibu Stanculub, dar cp. N. lorga, Studii VI, 108 : (Cuitbul Starculub, cum e in adevAr.
.
5). Acad. Rom. VH/174. Arh. stat. Iai, Tr. 1357, opis 1543, dos. 213, fila 18 verso.
6). El stApanea i in satul vecin, Gnetii. Satul Ruscanii i GAnetii, Bul. loan
Neculce, fasc. 6, 106-109.
7). Acad. Rom. 11/280, Cr. col. 1907, 210.
8). Acad. Rom. Ms. 3336, fila 17. Satul Ruscanii i GAnetii, cit. 108-109.
www.dacoromanica.ro
M. COSTACHESCU
32
fntreg Copeaptii li-au vandut Costachi Lazul ginerilui s6u, lui 5tefan Bosie, drept 300
lei 1 sint iscAlit i Sandul Toma vist. i Gligori Crupenschi ph..
Din acest zapis se vede c satul Coetii, de la Manolache Ruset, vornic mare,
prin zestre a trecut in stapanirea fiicei sale, Nastasici, sofa paharnicului Costantin
Miclescu, dela care trece in stApAnirea unei alte fiice a lui Manolache Rusgt, maica lui
Costachi Lazul 1 acesta II vinde ginerelui sAu, Stefan Bosie amra.
5tefan Bosie apare ins ca ginere 1 lui Sandul Toma visternic i chiar in acela
an. Se vede c Costache Lazul i Sandul Toma erau rude apropiate, cumnati sau veri,
ca amandoi sl-1 poata socoti pe Stefan Bosie ginere.
Din acela an cu 7253 (1745) '), avem zapisul prin care Sandul Toma visternic
vinde, intre altele, ginerelui ski Stefan Bosie i helepteul Copeptilor: Aijderea 1
pentru hAleteul CoAtilor, andul danie dumlui Manolache Ruset, 6au fost vornic mare,
nepoatei sale Safti, nevestii meale, dupl cum arat 1 zapisul acel de danie, toate aceste par(t... i haleteul Cotilor, li-am vndut dumsale ginerelui meu, lui Stefan
Bosie...N 2). Ca martur isdlete i Costachi Lazul biv vel jitnicer 1 Grigorie Crupenschi.
Din 7254 (1746)9, avem documentul urmAtor, ce vorbete de cearta pentru heleteul Coetilor. loan Neculai Vvd cAtr Sturza vel logft. : cpentru un haleteu, de la
Coeati dela tinutul CarligAturii, 'eau fost a rposatului vorc. Ruset Mihalachi, deci fiind
1 satul Coeatii 1 satul GAnetii amandoa a vornicului Manolache, au socotit rposatul vor. Manolache, Impreun cu gupaneasa sa 1 lau dAruit acest hleteu intreg nepoatei lor Saftii, filch sulgeriului Neculai Lazul, cu zapis, in cari zapis hotAreati 1 deosAbeti pe alti fiori i nepot ai vorc. Manolache, ca s naibA treat:4, cAci numai
Saftii sau dat... 5i Safta avand gineri pe 5tefan Bosie iau dat satul Coeatii, in stApAnirea
sa i cu hAleteu intreg, cari haleteu lau i prinsu 1 lau intimiiat cu ezAturA i vrnd al
stapftni, iar freorii lui loan Salon, nepotii vorc. Manolache, nu tau ingAduit, tiind eai
satul Gneatii, ci au cerut giudecat, pricinuindu c giumgtate de apa acelui hAleteu
vine pre locul Ggnetilor.. Sturza vel logft. ,aea au gsit cu cale, cA s cade s
stea daniia acelor boeri nestrAmutat... i sau hotrt pricina sai dea paci filorii lui
Ion Salon hleteului acestuia.. Am dat aeastA carte la man lui 5tefan Bosie am(4)rau s aib a stpani acest hAleteu intreg, cat va cuprinde lumina apib).
Din 7271 (1763), lunie 24 4), avem hotarnica fcuta de paharnicul Alexandru Neculce, pentru satul Cristeti. In ea se spune intre altele : gap s'au stAlpit moia Carstetii, partea dsale medelnicerului Bosie, de cAtrA rzei, puindu-se hotar o peatr despre
apus, in marginea Cdrsteptilor, longd hotarul Copeptii, fnfrun pisc, cu bour, Intrun
stejaro)
Din 1784, April 23, avem zapisul lui Matei Milo sulger, prin care cumpara venitul pe un an, din Copepti 1 moiile alAturate, CrAsteti, Berbeti, Poiana Calugrului,
de la pitarul Chiriac Crstian 5).
Nu cunosc hotarnica CoAtilor, din 1791, Aug. 24 6). La aceastA (lath, moia era
a clucerului Anastasie Scortescul.
1). Acad. Rom. Ms. 3336, fila 13.
2). Vezi Berbetii i Cristetii, sub acest an.
3). Acad. Rom. Ms. 3336, fila 17 verso. Cr. col. 1907, 218. Ruscanii 1 Ganetii,
cit. 109.
4). Arh. stat. Iai, Tr. 1765, opis 2014, dos. 100, fila 501. V. A. Ureche, Miron
Costin, I, 189. Arh. stat. lai. Tr. 1357, opis 1543, dos. 213, fila 17. Vezi
Cristetii, sub acest an.
5). Acad. Rom. Cr. col. 1907, 204.
6). Arh. stat. lai, Tr. 1357, opis 1543, dos. 213, fila 17, Acad. Rom. Cr. col. 1907, 223.
www.dacoromanica.ro
SATUL CRISTESTI, cu trupurile sale POPISCANI, CO$E$TI i BARBE5TI
0 altA hotarnicA a femoii CoAti i Cristetib din 1795, April 14,1), incredintatA
de proprietarul lor, dum. AnastasA Scortascu, la 1817, Avg. 1 prin care... sA lAmurete
cA atAt movila Banului, precum 1 rAdiul Mutului sau cunoscut i sau dovedit la ace
hotAriturA..
9. Secolul al XIX, are putine tiri pentru Coeti.

Din 1801, August 10,2), cunosc porunca CAimAcAmiei, cAtrA ispravnicii tinutului
CArligAtura, sA cerceteze pricina sArdarului AnastasA ScortAscu, ce are cu stolnicul
Constantin Gheuca, pentru fAnul cosit, de pe vatra iazului, aflat pe moia sa, Coeti.
Nu am o hotarnicA din 18125): cunde trebuie a sA intAlni hotarul Popitcanilor
cu a Co0Oilor,.
In 1816, Sept. 134), cAminarul Anastasie Scortescu roagA pe Domn, ca sA se aeze pricina de hotare, ce are la moiile sale Coetii 1 Poenile CalugArului, cu cAminarul Manolachi Radu.
Coetii nu sAnt pomeniti nici in Condica Liuzilor din 1803, nici in Catagrafiile
CArligAturii, din 1820 i 1831, ceia ce inseamnA, cA erau numai siliti.
In 1847, Noemv. 13 5), cAminarul loan Fucs e rAnduit hotarnic moiilor Cristetii,
Berbetii, Co00ii i Poenile CAlugarului, toate intrun hotar, a spatarului Teodor Vasiliu.
In 1853, Mai 11 9, Coetii erau tot a spatarului Teodor Vasiliu. Pentru hotarut
intre Coeti i Popitcani, urmeazA o intelegere intre stApAnii amAnduror moiilor.
10. Satul Brboti. La rAsArit de Popicani, avAnd Ruscanii la miazA noapte,Prigorenii i Ciuncetii la rAsArit i Cristetii, la miazAzi; venea din vechiu satul Barbeti. Din cele ce urmeazA, vom vedea cA numele apare i sub forma Berbeti.
Numele vine dela Barba 7), sau de la un radical Berb.
Nici o tire nu am despre acest sat, care trebue sa fie foarte vechiu, din secolul
XV-lea i al XV1-lea. Uricile vechi vor fi pierit, odatA cu Balica, cel dintAi stApAn al
satului, ce-1 cunosc, dupA documente.
In secolul XVII-lea. Cel mai vechiu stApftn, cunoscut, al satului este Isac Balica,
hatmanul i pArcalabut Sucevei. Aceasta o aflu dintrun uric, din 7130 (1622), Aprilie 1 '5)
Iai, Tr. 1357, opis 1543, dos. 213, iila 7; ibid. Tr. 1788, opis
2039, dos 343, fila 29.
2). Acad. Rom. Cr. col. 1907, 206.
3). Arh. stat. Iai, Tr. 1788, opis 2039, dos. 662, fila 30 verso
4). Acad. Rom., Cr. col. 1907, 227.
5). Arh. stat. lai, Tr. 1357, opis 1543, dos. 213, fila 17. Vezi Popicanii, sub
acest an.
1). Arh stat
6). Vezi Popicanii, sub anul acesta.

7). Un alt sat BArbeti, mai des BArboi, la CArligAturA, a fost larva PAueti,
azi in trunul Pauetilor Printrun uric c. 1426, Alexandru Voevod intarete
fiilor lui $tefan Stravici, Toder i Petru, vislujenia tatAlui lor rim c(i,14 11,1
rou r,3,6 Err
Koznura,T$M1 ti !MAN r,S,6 err iiiia naSulectit+Az ii maopc
wkrx naonocu u Atidromniuc xACUAsill1/4, TOCTie IZARII,,111,11>) i altele. Acad Rom.
Pecete 215. Cp. Satele Baltati, Codreti etc., in Bill. loan Neculce, fasc. 7
(1928), 39, Nota 11 Alt sat Barbetii, pe Prut, avea uric dela Alexandru
cel Bun, citat in 7035 (1527), Mart 12, Acad. Rom. Cl2 Coriolan, Petru
Rare, Bucureti, 1909, 37-40, Ghib. Surete I, 223-5, XVIII, 122-124.
Un sat BArboi, al nepotilor lui Mic Barbosul. este pomenit in 7082 (1574),
Dec. 21, Ghib. Surete II, 274--276. Intrun uric dela Alexandru LApuneanu
se pomenete un Barbosul, i satul Berbeti (in Bucovina de azi), ce avusese
urice de IntAriturA de la Ilia i $tetan Voevozi, Ghib. Surete V, 10.
8). Acad. Rom. Pecete 124, Uricarul V, 378, V. A. Ureche, Miron Costin I,
198, 688.
Buletinul Muzeului Municipal 'loan Necu1ce 1ai
www.dacoromanica.ro
14
M. COSTACHESCU
Stefan Toma Voevod miluete pe Vasilie Roca stolnic (feu un sat anume Berbetii,
ce-i in tin. CarligAturii, cu heleteie I cu loc de mori, pe acele parae, care acel sat
de mai sus scris au Jost direaptd cumpdrdturd lui Balica hatmanul si 1-au prapddit
tn a sa hainie, atuncea cdnd s'au ridicat el cu mullime multd de oaste lesascd si
cu Constantin Vodd asupra Domniei mete si asupra schiptrului cinstitului tmpdrat
si care rdzbol idcdnd cu ddnpii, la apa
prea milostivul Dumnezeu i-au dat
pre &fist!, sub sabia Domniel mete, unde si oasele zac fag, tntru vecinica mdrturie"1). Hotarele vechi,
1). Isac Balica era cAsAtorit cu Nastasia, fiica lui Nistor Ureche [M. CostAchescu,
Neamul de boeri moldoveni Ureche, in Cercethri istorice (1. Minea), Anul IV, I (1928)
43. Pomelnicul Sucevitei, in Dan, MAnAstirea Sucevita 178, 39 i nota 1]. Era fiul lui
Melentie (Leontie) Balica 1 al sotiei sale Ana sau Scheuca [Dan, Manastirea Sucevita,
178, Nota 2, 171, 38]. Ana sau Scheuca era sora lui leremia MovilA lIbid, 171, nota
9]. Important, pentru aceasta, este uricul din 7091 (1583), Avg. 6 [GhibAnescu, Surete
XIX, 175]:
fr r 6 p r
enticKnz paAwEcKiii ii c gpaTli1A11.1 cRQHhtkI TOO,Hcl H EfteMiNs AgepHHIelt H CHMHWIt alipoA H e6CT(It1 11X tIJK1I<4 KI1kfl1Hr lititt KAAFIll,K1 rETAUF1.1 H CECTTA HX^
rirkica AtTH MOrlili il0r02156T1A. Melentie Balica era fiul vitrig al lui loan MovilA, care
se cAsAtorise cu Maria Balica [cp. Dan, Sucevita 38, 171, nota 9 ; N Iorga, 1st. lit.
religioase, pg CXIV, Studii V. 572, Hurmuzachi, Doc. XI, pag. XLIV, IV, prefata
CI-II; S. Zotta Arhiva genealogicA II, 242 ; V. A. Ureche, Miron Costin I, 726; Ghi-
bAnescu, Uricarul XVIII, 387 nota 3, 493 494, Surete XIX, 180, etc ] Melentie Balica,
cred cl e tot una cu Balica ceanic din 7085 (1577), Noemvrie 8: iiiipa nmia lii11-11C4
1141111-1HKAD [Ghib. Sur. XIX, 100]
din 7085 (1577), Dec. 5 : ex. n. MIKA, [Ghib. Sur.
V. 229], in 7087 (1579), April 8: cx. n. gclitlint1 nopTairk cstiagoiaro, [Ghib. Sur. XIX,
115], in 7087 (1579), April 27: ex. n. Cammi nopTawk alittenklp [ibid. 203], in 7087
(1579), April 26: cii. n GAMMA nopTap cto1mmikui.$3 [Ghib. Sur. II, 32] in 7087 (1579),
Mai 28: (ca. n. cantiKel nopTap.k 034,iacidua [Ghib. Sur XIX, 1181, in 7088 (1580), Mart
20: (it n. camitca liopTap ctithutou, [Ghib. Isp. P, 155], in 7038 (1580), Sept. 21, la
fel, [Ohib. Sur. XIX, 124], In 7088 (1580), Nov. 12: cit. n. naanca norrawk cSgaRcKaroz
[ibid. 127], in 7089 (1581), Fevr. 20, la fel, [Ghib. Sur. V, 154], in 7089 (1581), April
21, .[Ohib. Sur. XIX, 143], in 7089 (1581), Mai 8 : K. H. R,tHI ye,TmaHA H norrap-k
[ibid. 147]. in 7091 (1583), Mai 10: ex. n. iiitia IlOpT.1(rk ditlattelittroz,
[Ghlb. Isp. Ii, 1621, in 7091 (1583), Avg. 6: culn'ktigel torkrunm nII g1,11111,11 16TMal1d"
i g. n. Kamm,' riopTisp diligent!, [Ohib Sur. XIX, 175, 176], in 703 (1585), April 2:
ea. n. CAAHli ItOpTnirk atiaimarox. [ibid. 183], in 7093 (1585), April 7, la fel, [ibid. 188].
Aceasta este cariera politica a lui Melentie Balica, roman, din Tara MunteneascA [Dan,
cit. 38].
El a murit in 7094 (1586), Avg. 9 cca biv ghetmatm, [Ohib. Uricarul XVIII, 401].
El nu trebue confundat cu fiul sAu Isac Balica hatmanul [ibid. 401, 493]. Pentru cariera
lui Balica, cp. i Ghib. Divanurile domneti, in Bul. loan Neculce, fasc. 7 (1928), 28
i urm. CA Balica de mai sus, e Melintie, ne dovedete uricul din 7138 (1630), April
2 [Arh. stat. lai, Tr. 379, opis 410, dos. 1, divanul domnesc, fila 24]: eMeletie Balica hatm[an] fn zitele lui Petre Vvod. El a zidit triAnAstirea Balica, azi Frumoasa,
de la lai, cum se vede din documentul din 7177 (1669), April 8 [ibid. 22]: mdneisfire
din kos de Galata, ziditd de Melinfie Balica hatm. undei hramul sfintilor Arhangheli
Mihail 1 Gavriil i celorlalte fArA de trupuri puteri, mAnAstire, care in uricul din 1630,
c84eRcictwo),
April 2, e numitA csJdnta mandstire, ce se numeste Balicova, unde este hramul a
sfantului Arhistratig Mihail si Gavril i altor fArA trupuri puteri,. MAnAstirea Balica este
intemeiata intre 1582 i 1586 (anul mortii hatm. Balica). In 1630, April 2, cit. Miron
Barnovschi Moghila Vvd. ii intArete clocul ci are de danii i miluire de la Petru Vvod s
Ibid. Satul Borcetii, din lin. Soroca, dat mAnAstirii de .Gheorghi Moghila Mitropolit
i Melefie Balica hatm(an) In zilele lui Pare Voevod,D [Deci, Gheorghe MovilA a
fost mitropolit i inainte de 1587, Dec. 20, N. lorga, 1st bis. rom. II, 3351. Ibid. satul
Ulmii, din tin. HarlAului 41 este danii i miluire sfintii mAnAstiri dela Petre Vvod.
[anul 1582, dat mai sus, reprezintA inceputul domniei a treia a lui Petru Schiopul, N.
lorga, Histoire des Roumains, Buc. 1922, III].
www.dacoromanica.ro
SATUL CRISTESTI, cu trupurile sale POMCANI, COSETI i BARBWrI
35
Si fiul lut Melentie Balica, Isac Balica, a fost hatman i parcalab Sucevii. El joaca
rol insemnat sub ruda sa, Constantin Movila. Voevod. [domnete 1 Dec. 1607-20 Nov.
1611, N. lorga, Histoire des Roumains, III]. Ultimul document, ce cunosc de la acest
domn este din 1611, Nov. 23 [Acad. Rom. XXXII/105]. In 7116 (1608), lunie 10 [Acad.
Rom. XL1/8] este mare visternic. In 7116 (1608), Nov. 27 1Ghib. Sur. XXI, 168] este
asemenea mare visternic: f<licarc saAtma REA H PICT -*011HKY. In 7112 (16041, Nov. 1 [Ghib.
Sur. XXI, 144] e simplu boer : K-kplIOMS 1.10A1311118 Icaiat nammoRuz. In 7117 (1609),
lanuar 26 [Acad. Rom. XLI/13] e hatman 1 parcalab de Suceava. In 7117 (1609),
Ghen. 23 [Ghib. Sur. XXI, 172]: ritlill1lit1 KHTMAH H HAKI/1,16 CSLIAKCKIH)). In 7117 (1609),
Fevr. 4 [Ghib. Sur. II, 366]: eickrin H411.1 MIKA EtIAHRH KETAUHLI H HOZIalti6,1 CSLIAKCICArl.
In 7117 (1609), lulie 24 [Ghib. Sur. II, 133]: wg. H. HCMCA fiAilliKA reTMAHA H nozKznau
CSHARCKAP020. In 7117 (1609), Avg. 25 [Ghib. Sur. XXI, 177], la tel In 7118 (1610), Sept.
11 [Ghib. Sur. XX, 181] : Isac Balica hatman. In 7118 (1610), Nov. 17 [Ghib. Sur. II, 2661:
dicarc liaaib:a KeTMAH,. In 7118 (1610), Nov. 29 [Ghlb. Sur II, 246]: Cull IcaK licIAHICA KETAUH
H HPSKSAAH CSHAKCI:klz. In 7118 (1610), Dec. 27 [Ghib. Sur. II, 268] : 'dm 1iani1c4 reTAMHI.
In 7119 (1611), lunie 25 [Ghib. Sur. XX, 1921: .rimiS licmc Elmuige r6TManS u nommiun
athutocom8. In 7119 (1611), Avg. 9 [Ghib. Sur. XXI, 186]: dim utIAIIKA pi' AIM' Stains
El reuise, in scurta vreme, sa-i faca o frumoas avere, compus din sate, i,
cu siguranta i-ar fi marit-o, daca Intamplarile politice nenorocite nu i-ar fi sfarit
zilele, cum vom vedea mai jos. In cele ce urmeaza, voi cauta s reconstitui, dupa documente, satele lui Isac Balica (unele ale lui Melentie Balica). Cumpara in 7112 (1604),
Nov. 1, sub Eremia Vvod., drept 300 ughi, satul Borleti pe Siret, ce se numesc TAmaduianii. [Ghib. Sur. XXI, 144]. In 7116 (16081, Nov. 27 [Ghib. Sur. XXI, 168],
Domnul, Costantin Moghila Vvod, II da csatul lubanetii, pe apa lubaneasa, cu loc de
helesteie i de mori 1 iezere de pete... sat fost domnesc... ascultator de ocolul Dorohoiului, pentru credincioas slujba ce a slujit catra noi, intai, parintelui Domniei mele,
a
rposatului lo Eremia Voevod i Tarii noastre 1 apoi i Domniei mele, cnd am mers
Domnia mea, cdtrd scaunul Domniei mele, la Iasi, din Cetatea Hotinului... Cp. l
7125 (1617), Nov. 15 [Ghib. Sur. II, 100 -104]. In 7116 (1608), lunie 10 [Acad. Rom.
XL1/8], Constantin Movila ii intlrete lui Isac Balica mare visternic, i altora, satul
Iuca.,u1. In 7117 (1609), lanuar 26. [Acad Rom. XLI/13], Constantin Movila Vvod. Intarete lui Isac Balica cumparatura a 16 ogoare in lucasu. In 7118 (1610), Mal 11
[Acad. Rom. XVII/36], Constantin Movila Vvod, ii intarete 'Agile de moie, cumparate in Itica. In 7118 (1610), Nov. 17 [Ghib. Sur. II, 266] Constantin Voevod ii intarete in ilieul de sus, loc de doul case i loc de moara in Jijia, cumparate, drept
60 taleri de argint, i un loc de cas, in acela sat, drept 30 de taleri. Asemenea in

acela sat, Silieul de sus, de la tinutul Dorohoiului, un loc de doul case i vad de
moara in Jijia i alt loc de cas i cu loc de moara, in Jijia, toate drept 90 de taleri,
in 7118 (1610), Dec. 27 [Ghib. Sur. II, 268]. El avusese jumatate de satul Pietrisul,
din tinutul Romanului, cum arata documentul din 7139 (1631), Mai I [Ghib. Sur. II,
352-356]. Avusese parti din satul Pomarla, de la tin. Dorohoiului, cum arata doc. din
7155 (1647), lulie 13 [Ghib. Sur. III, 74-75] i 7152 (1644), Avg. 1 [Ghib. Sur. V,
3051. Avusese parti din satul Hertea, dela tin. Cernautului, cum arata doc din 7147
(1639), Ghen. 26 [Ghib. Sur. III, 323-324] Avusese vii la Cotnari si parti din satul
Dadeti, ce sant in hotarul Targului Frumos, cum arata zapisele din 7150 (1642), Mart
23 i 30 [Ghib. Sur. 112, 20, 21]. Avusese satul Parlitii, din tin. Sorocai, cum arata
doc. din 7139 (1631) Avg. 5 [Ghib Sur. V. 156]. Doc. din 7150 (1642), lulie 21 [Ghib.
Sur. IX, 139] arata ca avusese parti in Unchiteti, tin. Sorocai. In uricul din 7121
(1613), Ghenar 15, dela $tefan Voda Toma, caruia Balica Isac ii fusese potrivnic politic - Isac comielul se jluete Domnului, cum ca cand a Jost fn zilele lui Costantin Voevod s'a sculat Balica hatman si i-a luat... jumotate din satul Poscani,
jun-l/aka de jos si cu jumOtate din poiana tntre Sireturi, cu silo si cu mare asuprire si i-a aruncat 60 de taleri, dar jOrd uoia luiA, [Ghib. Sur. XXI, 189]. Documentul este foarte important, cad ne-ar arata felul cum boerii timpulul isi mareau
averile, daca n'ar veni dela tefan Toma, dumanul lui Constantin Movila Voevod ci
al boerilor ce 1-au sustinut i pe multi i-a ucis, confiscandu-le averile, cum s'a petrecut
www.dacoromanica.ro
36
M. COSTACHESCU
st cu Isac Balica. Cele spuse mai sus erau poate numai un pretext, pentru a intoarce
o vanzare. La fel e si doc. din 7121 (1613), Mart 26 [Ghtb. XX, 208], dela acelas
Domn, Stefan Voda Tomsa: Vin inaintea Domnului nepotii lui Albota biv dvornlc si se
jaluesc cu mare jaloba contra lui Isac Balica fost hatman (care era mort din vara anului trecut) csi au adus inaintea noastra mult mrturie de boeri si osteni de mai
inainte, de la Curtea domneasca si megiesi de prin prejur, ca atunci cand a fost In
zilile lui lo Constantin Voevod, le-a jacut lor ptIrd si nevoie si le-a lost luat, cu
putearea sa, jumatate de satul $ipoteanii, care acum se numesc Viddenil, pe Jijia
i cu mori gata in Jijia i a treia parte din satul Corldtenii, asemenea cu loc de moara
in Jijia, care-i in tinutul Dorohoiului si le-a dat pentru acea jumatate de sat de Vladeni, jumatate de sat de Rugsesti, pe Siret, in tinutul Sucevei si aceasta jumatate de
sat Rugasesti, iarasi o luase Balica de la Dochia Dracioae si de la fiii lui Mateias,
WA de voia lor ; [tar pentru acea a treia parte de] Corlateni, le-a dat satul Durnesti,
care fusese luat ...de catra Toader Mohila, iarasi cu puterea, in zilele lui Eremia Voevod
i le-a zvrlit 450 de taleri .o. Al hatmanului Balica fusese si satul Racintii, pe Nistru,
cum se vede din 7139 (1631) Mart 23 [Ohib. Uricarul XVIII, 398], Isac Balica avusese
si jumatate din satul Mogoasti, din Uarligatura, cum se vede din doc. 7138 (1630),
Aprilie 2 [Arh. stat. Iasi, Tr. 379, opis 410, dos. 1, fila 24]. Avusese, asemenea, satele
Verejenii i Heciul, din tinutul Sorocii, cum se vede din doc. din 7177 (1669), April 8
[Arh. stat. Iasi, ibid. fila 221. Din doc. din 7131 (1623), lulie 23 [Ohib. tsp. 12, 156] se
vede Ca avusese satele Visternicenii, Rogojenti si Roiecii, pe Raut, cu loc de moara in
Raut i helesteu si satul Mascani, pe apa Nistrului [cp. si Foaia pentru minte, inima
si literatura, 1845, 49]. Pentru aceste din urma si in 7132 (1624), Nov. 29 [Ghib. tsp.
12, 158] si 7131 (1623) Aprilie 9 [Uricarul V, 221-2221. El avusese si parte din Braesti, din tin. Harlaului, cum se vede din doc. din 7127 (1619), tulle [M. Kogalniceanu,
Arhiva romaneasca, ed. II, 54]. A avut si satul Barbesti, din tin. Carligatura, de care
e vorba in studiul de fata.
Amestecat, dupa moartea lui Eremia Movila Voda, in luptele pentru ocuparea scaunului Moldovei, de catra urmasii sai, inrudit de aproape cu aceasta familie, el si-a
pierdut capul. Spune letopisetul lui Miron Costin [Cogalniceanu, ed. I, vol. 1, 229-231]:
Apropiindu-se Stefan Voda Tomsea de teara, Constantin Voda. cu mumasa i cu fratti,
sei au purces la Lest, i cu cativa din boieri, intre carii era si Nistor Urechm Stefan
Pototchi, cumnatul lui Constantin MovIla Voda, strangand oaste, ca sese mii de oameni, cu Constantin Voda si cu fratesau Alexandru Voda, au plecat asupra lui Stefan
Tomsea. Acesta avea oastea tarit toata, apoi unii din capitanit lui Mihai Voda, veniti
din Tara ungureasc si multime de 'Mari Nohai, cu Cantemir. Lupta s'a dat la Cornul
lui Sas. La acel loc, Cornul lui Sas, este cotit Prutul, insa cotul se prinde in partea
despre rasarit, earl de aceasta parte, unde era tabara leseascA, este esita apa Prutului,
pept la camp. Intracela loc au facut ostile lui Stefan Voda si Tatarii nAvalA asupra
Lesilor, si n'au tinut razboiul nimica Lesii, cat intracela razboiu asa desirg s'au spaimantat si s'au amestecat Lesii, denice tunurile n'au apucat odata sa sloboadA,>. Constantin Voda si cu un comis Mihailescul, cazand pe mnele unor tatari, care vrand sa-1
duca Hanului, s'au inecat in Nipru. Perit-au si boierii toll, coli s'au prilejit de venisd cu oastea, tot oameni de casa leremiei Vodd, anume: Vasilie Stroici logojotul Balica hatmanul, Chirila postelnicul, Miron stolnieul h ,,Fost-au acest razboiu,
la Cornul lui Sas, in anul 7120 (1612).,) Cp. si N. lorga, Studii XIX 22-23.
Unele din documentele vremit pomenesc despre aceasta peire a boerilor. Un document din 7125 (1617), Fevr. 1, dela Radul Voevod [Uricarul V. 219] spune urmatoarele: Si au fost acel sat (Variatorii pe Bikrita) inainte dame i mi uire lui Chirila
postelnicul, dela Constantin Vv,, carele l'au perdut din vicleniea lui, and sau sculat
cu multime de lesi si de cazaci, cu Costantin Vvod. si au venit asupra lui Stefan Vv.
Tomsa si asupra pamantui acestuea si au facut mare razboiu cu dansii la Dorohoi pe
sos, intre Prut si intre Biea, unde ei insusi toll s'au prapadit cu toate ostile lor,
unde si oasele lor de fata se putrezesc, pentru vecinica marturistre).
Despre Balica hatmanul, in afara de cele date in istoricul Barbestilor, cunosc unmatoarele stir!. In doc. din 7127 (1619), luli [M. Cogalniceanu, Arhiva romaneasca, ed.
II-a, I, 54] de la Gaspar Vvd. se spun urmatoarele acele parti de ocina (din satul
www.dacoromanica.ro
SATUL CRISTEST1, cu trupurile sale POP1SCANI. COSESTI si BARBESTI
37
Printrun document din 7130 (1622), lulie 171), Stefan Tomsa Voevod intareste,
din nou, lui Vasile Rosca, mare arma, satul Berbestii, de la Carligatura, ce I-a pierdut Isac Balica hatman, in viclenie.
Tot in acelas an 7130 (1622), Dec. 18 2), Stefan Voda Tomsa darueste lui Vasile
Roca medelnicerul satul Berbesti, la Carligatura, care fusese al lul Balica hatmanul 1
1-a pierdut, cand s'a sculat, cu o multime de Lesi si de Cazaci, cu Constantin Vocia,
asupra Domnului si a tarii 3). Nu a putea explica, care e cauza acestei intariri repetate, sub acela domn si acela an.
In 7132 (1624), Martie 244) Radu Mihnea Voevod intareste boerului Vasilie Roca
vel medelnicer -gun sat, anume Barbestii, in tinutul Carligaturii, din uric de danie i
de miluire, pentru a lui dreapta slujba, de la Stefan Tomsa Yoda, care acesta a fost
mai inainte a lui lsac Balica hatman si 1 a praptclit intru a sa hainie, and s'a ridicat,
cu Constantin Vocla i cu multime de lesi i de cazaci si a venit in Ora Domniel mete
si au facut razboiu mare, cu Stefan Tomsa Vvd , iar Dumnezeu atot puternicul 1-a
dat sub sabia luix-. Tot Radu Voevod, in 7133 (1625), Fevr. 16 '), intareste lui Vasilie
Rosca medelnicer satul Berbesti, la Carligatura.
Important este hrisovul din 7135 (1627), Fevruarie 23 9 prin care Miron Barnovschi Moghila Vvd, ,cam miluit a noastra sfant ruga ce-i zidita din temelie, manstirea din Hangu, unde este hramul sfintei Vovidenii a preasfintei si curatei nascatoare de Dumnezeu ..cu un sat, anume Barbestii. in tinutul Carligaturii, care acel sat
a fost dreapta cumparatura unchiului Domniei mete lui Isac Balica hatman7), ;
.
BrAesti, dela tinutul Harlaului) ce au fost a Mai hatmanul, s'au fost luat pe sama
Domniei, inca. inaintea noastra de Stefan Vv. Tomsevici, pe dud insusi Balica au perit,
cand au fost venit cu osti lesesti, asupra lui Stefan Vv si care razboiu s'au facut pe
apa Jijiei, si in drumul Sasul, la vii, pe Prut. In uricul din 7127 (1619), April 15 [Uricarul XVIII, 289] de la Radul Vvd se spune, despre satul tuba iestii, din tin. Dorohoiului, fost domnesc: ql-a rapit de acolo, Isac Balica batman, in zilele sale si I-a fost
luat pentru sine, iar dupa aceia 1-a pierdut in hiclenie, cand a venit cu sabie si cu
multime de Lest, asupra acestei tari si asupra lui Stefan Voevod.), In uricul din 7131
(1623), lulie 23, dela Stefan Tomo Vvd. [Glib. tsp. 11, 1561 se spune despre satele
Visterniceni, Rogojani si Rosiecii, de pe Raut si Mascani, de pe Nistru, din tin. Sorocii:
-tacele sate au fost a lui Isac Balica hatm. si li-'au prapadit la a lui viclesug, cand s'au
legat ei si cu alii boeri pribegiti din Tara Lesasca, cu multa oaste lesasca si Cazaci
cu sabii si jacuri s'au venit asupra domnii mele i pamantulul nostru si mare razboi
s'au facut cu domnia me la apa Jajai, si tot puternicul Dumnezau i-au adus supt sabia
domniei mele, uncle si oasele lor fata sant pentru vecinica marturim In uricul din 7132
(1624) Nov. 29 [ibid 158] dela Radul Vvd., vorbindu-se de aceleasi sate, se spune :
au fost a lui Isac Balica hatm. si le-au prapadit din viclesugul lui, cand s'au legat cu
domnul lor Costantin Moghild Vod(d) i cu multame de Lesi i Cazaci, asupra lui
Stefan Vvod. s'au picat toti supt sabia tub>.
1). Acad. Rom. VII 171, Cr. col. 1907, 217.
2). Acad. Rom. VII/175, Radu Rosetti, Pamantul 139, nota.
3). La Rosetti, cit. gresit: casupra Domnului sau Constantin Vvc1).
4). Acad. Rom. Pecete 152, Uricarul V, 381-383, V. A Ureche, Miron Costin I,
199-200.
5). Acad. Rom. IV/285.
6). Uricarul V, 383-386, V. A. Ureche Miron Costin I, 200-202, Cr. col. Acad.
7)
Rom. 1907, 217.

'fatal lui Miron Barnovschi Vocla e Dumitru Barnovschi, iar mama Domnului
era Satta (Elisaveta), sora lui Isac Balica, Dan, Sucevita 38, 172 (Aid nota
2, gresit, ca Elisaveta era soil cu Melentie Balica, and in realitate era
fiica lui Melentie Balica.
www.dacoromanica.ro
M. COSTACH ESCU
38
mai inainte de aceastA vreme, ar fi miluit cu acel sat, Stefan Voda Toma , in domnia
dintaia, slugii noastre, Vasilie Roca vel arma, pentru hainie, de vreme ca a avut
razboiu Stefan Vocla Toma cu Con5tantin Voda i cu alli boer1, i alunce $1 [sac
Balica a peril f i cu ddnsul mull hoer!, $1 toate moVile lor le a impdrlit in mina
boerilor sell. lar pe urmd &elan Vodd cdruia 1-a Den!! steag de Domnie, de la
cinstitul imprat, sel domneascd el a socolit cu tot slatul sdu $1 n'a aflat nici
pre unul hain $1 a intors toate mo$111e lor In mdnele Jeciorilor $1 a neamului acelor
boerl,
care au azut ham acel rdzboiu. Si and a daruit Domnul Dumnezeu mie
Domnie, in mo0a Domniei mele, strans-am parintii 1 rugatorii arhierei ai Domniei

mele i boeri mari i mici 1 feciorii boerilor i i-am intrebat pre danii, pentru acest lucru, cade-se a stapani acele ocine acei boeri, oameni straini i de alt neam ?
lar ei toti, cu un glas, au raspuns, ca nu se cade a stApani oamenii cei straini, ci sa
alba a stapani cine va fi fecior i neam acelor boeri. Pentru aceia Domnia mea am
luat toate moiile unchiului Domniei mele, a lui Isac Hatman i le-am dat pe la manastiri i I-am scris pe dansul in sfantul pomelnic cel mare. Luat-am li acest sat, ce
scrie mai sus Barbetii, in tinutul Carligaturii, i 1-am dat la a noastra ruga, ce scriem
mai sus i i-am facut lui pomenire mare, din an in an, de vreme ca nu s'a aflat nimine mai aproape ruda, fara de Domnia mea i am dat pentru acel sat 270 taleri, lei
Wulf, credinciosului i cinstitului nostru, Lupul vel vornic, pentru ca a fost pus la
dansul zalog, de Vasilie Roca armau, pentru a lui nevoe, i am luat de la dansul 1
zapisul ce i-a fost facut Lupului vornic, i zapisul dela Lupul vornic, iarai 1-am luat
pentru credinta. Pentru aceaia, ca sa fie acel sat Barbetii, dela Domnia mea, ce scrie
mai sus, manastirli Hangului, danie i miluire i uric, cu tot venitul... ,
Din 7135 (1627), Fevr. 24 1), avem zapisul Lupului vel vornic. cEto az Lupul vel
, dvornic, gorneai zemli dau tire i marturisescu cu scrisoarea mia, de randul satului
Berbetii, ce iaste in tanutul Carligaturii. care sat fost-au dat de rapoosatul Stefan Vocla
Tomea
Dumnadzau-1 pomeneasca
lui Vasilie Rocai vornicul i Vasilie Roca fostu1-au zalogit la mine, drept doao sute *i eaptedzeci de lei. Care sat fost-au driapta
cumparatura Mai hatmanul
Dumnadzau-1 pomeneasca. Intraceia Maria sa Domnu
nostru lo Miron Barnovschi Moghila Voevoda, hiind de-o cas(A) 1 de un sange cu

Balica hatmanul, n'au vrut sa lase mqia dumisal(e) pre manule altora, ci-au rascumparatu-o. Si mi-au dat in manule meale dinnaintea Divanului acei doao sute i aptedzeci de lei. Si dreasele de dare 1 de miluire ci-au avut Vasilie Roca dela Stefan
Voda i dela Radu Voda, Inca le-am dat in man marii sale lui Vodb> 2),
1). Acad. Rom IX/21. V. A. Ureche, Miron Costin I, 689, loan Bianu, documente
romaneti, Tom. 1, fasc. I, 134
2). Acest Lupul vel dvornic este, cred, Lupu Habaescu, aratat ca mort in 7150.
(1642), Mart 30 [Ghib. !sp. 112, 21, V i N. lorga, Studii VI, 572]. El e
tatal lui Ion Habaescu [doc. 7128 (1620) Nov. 20 Ghib Sur. II, 229 301,
care, ca fin al lui Vasile Banul biv vornic, capata, dela acesta, in hotarul
Cacacetilor (azi in moia Buznea), apropiati, o prisaca cu 20 matce [satul
Ruscanii i Ganetii, Bul loan Neculce, fasc. 6. 90 Si nota]. Sotia Lupului
Habaescu vornic e Mariea Prajescu, fiica lui Stefan Prajescu stolnic [7166
(1658), lunie 12, in Ghib. Isp. III', 99, Arhiva soc. t. 1 lit. lai, anul XI,
4321. Pentru vornicii de Tara de jos, cu numele de Lupu, vezi Uricarul XVIII,
477, Ghib. Sur. 11, 161, 359 (intre anii 1631-1632). In 1631, amandoi vornicii, 1 cel de Tara de sus i de jos, se numesc Lupu. Unul din vornicii
Lupu, din acest timp, este viitorul Domn al Moldovii, dupa April 1634,
Vasile Lupu. Letopisetul lui Miron Costin, Cogalniceanu, ed. I, vol. I, 267,
270, 272.
www.dacoromanica.ro
SATUL CRISTESTI, cu trupurile sale POPISCANI, COSESTI i BARBESTI
In 7145 (1637), lanuarie 18 9, Vasilie Voevod imputerniceste pe calugaril dela

mnstirea Hangu, sa-i tie satele Berbetli, din CArligatura, si Pascanii, din Suceava.
In hotarnica satului Avramesti, din 7146 (1638), Mart 22 2), gsim urmatoarele despre
Berbeti : Iar hotarul acelui sat Avramestii sa inciape din matca Plotonitm, dreptu spre
soare rsare, intro movil sapata, deasupra BerbeOdor, iar de acolia in riadiul Hulturului...z
Din documente tarzii, din veacul al XVIII-lea, aflu ca manastirea Hangu nu i-a
stapanit mosia. Se vede ca neamurile lui Balica, cu pad, vor fi scos-o dela manastire.
Stirile asupra proprietarilor, urmatori lui Miron Barnovschi Movila, lipsesc. Incurcatura
poate fi cu atat mai mare, cu cat tirile se pot amesteca, daca nu procedezi cu cea
mai mare bagare de seama, cu cele privitoare la satul Barboii, din Carligatura, de
langl Paueti.
In 7170 (1662), Mai 22 '), o parte din Barbeti, la Carligatur, o are Ilie Smuncila.
In 7173 (1665), Julie 25 4), in alegerea hotarului intre Ciuncesti si Avrameni, a1Aturi cu marturi din Ganesti, Popiscani, Madarjaci, Scortati, Frateni, sate toate vecine,
gasim si pe Nica i Stanciul de Barbeti.

Zapisul din 7185 (1677), Fevr. 16 5), de danie a unei parti din Romanesti, in
Carligatura, lui Ion, feciorul lui Miron Costin, e scris in Berbeti.
In 7185 (1677), lunie 45), satul Barbeti era in stapanirea lui Miron Costin. In
lista multelor sate aflam i Barbetii, la Carligatura.7)
Miron Costin a dat aceasta movie zestre, fiicei sale Tudosca, mar-Rata cu Grigora spatar 8).
. 11. In secolul XVIII-Iea vi XIX-Iea. In 7222 (1 14), Aprilie 21 9), Lupul Costachi
vel vornic de Tara de jos cumpara, cu 250 lei, de la Tudosca, giuparteasa raposatulul
Grigoras, ce a fost spatar, fata raposatului Miron Costin, biv vel logft. moiile, satul
intreg Berbestii i parte din Crastesti, zestre dela parintele ski.
Important, pentru istoricul Barbestilor este zapisul din 7253 (1745)0), prin care
visternicul Sandu Toma vinde ginerelui sau Stefan Bosie satul Berbestii, ce iaste la
tinutul Carligaturii, sat intreg cu iazuri, care sat de bastina lui au fost a manastirei
Hangului si facand schimbatura manstirea Hangul cu dmlui Miron Costin, eau fost
vornic mare de Tara de gios, (land Miron Costin alta movie anume.... au luat satul
acesta Berbestii i mai cumparand Miron Costin i alte Orli de mosie din Carsteti,
care sa hotarasc cu Berbetii 1 dupa moartea lui Costin vornic, dumneaei 4-upaneasa
lui Miron Costin ") toate aceste Orli de moie i din Carstesti i din Barbeti li-au
vandut dumsale vornicului Lupului i vornic Lupul li-au vandut socrumeu lui Neculai
Lazul biv vel sulger i socrumeu mi li-au dat mie zastre. Asijderea i pentru haleteul
CoAtilor dandu-1 danie dumlui Manolache Ruset ci-au fostu vornic mare nepoatei sale
1). Acad. Rom. IX, 20.
2). Ghib. Sur. III, 144. Satul Prigoreni, in Bul. loan Neculce, fasc. 5 (1925), 47.
3). V. A. Ureche, Miron Costin 1, 730.
4) Ghib. Sur. 1V, 34. Aici greit, Babeti in loc de Barbesti.
5). Ghib. Sur. XIII, 13.
6). V. A. Ureche, Miron Costin I, 132-133. Vezi la Popicani, sub anul acesta.
7). Rosetti, Pamantul 249, Hasdeu, Arh. ist. III, 282.
8) Uricarul V, 388. Arh. ist. cit. 282 (Tudoscai spAt. Zmuci1.1A, V. A. Ureche,
M Costin, I, 212.
9). Acad. Rom. 11/300. Ibid. Ms. 3336, fila 14.
10). Acad. Rom. Ms. 3336, fila 13.
11). In realitate, fata lui Miron Costin, Tudosca.
www.dacoromanica.ro
M. cosTACHEscu
46
Saftl, nevestli meale, dupa cum arata i zapisul acel de danie, toate aceste Orli i
Berbeti, sat intreg I partile din Crasteti i hleteul Coatilor li-am vandut dumsale
ginerelui meu lui Stefan Bosie, drept 500 lei batuti...,)
In hotarnica Cristetilor din 7271 (1763), lunie 24 '), Berbetii se arata alture
cu Cristetii.
Pentru trecutul molei Barbeti, este foarte important documentul din 1765, Iulie
212). gDIn luminata peronca Mariei Tale, de iznoava am luat sama intre sfintia sa
Partenie, egumenul de la manastirea Hangu, cu lonita Bosie ot visterie, vechilu din
partea Ilincai jicniceroaie, giupaneasa lui Stefan Bosie jigniceru, pentru pricina moiei
Berbetii, de la tinutul Carligaturei, ce o cere numitul egumen dela Bosieasa, cu tin

hrisov de la Miron Barnovschi Voda, din let 7150, care de atunce i papa acum au
trecut 165 de ani, care hrisovu intarete manastirei pe multe moii i scrie i pentru
aceasta moie Berbetii, la care intrebandu noi pe vechilul Bosieasai ce are sa raspunda inpotriva acestui hrisov 1 cu ce stapanete acea moie, el ne-au aratat ca aceasta moie Barbetii au fost a Balical hatmanu 1 a Mironetilor 8) i intamplanduse
de au murit Balica hatmanul fiind hain i Mironetii lipsind de aicea, s'au luat aceasta
moie de Stefan Voda Toma I au dat-o danie lui Vasilie Roca ce au fostu arma
mare i Vasilie Roca au zalogit-o la Lupul vornicu, drept 270 taleri 1 apoi cazand
Domnu Miron Barnovschi Vocla i fiind neamu Balicai hatmanu au rascumparatu moia
Barbetii dela Lupu vornicul i au dat- o la manastirea Hangul. Pe urma viind in tara
neamul Moviletilor i a Mironetilor, toate moiile lor ce au avut ei, care le-au fost
luat Stefan Voda Toma i Barnovschi Voda, de le-au fost dat danie, pe la manastiri,
le-au luat inapoi, dupa cum i Miron Costin logofatul i-au luat moia Barbetii find
a lor 4), i rau le-au fost dat danie, neavand treaba cu moiile. 5i la aceasta s'au cunoscut 1 din scrisorile ce au fost pe aceasta moie... i cand i-au luat Mironetii
moiile au luat i scrisorile. Deosabit ne-au mai aratat i inpartala ce au facut Miron
Costin logof. de moii, feciorilor sai, in care inpartala este i moia Berbetii dela Carligatura, data zastre fiicei sale Tudoscai, ce au tinut-o Grigora spatar i Tudosca
au vndut aceast
mosie Berbe0ii Lupului Costachi vornicu i Lupul Costachi

vornicu au vandut-o lui Neculdi Lazu sulger t Neculai Lazu sulger au dat-o zestre
gineriseu Sandu, jeciorul Tomii negulitorul i Sandul au vandut Berbetii gineriseu
lui Stefan Bosie jigniceru, care de cond au luat Stefan Bosie mo0a Berbe0ii sant
20 ani mai bine. Am intrebat i pe numitul egumen ce raspunde inpotriva acestor
dovezi de mai sus aratate, sau de au stapanit manastirea aceasta moie vreodata. Egumenul alta dovada de stapanire sau scrisori, Mara dintracel ispisoc a lui Barnovschi
Von, in care intarete pe multe moii, cum ,i pe aceasta moie Berbetii, dar a sta!Atli n'au stapanit niciodata acele moii, alta n'au aratat. Si scrisorile ce sant la mana
Bosaesei, care acele scrisori cunoscut este, ca s'au luat dela manastire cu vreo giudecata, care eine poate sa tie de 165 de ani, dupa cum i alte moii ce arata Intracel
ispisoc, nu le-au stapanit, nici le stapanete, ce numai Baicenii i moia de langa
manastire, iar alte moii, toate s'au luat dela manastire cu giudecata domneasca... Care
dupa atatea scrisori i dovezi ce-au aratat numitul vechil al Bosaesei, stand noi de am
luat sama i de vreme ca aceasta moie niciodata n'au stapanit-o manastirea de 165 ani,
1). Vezi Cristetii, sub acest an.
2). Cr. col.
Acad. Rom. 1907, 222, V. A. Ureche, Miron Costin I, 202-204,
Uricarul V, 387
391.
3). Neamul lui Miron Barnovschi Movila. Ori a lui Miron Costin ?
4). Dupa un document dat mai sus, o avea schimb de la Manastirea Hangu.
www.dacoromanica.ro
SATUL CRISTE$T1, cu trupurile sale POPl$CANI, COSE$T1 t BARBE$TI
41
macar de au i fost dat danie 1 au trecut atatia ani 1 au umblat pentratatea maul,
ce scriu mai sus, cu toate scrisorile cele vechi, ce au fost la mAnAstire, care se vAd
la man Bosaesei i de atuncea i Ora acum mAnastlrea n'au stpanit niciodatA cu
acel ispisoc, ce-1 aratA egumenu. Al doilea cl la ispisocul ce au arAtat egumenul, Berle
cum cl hainindu-se Balica hgtmanu, au luat moia 1 au dat-o danie lui Vasilie Roca
armau, dar nu pomenete ce hainlacu au Mut 1 mai ales trecandu i atatia ani la
mijloc, peste 160 ani mai bine i fiindu i atatia egumeni, cum 1 patriarcul Alecsandriei Wind aice, de-ar fi avut mAnAstirea vreo dreptate, i-ar fi cAutat dreptatea lui.
Ce no!, prea inaltate Doamne, dupl a noastrl cun4inta i cercetare ce am fAcut, pe
scrisori i dovezi, ce ne-au arAtat Bosieasa, prin vechilul sAu, pe aceastA mosie Berbetii 1 dupl stpanirea veche ce au trecut atatia ani, aa am socotit, cl numitul egumen de Hangu rAu se acolisete de moia Berbestii
i aa am giudecat: Ilinca Bosieas6... s6-si stdpniasul mosia Berbestii cu band paces. IscAlesc : Ion Paladi vel
vornic etc.
In 1765, August 11 1), Domnul Moldovei, Grigorie Alexandru Ghica intArete anaforaua de mai sus: bine 1 cu cale au judecat velitii boeri 1 de vreme CA aceastA
moie BArbetii, decand au eit de sub stpanirea manastirel este vreme trecutA peste
160 i mai bine de ani 1 cu ce chip s'au instreinat de la mcimIstire nu se stie,
fiinda egumenul acei vremi n'au cAutat pricina aceasta, cum 0 singur fericitul patriarh, nu de multA vreme fiind aicea, de ar fi avut mAnAstirea vre- o dreptate, n'ar fi
lasat-o necAutatA 1 mai vartos cA aceastA moie BArbetii, dela Tudosca, fata lui Miron
Costin logofat i panA la Stefan Bosie jigniceriu, cu vanzarea au umblat in cinci maul
1 de cand se stApanete de Bosie, Inca sant 20 de ani, dupl dreptate, Domnia mea
am hotArit, ca sA stApaneascA jupaneasa lul Bosie mola BArbetii, cu bunA pace i
despre igumenu de Hangu, supArare mai mult sA nu anal.
Moia o dA Linn sotia jicnicerului Stefan Bosie, zestre fiicei sale, cum se vede
in hotarnica Crastetilor, partea lui ulordache ginerile jicnicerului $tefan Bosaip despre
rAz4, din 1771, Sept. 30 2). In ea se spune cdin capul Crastetilor, din hotarul Berbetilor.... La aceastA datA, Cristetii, CoAtii, Berbetii i Poiana CalugArului erau
tot o proprietate, cum se vede din doc. din 1784 April 23 3) StApanul moiei, in acest
an era pitarul Chiriac Crastian, de la care cumpArA Matei Milo, drept 130 lei, venitul,
pe un an, al moiilor din CarligAtura, anume Crastetii, CoAtii, Berbetii i Poiana
CalugArului.
Berbetii sant pomeniti i in hotarnica din 1791, Avgst 25 4) chotarale dispartatoare Creistestilor si Berbestilor di cAtrA Ciunceti i BrAeti ). In acest an Berbestii
erau ai clucerului Anastasie Szortescul, care stapanea i CoAtii i Cristetii 6). Nu
sant pomeniti nici in Condica Liuzilr, din 1803, nici in Catagrafiile din 1820 i 1831,
dovadA cA erau numai selite.
In 1817, Oct. 7 6), prin foaie de zestre, cAminarul Anastasie Scortescu, inpreuna
cu Cristetii, ii dA zestre fiicel sale Smaranda i Berbetii.
1). V. A. Ureche, Miron Costin, 1, 202, Uricarul V, 386.
2). Arh. stat. 14, Tr. 1357, opls 1543, dos. 163, fila 66 i urm. Vezi hotarnica
aceasta la Cristeti, sub anul acesta.
3) Cr. col. Acad. Rom. 1907, 204.
4). Arh. stat. cit. Vezi-o la Cristeti, sub acest an.
5) Vezi Coati, sub 1791, Aug. 24 i Cristeti 1790, Noemvrie 20. Cr. col.
1907, 223
6). Vezi Cristetii, sub anul acesta.

Buletinul Muzeului Municipal (loan Neculcei lai
www.dacoromanica.ro
M. COSTACHESCU
42
Mola este pomenita in 1845, lunii 24 1) cu ocazia unei neintelegerl de hotar /litre
Prigoreni i Braeti si Ciunceti: e intro piatra unde sa disparte astazi Berbetii de PrigoreniD.
In 1847, Noemv. 13 1'), and caminarul loan Fucs e randuit hotarnic, moiile Cristestii, Berbestii, Cogtii i Poenile Calugarului erau toate intrun hotar, a spatarului
Teodor Vasiliu.
12. CristeVii. In hotarul moiel Cristesti, de azi, intre Coasti, la apus, Barbeti, la miaza noapte, BrAesti, la rasarit i Handreti, dela tinutul Romanului, la miazgzi,
era de demult moia i satul Cristeti. Numele satului la inceput a fost Crasteti i
Carstet1, az insa nu se aude cleat Crasteti3). Numele satului vine dela stramoul
Crastea sau Carstea, (itoyaTii, imorr-k) 4) mai .vechiu de cat Stefan cel Mare, WA s pot
hotari cine anume este.
1). Arh. stat. 1ai, Tr. 1788, opis 2039, dos. 437, fila 47.
2). Arh. stat. Iai, Tr. 1357, opis 1543, dos. 213, fila 17. Vezi Popicanil sub
acest an.
3). Sate cu acest nume sant multe in tara : Carstesti, Iii jud. Olt, Cristeti, in
judetele Botoani, Iasi (in comuna Braeti unul 1 altul in corn. Holboca),
Suceava, Tutova. Cp. Dict. geogr al Romaniei i Dict statistic al Romaniei,
1915, II, 666, I, 114, 472, 480, II, 860, 974.
4). Mai deas in Moldova, e pronuntarea Crastea (1 Crasteti), din care s'a dezvoltat Cristea si Cristesti, azi general, in Moldova, dar, cred, ca nici cea de
a doua n'a lipsit, cum se vede, din uricul din 6998 (1490), Mart 17 [Bogdan,
D$t I, 432]: ffrAe sual icitprrk). Un sat stravechiu Crastetii, tot in Carligatura, 15 ktn. in linie dreapta de cel din coin. BrAeti, era intre Madrajeti,
Naroteti (Lungani), Codresti i Belcesti. Pentru el, vezi documentul de la
$tefan eel Mare, de mai sus, din 1490, Mart 17, ce0,0 114 KOZAHrSTS01 11,1
HAVk rA6 min KPCTt,7, prin care jumatate, partea de sus (despre apus), despre
Lungani cimnirkia LIACT rwrint suporiincii [sotia lui Narot, de sub Mexandru
cel Bun, stapanul Narotestilor, a Lunganilor] tvrr nOTOR TMIKVVIi IVA:. MaTIARA i fratele sat, Danul i surorile lor Zoica i Nastea, fiii lui lurle Davidescul, nepolii lui David comisul [acesta trgeste sub Alexandru cel Bun,
Radu Rosetti, Pam. 176] o vand lui Negrila Btarescul, intrand in satul Batargti, azi in trupul Sanestilor [Bul. loan Neculce, fasc. 4 (1924), 26 i arm.],
iar cealalt parte s'a pastrat cu numele de Crasteti 1 a ajuns mai tarziu
in stapanirea manastirii Galata [Uricarul V, 210, Hurmuzachi, Doc. XI, 232,
Nota 2, Arh. stat. Iasi, Anaforale 108, 44 verso]. Vezi i Bul. loan Neculce,
fasc. 7 (1928), 85, nota 6, 86 etc. Alt sat Crasteti a fost la Bacau, pe apa
Calnaului, dui:4 cum se vede din doc. din 6979 ( I471),' 2 Noemvrie [Bogdan,
D$t. I, 165], prin care se intarete acest sat lui Danciu Bolda. Acesta
avusese privilegiu dela Alexandru cel Bun, care insa arsese, cum se vede
din uricul din 7026 (1518 , Dec. 26. [Hasdeu, Arh. ist. I', 271 In 7001 (1493),
Noemvrie 4 [Bogdan, Dt. II, 31] se intgrete Nastasiei, fiica Mgrinii, nepoata
lui Crastea crWTHHH8 A*A4 CU KACT*... mizrretirrin Het %VII4,Wk rA6 RUl
nuipocnaity. Atte sate, cu acest nume, intre cele mai vechi, anterioare lul
5tefan cel Mare, cunosc 'Inca bi urmatoarele. In 6955 (1447), Fevr 11 [Directia fond. rel. Cernauti, 3, Wick. Moldovita, 61- 62]: gedi10 qio err OV
gukrrit rAe tki
3i8A6 mnscr.k. In 6963 (1455), lulie 2 [Ulianitchi, Mater.
84-85, Uricarul XI, 9-11, 79-811, HA Ovrri6 nonpaTrk rAe err W8A6
moovrk H AatititInz ws* HWA.6616.. Din aceiasi familie a cuvantului sant satele : Cristintli 1 Crastianesti. De ex. in 6945 (1437), Dec. 20 [Bul. loan
Neculce, fasc. 6 (1926-1927), 347] intre satele lui Mihai dela Dorohoi este
Kp8CTIME11,14, [satul Cristineti, corn. Ibnesti, jud. Dorohoi]

In
6935 (1427), Sept. 14 [Arh. stat. Bucureti, man. Neamtul, pac. 21/2, Arh.
soc. $t. lit. Iasi, XXIII, 337]: (HA oveTti WkA11.0 Hrl HAIRt ROSCTi111641IID. Acela
In 6954 (1446), Mart 11 [ibid. 211[4, in 6955 (1447), Aug. 22: ticostCTIEHelpil)
[ibid. Nicolaescu, Doc. slave, rom. 221], in 6958 (1450), Aug. 22 [ibid. 21/6],
in 6962 (1454), Dec. 8 [ibid. 21/7] :clatific,i,i6n6iiinz. In 6941 (1633), Noemv.
[3 Acad. Rom. V[95: ICKOICTTAHEIIIK, (la notin).
i cceno
www.dacoromanica.ro
SATUL CR1STE$TI, cu trupurile sale POPISCANI, CO*E$T1 ci BARBETI
43
Pentru pronuntarea Carstecti, alturi cu Crastecti, e dovada aimicrkz. i Kkorr-ka,

de mai sus. In sprijinul i a acestei pronuntdri, aduc exemple Ca : a..A
6 KIMAAIlkls, la
Carlani sau Carlana, dintrun uric din 6937 (1429), Fevr. 10 [Acad. Rom. 1 Bogdan,
Ms. 126],
clIA 10.1(1AHry.T8pHP,
intrun uric din 6939 (1431) Iunie 15 [Acad. Rom. LXXXV/42],
i Intrunul din 6942 (1434), Mai 25 [Arh. stat Bucurecti] : gun KKIpiowaTSpn) aici i
r A e KCT K1,10111111,V., alaturi cu eutt KORAHI'ATSOIAD, intrun Uric din 6934 (1436), Aug 12
[orig. fost la Alexandru Cantacuzino Paccanu], coin KonlirZATS1111, intrun uric c. 1427
[Acad. Rom. Pecete 215] : 144 Koznurrrsp.k, intrun uric din 6964 (1456), Fevr. 18
[Acad. Rom.], gun KoznurnTenc, intrun uric din 6917 (1409), Ghen. 28 [Acad. Rom. Pecete 1, Bul. loan Neculce, fasc.. 7, 191] Apoi mai e dovada ce(10... KpRIIHHAHH (Carniceni)D, intrun uric din 6956 (1448), Oct. 10 [Ghib Sur. V, 1P3], etc. etc.
Dna intemeetorul nu este vreunul din cnezii citati mai sus, poate fi unul din urmatorii boeri, mai vechi decat *tefan cel Mare : in 6919 (1411), Sept. 22 [Ghib. Arh. soc.,
t., lit., 14, XIV, 465, Surete I, 1] : (cit. n. Roam cupivrxmoro H Kpirrn Er0 HAIM Komi%
tIAHIHHKAD. La fel, in 6919 (1411), Sept. 22 [Hasdeu, Arh. ist. 12, 12]. La fel, in 6920
(1412), April 3 (N. lorga, Studii V, 530-1). In 6922 (1414), Avg. 2 : Vlad dela Siret
V fratele sail Hriste [Acad. Rom. LXIVII, N lorga, Viata agrara la Romani 70]. In
<C
6923 (1415), April 13:
R. II
RAAAA
LXXXV/41]. In 6926 (1418), Ghen. 15 :
IckliA KIM'TA 61'0 HAIM KIIRCTHD [Acad. Rom.

'IT/Ara/Hi HA KMAA 1-1 HA KORCTIO WT COAKk1D-
au parit pe Vlad I Crastea, din SolcaD. [Oreste Popescu, Cateva doc. mold. 3 -4].
Acest Carstea cennic, din Solca, in uricul din 7010 (1502), Mart 7 /Bogdan, DSt. 11,
198-200] unde sant amintiti nepotil sal este numit a Carstea Goraet,
ropnen,n, l'00.1611,1% 'cowl-big, fiul boerului Goraeta, Horaita
[cOyliSICORH Komi
Crastea ceanicul este acela cu Criste, din 6918 (1410), Martie 15 [Acad Rom. LXIII/
221 ; fail boeri, publicat in An. Acad. Rom. seria II, istotica, t. XXVII 252]. In 6922 (1414),
Dec. 20 [Bogdan, Album pal. mold. XVIII, Ghib. in revista Teodor Codrescu I, 65];
cll. nail Koccrrk (alaturi cu citmAn cp.k-retiorc,,) In 6929 (1421) : nal' Korrk) [Bogdan
album. cit, XIX Ulianitchi, Mat. No. 25] In 6930 (1422), Avg. 20 [Hasdeu, Arh. ist. l',
132] K. n. KACTH2.. In 6936 (1428), lulie 8 [ibid. P 121]; CH. n. Korriv In 6936 (1428).
Sept. 3 [Acad. Rom. Cr. col. 1908, 55] : K n. KoRCTH*. In 6937 (1429), Sept. 24 [Acad. Rom.
Pecete 2] : K. n lit7.CT11,. In 6938 (1430), Dec. 23 [Acad. Rom. 4606, fila 13 ; in Ghib. Sur. ,
XVIII, 29-32, lipsete], la fel. La fel, in 6941 (1433), lunie 15(?) [Arh. stat Bucureti], In
6942 (1434) Ghen. 29 [Arh. stat, Buc. pac. XXVII/1], Fevr. 10 [Wick. Putna 149], April 24
[Hum Doc. 12 , 852, Uricarul XVIII, 4-8], 6942 (1434), April 24 : K. n. KpCTHI [Hurm.
Doc. P, 853, Uricarul XVIII, 8, Ulianitchi, Mat. 42]. In 6942 (1434) Oct 8 [Arh. stat. Bucureti, fost a lui Hasdeu]: K. n. KORCT-b. Aici i ((HAIM KORCTA ReplisTAliz. In 6943
(1435). April 14 [Ohib. Sur. XIX, 51]; a. n. KocTu. In 6944 (1436), Aug. 11 [Acad.
Rom. XXXIV/1]: CFC n. Kpxurk. La fel in 6944 (1436), Dec. 7 [Hurm. Doc. 12 , 868,
Ulian. Mat. 53] In 6945 (1437), Fevr. 24 [Wick. Sct. Onufri 173-5, Woronetz und
Putna II, 151]. In 6945 (1437), Avg. 19 : K. n. Kprrn [Ulianit:hi, Mat. 54 -55, Uri-
carul XI, 4, 46-48]. La fel in 6946 (1438). Fevr. 17 [Hasdeu, Arh. ist. P, 4-5]. In
6946 (1438), Martie 5 [Acad. Rom. 273, Ghib. Sur. XVIII, 36 -38]: 4K. n. Korrk.
In 6946 (1438), Aug. 21 : K. n. Korrts [Arh. stat. 14, Pac. XXXI1I, 1, Ghib. T. Codrescu II. 1-3]. In 6947 (1439), Mart 12: K. n. Komi [Arh. stat. Iai, Uricarul
XVIII, 13-16, Uricarul X, 124-6]. In ( 947 (1439), April 3 : K. n. Komi) [Acad.
Rom XLVII/227]. In 6947 (1439), Mai 10: ct. II. glic-r-k [Universitatea de 14, Ghib.
Uricarul XVIII, 17]. In 6937 (1439), Iulie 2 [Hurm. Doc. 12, 876, Ulian. Mat. 57-58],
lulie 15 [Ghib. Sur. XVIII, 48-49], lulie 30 [Acad. Rom. Pecete 268, Ghib. T. Codrescu
I, 145 -148, Sur. XVIII, 43-45], Oct. 26 [Ghib. Arh. soc. V. lit. Iai, XXV, 178 Sur.
XVIII, 46]. In 6950 (1442), Aug. 30 [Arh. sf. Spiridon Iai, Dumeti, IV, No. 1, Ghib.
Isp. P, 13-16]: CK r1. Korrk. In 6951 (1443), Mart 6 [Hurm. Doc. 12, 880-1, Ulianitchi, Mat 60-61, Uricarul XI, 51-53]; dK, II. KIVACTI-12.. La fel, in 6951 (1443), Mai
7 [Hasd. Arh. ist. II, 123], Mai 14 [Hurm. Doc. P. 882-3, Ulianitchi, Mat. 61 621.
In 6951 (1443), Mai 18 : as. 11. KpKc-rk) [Arhiva sf. Spiridon, Iai, RoVeti-Brebu VIII/1,
Ghib. Isp. li, 17]. In 6951 (1443), Mai 28 : K. n. Kosvraz [Ghib. Sur. V, 1-15] La fel
in Mai 31 [Ghib. Sur. X, 1]. In 6953 (1445), Aug. 8 : IR. U. KOSCTI10
Acest boier Korrk este acela cu Crastea marele, ce apare In 6950 (1 4 2),
Fevr. 24, drept la locul unde apare i celalt, in lista boerilor martori: a K. ii. 4Kprr
www.dacoromanica.ro
M. COSTACHESCU
44
LAmurit nu tiu nimic despre Cristeti, in secolul al XV-lea,
$tirile Neap,. cu date scoase din documente, cu Inceputul secolulul al XVI-lea.

Astfel In uricul din 7062 (1554', Martie 201), se spune, intre altele, ca satul CrAstestii,
din tinutul CarligAturii, ca fost cumpArAtura..., [lui] Cozma vel postelnic. Deci, cel mai
1). N. lorga, stun VI, 75,

[Hurm. Doc. 12, 878, Ulianitchi, Mat. No. 53] si April 5 [Bogrea, in Anuarul
de ist. nationala, Cluj, III (1926', 532 Ghib. Sur XVIII, 120-121. Pentru acela motiv,
aratat mai inainte. este acelas cu uCrAstea bAtrAnul., din 6951 (1443), Mai 30: us. n.
Keinisoro*
torrii CTAporo). [Hurm. Doc. 12. 884-5, Ulianitchi, Mat, 62] i lunie 8:
i.
n Kprrn cTnporo
[Acad Rom. 1/2, Ghib Sur. XVIII, 52- 54].

Poate ca este acelasi cu c94118 spacTt), care, In 6956 (1448), Oct. 10 [Ghib.
Sur. V, 1181 cla mAnAstirii Neamtului satul
CiptHIPIANN
iu
nosoaTira.
Este acelasi si cu Cristea dvornic, din 6944 (1436), April 21 [Ghib. T. Codrescu
I, 88-891, In lunie 13: ug. 11. KpraTH AliNINI114,1) [Acad Rom, XL/2]. lunie 15: alt. II.
KORCT* AKOMIRKJ) [Arh. stat. Buc. Episcopia Hui, Pac XXV/ 1], lulie 17, la fel [Hurm.
Doc. 12, 869, Ulianitchi, Mat. 48], pentru cA In lista boerilor martori apare exact In
locul celuialalt.
Din cele de mai sue, reiese cl pan Cristea ceasnicul, pan Cristea, Cristea marele,
Cristea BAtrAnul i Cristea dvornicul este una i aceiasi persoanA.
Un alt boher Cristea, al acestor timpuri, este Cristea Negrul El nu e acela cu
Cristea de mai inainte, de vreme ce, In unele urice, apar amandoi. Cristea Negrul apare
Apare in
In 6943 (1435), Noemvrie 25 [Arh. stat. Bucuresti] ci. n. KOCTR t1001iOrc
6944 (1436), Mai 23 [Wick. Putna 150-151]. In 6944 (1436), lulie 24: ug 11
Knrrn
[Arh. sf Sdirldon, Iasi, Blageti, V11/1, Ghib. Isp. 11, 9, etc.]. In 6944 (1436),
lulie: cK. ci. KNICT* t1001-10[10] [Acad. Rom. IX/76]. In 6944 (1436), Sept. 8: ug tr.
ISPRCTH 40014:1'01 [Acad, Rom. LXX1X/147]. In 6945 (1417), Fevr. 24, apare si Cristea
si Cristea Negrul [Wick. Sct. Onufri 173-5, Woronetz und Putna II, 151]. In 6945
(1437), Iulie 20, Intarindu-i-se lui Cristea Negrul iazerul Cerlenul, se arata ca a slujit i
sub Alexandru cel Bun [Ghib. Sur. IX, 1 2]. In 6946 (1438), Fevr. 23: c3. n. Komi
tiopnoro, [Arh. stat. Buc. R. Rosetti, Bohotin, 2], In 6946 (1438), Mart 5: pe lngA
c r. ci. KlcTi ilopnor, apare si Koscr* [Acad. Rom. Pecete 273, Ghib. Sur, XVIII, 36
38/, In 6946 (1438). lunie 20, apare Cristea Negru i Cristea [Wick. Bochotin Solca
11, 205]. In 6947 (1439), Martie 12, apare eg. ci. K(IXCTFI goinoroz i rconamna [Arh.
stat, Iasi, Ghib. Uricarul XVIII, 13-161. La fel In 6947 (1439) lulie 2 [Hurm. Doc. 12,
876, Ulianitchi, Mat. 57 58], lulie 15 [Wick Horodnik, 201-3], April 3 [Acad. Rom.
XLVII/22i], Octomvrie 26 [Ghib. Arh. soc. st. si lit. Iasi, XXV, 178, Sur. XVIII, 46.
In 6948 (1440), Aug. 6: cK. a. Kprrn alonnow [Acad. Rom. Pecete 6]. In 6950 (1442),
Fevr. 24: s. n. RpeTts tioonoro, $i CrAstea marele. [[-lurm. Doc. I', 878-9, Ulianitchi,
Mat. No. 53]. La fel In April 5 [Anuarul de ist, nat. Cluj, Ill, 532, Ghib. Sur. XVIII,
gopnorez
120-1]. In 6951 (1443), Mart 6 : arc. R. KORCTH LIORROPOz, j C/CpICTII, [Hurm. Doc. 12,
880 -1, Ulianitchi, Mat. 60- 61], La fel in Mai 7 [Haul. Arh. ist. P, 123], Mai 18
[Arh. sf. Spiridon, Iasi, Rosiesti-Brebu V111/1, Ghib. !sp. l', 17]. In Mai 30: all 11.
MICT1-1 ,10111101`0,3, i tot aici cspern crapor
,Hurm. Doc. P, 884-5, Ulianitchi, Mat.
62]. In Mai 31: aR, U. Kp8CT`k LICipH06., i tot aici 0%ffp) [Ghib. Sur. X, 1], In lunie
8; ay. P. ICTH tlO3110re) i tOt aid capyrn cTapor,:, [Acad. Rom. 1/2, Ghib. Sur. XVIII,
52-54]. In August 24: ua, n. Komi tioonorc) [Ghib. Sur XX, 196]. La fel in Noemvrie 29 [I. Bogdan Album paleogr. pl. 36]. Asemenea In 6954 (1446), Ghenar 25
[Ulianitcht, Mat. 68], tulle 20 [Arh. stat. Buc. Pac. XXI/5]: as. n. 1:11XCTH 400110MI,
Un alt Cristea e Cristea lucAseanul U.:0%ff* tosamir.s., cAruia in 6950 (1442), Mart 8
[Hasd. Arh. ist. 1', 74] I se IntAresc sate. Intre boerii martori nu aflu vreun Cristea.
Alt Cristea e Cristea Vurnutai ori Vornutar, ((RAMS KOSCTA Kopn8T,ut, cAruia in
6942 (1434), Oct. 8 [Arh stat Bucuresti, fost al lui Hasdeu, Ghib. Sur. XIII, 2] i se
Intareste satul RomAnesti, din CArligatura.
Alt Cristea e pisar Acesta apare in 6949 (1441', April 23 [I. Bogdan, Album pal.
mold, pl. 35]: cmic KirArrk. Ca pisar, e aratat si In 6960 (1452), Oct. 27 [Ulianitchi,
Mat. 77-78].
www.dacoromanica.ro
SATUL CRISTESTI, cu trupurile sale POPI5CANI, CO5E5TI i BARBE5TI
45
vechiu stapan cunoscut al satului a fost neastampratul boier, Cozma 5arpe postelnicul.
Documentul nu Inseamn de la cine i cand a cumparat satul Comma 5arpe postelnicul.
Aceasta n'a putut fi decat intre 1501-1523, cand acest boier a fost postelnic ').
El era frate cu Costea Gnescul, prcalabul de Neamt2, i avea o sorA, Magdalina,
Toti erau, poate, fiii lui Ion Ganescul, care ii avea numele de la satul Ganelti, de
1). Cel intli document, In care il aflu pomenit e documentul din 7009 (1501),
April 25 [Bogdan, D5t. II, 181, urma in postelnicie, lui Duma, nepotul de soil al
Domnului. Este pomenit ca postelnic, cu numele intreg : Rogma 11140116 sau numai 111,10116,
pana la apusul lui 5tefan cel Mare. [Ibid 11, 181-241. Este postelnic In toata domnia
lui Bogdan Vvd. 1504 2 lulie pana la 1517, April 18. Aa in 7014 (1506), Mart 22
[Acad. Rom. LXXV11/3], 7015 (1507), Fevr. 22: 0.:?, rt. 111.10fle HOCTHAMIKA Ghib. !sp. 11,
44!, aceiai data [Ghib. Sur, XVIII, 94 originalul la mine], Fevruar 28 [Ghib. Sur. XVIII,
98, 102], Mart 1 [Ghib. Uricarul XVIII, 82], In Mart 22 : ui. 11. soam4 mole flOreeil-
iiuw [Ghib. Isp. P, 48], in 7016 (1508), Fevr. 16 [Ghib. Sur. X, 8], Mart 2 [Ghib,
Sur. 1, 65], Decembrie 14 [Ghib. Sur. XVIII, 105, IX, 131,, 7017 (1509), lulie 13 [Acad.
Rom. Pecete 266], In 7021 (1513), Mart 5 [Hasdeu, Arh. ist. I. 120], In 1515, April
20 [Hasdeu, Arh. ist. 11-, 157], in 7024 (1516), Dec 10 [Ghib. Sur. XIX, 54], In 7025
(1517), Ianuar 17 [N. Iorga, Studii V, 550 -1] 1i pastreaza functia de postelnic 1
sub Stefaniia Von (domnete de la 1517, 18 April, !Ana la 1527, lanuarie 14). Astfel,
II Intalnim in 7025 (1517) Dec. 8 [N. lorga, Studil VI, 74], Decembrie 15 [Bogdan,
Album pal. mold. pl. 75]. In 7026 (1518), Ghenar 23 [Ghib. Sur. XVIII, 173], Ghenar
28 [Ghib. Sur. I, 180], in 7026 (1518), Dec. 26 [Hasdeu, Arh. ist P, 127, Ghib. Sur.
1, 258], in 7027 (1519!, Ghenar [Hasdeu, Arh. ist. It, 38], Dec. 27 [Ohib. Sur. V, 219",
in 7028 (1520), April 23 [Ghib. lsp. 1', 54, Uricarul XVIII, 87] : cR n. Koama 11160ne..,,,
lulie 15 [Ghib. Sur. XVIII, 1111 in 7029 (1521), lunie [Glib. Sur. XVIII, 115], in
7030 (1522), Fevr. 4 [Uricarul XVIII, 92], in lunie 24 [Ghib. SAr. I, 159], Julie 2 [Ghib.
Sur. XVIII, 177] Octomvrie 29 [Ghib. Sur. I, 245]. In uricul din 7031 (1523), Martie
15 [Ghib. Sur. 1, 371] nu mai figureaza in lista boerilor martori. Se va fi indepartat,
sub un pretext oarecare, iar In g7031 (1523), Martie 20, pribegit-au 5arpe postelnicul,
de frica lui $tefan Voda, in tam leasca [Giurescu, Let. Tarii Moldovel, pana la Aron
1
Voda, 128. Vezi i Bul. loan Neculce, f. 7 (1928), 4-11.

2). N. To ga, Studii VI, 74 Intrun uric din 7025 (1517), Decemvrie 8. dela $tefan
cel Tank. Vin cAupanul Ganescul, parcalabul de Niamtu i giupanul Cozma postelnicul
i sora lor MagdaIina, i impart moiile lor. Documentul face parte din actele Gnetilor, din Carligatura. Ganescul parcalabul de Neamt nu poate fi decat Costea, Oralabul de Neamt.
In aceasta vreme, sant doi parcalabi de Neamt, cu numele Costea: unul e Costea
Cada i altul Costea.
Costea Cada este acda cu Costea Cada slolnicul din 7016 (1508) Fevr. 2
[Wick. Woronetz 189], Fevr. 16 [Ghib. Sur. X, 9, Uricarul XXIII, 166]: gKOCTI3 tossme),
Mart 2 [Ghib. Sur. I, 67], Decemvrie 14 [Ghib. Sur. IX, 13, XVIII, 105], din 7021
(1513), Mart 5 [Hasdeu, Arh. ist. 12, 120], in Mart. 7: cCostea stolnicA, [Acad. Rom.
Pecete 149, lulian Marinescu, Bogdan III cel Orb, 111 -112] din 1515, April 20 [Ibid.
P, 157]: gCostea Cada stolnic. In 7024 (1516), Dec. 10 [Ghib. Sur, XIX, 55]: fg. 11.
KOCTF, R. H. KOHMill itaimmas IIHM611.111X . In 7024 (1516) Dec. 10: Costea Carje i Condrea, parcalabi de Neamt [Acad. Rom. Pecete 87, Marinescu, Bogdan III, 114-5.
Aceasta e deci tot una cu celalt. Intrun document cu data nesigura, 7024 (1516) (?)
Dec. 18 [Ghib. Sur. XVIII, 169] i pastrat numai In o copie, gasim: ig, n. KOCT6 Kpzuo
II iintrn Kotimiti naptC,141MIC136...)
Acest Costea Cada stolnic i apoi in 1516 parcalab de
Neamt impreuna cu Condrea, apare iard0 din 1525 (din 1524 lipsesc documentele),
ca parcalab de Namt. Aa In 7033 (1525), Fevr. 12 [orig. la .Arh. stat. Chiinau, publicat de I Minea, in Cercetari istorice, Anul IV, partea a II-a]: cii. n. KW/CH H K. n.
aottnico HillS,K.MARVVIC 11E,H611,1061), in Sept. 9 [Acad. Rom. LXXII/2, Coriolan, Petru Rare
32-34]. Apoi, la fel. din 1527, sub Petru Rare. In 7035 (1527), Martie 15 [Ghib.
Sur. I, 120, XVIII, 123, 125]: cg. n. Komge Ii g. KontS
HOZKAAAROKH HEA1611,CICHX),.
In 7035
(1527) Mart 13 [Gill!), Sur. I, 359]. La fel in multele urice din 1528. In 7036 (1528),
www.dacoromanica.ro
46
M. COSTACHESCU
MO Cristeti '). Acest Ion Ganescul, care ii avea numele dui:A satul Ganeti, se numea,
poate, i $arpe 1 e acela cu Ion $arpe, de sub $tefan cel Mare 2).
Chestiunea, In aceasta privinta, ramane deschisa, in ateptaree datelor ce le vor
da documente, pe care eu Inca nu le cunosc.
Prin tradarea lui Cozma $arpe postelnicul 1 Costea Gnescul parcalabul, moiile
le-au fost luate de domnie. Tarziu, cred dupa Petru Rare, moiile s'au inapoiat urmailor, In a caror stapanire le aflam.
E necesar a vedem eine sant urmaiii acestor boeri.
Uri flu, cunoscut, al lui Costea parcalabul este Vascan 8).
Sotia lui Cozma $arpe postelnicul se numea Draga i era fiica vestitului parcalab
Mart 4 [Uricarul XVIII, 104], Mart 13 [Ghib. Sur. XVIII, 128], Mart 19 [Ghib. Sur. I,
204], Mart 22 [ibid. 363, II, 337], Mart 28 [Ghib. Sur. XVIII, 131], April 4 [ibid. 135],
April 8 [Uricarul XVIII. 114], in 7037 (1529', Mart 11 [Ohib. Sur. XVIII, 1381 Mart
20 [Ghib. Sur. IX, 181, Mart 23 [Ghib. tsp. li, 56], Mart 25 [Ghib. Sur. 1, 231], in
7038 (1530), Mart 3 [Hasdeu, Arh, ist. 11, 133]. Aceasta este ultima data, dupa documentele ce cunosc, in care intalnesc pe Costea Cade, parcalabul de Neamt.
In 1515-1524, parcalab de Neamt, alaturi cu Condrea, este Costea, fail indoiala
Ganescul. Aa apare in 7023 (1515), Dec. 21 [Acad. Rom. XCV/9, Marinescu, Bogdan
III, 114, Wick. Woronetz 105] 7025 (1517), Ianuar 17 [N. lorga, Studii V, 550-1], in
Decemvrie 15 11. Bogdan, Album pal. mold, 751: ca. n. KocTe n n. KonAon niimanann WI,
nsmua., in 7026 (1518), Ghenar 22 [Ghib. Sur. 1, 173], Ghenar 23 [Ghib. Sur, XVIII,
171], Ghenar 28 [Ghib. Sur. I, 179], Decemvrie 26 [Hasdeu, Arh, 1st. li, 28], in 7027
(1519), Ghenar 9 [ibid. 38], in Decemvrie 27 [Ohib. Sur, V, 219], in 7028 (15_0), April
23 [Ohib. -Is!). 11, 54, Uricarul XVIII, 86], lulie 15 [Ghib. Sur, XVIII, 111], in 7029
(1521), lunie 1 [Ghlb. Sur. XVIII, 115!, in 7030 (1522), Fevruar 4 [Uricarul XVIII, 92],
lunie 24 [Ghib. Sur. I, 158, Uricarul XXIII 24], tulle 2 IGhib. Sur. XVIII, 177], Octomvrie 29 [Ghib, Sur. I 245], in 7031 (1523), Martie 15 [Ghib. Sur. I. 371]. In toate
documentele apare cu numele de Costea. El a fost ucis de $tefanita Voda in Roman,
in 7032 (1524), Septemvrie 7, precum spune cronicarul. aVa za n d boerii... moartea lui
Arbure hatmanul... cu totii s'au intristat de vrajmaia lui $tefan Voda.,. cu totii s'au
ridicat asupra lui, ce nimica n'au folosit... s'au rsipit printralte tar', lasandu-i ocinlle 1 moiile, Mil pre Costea pdralabul i pre Ivaco logofatul I pre Sima visternicul I pre altil pre multi i-au prins vii i le-au Mat capetele in targ in Roman)
[Giurescu, Let. Tarli Moldovil 'Ana la Aron Voda, 129-130].
1). Intrun uric din 7105 (1597), lunie 25 [Acad. Rom. Cr. col. 1908, 59], Nastasia,'
sotia lui Mustea Uricarul (fiii lor : Toader Boul stolnicul, Gavril diacul, Patraco, Dumitru, 1onaco 1 surorile lor Antimia 1 Efrosina) se arata nepoata lui $earpe postelnicul. In 7129 (1621), April 8 [Ghib. Sur. II, 157] se spune: cTanasie ci sotia lui Titiana, fiica lui Gligorie Mustea... nepoata Anei, stranepoata lui Ion Gnesculx.. Intrun
document din 7125 (1617), Noemvrie 25 [Suret al mau] Patraccu Ciolpan i fratele
sau Dumitru $uvrav (vezi doc. de mai sus, din 1597) se arata feciorii Nastasiei, nepoti Todosiei, giupaneasa lui Dan hatman, stranepoti lui Cozma $erpe vel postelnic.
2). Acad. Rom. Ms. 111, fila 17, intrun document din 7098 (1590), lulie 2, popa
Tonna, feciorul popii Hie ci cu nepotil arat ca mocil lor [rupt] i fratele sau Ion
$erpe aveau privilegiu dela batranul $tefan Voevod, de cumparatura pe o parte din
satul Dersca.
3). Arh. ist. 11, 35. Este pomenit intrun document din 1545 (August ?), prin care
Petru Rare, care a urmarit cumplit pe boerii ce se rasvratisera in potriva lui $tefanita Voda, prin solul sat!, gramaticul Avram Banilovschi, cere dela Sigismund August, principele Litvaniei, sa-i extradeze intre alti boeri refugiati in Litvania i pe
eVascan, nepotul de frate al lui $erpez. Nici o alt Vire nu mai am, din documentele
de tpa aceasta, despre urmaii lui Costea Gnescul parcalabul.
www.dacoromanica.ro
SATUL CRISTE5TI, cu trupurile sale POPI5CANI, CO$E$TI i BARBE$T1
de sub Stefan cel Mare, HArman 1) 1 al Nastei, fiica lui Costea, nepoata lui OanA dvornicul, de sub Alexandru cel Bun 2).
Un fiu al lui Cozma arpe, care a fugit cu tatAl sAu In Po Ionia, se numea Nicoarl
i care se vede era un Milt' de mare valoare a).

Cozma 5arpe postelnicul a mai avut 4 fiice: Anghelina, Nastasia, Maria i Sofia 4).
El ii avea aezarea in satul 5cheia, azi VAleni, din tinutul Romanului, unde este I o
bisericA, Muth de el, In 1519 5).
El reuise sa-si aibA o avere frumoasA, care consta din urmAtoarele sate, unele
ale sotiei sale Draga : 5che1a 5) la Roman, Hodoretii, la CArligAtura 5), ce I-a schimbat
apoi pentru satul Homiceni, de la Neamt 5), VlAdenii la Roman 7), CrAstetil pe Calni,
la Bade), patru [Ali din Ilieeti 5), satul unde a fost casa OancAl, pe CracAu 8), MAnAst(rea Turbatului, care se numete acum [1518] Brusturii 8) satul Tatomireti, la gura
Orbicului 5), selitea PAuletil, pe Prut
satul DrAguetil, care acum se numete MihAiletii [1555] pe Bahlui, la Ckligatura 1!), satul Latcanii, pe Bahluiu, la CArligAtura 1s),
1). Intrun uric din 7082 (1574), Aprit 13 [Ghib. Sur. XIX, 831:
callreAHH4 MONA..
fia Aogca Apznilin Aogike naea Kpismaea nplscsAasa. Asemenea in doc. c. 7144 (1636),
Ghen. 24 [Ghib. Isp. IP, 213] : cci4Temim cirkreem K-kplyk owe HACTACilA HHSKA APRMINH KHtillwk KOHAAA intone HOCT64HHK H (VT ZHI% ems 48118n mac ppmae) etc.
2). Uricul din 6997 (1489), Mart 13 [Bogdan, D5t. I, 373] : CHave-k H spaT Ku
KOCT6 OVHOIrKoH6 WAHH Acoptinca..., 1 din 6998 (1490), Noemv. 26 [Bogdan,
ChlHOHEI
cit. 436 440]:
a...HACT* HAHHH MIA KAMAHA,,, CKIHOKK KoCTHHH...)
3). Hurmuzachi, Doc. 113, 600, pentru anul 1527 : gMgce dne amice sincere nobis
dilecte. Revertitur ad vram Mgclam et terram Moldaviensem Nicor Scharpa, optimus
juvenis, qui fugiens crudelitatem et summam injustitiam Stephan!, waivodae, nuper defuncti, venerat, cum patre suo ad nos, quem nos propter ejus virtutes fovimus et gratia
nostra prosecuti sumus.... postulamusque ut illum et benigne excipiat ad bonaque ejus
paterna restituab. Cp. ibid. 440-441, pentru rolul lui 5arpe In Polonia. Asemenea N.
lorga, Convorbiri lit. pe 1901, Despre rAzboaele lui Petru Rare.
4). Documentul din 7062 (1554), Mart 20 IN. lorga, Studii VI, 75]. Asemenea In
7063 (1555), April 9 [Wickenhauser, Homor, 98-100] ; c(Dan portar de Suceava i
'
...Ispisoc de
sotia sa Todosia, fiica Mariei, nepoata lui Cozma 5arpe postelnicul..;
mArturie i de InpArtall ce 1-a avut dela Domnia mea [Alexandru LApuneanu] Anghelina, Nastasia 4i nepoata lor Todosia, fiica Mariei
Doc. din 7082 (1574), April 13
[Ghib. Sur. XIX, 8* CANNAHHA monaVA Aotica Apsreeti Aotitke [MU KIDSMAHA nplicsmsa
H CfCTp14[HHIIEHH IH AASSpiHKA H 4,0MM AO LIKII HACTACIN MOHdfil H 8H8K4 11K H4CT4Ci4 A011101
IISK4 ALIA! II THHC ,A,0401 Apzreen A(4H,H RANA Krammia HAKAAASA...3. Cp. pentru
urmai Ghib. Sur. II, 157, Acad. Rom. Cr. col. 1908, 59, Ghib. Isp. IP, 213, Ghib. Sur.
XXI, 109-111,
TSAOCiH
5) N. lorga, Inscriptii I, 18: .H3HoniHimi, H nomotpia ra GS pack catie nauk-cosma

HliflpHE
HoCTIAHHKk cksm cke Kpamk Kh CKOTI AIWA WT H1KA1H ...lipH
uroclipirkm rAph
CTE$(1114 ROfKoAH H HALIAT 344T K (ITO HRH MCIO NWT A H ChROKIHH CIA TOHSA,i AiTA MeH,4
IOH KV>, asemenea Melchisedec, Notite 130. Dict. stat: al RomAniel, 1915, II, 796, aratA
IW
ca la VAleni este o gArlA numitA a 5arpelui.
6). Ghib. Isp. P, 82.

7). Ghib. Isp. IP, 213
8). Hasdeu, Arh. ist. I', 27-28, Ghib. Sur. 1, 258-262.
9). Ghib. Sur, V, 217.
10). Ghib. Sur. XIX, 83.
11). Wick. Homor 98-100.
12) Acad. Rom. Pecete 87, lulian Marinescu, Bogdan III cel orb, 111-115.
www.dacoromanica.ro
M. COSTA CHEscu
46
satul Poenile, la tinutul Romanului i satul Dobrua 1), apoi un sat langl Visterniceni i
langA ChiinAu 2). Unele din aceste sate au fost schimbate drept altele.
A avut apoi, prin cumpArAturA, cum am vAzut mai-sus, satul Cristet1, din CarligAtura
In 7062 (1554), Mart 20 8), satul era al mAnAstiril Pobratei, numArat intre celelalte
sate ale mAnAstirii, pe care le intArete Alexandru LApuneanu Crastetii, In tinutul
arligAtura, dat de Anghelina, Nastasia i Todosia (soil 1 nepoatA) i pentru sufletul surorilor sale) Maria, Sofia, care acel sat au fost cumpArAturA tatAlui lor, Cozma vel postelnicz.
Nu fiu prin ce imprejurare satul CrIsteti s'a intors iarAi in stApAnirea fiicelor
lui Cozma Sarpe postelnicul.
In 7093, (1581), April 54), Petru Voevod Moldovei intArete vnzarea fAcutA de
Nastasia, a satului Carstetii, lui PAcurariu, Ionaco Nistor, Dumitrn 1 Vasile.
Asemenea in 7095 (1587), April 5)5), Petru Voevod intArete stApanirea lui PAcurar, lonaco I Nistor, pentru moia Carsteti, ce a fost cumpAratA de la Nastasia.
Se vede cl mai dinainte vreme avea i mAnA stirea Neamtului o parte de stApanire in Carsteti, cAci printrun zapis din 7105 (1597) lunie 18)8), Isala egumenul i tot
soborul de la mAnAstirea Neamtului mArturisesc cu sufletele lor cA a venit inaintea lor
PAcurar, din satul Carstet1 i ei i-au vandut o prisacA a mAnAstirii Neamtulul, din
hotarul CrAstetilor, drept 24 taleri intregi.
Acest loc al mAnAstiril Neamtului nu poate fi deck Poiana CalugArului sau CA1u2Arul, cum se numete 1 astAzi 7).
13. Cristetii In sec. XVII-lea. Stirile din acest secol sant multe.
In 7143 (1635), lulie 6 8), Vasilie Voevod Moldovii intArete stApAnire lui Anton
din PAcani, In satul Carsteti, cumpArat dela Nastasia, fata lui Ionaco.
StApanirea in o parte cel putin din Cristeti nu e destul de lgmurita, la sfAritul
secolului al XVI-lea i inceputul celui de al XVII-lea, cum se vede din documente de
mai tarziu. Din 7149 (1641), Decembrie 17 9) am cartea de la Vasile Voevod, care ne
vorbete de alti proprietari, cleat cumpArAtoril din 1585, April 5. In ea se spune cA a
venit inaintea Domnului 1 a sfatului sAu cDavid i sora sa [Anita], fiii lui Ionaco
Titul, nepotil lui NicoarA Liciul 1 s'au pArit de fail cu boerul Domniei mete Ionaco
CujbA, blv vel vornic, pentru jumatate de satul Cdrste0i, partea de jos, zicand ei
1). Acad. Rom. LX1V/185.
2) I. Bogdan, Album paleogr. mold. pl. 75 Ghib. Sur, X, 196, 197, 200, 216.
3). N. Iorga, Studil VI, 75.

4). Acad. Rom. Pecete 114.
5). Acad. Rom. IV/250.
6). Acad. Rom. V11/165. Asemenea ibid. Ms. 3336, fila 5, vo, cu data greitA 7190,
lunie 18.
7). Harta stat. major, pl. Targul-Frumos.
8). Acad. Rom. Vl1/178.
9). Acad. Rom. V1I/176. Ibid. Ms. 3336, fila 9,
tvat nifinAoule np-kA team

CRIS*TA A4RHA H MTN% ero [alum] CHOK I Hum 411110 I1,11 RSA Klink
HHKOAP WHOA H Tf MI 34 4HII, CA noAptue rcnAgaiute HWHAIIIK0 KnICIVA RI% RM BOP MIK
flptA
II81111r
PAH I1CI4QKHH4 CMO KXCT11H tIACT HflHh11 PfKIIPH WHN KAKI) AZPINIT K SHCEZ AKOPHHK TA4
CMA CR RMHKA EIPICMOKAFFIf. 4 soApena renAltam SKA3OR4A Hpf,A, HAM Emu; mu

&1 KIIKSI1MHif WT
HISON EtApHORCKtiti RRA4 KAKO Wil CFRf K8111111 WT ranpunam H WT
MTN% fr aHTlMi4 CNRI rnuropuitt H WT AVAINTP4IIIKO H ROAT Ir COAOM011 cum AnsspuRssie
RICH INN Ft HICOAPR 11114 FOlt pAAi AKA CTO H WCHM Af CtT BAdTH mum MRpFt. T*M NAT
rcuARmue cesAuxom IIA 11 Fiz I10 npanss,oto u no %MOHO SIMCKON H uisfrkToicom Kt% HCTHH K4K0
nOAORHIld
coec
emstmunee leptAkuuKoete(?) ,A,AKFIA TOTH MINH RICH %VT (1SKII G0,1101111 ronArteau ectrams AROIl-
FMK, iia BOCTAAN AARNA, H CICTIJA f r [MINNA] WT RFC 3.11011 a Roirkpute rcuAnamte neumucau
811p4KHAC* WT nptA Hanoi H HOCTARHA CORN *IfPfH. WT TOA* 1I4 rip k,L I14 III HAVIAlT MAN
ToraTu AmtHA H cerrpa Fro HA IROA*11 NH ronmamu HWIIMIIKO KSKRI 34 Cid TtM...4
www.dacoromanica.ro
S'Af UL CRISTESTI, cu trupurile sale POPISCANI, COSESTI si BARBESTI
46
ca tine CujbA dvornic aceasta jumAtate de sat, cu mare inpresurare. lar boerul Domniel
mete unde a aratat Inaintea noastrA un ispisoc de cumpArAtura dela Miron Barnovschl
Voevod, cum el si-a cumpArat dela Gavrilas si dela sora lui Antemia, fiii Gligorcil i dela
Dumitrasco 1 fratele lui Solomon, fiii Maricai, toti nepotii lui Nicoarl Liciu1,1) drept
280 zloti, bani buni. Deci Domnia mea i-am judecat dupA drept si dupA legea tad! i
am aflat in adevAr cA au luat inaintasii lui David toti acesti bani din manele boerului
Domniei mele CujbA dvornic. $i au ramas David 1 sora lui [Anita] de toatA legea.
lar boerul Domniei mele mai sus scris s'a indreptat dinaintea noastrA 1 i-a pus fieral.
De aici inainte sA nu mai aibg David i sora sa a se plange contra boerului Domniei
mele Ionasco Cujba, pentru aceastA park niciodatA in veci*.
Din 7158 (1650), Avg. 4 2), avem zapisul, prin care Iftinca, fata Rusului, nepoata
lui PAcurar si lonasco, feciorul IftincAi i Chilsiia asemenea fata lftincai, \rand a lor
driapta ocinA i movie, din sat din Carsteti, din tot locul ce s'ar alege, partea Iftincgi,
i cu loc de prisaca, lui MihAila Harutul, ginerele surorii sale Costandii, drept 35 galbeni.
Cam din acelas an 3), Ghenar 6, avem zapisul, prin care Costanda, fata lui lacob,
nepoata lui PAcurar, vinde partea ei de mosie, din Carstqti, lui MihailA Harutul, din
Balasineti, drept 10 ughi roii de aur.
Tot cam de la aceiasi data 4), avem zapisul, prin care Ignat i Costanda i Stefan
si nepoatele lor Irina i Antimiia i Nastasia, \rand a lor driapta ocina, cata parte au
avut In sat in Carsteti, din pomet i din helesteu i din fanat 1 din tot locul, din
partea lui Pacurar, lui Mihaila iHarutull, din Balasinesti, drept 15 galbeni de aur.
Din 7166 (1658), lulie 10 5), avem zapisul scris in Targul Frumos, prin care Todosia, cu feciorii ei Gavril i Catrina, da jupanesil TudoscAi un loc de prisacA in
Carstesti, drept 20 lei bard gata, care-i este de la parintii sai.

Din 1661 Incepe a cumpara Orli de mosie, in Cristesti, Miron Costit.
Din 7169 (1661), April 28 6), avem zapisul prin care Gavril Metco i marng-sa
Tudosiia, nepoata lui Jonasco, dinpreuna cu surorile lui Catrina si Uliana, vand a lor
driaptA ocing i mosie, ci au de pe mosii lor, la sat la Carstesti, cat/ li se va alege
de pe mosul lor Ionasco i cata parte li se va veni din mosii cei sterpi, care s'au inpartit la toll fratii, lui Miron Costin, biv parcalab de Hotin, drept 75 lei batuti.
Din 7170 (1662), April 3 7), Todosia, fata lui Drgan, nepoata lui Ionasco i cu
feciorul ei GavrilA Marco vand parcile lor din sat din Carstesti, tinutul Carligaturii,
partile ce se vor alege ale mosului lor lonasco, cu loc din vatra satului, din camp, din
fan*, din poeni, din cutatituri, din radiu ce este asupra satului si partea ce se va
alege din poiana Clugdrul, asemenea si partea din o mosie stearpa, le vand lui Miron Costin, parcalab de Hotin, drept 70 lei Wulf. Intre boerii martori: logofatul, Neniul si Gavrilasco Neniul i Stefan parcalabul, Toderasco comisul i Talmaciu ce a fost
comis i Rosca ce a fost visternic. cSi nime dentru frail sau samintlile noastre sa
naiba amestec, cAci am intrebat de toll pre randu si le-am pus i zi). La tocmalA au
mai fost si toti razeii, anume Arsenie din Prigoreni 1 lonasco Prebici tij din Prigoreni si Pentelei feciorul lui Costantin din Carstesti si Goe din Munteni2).
1), NicoarA Liciul era fiul lui lonasco Liciul si nepotul Liciului celui batran. Pentru
neamul acesta, ca si al lui Ionasco Cujba, vezi Uricaru1 XIV, 97, 224 226.
2). Acad. Rom. Ms. 3336, fila 3
3). Acad. Rom. cit. f 3.

4). Ibid. fila 3.
5). Acad. Rom. 11/289. Ibid. Ms. 3336, fila 8.
6). Acad. Rom. Ms. 3336, fila 6.
7). V. A. Ureche, Miron Costin I, 89.
8). E satul Jora, de langg Targul Frumos,
Buletinul Muzeului Municipal rIoan Neculce, Iai
www.dacoromanica.ro
M. COSTACHESCU
Din 7170 (1662), April 30 1), avem ispisocul lui Evstratie Dabija Voevod, prin
care se spune cA Agahia, fata Sohiicai, nepoata lui Ionaco i feciorii ei Gavril i Vasile
1 all! feciorl 1 fete ale ei, vand din a lor dreaptA ocinA 1 mole, din jumatate de
sat de Carsteti, la tinutul Carligaturii, a treia parte, cu loc In vatra satului i in Orilla
1 cu tot locul, lui Miron Costin, parcAlabul de Hotin, drept 60 lei, bani gata. Asemenea
todosaia, nepoata lui Ionaco, cu feciorul sat: Gavril Marco 2) i fetele Catrina i U-
liana, vand din acela sat, partea lor cata se va alege de pe moul lor Ionaco 1 cat
11 se Va Veal din partea unor nioi sterpi, a caror parti au ramas Impartitoare pe frati,
aceste pArti liau vandut iarai lui Miron Costin, parcalabul de Hotin, drept 75 lei
bani gata i din poiana ce se cheaml Calugarul, cat se va veni partea acestor parti.
Din 7170 (1662), lulie 4 3), avem un zapis de la TAnasie i fratii lui Toader i
Nicolai i surorile lor Nastasia i Maria, feciorii Ursului de Carsteti, prin care valid
partea lor de ocinA din Carsteti, jumAtate de moe, partea lui Miron. Asemenea :
din poiana CAlugArului iarai au vandut partea lui Miron, din camp i din tot locul,
cu tot venitul, lui Miron Costin, vel vornic de Tara de jos, drept 60 de lei.
Din 7172 (1664), Ghenar 29 4), avem zapisul Nastasiei, fata Lupului Copilului de
RomAneti 9) i feciorului ei Pentelie, prin care valid o prisaca, ce au avut la Carsteti,
fn tinutul Carligaturii, cu casd i cu zemnic i cu pomet cum e obicina prisdcilor,
lul Iordache marele spatar, drept 25 lei bani de argint, de fata cu Miron Costin, parcAlab de Hotin.
Din 7176 (1668), April 15 6), cunosc zapisul, prin care Toader sin TrincAi, ginetele lui Costa ot Carsteti, din tin. Carligatura, vinde un loc de prisaca la sat Carsteti,
din tin. Carligatura, Alexandrei Iordachioaei sptaroae, drept 181 ei bAtuti, bani gata.
Zapisul cel de cumpArAturA, ce au avut de la parintii lor l-au pierdut In cele resmerife ce au lost.
In 7176 (1668), Septemvrie 14 7), Pintilie, fiul lui Costantin din Crasteti, ia 10
lei, dela Miron Costin vel vornic, ca sA tocmiasca cu dumnealui, cu o moie, ce le
este cumparaturA, anume Goiana, ce se cheamA Calugrul i sa o vanda dumnealui
vornicul.
Din 7176 (1618), Oct. 6 9), cunosc zapisul, prin care Pintilie i surorile sale Por7
hira i Alexandra i vArul sAu Hilotie i vArAsa Maftina sora lui Hilotie i alti frail cai
notri,, cavand noi triabA sA rascumparam alte pArti de moie de aiureaz,, vand ocina
di poiana din Calugari tyce neau ramas de la parintii notri, care le au Jost lor cumpdrdlurd de la cdlugdri,, lui Miron Costin, mare vornic, drept 28 lei batuti.
Din 7177 (1669), Ghen. 21 9), avem zapisul dela Ilea i sorusa Ana, feciorii Nastasii, nepotii lui Toader UsnA, prin care vand a lor driaptA ocinA i moie ce au avut
de pe moul lor Toader UsnA 1 de la strAmoul lor Vasile, din stalpul moului lor lui
Toader UsnA, a treia parte, din vatra satului i din camp 1 din poeni i cu loc de
prisacA in read, deasupra satului Carstetilor i cu pomet 1 a treia parte a lor din
1). Acad. Rom. L1/9, ibid. ms. 3336, f. 2, V. A. Ureche, Miron Costin 1, 89, Arh.
stat. lai, tr. 1357, opis 1543, dos. 163, fila 66.
2). In Ms. 3336: Gavril Mitco.
3) Acad. Rom. ms. 3336, fila 2 vo.
4). Acad. Rom. V11/161, V. A. Ureche, Miron Costin 1, 95, N. lorga, studii VI, 85.
5). Satul RomAneti din tin. Carligaturii.
6). V. A. Ureche, Miron Costin I, 103. Acad. Rom. VII/168.
7). N. lorga, studii VI, 86

8). Acad. Rom. ms. 3336, fila 6, V. A. Ureche, Miron Costin I, 697,
9). Acad. Rom, V11/162. V. A. Ureche, Miron Costin 1, 108-9. Acad. Rom. ms.
3336, fila 5.
www.dacoromanica.ro
SATUL CRISTE5T1, cu trupurile sale POPI5CANI, CO5E5TI i BARBE5TI
51
stalpul stramoului lor, din poiana, ce se chlaina Calugdrul, acestea le-au vAndut lui
Miron Costin, vel vornic de Tara de jos, drept 30 lei batuti.
Din 7177 (1669), Ghen. 23 '), cunosc ispisocul dela Duca Vvd. Moldovii, prin
care se intArete lui Miron Costin cumpAratura de mai sus.
Din 7177 (1669), lulie 12), cunosc zapisul, prin care Vasile Albul i femeia lid
Nastasia i fratii lor Tanasa i Toader 1 Nicolai 1 Marica, fecioril Ursului, nepoti lui
Tiron, stranepoti lui Pacurar cel batrAn vand ocina i moia lor din sat din Carsteti,
in tin. Carligaturii, o jumatate de batraq, partea moului lor, lui Tiron, feciorul lui Pacurar, din vatra satului i din camp i din tarina i din pAdure i din poiana CAluglreasca, lui Miron Costin, drept 60 lei batuti.
Din 7177 (1669), lulie 23), avem ispisocul lui Duca Vvd., prin care Todosia
fata lui Dragan, nepoata lui Ionaco, vinde partea sa din CArsteti, tin. Carligaturil
din vatra satului, din camp, din taring, din curaturi, din rediul de deasupra satului 1
din poiana Calugarul, lui Miron Costin, drept 70 lei bAtuti, bani gata. Asemenea PAntelei i surorile Porhira . a, valid partea lor din poiana Calugarul, cumparatura pa.
rintilor lor de la cAlugari, o vand lui Miron Costin, drept 20 lei.
Din 7177 (1669), lulie 9,4) avem ispisocul lui Duca Vvd. Moldovii, prin care lutarete vornicului de Tara de jos, lui Miron Costin, pe jumatate de bAtrAn din CrAsteti 1
pe partea ce se va alege din poiana Cellugdrului, ce a cumparat dela Vasile Albul 1

femeia lui Nastasia i fratii lor Tanas, Toader, Neculai, Marica, feciorii Ursului, nepoti
lui Tiron, stranepotl lui Pacurar cel batran.
Din 7177 (1669), Iulie 155), avem ispisocul lui Duca Vvd. Moldovii, prin care
!LIM-We vornicului de Tara de jos, Miron Costin, toata partea ce a cumparat, drept
70 lei, de la Tudosaia, fata lui DrAgan, nepoata lui Ionaco i de la feciorii el Gavril
MitcoM din sat din Crasteti, ce se va alege, din vatra satului, din camp, din tarina,
din fanat, din poeni, din curaturi i din radiul ce este asupra satului 1 cat s va alege partea din poiana ce se cheama Calugarul 1 ce le va veni parte dintrun mo
starpu al lor. Asemenea mai intarete partea ce a cumparat din poiana Calugarului,
drept 20 de lei, de la Pintilii i surorile lui, Porhira i Alexandra i de la verii lor
Hilotie i sora lui Maftina i alti frati ai lor, partea lor, ce se va alege, ce a fost dreapta
cumpAratura parintilor lor dela calugarl.
Din 7177 (1669) Avgust 2 7) este zapisul de la Mariia Harutoae, fata Costandli,
nepoata Rusului, stranepoata lui Pacurar, scriind c'au Mut tocmeala, pentru partea ei
de moie, din Carsteti, ce se va alege despre alti hap i pentru alte parti, ce-au mai
cumparat in Carsteti, inpreuna, cu sotul su Harutul, partite lui Ignat i a fratinesau
Costanda i a lui Stefan i a unor nepoti ai lor, Irina i Antemla 1 Nastasiia, nepoli
lui Pacurar, i partea Iftincai, fata Rusului, nepoata lui PAcurar i a feciorilor ei, lonaco i Chelsiia i pentru partea lui Dumitru Bardila i a surorii lui [boc gol] din
Hbati8), a fAcut tocmeala cu Miron Costin, vel vornic de Tara de jos 1 au luat
1), Acad. Rom. L1/14, ibid. ms 3336 fila 5, V. A. Ureche, cit. 109.
2). Acad. Rom. LI/18, ibid. ms 3336, fila 3. La V. A. Ureche, cit. 1, 114-115
data lunie 27.
3). V. A. Ureche, cit, I, 117.
4). Acad. Rom. LI/12, V. A. Ureche, cit. I, 115, Arh. stat. Iai, tr. 1357, opis
1543, dos. 163, fila 66. Acad. Rom. ms 3336, fila 3.
5). Acad. Rom. LI/15, ibid. ms 3336, fila 6 verso, V. A. Ureche, cit. 116-117,
Arh. stat. lai, cit.
6). La V. A. Ureche cit. Miron.
7). Acad. Rom. 11/279, ibid. ms 3336, fila 3,
8). Sat peste codru, la tinutul Romanului.
www.dacoromanica.ro
M. COSTACHESCU
52
dela dumnealui 50 de lei ci dupl ce se vor alege acele pArti, pe cat i s'a mai face,
sA-i mai dea. Marturi sant: Gligorac HabAcAscu vel vornic, Gavril Costache vel spatar,
Toderacco lordache spatar, Ion Racovita vel comis, Eremia i Ursul vornici de poartA.
Din 1178 (1670), Oct. 25 1), avem alt zapis de la Maria Harutoae, fata Costandii,
de vanzare pe toate partile cate aratA In zapisul ei de mai sus numit, cA li-a fost pus
zalog, drept 50 de lei, la Miron Costin vornic, apoi li-a vandut toate acele pArti, cu
spatar,
tocmalA i cu plata deplin, drept 64 lei batuti. Martori Toderacco lordache
Gavril Costache vel spatar, Ion Racovita vel comis, Contac logofat, Dumitracco Rocca
vornic, Gheorghe i Ciocarlie vornici de poarta.
Din 7178 (1670) Dec. 2 9, avem zapisul dela Pantelei ci surorile lui Porhira ci
Alecsandra, feciorii lui Costantin, nepotii lui Toader Usna, stranepoli lui Vasile CBceicescul4) ci cu verii lor Hilotie i Maftina, feciorii lui lonacco, iar strAnepoti lui
Vasile, scriind c'au vandut a lor dreaptA ocina, mocie, din sat din Carstecti, a patra
parte dintrun mos, care mos a fost a strAmocului lor a lui Vasile CacAcescul, din vatra
satului j cu o casA ce este in salicte ci din campu c1 din poeni i cu partile lor, ce
le au in poenile, ce se chiamA CalugArul, toate li-au vandut lui Miron Costin vel vornic,
drept 40 lei batuti.
Din 7178 (1670), Dec. 12 9, avem ispisocul lui Duca Vvd. Moldovii, prin care
intarecte lui Miron Costin marele vornic, cumpArAtura, a patra parte dintrun astar),
moc, din satul Carstecti, tinutul Carligaturii, cutnpArat, cum ne aratA zapisul de mai
sus, de la strAnepotii lui Vasile CacAcescul.
Cam din 1670 9, avem zapisul, prin care Marica Borcoaia ci neamurile sale vand
lui Miron Costin, vornicul de Tara de jos, partite din fund, din poiana CalugArul, din
Crastecti.
Cam din 1670 7), avem zapisul, prin care Agapia, fata SofiicAi, nepoata lui Ionaccu ci altii %rand ocina lor, din Carstecti, din tin. Carligaturii, din jumatate de sat,
a treia parte, iar din tot satul vine a cesea parte, lui Miron Costin, drept 60 lei batuti.
Din 7179 (1671), April 13 8) avem zapisul, prin care Marica Todosoae i cu gi-
nerele sat' Toader, se invoesc cu vornicul Habacescul, pentru stApanirea unui loc de
prisacA, de la Carstecti.
Din 7179 (1671), Mai 4 3), cunosc zapisul, prin care Ion Aprodul ci fratesAu TAnasie, feciorii Costandii, nepoti Rusului, strAnepoli lui .PAcurar, au vandut a lor drepte
WV de mocie ci de cumpArAturA, din sat din Carstecti, din partea din jos, din jumAtate de bAtran, ce se inparte in cese parti, patru pArti, insA douA pArti ce le sant dela
Wit* ci douA pArti de cumparAturA, dela fratele lor MihAilA Pietrariul ci sora lor
MArica, le-au vandut lui Mironacco Costin vornic, drept 40 lei bAtuti.
Din acelac an, inainte de 4 Maim), trebuie sA fie zapisul, fArA veleat, prin care MArica, fata Costandii ci fratesau MihAila (Pietrariul), stranepotii lui PAcurar, din sat din
1). Acad. Rom. VII/159, ibid. ms. 3336, fila 4.

2). In ms 3336, grecit: Costache.
3). Acad. Rom. VII/158, V. A Ureche, cit. I, 121, Acad. Rom. ms 3336, fila 6
verso.
4). Din satul vecin Cacacectii, azi iii trupul Buznii, v satul Ruscanii (Buznea) ci
GAnectii, in Bul. loan Neculce, fasc. 6, 86 ci arm.
5). Acad. Rom. LI/16, ibid. ms. 3336, fila 7, V. A. Ureche, cit. I, 123.
6). Acad. Rom. C/126.
7). V. A. Ureche, Miron Costin 1, 196.
8) Acad. Rom. XLVII/183.
9). Acad. Rom. VII/145, ibid. ms. 3336, fila 40 verso.
10). Acad, Rom, ms. 3363, fila 4.
www.dacoromanica.ro
SATUL CRISTESTI, cu trupurile sale POPISCAN1, CO5E5T1 1 BARBE5TI
53
CArsteti, au vAndut pArtile lor de movie, din CArstevti, din tot locul vi din poiana
Colugdrului, fratelui lor Ion aprodul, drept 27 lei.
Din 7179 (1671) Mai 7 1), cunosc ispisocul lui Duca Vvd. Moldovii, prin care intArete lui Miron Costin, partile cumptrate din sat, din CArsteti, tin. CArligAturii, drept
40 lei, dela Ion Aprodul vi fratesAu Tanasie, feciorii Costandei, nepotii Rusului, strAnepotii lui PAcurar i lui Nistor (v. zapisul din Mai 4).
In hotarnica GAnetilor i a Moicevtilor, despre Popicani vi CoAti, din 7181
(1673), Nov. 23 2), dupA ce se terminA hotarul dintre GAneti vi CovAti... cpe un drum
vechiu, panA in dealu CovAscului, l'AngA lacu, la un stAlpu, undi sA inpreunA cu hotaruf
Crdsteftilor
fn codru pdnd undi sd Inpreund cu hotarul lidndreVilorz.
Din 7183 (1675), Martie 25 3), cunosc zapisul prin care popa Costantin sin popil
Irimii, din sat' din CArsteti, prin care spune cA a avut tocmalA cu Miron Costin vornicul sA-i vandA partea lui din sat din Carsteti 1 din Glureni vi din Muncel, ce I se
va alege partea lui, ce se cheaml Bond4ascd i i a dat Miron Costin zece lei IAtuti arvonA, pftnA va trimete dumnealui vornicul sl vadd locul i de-i va plAcea sl I-1
plateascA deplin, iar de nu sl-i dea banil inapoi.
Din 7183 (1675), April 204), avem zapisul, scris in Berbeti, de la ArsAnie, feciorul Rusului, dinpreunA cu nepotii lui, Gheorghie, feciorul lui Teabici celui bAtrAn vi
Costantin i Miiarea l sora lor Mrica, feciorii lui Tebiciu vi Marco, ginerele fratelui
Tebici i Ignat i Gheorghie, ginerele lui Dumitravco i Toader TrincA, toti nepoti vi
strAnepoti lui Vasile CAcAcescul din arsteii, scriind c'au vAndut lui Miron Costin vel
vornic a lor driaptA ocinA ! movie i cumpArAturA, ce au avut dela alti frati ai lor,
din sat din CArsteti, dintrun batran, trei pArti, din vatra satului i din cAmpu vi din
poiana satului vi din poiana ce se chiamA Cdlugrul, drept 90 de lei.
Cam din aceia datA este zapisulb) dela Marica Borvoia, dinpreunA cu fata ei
Iftimiia i cu ginerisAu Toader RotilA vi nepotul su Toader Trinca vi fratii ei Costantin vi Gavril vi Anita 1 Catrina. vi Toader Albici i Porhira I cu toti nepotli lor,
scriind c'au vAndut lui Miron Costin, vel vornic, a lor dreaptA ocinA i movie, toate
partile for, ce se vor alege, din fanat vi din poiana CAlugArului, drept 50 lei batuti.
Din 7184 (1676), Mai 12 2), avem ispisocul lui Antonie Ruset Vvd. Moldovii, prin
care intArete lui Miron Costin, cumpArAturile din ultimile douA zapise, in CArstevti, la
CarligAturA. Zapisul intAiu spune cl e fAcut dinaintea lui Toader RotilA, ginerele Boroaei, i Constantin pArcAlabul I Anghelache de Popivcani vi Ursul de Ciunceti i
Ion Soltuzul de TArgul Fri, mos i popa loachim dela biserica domneascA din Targul
Frumos I Manolache comisul Al doilea zapis (WA veleat) e fAcut i dinaintea lui
ArsAnie celui bkitrAn.
Din 7184 (1676) Sept. 14 7), cunosc zapisul, prin care popa Vasco din CArstevti,
vinde partea lui 1 a surorii lui, de acolo, lui GavrilAv a LucAi, ce a fost spAtar al
doilea, pentru doi boi i o vacA.
Din 7184 (1674), Nov. 14 8), cunosc zapisul, prin care popa Vasco vinde partea
lui din CArsteti, lui Gavril Luca pArcAlab, pentru 2 boi.
1). Acad. Rom, LI/24, ibid. ms. 3336, fila 4 verso, V. A. Ureche, Miron Costin I, 135.
2). Vezi Popivcani i Covevti sub acest an. Asemenea satul Ruscanii vi GAneti,
in Bul loan Neculce, fasc. 6, 107.
3). Acad. Rom VII/164, ibid ms. 3336, fila 8, V. A. Ureche cit. I, 131.
4). Acad. Rom. VI1/160, ibid. ms. 3336, fila 7, V. A. Ureche cit. 131.
5). Acad. Rom. ms. 3336, fila 7 verso.
6). Acad. Rom. LI/21, ibid. ms. 3336, fila 7 verso, V. A. Ureche, cit. I, 150-153.
7). Acad. Rom. LXXIII/15, nesigur.
8). Acad. Rom LXXIII/18, nesigur, ,
www.dacoromanica.ro
54
M. COSTACHESCU
Din 7185 (1677), Fevr. 261), cunosc zapisul, prin care lacob, ce a fost parcalab,
i femeia lui Nastasia, fata lui Simion din Popicani, ce a fost parcalab, au vandut lui
Miron Costin logofatul, un loc de prisaca din sat, din Carsteti, drept 20 lei, ce I-au
avut i ei cumparat, tot drept aceti bani, acest loc de prisaca, de la Tudosia Mitcoai
i feciorii ei Gavril 1 Catrina2).
Din 7185 (1677), lunie 43), serfs in Barbeti, avem actul de invoialg, pentru un
heleteu vechiu, in potriva Popicanilor, la care heleteu este un tarmure din matca
paraului de Popicani, iar alt tarmure de 13Arbeti i de Carsteti.
Din 7186 (1678), Sept. 154), cunosc zapisul lui Balica de Carsteti, cu sotia i
feciorii lui, prin care vand partea lor, de acolo, lui Gavril Luca, capitan din Tara Romneasca.
Din 7188 (1680), tunic 23 ), cunosc zapisul, prin care Vasile, feciorul Oonesi,
din Rocani, vinde lui Enache gramaticul o prisaca a lui din Carsteti, pentru o vaca.
Nu cunosc anul cand au incetat cumparturile lui Miron Costin in Cristeti. Dar cam
din 1680 este urmatoarea insemnare scrisd de Miron Costin6): cSatul tot Crastetii,
la tin. Carligaturii, se Inparte in 5 moi, carii se pomenesc la urice.
Sementia celora ce sant in urice:
2 moi pol, care fac giumatate de sat, au tinut Borpaia, cu oamenii sal, A gahia
cu oamenii sal I Marco i Marcuta cu oamenii sal i mi-au vandut Agahie cu oamenii
sal i Marcuta cu oamenii sal. Au ramas partea, cat se va alege a Boroaei nevanduta, ce se va alege, din cinci moi pol, partea ei. Deci mai au Pol mo au tinut
Harutoaea cu oamenii, cu fratii i cu feciorii Ursului.
Deci mai au vandut Ursul 1/2 mo i Harutoaea partea sa ce i se va alege 112
mo 1 partite a unor surori ale sale, care le-au cumparat iar de la dansele 1 n'au
mai ramas nevandut. a unor frati a ei.
Pol mo au tinut Harutoaea, iar cumparaturi dela alte samintiile sale i mi-au
vandut mie acel pol mo.
Un mo au tinut Arsanie, cu nepotii sal, in patru pAri. Dentru acestu mou
mi-au vandut nepotii lui Arsenie cu voia lor trei parp i lui Arsenie a 1/4 parte au
vandut ot tam,.
Moii Carstetilor: Pacurar, Ionaco, Vasilie.

Moii sterpi: Nistor, Dumitraco.
La aceti 2 moi sterpi s'au dat sama Arsenie batranul [nedescifrabil] i lonaco
moul Boroael, Marcoaei i Agahi, insa unul de dnii s'au vandut lui Pacurar moului celui dentaiu giumatate de mo 1 acel pol mo au cazut pe sama Harutului ot Balosaneti 1 ce mi-au vandut mie Harutoae..
14. In secolul XVIII-lea. *tim, din documente, ca partea din Cristeti, de cumpat-Murk a lui Miron Costin, a fost data zestre fiicei sale Tudosca7), giupaneasa spatarului (irigora. Alta parte din sat ramasese razeilor.
1). Acad. Rom. ms. 3336, fila 8.
2). Vezi mai sus, zapisul din 7166, lulie 10.
3). Vezi Popicanii, sub acest an.
4) Acad. Rom. LXXIII/16, nesigur,
5). Acad. Rom. 11/287. Nesigur.
6). V. A. Ureche, Miron Costin I, 797-798.

7). Satul nu e trecut intre moiile celor 3 fii ai lui Miron Costin: Ion Costin,
Safta stolniceasa i Tudosca spatarului Zmucila, din actul din 1742, in Hasdeu, Arh. ist, III, 281 283.
www.dacoromanica.ro
ftiTUL CR1STESTI. cu trupurile sale POFISCANI, COSESTI i BARBESTI
In zapisul din 7221 (1713), Sept. 1 1), Ursul pevetul vinde jupAnului Sandu Tomei
o jumAtate de satul arsteti, din tin. CArligAturii.
Prin zapisul din 7222 (1714), April 21 2), Lupul Costachi vel vornic de Tara de
jos cumpArA cu 250 lei, dela Tudosca, giupAneasa rAposatului Grigora (ZmucilA), ce
a fost spAtar, fata rAposatului Miron Costin, biv vel logofAt, moiile, satul Intreg Ber-
betii i park din Crdste0i, ce le are zestre dela pdrintele sdu.

cunosc zapisul, prin care Stefan Bosie cAmAra
Din 7253 (1745), tulle 10
cumpArA, cu 20 stupi, pArtile din CrAsteti ale lui MihAlachi, fiul Ilinci, fata Pevetului.
Din zapisul din 7253 (1745)4), fArA lunA i zi, dat de Sandul Toma visternicul
ginerelui sAu Stefan Bosie, aflu cd pdrlile de mo0e din Cdrste0i, care se hotdrdsc
cu Berbe0ii, de cumpArMurA lui Miron Costin clupA moartea lui Costin vornic, dumneaei giupftneasa lui Miron Costin9, toate aceste parti de movie i din arsteti 1 din
BArbeti li-au
vAndut vornicului Lupul i vornic Lupul li-au vdndut socrumieu lui
Necolai Lazul biv eel sluger
i socrumieu mi liau dat mie zestre.. toate aceste
pArti i Berbetii sat intreg i pdrfile din Crdste0i..: iam vandut dumisale ginerelui
meu lui Stefan Bosie drept 500 lei batuti i miau dat dumlui toti banii deplin i iam
dat i zapise vechi pe aceste moii 8).
Din 7257 *(1749), fArA lunA i zi7), cunosc zapisul, prin care Stefan Bosie cAmAra
cumpArA cu 5 tel pArtile din CrAsteti, dela Ion Chiribu i Sandal fata Ursului peavet
de pe moaa lor Boroae,.
Din 7258 (1750), fArA lunA 1 zi 8), avem zapisul prin care Stefan Bosie camaral
cumpArA, cu 13 lei, partile din arsteti, ale lui Ion sin Lupul peavet din partea Boroae., care s'au rAscumpArat dela Sandul Toma visternic.
Din 7259 (1751), lulie 20 9) este catastihul de moiile lui Stefan Bosie cAmAraul,
dela tinutul CArligAturii, intre care pArtile din CArsteti, Popicani, Berbeti i Coeti.
Foarte importantA este hotarnica din 7271 (1763), lunie 24 10), fAcutA de biv vel
paharnicul Alexandru Neculce, dela Prigorenii vecini. ((Din luminat(A) poronca preinaltat
Domnului nostru Ion Grigori Ion Voevod, am mers la sat(u1) CArstetii, ci iasti In tinut
arligAturii, care moii iast(e) a dumsali Stefan BosAi, biv vel Par., ci au cumpArat de
la socrul dums[a]li Sandul Toma v. vist. i Sandului Tomii iau fost zAstre dela Neculaiu
Lazul biv vel sulger. Si au mai cumpArat duml(u)i jicniceriul BosAi i alti pArti din
arsteti i di la alt rAzA i mergAnd noi la numita moii CArstetii, am strAnsu pe
tot rAzAii i megieii de penpregiur, anumi Grigorii Pivit rAzA din CArsteti i Vasill
TAutul zet Ursul cApitan, iarA rAzA din CArsteti i pe Stefan Pascal, mazil ot Scortati i Costandin CalcAintraur ") mazil ot tam i Ion Ghinet ot Popicani i Costantin
1). Acad. Rom. VII/152.
2). Acad. Rom. ms 3336, fila 14.

3). And. Rom. ms. 3336, fila 10.
4). Ibid. fila 13.
5). In realitate Tudosca, fiica lui Miron Costin. and Miron Costin a fost ucis,
tocmai ii inmormAnta giupftneasa. V. Ion Neculce in Cogalniceanu, Letopisete ed. I, vol. II, 266.
6). Vezi CosAtii i BArbetii, sub acest an.
7). Acad. Rom. ms. 3336, fila 10.
8). Acad. Rom. ms. cit. fila 10.
9). Acad. Rom. ms. 3336.
10). Arh. stat. Iai, tr. 1765, opis 2014, dos. 100, fila 501 i urm. V. A. Ureche
cit. 187 i urm. Arh. stat lai, tr. 1357, opis 1543, dos. 213, fila 17 18 ;
ibid. dos. 163, fila 66 i urm.
11). CalcA intraiure.
www.dacoromanica.ro
s6
M. COSTACHESed
Burciuman post. ot tam i Vasili Sirbul ot tam i Ilii Tautul mazil ot Prigoreni i am
fAcut mAsura funie de triizAci stanjani 1 stAnjinul de 8 palme de om de mijloc i am
inceput a masura pe dealul Comorii, pen millocul mopii den potriva ezAturii hele-teului Popicanii, ce iaste in apa Plotonildi, pe lungul moii, in gios dialul, panA in
hotarul Brdeptilor, in ruptura drumului, din gios, ci mergi la Roman i au qit Aptezaci i nol funii. Si am mAsurat i margine mopii despre opus, pe apa Plotonitai
1 sau gAsit optzAci I doA funii, pan in vAlciaoa ce merge drum(ul) la Roman. Si am
mai masurat 1 vale Cdrsteptilor dispre rasArit, ci mergi aldture cu hotarul Brdeptilor
fl a Clunceptilor, In sus, pan in hotarul Berbeptilor i sau gAsit 79 funii i sau pus
plata hotar, despre rasarit, in matca vdii Lacului. 5i mAsurAnd i capul moii, din
sus, din piatra aceia, pan in iazul Popicanilor, aldture cu Berbeptii sau gAsit triizaci
funii 1 am pus piatra hotar, in zare dialului, despre apus, de valea Lacului1) i tot
spre apus coasta cu Berbetii, pe din sus de fintirimul Cdrsteptilor i de helepteul

dums(a)li Jiar. Bosdi, ci iasti intraZastA mOii 1 tot spre apus, in dialul Comorii
intrun piscu, in potriva iazului Popicanii 1 sau pus piatrA hotar. Si am mAsurat i
capul mo11 din gios I am gasit 22 funii, 19 stAnjAni. $i am ales pddile dums(a)li
jicniceriului Bosii pe scrisori, ci niau arAtat, 60 funii 14 stAnjAni2) 1 au rAmas i partite rAzailor 18 funii, 16 stanjani3), cu 4 funii, ci au mai dat lipsa, ci nau agiuns 30
funii latu moii din gios. Si aa sau stalpit moie CArstetilor, parte dums. jicnicerului
Bosii, di catra rAza, puindus hotar- o piatrA dispre apus, in margine arstetilor, lAngA
hotarul Coatil, intrun piscu i bour intrun stejar i deacole la deal spre rAsArit, in
muchia dialulul, in curmAtura, in rAspintilia drumului sau pus platrA i de acole la vale,
pe din gios di locul cii de prisaca a dums(a)li Neculcia biv vel pa h(a)r(nic), la vale
spre rAsarit sau pus piatrA langA drum i spre rAsArit pisti parAu, pan in hotarul Brdeptilor l atata sau inchiat parte hotarului dums. Stefan BosAi jicnicer, dispre pcYrlile
rdthpilor din Cdrstepti. 51 intracesti hotari a dums. jicnkr. Bosii ari si dum[nealu]i
paharnicu Alicsandru Neculce &A locuri de prisAci, cu pomAt, cu scrisori vechi. Aijderea i Grigoril Pivit iarAi art un loc de prisacA, cu ispisoc dela Vasili Voda, din
let 7143, tot intracest hotar, cii partia jiar. Bosai. lar in poiana CcIlugdrului rAzaii
nau triaba, cAs vandut tot, dupA cum scrii mArturie dums. logofAtului Miron, care iasti
la man rAzAilor i toatd poiana iaste Cdlugdr, CAlugarul rAmAni la stapanire dums.
jacniceriului Stefan Bosai, rAzaii sA naibA a sA amestica. Aijdere i pentru heleteul
din Carsteti sl ail:4 a sA stapani i razaii peck li sau cuvenit parte din campu, di
vremi cA alt heleteu nu sA mai afla pe Carsted. Si aa sau inchiet tot hotarul Carstetilor. Si dupA cum am ales i am hotArit, am dat i noi aciastA incredintata marturii, cu iscAliturile noastre la man dums(a)li Stefan Bosai ..) Let 7271, lunli 24.
Alta jotarnicA este a jicnicerului Sandu Ilie, din 1771, Sept. 30 4), cuprinzAtoare,
cum au urmat pricinele hike rozepii de Cristefti, cu lordache, ginerele jicnicerului

Stefan Bosai i cum au mAsurat moia Crastetil, cu odgon de 30 stAnj., din cap in
cap, incepand intai din valea Lacului, din capul CrAstetilor, din hotarul Berbetilor,
alAture cu Ciuncetii, BrAetii, pan in capul moiii din gios, in ruptura drumului, ci
se pogoarA la vale i mergi la Roman 1 au iatu 84 odgoane i sau mAsurat iara pe
lungu, alature cu apa Plotonita, din protiva ezAturii iazului vechiu a Popitcanilor, putan
mai gos, panA in drumul ci mergi la Roman, in gura Calugarului, in marginia luncil
1). La V. A. Ureche, cit. greit: Valea Cicului.

2). La V. A. Ureche cit. greit: 7 funii, 14 stanjeni.
3). La V. A. Ureche, cit. greit: 14 funii, 17 stanieni.
4). Arh. stat. la1, tr. 1357, opts 1543, dos. 163, fila 66.
www.dacoromanica.ro
SATUL CRISTESTI, cu trupurile sale POPI$CANI, COSESTI i BARBESTI
57
i au iat 74 odgoane, iar capAtul din sus aldture cu Berbetii, din valea Lacului, pAnd
in apa Plotonita, in iazul vechi au istu 28 odgoane din peatra ci au pus in ruptura
drumului, in deal, "And in vale, in margine luncii, cum pre larg aratd hotarnica aceasta).
In 1781 1), Costantin Pevetul ot CarligAtura vinde vArului sdu Gligorie sin Ursul,
cdpitanu ot Scorta5ti, moia din Carsteti.
In 1784, April 23 2), avea moie in CArsteti i pitarul Chiriac Crastian.
In 1790, Noemvrie 22 9, Cozma TAutul, Postolache Buhul i logofAtul Anastase
Scortescu se pricinuesc pentru moia CArsteti, din CarligAtura. Toll acetia au Orli
in satul Carsteti, cum se vede din actul din 1791, Fevr. 14 4).
Din 1791, Aug. 25 9, avem mArturia lui lonita Ene, vornic de poartd, i Dumitracu lanodi, logofAt de taind adi cercetare, ci au fAcut hotarile dispArtatoare Crdstetilor 1 Berbetilor, di cAtrA Ciu(n)ceti i Brdeti, 1 dupd ci aratd aastA dispartare
pdnd la ruptura drumului, ci mergi la Roman, undi hotarnicile vechi opresc capatul
BraeVilor, au cercatu sd afle di mai sntu inainti sAmne a Brdetilor, dispArttoare de
moia CrAstetii i poenile Calugarului i mergAnd inpreund cu post. Costache Sturza
stApan Braetilor i cu marturii ci au fost pin codru, !And la un copaci de stejar, in
cari sau gAst bour, ci esti in culmea dealului, langa drumul ci mergi la Roman, intri
poiana ci sd numeti Iosdpu, ci iaste pe BrAeti i intri poiana numitd Tiron 6), ci
esti pe mo0a clu'eerului AnastasA Scortascu i di la bourul acesta drumul pe deal, inainti la altu bour intrun stejar, in Dealul mare, iard langd drumul ci mergi la Roman,
undi sd sfdrdscu Brdetii i poenile CalugArului, in hotarul HndreOilor i di la sat-unite aceste intorcnd iard inapoi, la peatra hotar, deasupra \rail Buh nii, au pus di au
jeicut Jam la copaciul cu bour, dispre poiana Iosdp i Tiron, i dupd praveilul petrii
cAutdnd drept asupra bourilor di la codru sau vAzut ca liniia pietrii cautd dreptu inainti pe ruptura drumului cel din sus, ci mergi la Roman 1 la vale piste drum i piste
vale Buhnii i tot inainti la dial, prin codru, Mud in curmeza, pe un picior di deal
i apoi la vali, la pardul Ciunca7). i piste prAul Ciunca, la deal, pnd la copacii acei
cu bouri, asupra cAriia liniei au dat rdspuns post. Costache, cd ari hotarnici vechi i
dupd ci li va aduci, atunce va rdmne odihnitu, cum aratd mrturiia aceasta).
In 1793, lulie 7 8), Anastase Scortescu clucerul are pricina cu Constantin Gheuca
stolnic, pentru moia CArsteti.
Din 1795, April 14 9, gAsesc pomenitA o hotarnicA a moiei CoOsti i Cristeti,
incredintatd de proprietarul lor AnastasA Scortascu, la 1817, August 1, prin care se
lAmurete ca atht movila Banului, precum i Reidiul klutului sau cunoscut i sau dovedit la ace hotAriturd.
In 1798, lunie 17 19, Anisia i Anita, fetele lui Gligori Pevitul, dau partea lor de
moie din Carsteti, din tin. Carligaturii, clucerului Anastasie Scortascul.
1). Acad. Rom. Cr. col. 1907, 204.

2). Ibid.
3). lbid 223.
4). !bid 205.
5). Arh. stat. Iai, tr. 1357, opis 1543, dos. 163, fila 66 i urm. ibid. tr. 1357,
opis 1543, dos. 213, fila 17 i urm.
6). Vezi Harta stat, major, pl. Tdrgul Frumos.
7). Ibid.
8). Acad Rom. Cr. col. 1907, 224.

9). Arh. stat I4i, tr. 1788, opis 2039, dos. 343, fila 29, ibid. tr. 1357, opis 1543,
dos. 213, fila 7.
10). Acad. Rom. Cr. col. 1907, 224.
Buletinul Muzeului Municipal clean Neculce, Iqi
www.dacoromanica.ro
58
M. COSTACHESCU
. 15. In secolul XIX. In Condica Liuzilor din 1803 1), Carstetii sant aratati ca
fiind proprietatea serdarului AnastasA Scortescu. Are 21 liuzi.
In sat mai erau si rzi, cAci in 1803, lulie 19 2), Ion sin Gligori cApitanul vinde
surorii sale Ileana, partea sa de mosie din Crasteti, din tin CarligAturii.
In 1808, Sept. 4 9 Sandul TAutul biv ispravnic de copii i altii fac jalb, in pricina stApanirii in Cristesti, din CarligAtur, contra lui Stefan SAcarA i neamurile lui.
In 1809, lulie 104), Divanul Moldovii intArete stApanirea lui Cozma TAutul, fecior
lui Vasile TAutul, peste partea de mosie din Carstesti, tin. Carligaturii.
Din 1811, Noemvrie 1 9, am urmAtoarea notitA, intro carte: .S se stie de cand
am venit eu preutul Gheorghie in Crastesti, 1811, Noemv. 1 .
In 1816, lanuarie 129, cAminarul Anastasie Scortascu are mosiile Carstestii si
Poiana CalugArului, dela CarligAtura.
Din 1817, Octomvrie ) avem foaia de zestre, ce cAminarul NastasA Scortascu, dA

fiicei sale Smaranda : (Mosia Carstestii di la tanutul Carligaturii bez parte razdOlor,
InpreunA i cu trupurile de movie celi unite cu mosiia aciasta [pArti din Popiscani si
CoAstii], dui:4 cuprindere scrisorilor, ce ni s'au dat 1 mie de zas(re, cu aAzari,
casA sindilitA i pe timilie de piatrA si inbrAcati odAile i alti casA gios, cu douA odai
si cuhne iarAs sindihte, grajdi, surA i cAsoae, cu scanduri de stejar i iarAs sindilite,
iazu, viia, biserica de lemn durate) i crasmA in sat cu casA sindilitA si pivnit de
piiatrA, cari aceste toati sant Jacuti de mine..
Importanta este Catagrafia din 1820 ). In acest an, Cristestii erau ai sArdarului
lanacachi Gherghel, probabil, ginerele cAminarului AnastasA Scortascu. In sat erau 45
liuzi, intre care aflAm nume ca: Ion zAt (ginere) Buzatul, Nechifor san Gavril, Toader
vornic, Ion Cibotaru, Vasale Nistor, Ion CenusA, Samion Buzatul, Cozma Cibotar, Mihai
Rusul, Toader zat Ciuciul, lonita a DI/me/WA Samion Tirogan, Grigori HArAtAu, IonitA Ungureanu, Grigori Bancild, lacob Ungureanu, Zaharia Nistor, Aron Ciobanul,
Ion Saraduc, Hie Balduciuc, Ion Olariul, etc. (10. trunte, 20 mijloc. 15 coad6). Apoi
14 slugi W bir, intre care: Stefan BAncilA, Andrii Ciuciul, etc.
In catagrafia din 183110), satul era stApanit de banul Enacachi Gherghel.
In sat era preot la biserica sfintilor apostoli Petra si Pavel, Gheorghi san preotul
Vasali11). Apoi, diaconul Neculai san diaconul Hie. In sat sant 5 nevolnici, iertati de
sat (de bir); intre care: Andrii san Vasali Suciu, Petre san Vasali Rosca. 9 vAduve,
intre cari, Maria lui Ion Ghibuc, Ilinca lui lonitA Rus Tlmaciu, Ilinca lui Ion Dunere.
Apoi 2 dascali la biserica. 12 birnici havalegii, intre cari : Luca san liii Parlea, Ion
so Toader Ungurian, Vasali sari Alecsa Serediuc, lordachi san Luca OnutA, Gheorghi
sin Toader Chistrui. 20 birnici breslai: Enachi sat] Alexandru Rusu, lacob sari Du1). Uricarul VIII, 332.
2). Acad. Rom. Cr. col. 1907, 206.
3). Acad. Rom. Cr. col. 1907, 225.
4). Acad. Rom. Cr, col 1907, 197.
5). In Vietile sfintilor, Septemvrie, ed. Neamt, 1807, proprietatea mea. Acesta este
preutul Gheorghe GAnescu, strAbunicul meu, dupa tatA. A fost, dupa asta,
multA vreme, panA pe la 1850, preot in Ganesti. Era fiul lui Vintild, mocan,
din CAsuni, din Ardeal.
6). Acad. Rom. Cr. col. 1907, 207.
7). Arh. Stat. Iasi, tr. 1765, opis 2014, dos. 100, fila 501 si urm.
8). Este i astAzi.
9). Arh. stat. Iasi, tr. 166, opis 184, dos. 19, fila 47 si urm.
10). Arh. stat. Iasi, tr. 644, opis 708, dos. 339, fila 11 verso.
11). Nu e GAnescu, care in acest an era in GAnesti.
www.dacoromanica.ro
SATUL CRISTESTI, cu trupurile sale POPICANl, COET1 i BARBESTI
59
mitru Ungurianu, lonita Chelban Ungurianu, Toader san Grigori VArAtAiu, Dumitracu
zAt [MmHg, Simion zAt Vasa li Pevilu'), TanasA Ciuciu. 18 slugi i alti oameni fArA
bir, supui la unii i altii: Vasli Peuifu vatav, Dumitru san Dumitru Ghenuf, Iftodi
san Gavril Onutu, Alexandru san Toacler Miron, Grigori san Andrii Ciuciu. Apoi 4 oameni streini, fArA cApdtAi, 1 jidov orandar.
In 1844, Cristetii erau proprietatea sArdarului Tudurachi Vasili 0).
In 1846, erau preoti, In CrAsteti, erei Neculai i Ere! Gheorghie3).
In 1847, Noemvrie 134), cAminarul loan Fucs e rndult hotarnic al rnoiilor Cristetii, Berbetii, Coatii i poenile CAlugArului toate intrun hotar), a spat. Teodor
Vasiliu : pe malul stang a arAtatului parAu (Ciunca, poreclit i Plotonita) stau cap in
cap moiile Berbetii i Cristetii (a spat. Vasiliu), iar pe malul drept asAmine cap In
cap moia Popitcanii a Mnrei DoljAtii i moia CosAtii,... Cristetii I dA coaste cu
Cotii.
In 1848, Fevr. 3 5), pricinA Intre mAtiAstirea DoljAti cu spatarul Teodor Vasiliu,
pentru despArtirea moiei Popitcani, despre Crasteti, cu silitile ei.

[UrmeazA schita de hartA].
Mihai Costachescu
1). Din neamul rAzeilor din trecut.
2). Arh. stat. Iai, tr. 1788, op. 2039, dos. 437, fila 19.
3). Arh. stat. Iai, Mitrice, dosarul 2450.
4). Arh. stat. lai, tr. 1357, opis 1543, dos. 213, fila 17.
5). Arh. stat. lai, tr. 1/88, opis 2039, dos. 734.
www.dacoromanica.ro
Schifci a Criste?tilor,
Miazd noaple
cu trupurile Pop*ani, Ccwti
TARGUL FRUMOS
$1 Brbe?ti.
1
Ruscani
Moiceti
Popicani
--,-
Prigoreni
Br be t i
Ciunceti
u
cc
-4-.
...
c
0
Cdaceti
Gneti
Coti
-...
Cristeti
BrAeti
Hndreti
[ Judetul ROMAN]
Miazd zi
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
A). LOCURI
I. 7091 (1583). Mai 7. Marica, jupaneasa lui Pata dvornic, vinde o casa In lai,
drept 1500 aspri, lui Irimie dvorc.
Petru Vvod. boj. milost. gpdr. zemli Moldavskoi.

Iata au venit Inainte noastra i inainte a notre moldoveneti boeri mari i mici
Maria gupaneasa lui Pala dvornic, de a ei buna voe, de nimene asuprita, nici silit i
au vandut un (sic) a ei casi din E, cu cuhne i cu grajdiu care ace mai sus scrisi
casi i cuhne i grajdi e au facuto pe locul parintelui 1 rugatoriului nostru chir Teofan
mitropolit i au vanduto al nostrului credincios Irimie dvorc. drept una mie cinci sute
aspre. si sau sculat al nostru credincios Irimie dvorc. i au platit tot deplin acei sus
scri bani 1500 aspri In manele Maricai kiupanesii Patai dvorc. inainte noastra i Inainte a notre boeri. Si daca noi am vazut de buna voe tormala i deplina plata, iar
noi aijdere i de la noi am dat i am intarit al nostrului credincios Eremie dvorc.
ace mai sus zii casi cu cuhne 1 grajdi, ca sai fie lui neclatita nici odinaoara in veci
1naintea acetei carp a noastre. Sau scris in E let 7091, Mai 7.
Singur D[omnul] au zis. Stroici vel logft. iscal.
Bisanul.
I.
p. g.
Sau posleduit.
[Copie la Academia Romana, Ms. 3316 pg. 174.
Scrisorile casilor din EI].
II. 7137 (1620) April 30. Soborut de la Man. Solca vinde lui Dumitraco Buhu
nite case, drept 40 matce stupi.
Chir Evloghie episcop, eromonah Gheorghie egumen yes sabor obte a mnstirei
Solca l) scriem i marturisim cti aceasta scrisoare a noastra, cum noi de a noastra bun
voe de nime nevoiti nici asupriti niam tocmit cu dumlui Dumitraco Buhu logft al
triile, cu nite casa ce am avut dare de Stefan Von Toma din Targul din E Inainte bisericei cei albe i pentru aceste casi niau dat dumlui logft Buhu patruzaci matce
stupi i catava paine. Pentru acee ca sa fie dumsale driapta casi i cumparatura In
\red i nime din fratai notri alti calugari sa nu sa amestice a mai invalui sau a part
Inainte scrisorii noastre. Si noi aijdere sa avem a scrie pre dumlui Dimitrie Buhu
logf. al trifle i pre :,uparteasa dumsale Iliena 1 fii dumlorsale la svantul i marele
1). Corectat din Scul.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
62
pomelnic. De aceasta scriem i mArturisim cu scrisoare noastrA sA sA tie. Pis u las

velet 7137 9, Apr. 30.
AdicA eu Episcopul Evloghie scriu insumi cu mama me i mArturisesc.
[Acad. Rom. ibid 1.
[I. pi
III. 7147 (1639), Dec. 2. Stefan B our biv clucer vinde casele din lai lui Dimitraco Buhu, drept 40 galbeni buni.
AdicA eu Stefan Bour biv clucer scriu i mArturisAsc cu cest zapis al nostru cum
am vandut dumisale vist. lui Dimitraco Buhu casile noastre din E ce slut langA bi-
serica AlbA, care casi au _lost data de socrul nostru $lefan Vodd mandstirii Sole&
iar mono's/. Solca ni lau dat mud cdnd niam Insurat i niau dat dmlui vist. patruzAci de galbeni buni. Si in tocmala noastrA au fost dumlui Savin vorc. i dumlui Dimitraco Soldan vel vorc., cu Ureche spatar i Lupul PrAjAscul camr. i Gheorgita
Stefan postelnic i Patraco staroste de Putna. Deci ca sA ain dumlui ale scrie i in
catastivul targului. Si pre mai mare credinta niam pus i iscAlitura. Si am scris eu
singur ca sl s t1e. Pis u las, let 7147, Decv. 2.
Stefan Boul blv clucer, Savin vorc. Dumitraco Soldan vel vorc., Ureche spatar,
Lupul PrAjAscu vel corn., Gheorghie Roca vist,
Sau poslAduit.
[Ibid. 175 verso].
IV. 7159 (1649), April 7. Irina fata lui NecoarA vinde un loc de cask in lai,
drept 15 ughi dascalului Ipatie.
AdecA eu Irina fata lui NecoarA din tArg din ..Ei mrturisAsc cu acest zapis al
meu, cum am vandut un loc de casi ce este in targu in E pre ulita CiubotAriascA,
mai la dial de feredeu, intre locul lui Buhu i intre locul Furtunii, dascalului Ipatie
drept 15 ughi, de nime nevoit nici asuprit, ce de a me bunA voe, lam vandut ca sAi
fie lui pomanA i cumpArAtura i cuconilor sAi i in tocmala noastrA au fost multi oameni buni, anume, duhovnecul sAu preotul Grigorie protopopul 1 diiaconul Samson de
la svntul Atanasie i diaconul Stefan ot Vovedenie i dinainte lui Grigorie potcovari
i denainte lui Dumitru dArAban gazda ei i nepoata ei Marie i denainte lui PanA
negutitoriul 1 denainte lui Gheorghie Pevetul i denainte lui Grigorie tii pevetul ot
Sueavskoi tArgu, Si eu Apostol pevetu am scris acest zapis ca sA sA tie. Si de mai
mare credintA niam pus i pecetele i iscAliturele. Viet 7159, Apr. 7.
Grigorie, Maria, Irina, Dumitra.
Sau posleduit.
[Ibid 176].
V. 7172 (1664), April 21. TAnase 1 loniti, feciorii lui Emachie vist. vand nite
loud de casA cu pivnita de piatrA, in lai.
AdecA Noi TAnasie i cu fratemeu loniti feciorii lui Enachie 'au fost vist. scriem
i mArturisim cu cest zapis al nostru, cum noi de bunA voe noastrA, de nime nevoiti,
nici nsupriti am vndut a noastrd driaptA ocenA i moie nete locuri de casi cu pivnita de piatrA in trAg in Ei, din sus de Feredei, intre Caraca Bulger i intre Popa
Vasilie de pe poartA, care acele locuri de casi cu pivnita au fost cumpArAturA tatnenostru lui Enachi vist. dela Ene i alti poporeni de acolo i sA aibA dmnlui a face
1). Corectat din 6.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
63
i dres domnesc pe acest zapis al nostru. Aceasta scriem i mArturisim i pentru credinti am iscalit s sa tie. U let 7172, Apr. 21.
Tanasa, tonna Caraca sulger, Gorovei 1130. Popa Vasili.
[Ibid, 177 verso].
VI. 7177 (1669) April 7. Die Sturza i altii dau mArturie cl Andronache feciorul
lui Gheorghe fost uari vinde un loc de cask in lai, lui Andronea fost pArcalab, drept
200 tel batuti.
Se ubo noi Ilie Sturza biv vel stolc, loan Racovita vel comls, i Statie vel clucer
Vasile MAlai vt. logft. I ContA 3 logft. i Scr let Serbul postel i Apostol Catargiu
postd. i Ursul i Irimice, i Ciocarlie, i Rusul vorc. glotnii i Chirild biv AU. i Gavril
biv armas scriem i mArturisim cu acest adevArat zapis al nostru, cum au venit inainte
noastrA Andronachi feciorul lui Gheorghie ce au fost uari mare dintra lui bunA voe
de nimene silit nici asuprit i au vandut a Iui driaptA ocend i moie un loc de cas,
ce iau fost lui dela tatAsAu Gheorghie uAri i tatAsAu lau fost cumparat dela LepAdatuli
care loc este pre ulita RusascA, din locul lui Enachie, pand in locul Sandei, fata lui
Curt. Acesta loc lau vandut dumsale lui Andronec Eau fost parc. aice in E i giupanesii dumsale Tofanii drept clod sute tel batuti l iau Mcut plata deplin 200 lei bMut.
Numai zapisi Eau avut de la maim lui LepAdatu sau rdsdrit, iar de sA vor afla candva
la cineva, acelue om nici de o credinti sA nu fie, ca sA sA e 1 sA de la mama lui
Andronec. Deci i noi dacd am vAzut intre danii de bund voe tocmalA i de piing plata
am iscalit cu totii i inpreund cu Enachie, ca sA aibA a face Andronec i dresi domneti. Si eu Andrei Mihulit am scris.
U las let 7177 Apr. 7.
Andronache pitar,
Ilie Sturza stoic,
Apostol Catarg. postd.
Ion Racovita vel comis
Vasile Mdlai vt. logf.
Scarlet SArbul postd.
Arghira lui Rali Gavril biv arma stefan Ciocarlie vorc.
Irimice vorc.
Costin 3 logft.
State vel cluer.
Si eu Enachi carele sant vecin cu acest loc lipit pe din sus.
Si eu Sanda fata lui Curt, care sint vecin din dos, cu voe noastrA au cumparat
duml. Const. Ciuce parc.
[Ibid. 178].
VII.
7178 (1670), Dec. 22. Antemia jupineasa lui Lupaco Bucium fost stolnic
mare 1 Andronic BAcalul pentru nite dugheni, pe ulna rusascA, in la.
Adecd eu Antimie kupaniasa lui Lupaco Bucium Eau fost stoic mare scriu i
mArturisdsc cu acest adevArat zapis al meu, pentru nite loc de dugheni, de aice din
targu din E, ce este pre ulita Rusasca intre locul lui Enachie i intre locul Sandei fetii
lui Curt, care loc au fost a Csanii cumnatAme, 'gupaniasa lui Lepdatul i lui LepAdatu
i sau intamplat de au fost cu Gheorghie uari la o slujbA i au pagubit parte lui dolzAci i doi galbenI. Deci sd fi dat Gheorghie uAri acei 22 galbeni pentru Lepadatul
i sal fi luat locul zalog pentru acei galbeni, iarA acniu fecioru lui Gheorghie uari,
Andronachi sau sculat fara tire me i au fost vandut locul lui Andronachi Bacal ce au
fost i para. drept 200 lei. Intracee Andronec au Meat dughene i pivniti de piatrA
pre acela loc cu multa cheltuialA. Deci noi dacA am vAzut cau intrat om strain pe moie
noastra, numai pentru'acei 22 galbeni nam vrut sAl lasAm pe Andronec sA fie locul, ce
am eit la divan la mArie sa Duca Vvd. cu Andronachie feciorul lui Gheorghie uAriul.
Deci mArie sa Vodd i cu divanul niau giudecat de vreme ce miau fost mie sor(A)....
giupaneasa lui Lepadatul Axana sA dau eu acei 22 de galbeni lui Andronachie feciorul
www.dacoromanica.ro
64
DOCUMENTE
-4-
lui Gheorghie uariul vi sam tii eu locul i movie vi Andronec sav e banii de unde iau
dat. Deci eu pre dupa giudetul Marii sale lui Voda marn sculat i am dat la Andronachie feciorul lui Gheorghie uariul 22 galbeni denainte a tot divanul i au statut locul
In sama me Deci Andronec Baca lul fiind facula multa cheltuiala pe dugheni vi pe pivnip au strans multi negutitori i oameni buni vi mi sau rugat cu mare rugaminte sa
priimesc acele 200 lei ce au fost negotul locului vi priste acela pretu sami mai de 175
ler 1 sai dau locul. Intracie eu vazand rugaminte lui vi vazand eu atata cheltuiala ce
au fost pus pe dughiana 1 pe pivniti preste cele 200 lei ce au fost dat lui Andronachie
pe loc, care era pretul 375 tel nam vrut sal las intratata paguba, ce am statut cu dansul
la tocmal, din toata voe me vi am priimit de am luat cele doa sute lei, ce au fost
negotul dintai 1 preste acele 200 lei, Inca miau mai dat 175 lei, care sa fac preste
tot trii sute vapte zaci i cinci lei vi acevti bani ce mai sus scriu 375 lei datumiiau
Andronec Bacalul cu fimee lui Tofana tot lei batuti bani gata 1 eu din toata voe me,
am dat lui Andronec Bacalul i fimeii sale Tofanii locul cat au fost a lui Lepadatul 1
a kupanesii lui, care loc este din locul lui Enachie OM in locul Sandei fetii lui Curt,
ca sa le fie in veci driapta ocena i movie vi nime din feciorii mei sau din nepotii
mei sa naiba a sa mai amesteca peste tocmala me. NM eine se va mai scula din feciorii mei cu vre o galciava asupra lor sa fie de mine neertat vi de Domnul Dumnezau
ce au facut ceriul i pamantul vi de precinstita maica lui i sa fie blastamat de 318
svinti parinti ce au fostu in Nichea cetate ce svanta. Si aceasta tocmala am facut vi
banii am luat denainte dumlorsale boerilor celor mari vi.... precum dumlor Solomon
Barladeanul vel logf. i Miron Costin vel vorc. nijuie i Gligora Habavascul vel yore.
vinie i Neculai Racovita hatm. i Stamatie vel postc. i Gavrilita vel spatar. i Ursachie
vel vistiiar i Hie Sturza vel stoic. i Gligora vel medE. i Ion Racovita vel coms. i Costandin vel sulger i Lupaco vel jad'. i Panaiote vel vatr. 1 Alde vet uari i Contav 3
logf. i Apostol Catargiu postcl i Dumitraco Roca i Stefu Gherghel i Gligora Ciocarlie
I Ursul dvornec glotnii vi multi negutitori i vecini de prin prejurul locului. Si pentru
mare credinta pusuniam pecetea. Si au iscalit aceti boeri tot. Deci sa aiba a face vi
dresi domnevti. Si eu Andrei Mihuleci uricar am scris. U las vlet 7178 Decvr. 22.
Antimlia gupaneasa lui Lupacul Bucium. Solomon Barladeanul vel logf. Miron Costin
vel vorc. Grigora Habaascul vel vorc. S'au posleduit.
[Ibid. 179 verso].
VIII. 7178 (1670) Dec. 22. Marturia Antemiei, giupdneasa lui Lupavco Bucium,
pentru un loc de dugheni, din targul Iavi, pe ulita Ruseasca.
Adeca eu Antimie kii.upaniasa lui Lupaco Bucium Eau fost stoic. mare scriu vi
marturisasc cu acest adevarat zapis al meu, pentru nivte loc de dugheni de aice din
Ev, ce este pre ulita rusasca intre locul lui Enachie vi intre locul Sandei fetii lui Curt,
care loc au fost a Csanii cumnatame kupaniasa lui Lepadatul 1 lui Lepadatu i sau
Intamplat de au fost cu Gheorghie la o slujba i au pagubit parte lui de doazaci i
doi galbeni. Deci sa fi dat Gheorghie uvari acei 22 galbeni pentru Lepadatul 1 sai fi
luat locul zalog pentru acei galbeni, iarA acmu feciorii lui Gheorghie uvari Andronachi
sau sculat WA tire me i au fost vandut locul lui Andronachi bacal ce au fost vi
parclb drept 200 lei. Intracee Andronec (sic) au facut dughene vi pivneti de piatra pre
acela loc cu multa cheltuiala. Deci noi daca am vazut cau intrat om strain pe movie
noastra numai pentru acei 22 galbeni nam vrut sal lasam pe Andronec sa fie locul ce
am eit la divan la maria sa Duca Vvd. cu Andronachie feciorul lui Gheorghie Uvariul.
Deci maria sa Von 1 cu divanul niau giudecat, de vreme ce miau fost mie sor(A).....
giupftniasa lui Lepadatul Axana, sa dau eu acei 22 de galbeni lui Andronachie feciorul
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
65
lui Gheorghie UAriul 1 sAmi tii eu locul i moie 1 Andronec sa e banii de unde
iau dat. Deci eu pre dupa kudetul mArii sale lui Voda mam sculat i am dat lui Andronachie feciorul lui Gheorghie uariul 22 galbeni denainte atot divanul i au statul locul
in sama me. Deci Andronec Bacalul fiind fAcuta multa cheltuiala pe dugheni i pe
piVniti au straits multi negutitori 1 oameni buni i mi sau rugat cu mare rugaminte sa
priimesc acele 200 lei ce au fost negotul locului i priste acela pretu sAmi mai de 175
Iei i sai dau lozul. lntracie eu vazand rugaminte lui i vazand eu atata cheltuiala ce
au fost pus pe dughiana i pe pivneti, preste cele 200 lei, ce au fost dat lui Andro'nachie pe loc care era pretul 375 lei, nam vrut sal las intratata paguba ce am statut
cu dansul la tocmala din toata voe me i am priimit de am luat cele doA sute tel ce
au fost negotul dintai i preste acele 200 lei Irma miau mai dat 175 lei, care sa fac
preste tot trii sute apti zaci i cinci lei i aceti bani ce mai sus scriu 375 tel datuMiiau Andronec BAcaini cu fimee lui Tofana, tot tel batuti bani gata i eu din toata
voe me am dat lui Andronec Bacalul i fimeii sale Tofanii locul cat au fost a lui LerpAdatul 1 a giupanesii lui. Care loc este din locul lui Enachie pana in locul Sandei
fetii lui Curt, ca sa le fie in veci driapta ocena i moie i nime din feciorii mei sau
din nepotii mei sa naiba a sa mai amesteca peste tocmala me. Insa cine sa va mai
scula din ieciorii mei cu vre-o galciava asupra lor sa fie de mine neertat 1 de Domnul
Dumnezau ce au facut ceriul i pamantul i de pre cinstita maica lui. Si sa fie biaslamat de 318 svinti parinti ce au fost in Nichee cetate ce svanta. Si aciasta tocmala
am facut i hanii am luat denainte dumlorsale boerilor celor mari 1.. precum dumlor
Solomon Barladianul vel logf. i Miron Costin vel vorc nijnie i Gligora HabAAscul vel
yore. vipie i Neculai Racovita hatrn. i Stamatie vel post. i Gavrilita vel spatr. i Ursachie
vel vistiiar i Hie Sturza vel sto!c i Gligora vel mede. i Ion Racovit vel corns. i Costandin vel sulger i Lupaco vel jau, i Panaiote vel atr. i Alde vel uari i Conta 3
logf. i Apostol Catargiu post. i Dumitraco Rocan i Stefan Gherghel i Gligora Ciocarlie i Ursul dvornec glotnii i multi negutitori i veclni de prin pregiurul locului. Si
pentru mare credinta pusuniam pecetea Si au iscalit aceti boeri tot. Deci sa aiba a
lace i dresi domneti. Si eu Andrei Mihuleci uricar am scris. U las vlet 7178, Decvr 22.
Antimiia giupaniasa lui Lupacul Bucium. Solomon Barladianul vel toe. Miron
Costin vel yore. Gligora Flabaiascul vel vorc. i top ceilalti boeri iscaliti i ali
tnarturi (sic).
{Acad. Rom. ibid. 179].
IX. 7 181 (1673) Martie 3. Stefan Petru Voevod hotarate in Ora dintre Andronec Bacalul i Sanda, fata lui Curt, pentru un loc de casa din targul Iai.
Noi Stefan Petru Vvoda boj. milost. gpdr. zemli moldavscoi.
Adeca au venit inainte Domnii mele i inainte alor notre moldoveneti boeri a
mari i a mici Andronec Bacalul de aice din targul Eii inpreuna cu fimee lui Tofana
i au parit de fati pre Sanda fata lui Curt care o tane Tanasie ce au fost Orel. pentru
un loc de casi de aice din targu din E ce este pre ulita rusasca intre locul lui Enachie
i intre locul Sandii, care loc dintai au fost a lui Lepadatu i a giupanesii lui a Axanii
i dela Lepadatu lau cumpArat Gheorghie uariul, iara pre urma lui Gheorghie uariul
sA se fi sculat Andronachie feciorul lui Gheorghie uariul i au vandut acel loc Sandei fetei lui Curt i lui Enachie drept 160 de tel batuti i dupa acie sa sa fi
sculat Sanda inpreuna cu Enachie 1 iau vandut locul acesta lui Andronic Bacalul
i fimei lui Tofanii drept 180 de lei bAtut. Intracie Andronic Bacalul [au facug pre
loc casi i dughene 1 pivniti de piatra cu multa cheltuiala ca sa sa hraniasca tiindusa ca este locul a lui i cumparat pre bani crutati (sic) ai lui. Deci daca liau
Buletinul Muzeului Municipal tIoan Neculces lai
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
66
gMit acele toate sau sculat Antimie Buciumoae i cu gineresau Andrie Darie i au
eit la divan i la Ora la Duca Voda cu Androniti Baca lul i cu Andronachie feciorul
lui Gheorghie LOH zicAnd Antimie Buciumoae ca este locul acela a unii matui a ei a
AxAniel ce au fost dupA Lepadatul i sal fi luat Gheorghie uariul cu inpresuratura
numai pentru 22 galbeni. Deci divanul au dat cum sa tie Buciumoae acel loc i Andronec Bacalul sa cee i sa e banii de unde lau dat. Deci Andronec Bacalul fiind
facuta multa cheltuiala pre acel loc cu casi i cu dughene i cu pivnita, nu sau indurat
sa Iasi munca i cheltuiala, ce Inca preste pretul ce au dat Sandei ktii lui Curt 1 lui
Enachie 180 lei i preste banii ce au cheltuit pre casi i pre pivniti i pre dughene
485 lei mai datau Antimiei giupAnesli lui Bucium stoic doA sute i cinci zaci de lei
batut, care sau facut pretul preste tot dat fara cheltuele 430 lei, iar cu cheltuiala casii
i a dughenilor 1 a pivnitii sA face 915 lei. $i cetie bani iau dat toti Andronec Bacalul cu fimee lui Tofana. $i precum lau giudecat Duca Von Andronec zice ca nau
mai mersu sa intrebi sau sa cee banii ce au dat Sandei, nici iau tutors Sanda nici
un ban, ce iau tutors numai Enachie dintracei bani, pre giumatat(e) ce au fost pal te
lui i zisa Andronec Bacalul ca este mare strAmbatate, cal stau banii dati in doa locuri
pentru acel loc i cu multa napaste, Deci Domnie me am giudecat drept, de vreme ce
au aflat Duca Vocla cu divanul cA au fost vAndut Sanda fata lui Curt rau cu Enachie
i lau dat giudetul sa fie a Antimii Buciumoae acel loc i Andronec sa e banii de
unde iau dat lutal. $i Domnie me am socotit ca nu poate Andronec sa plateascA acel
loc in daft rAnduri, ce de vreme ce au fost vAndut Andronachie ficiorul lui Gheorghie
uariul rau Sandei i lui Enacchi i Sanda cu Enachie au fost vAndut lui Andronec,
am giudecat cu tot sfatul tare! sa intoarca Sanda fata lui Curt i Enachie toti banii ce
liau dat lor pe acel loc Andronec 1 Sanda cu Enachie sa cee banii ce au dat la
Andronachie feciorul lui Gheorghie uariul. i acesta giudeti sA ste neclatit in veci de
veci i altu nimene sa nu sa amestece a mai phi preste acest adevarat zapis. Inac ne
budet. U Iasoh vlet 7181, Mart 3. Noi Stefan Petru Vvd. Mihul.
[Ibid. 181!.
X. 7181 (1673) Mart 4. Marturia boerilor mari in para dintre Andronic Bacalul
1 Sanda, fata lui Curt, pentru un loc de casa din tArgul lai.
Vasilie vel logft i Grigorie Ghenghe vel dvorc dolnii zemli i Ionaco Bal vel
vorc vinii zemli 1 Alexandru Buhu hatm. i pare. SuEavschii I Costandin vel post. i
Apostol vel spatr i Hie Sturza vel ceanec i Toader lorgaghie vel vist. i Stefan BrAescu vel comis i Enachie vel clar I Dimitraco Roca i Si lion i Simion Ghenghe i
Gheorghita i Beni dvornici glotnii scriem i dam tire cu aceasta adevarata carte a
noastra, pentru multa Ora ce au avut inainte Marii sale Domnului nostru lui Stefan
Petru Vvd. Andronec Bacalul de aice din tArgul Eii i fimee lui Tofana cu Sanda
fata lui Curt, care o One Tanasie ce au fost Orel. pentru un loc deca si de aice din
tArg din E ce este pre ulita rusasca intre locul lui Enachie i intre locul Sandei, care
loc dintai au fost a lui Lepadatu i a fimei lui AxAnie $i dela Lepadatu lau cumparat
Gheorghie uariul, iar pre urma
Gheorghie uAriul sa sa fi sculat Andronachi feciorul lui Gheorghie uariul i au vAndut acel loc Sandei fetei lui Curt 1 iui Enachie
drept 160 lei i dupa acee sa sa fi sculat Sanda inpreunA cu Enachie i au vAndut
locul acesta lui Andronec i fimei sale Tofanii drept 180 lei, intracee Andronec sau
sculat i au facut pre locu casi i dughene i pivnita de piatrA cu multa cheltuiala, ca
sa sA hraniascA tiindusa ca este locul a lui i cumparat pre bani crutati ai lui. Deci
daca liau gatit toate acele toate sau sculat Antimie Buciumoae 1 cu feciorei ei i au
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
67
eit la divan i au parit la Duca Vod(a) pre Andronec I pre Andronachi feciorul lui
Gheorghie uAriul, zicand Antimie Buciumoae ca esti locul acela a unei matu a ei a
Axanii ce au fost dupa Lepadatul i sal fi luat Gheorghie uariul cu inpresuratura
pentru 22 galbeni. Deci divanul au dat cum sa tie Antimie Buciumoae acel loc i Andronec Baca lul sa e banei de unde iau dat. Deci Andronec Bacalul fiind facuta multa
cheltuiala pre acel loc cu casi i cu dughene i cu pivniti, nu sau indurat sa Iasi
munca i cheltuiala, ce Inca preste acela pret ce au dat Sandei 1 lui Enachi fArA
cheltuiala casilor mai datau Antimie Buciumoae 250 lei batutl, care sau facut pretul
preste tot fara cheltuele 430 lei. Ina cheltuelile casilor 1 a pivnetii sA fac 915 lei i
aceti bani toll iau dat Andronec Baca lul i Tofana. Si precum lau giudecat Duca VodA,
Andronec zice ca nu iau mai dat Sanda banei, numai ce iau dat Enachi parte lui pe
giumatate i zisi Andronec ca are mare strambatate despre Sanda, cai stau banii dap
in doua locuri, pentru acel loc. Deci Marie sa Vod(A) au giudecat cu tot divanul, de
vreme ce au fost vandut Sanda rau, sa de Sanda toll banei lui Andronec call au luat
din maim lui. Si Sanda sa cee banei de unde iau dat inpreuna cu Enachi, Pentru acee i noi daca am vazut dela marie sa Vod(a) giudect ales drept facutam i noi dela
noi aceasta adevarata scrisoare, cum sa fie de mare marturie 1 credinti la maim lui
Andronec Baca lul 1 a fimeii lui Tofanii. Si pentru mari credinti am iscalit noi toll. Si
eu Mihulet am scris ca sa sa tie. U las vlet 7181 Mart 4.
Vasilii Ciaur vel logft. Grigorie Ghenghe vet vorc. Alexandru Buhu hatm.
Costand post. Apostol vel spat. liii Sturza biv pahr. Toader lordache ye!, vist.
Stefan Braescu vel comis. Enachi vel clu. Dumitraco Roca vorc. Si lion vorc.
[Ibid, 183].
XI.
7186 (1678). Oct. 31.
Tofana Androniciasa vinde nite case din lai gi-
nerelui sau Andrei.

Adeca eu Tofaila Androniciasa scriu 1 marturissc cu acest adevarat zapis al
meu, de nime silita nici asuprita, ce de a me buna voe am vandut a me driapta ocina
i moie nite casi din targu din E pre ulita rusasca in trgul eel mare pre ulita
rusasca (sic) cu pivneti de piatra dumsale ginerelui meu Andrei, pentru caci miau luat
o fata i mam bucurat, caci sa ma platiasca de datorii i miau dat bani gata asi sute
lei, de mam plata de datorii, Ina ce mai face pretul mai mult am dat zastre fetii mete
casii fie driapta ocena i moie i cuconelor dumsale de va da dumneau sa aibl feciori, iar alIt feciori sau gineri sau aIi oameni de ai mei sa naiba triabA i la aceasta
tocmala. sau tamplat multi oameni buni negutitori vecini de prin pre4ur.... Si Panaite
ginerele lui Tanasie i Chiriiac nepot lui Mitrofan 1 Necula ginerele lui Chiriiac i
Panaite ginerele Chirei i Paladie faclieri i Dumitru Bacal 1 Ghiorghie gineresau 1
Gheorghie Asian 1 Dumitru Tacon 1 Popa Doroftei, egumen dela Nicoreni (sic) i
multi oameni buni megie de prin pregiur. Si mam rugat acestor negutitori de sau
iscalit. Si pentru mai mare credinti miam pus degitul. Si eu lordachi diacul de camail am scris zapisul ca sa sa tie. U las let 7186, Oct. 31.
[Ibid. 185].
XII.
7217 (1709), Sept. 25. Mihai Racovila Vvod, pentru Ora dintre Matei
Sturza, fost camara mare 1 Mihulet, fost capitan.
Noi Mihai Racovit Vvd boji milost gpdr zemli moldavscoi.

Adeca sau parit de fall inainte Domnii mete boerinul nostru Dmlui Matei Sturza
ce au fost camara mare cu Mihulet ce au fost capit. pentru Un vOcarit dela Domnie
www.dacoromanica.ro
68
DO CUMENTE
lui Costandin Duca Vvd cleia tant. Cernautilor din velet 7210, care au fost soti amandoi
la acel vacarit ci la istovul slujbei au statut la socotiala ci neputandusa socoti sAnguri
ci fiind intrace vreme marsu acolo la Cernauti Dumlui Neculai Costin biv vel vorc. au
oranduit patru boeri anume pe Gheorghe Goian i Paraschiv vamecul i Filip negutitoriul ci Andrei ginerile lui Ene Hatm. ca sa le e sama ci stand la socotiala cateva
zile liau ales toata socotiala ci iau Mut tabla iscalita lui Matei Sturza carn(a)rac in care
sant iscaliti ci ei amandoi ci socotitorei i sau aflat din toata socotiala asupra Sturziii
camc. ramaciti 78 tel ci 10 potr. i acei bani iau dat Sturza la Cerbul jadv. in nicte
bani ce au fost luat ei dela Cerbul de au dat in vacarit, care fiind de fati ci Cerbul
Adv. au marturisit i au luat acei bani de la Sturza ci tamp andusa de sau dus Sturza
fn Ora lecasca au lasat izvodul acel de socotiala iscalit la Mihuleti iara Mihuleti afland
vreme, nefiind Sturza de fati sau apucat ci au stricat izvodul acel iscalit de socotiala
Sturzii ci au incarcat pe Sturza cu Oliva bani ca sa sa mantuiasca de datorie Cerbului
ce era asupra lui sa de ci parind Cerbul Adv. la domnie lui Antiohie Von pe Mihuleti pentru ace datorie ci Mihuleti aruncand datorie asupra Sturzii, aratand izvodul
acel adaos de clansul i sau fost facut carte ca s vanzi casile Sturzii din Ec i alta ce
ar mai gasi i iau vandut casile ci iau luat ci triizaci de matce i nicte paine. Acmu
viind Sturza din tara lecasca ci apucandusa Mihulet iar cu para asupra Sturzii, ca sa
sa mantuiasca de datorie Cerbului Adv. socotirn domnie me ci iam dat in sama a cinstiti i credincioc boerilor noctre, dumlor Ion Buhuc biv vel logf. ci Neculai Bacota
vel vist. Costandin Costache vel coins. ca sa le e sama ci stand la socotiala au aflat
toate izvoadele stracate de Mihuleti umbland cu viclecug, iar asupra Sturzii nimica nu
sau aflat i Mihuleti umbland cu viclecug, iar asupra Sturzii nimica nu sau aflat ci
Mihuleti nici cu atata nu sau lasat ce sau cercut sai dam in socotiala dumsale Lupului
vist. cad dumlui au fost vist. mare atunce. Datulam Domnie me ci in socotiala dumsale ci stand la socotiala iarac ci dumlui au aflat ci au adeverit cum au stricat Mihulet
izvoadele ci au umblat cu viclecug. lar asupra Sturzii nimica nu sau aflat ce iau facut
napaste Sturzii ci sau indreptat Sturza din toata socotiala. Pentru acee adeverind acecti
boeri ce scriem mai sus, cum Mihulet au stracat izvoadele ci au unit:at cu viclecug ci
iau vandut casile ci iau luat stupii ci pane far de isprava ci Sturza sau indreptat, ni-
mica asupra lui nu sau aflat, lam dat rams pe Miculeti, ca sa de pace Sturzii ci sac
e Sturza ca site ci acela ce liau cumparat sac e banii dela Mihuleti ci stupii sai de
Mihuleti cu roi de casi ani ci toata paine ce iau luat sal de. Si sau mai facut ci alta
carte Sturzil tot pe acesta (sic) poveste, iscalita de Domnie me. Si aceastA para sa nu
sa mai parasca piste carte Domnii mele. Aceasta scriem. U las let 7217 Sept. 25.
[Ibid. 187].
XIII. 7219 (1711) Noem. 13. Nepolii lui Buck m stoic. daruesc un loc de casa,
in laci, in Ulila Feredeilor, lui Hie diacul de vist.
Adeca Noi Lozoschi Durac ci Gavril Leca post. i cu fratemeu Nun post i Vasile
vt. mede. ci cu cumnatatneu Cosd. Bucium ficior lui Gligorac Bucium biv vel mecIZ si
Miron sardr ci fratii mei, feciorii Tudoscai, fetii lui Bucium stoic. carei santem toti
nepoti lui Bucium stoic, de ficiori ci de fete, scriem ci marturisim cu acest zapis al
nostru, precum nui toti niam invoit pentru un loc de casi din targ din Ec din ulita
Feredeilor intre casa lui Toader Jora biv vel sulger ci intre casa lui Grigorie Ghenghe
biv vel vorc, ci lam daruit cu totii ginerilui nostru lui Hie diiacul de visterie, ca sa fie
clumsale dreapta danie i pe zapisul nostru sa aiba durnlui ac face ci dres domnecti.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
69
Si pentru mai mare credinti niam iscalit cu totii. Si eu Grigori diiacul de camarA am
scris zapisul ca s sa tie.
U las let 7219 Noemv. 13.
Lazonschi Durac. Gavril Leca Costandin Bucium post. Nun post.
[Ibid. 1891.
7223 (1715), Italie 20. Anita Agioae da ginerelui sau case i pivnita.
Adeca eu Anita Agioae datam zapisul meu la mana ginerilui meu lui Gheorghiti,
cum sa sa tie ca am dat casile, pivnita, locul cu totul zastre, neavand alta sal dau
gineriului meu i fiicei mete Mariei, ca sa le fie moie in veci, cuconelor l nepotilor 1
nici fiiul meu Gheorghl triaba sa naiba, fara ginerile meu Gheorghiti. lar Inca i pe
mine din casi sa nu ma scoata, ca sa ad cu damn, pan la dare sufletului I aceasta
tocmala sau facut fnainte a multi oameni buni, care mai os sor iscali, anume Toader
popa domnesc, Ion Cepragariul biv staroste, Gligore Capatana aprod. Let 7223, luni 20.
Anita soacra. Popa Toader. Ion Grigori Capatana. Eu Gheorghie am pus degetul. Nastasia giupaneas(a) lui Dumitru martor, Eu Andronachi bOrbieri gpod am
scris i am iscalit.
[Ibid 189].
XIV.
XV. 7235 (1727) Deco. 24. Mihalache Sturza vinde fratelui su Sandului Sturza
casele din Iai, din Ulita Feredeilor.
Adeca eu Mihalachi Sturza 1 cu sotul meu Anita datam adevarat zapisul nostru
dumsale fratelui nostru Sandul Sturza vel spatar sa sa tie precum am vandut dumsale
casile noastre din E drept [loc gol] lei 1 niau dat dumlui banei deplin in mana noastra,
care casi sant pe ulita feredeilor 1 sa hotarasc cu casile dumsale lui Costandin Costachi h atm. 1 cu casile dum. spatarului Pa lade i cu casile spatrlui It le, care le avem
noi dela raposatul parintele nostru loan Buhq hatm, Si la aceasta tocmala sau tamplat
multi boeri, care mai gos sau iscalit Si pentru credinta i noi am iscalit.
Let 7235 Decv. 24.
Mihalachi Sturza. Radul Racovita biv vel cmra. Costachi hatm. Paladi spatr.
Sandul Racovita, lordachi Asian, Stefan R-oset vorc. Neculai biv vel sulger. Costachi
vatav za paharnicei, Andrei Roset. lordachi Catarglu biv med. Mihalachi Luca am
scris zapisul. lar de nu sar intampla sa nu traiasca copila, s MIA am Intoarce aceti
doa sute cincizaci lei drept cat sau vandut casile, insa aceti bani sa mii de cumnatul
Mihai la, iar bade Sandu sa aiba pace
Radu Racovit biv jacZ.
[Ibid. 1901.
XVI. 7236 (1728), Mai 12 Paisie egumenul dela Rachitoasa vinde lui Sandu
Sturza nite case ale manastirii, din lai, pe Ulita Feredeilor.
Adeca eu Paisie arh. i egumen dela manastire Rachitoasa, care am venit dela
svanta manastire Vartopedul (sic) care este hramul svintei blagovitenii bogrodita ce
este la Sveta Gull, care inchinandusa manastire Rachitoasa svintei manastiri Vatopedul
viind eu egumen la Rachitoasa, toate cate au fost moii, bucate, tigani liau dat ctitorii acetii manastiri in sama me impreuna cu alte moii, datumiau 1 nite casi In tarp in
E, care casi sant pe ulita feredeilor, alature cu casile a raposatului Ion Buhu hatm.
1 aceste casi au fost a rapousatului hie biv vel spats., pentru aceste casi socotind ca
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
70
svintei manastiri RAchitoasii nici de un folos nui sant, cad tot gazda de oaspeti de
liau stracat i liau rAsApit 1 sfatuindumA i cu alti frati care sant tot a svintei MAnastirei Vatopedului, socotitam ca mai bine este i mai de folos sA sA vAnda ci tru (sic)
acel bani sa fie agiutorl pentru datorie mAnAstirei ce vechi, care am gasito. Intrebatam ci pe titorii noctre ci dumlor incA aca au socotit toll, cl aca este mai bine
ci mai de folos sA sA vAnda 1 aca scosuliam la vanzare i aflAndusa cumpArAtori
dumlui Sandul Sturza marele vistr. fiind dumlui ci reiz4 de pe casile ce au cumpArat
dela raposatul loan Buhu hatm. ci fiind ci de neamul ctitorelor notre niam tocmit ci
niam acazat cu dumlui ci i Ham vandut drept [1. got] lel ci niau dat dumlui tot banei
deplin in maim me. Drept acee ca sai fie dumsale de acum driaptA ocenA i mocie
neclAtit nici odinaoarA in veci, dumsale ci fiilor dumsale 1 a tot rodul ce lar alege
DumnezAu a domesale. Si la aceastA tocmalA multi boeri marl de cinste care mai gios
sau iscalit. Si eu pentru mai mare credinti mam iscalit inpreunA cu alti frail dela
svAnta mAnAstire Vatopedului. Si am pus i pecete svintei mAnAstiri.
u las let 7236, Mai 12

Arhm. dela Vatoped i egm. dela RAchitoasa adeverezu Atanasie. loan egm. Teofan
adeverezu. Darie Donici vel vorc. mart. Costachi hatm. lordachi pitr. Toader Pa-.
ladi biv vist.

[Ibid. 191].
XVII. 7268 (1770) Fear. 22. Dumitraccu Pa lade vorc. cla lui Dumitru GrAdinar
un loc de casA.
Precum sA sA ctie cA am dat lui Dumitru GrAdinari un loc de cas(A) aice din
vale de ograda me sac faca cas(a) ci sa aibA a o stapAni casa ci locul cu pace, caci
eu iam dat loc ci 'Ana la moarte lui ci a fimei lui ci a copiilor lui nime sA nul supere
intru nimic. lar tamplandusA ca sA sA ducA el de acolo, ori copii lor sa aibu a le intoarce
banii pe casi, ori sac ei casa de acole. Si pentru credinta liam dat aceasta scrisoare
la mAna lor ci am iscAlit.
let 7268 Fevr. 22.
Dumitraccu Paladi vorc.
[Ibid. 192].
XVIII. 1775 Aug. 14. loan Cantacuzino biv vel spatar schimbA cu hatmanul
Dumitracco Sturza un loc in lai.
loan Cantacuzino biv vel spatar adeverim cu aceastA scrisoare a me pentru o

bucala de toe ce este intre coltul gradinel noastre ci Intre ograda dumsale hatmlui
Dumitracco Sturzil, unde au fost moara de cal a lui Negel, care loc Hind in coltu nu
sau inchis in gradina noastrA, ce au ramas afarA de ingraditura gradinii despre svete
Gheorghie, pe care loc au fAcut casi dumlui rAp. socrumeu Dumitracco Paladi i au
acAzat intrace casi pe Dumitru GrAdinariul, pentru care bucata de loc ci ace casi niam
acazat cu dumlui hatm. Dumitracco Sturza ci am facut schimbu, precum arata mai gios.
BucAtica ace de loc unde au fost moara lui Negel am dato dumsale hatlui Dumitracco
Sturzil, de astAzi inainte sa o stapaniasca dumlui. i dumlui hatm. Sturza incA miau
dat locul cat lane din poarta dumsale cumnatului Costandin Paladi pahr. in sus MO
ulitii marl, din poarta dumsale ci par/ in pod, mergAnd pe denainte ogrAzii dumsale
pahar. Paladi i pe denainte ograzil noastre par In coltul ogrAzii noastre despre drum
i de acolo in stAnga pe langa ograda noastra, pan unde sA svarcacti ograda noastrA
despre sveti Gheorghie, care acest loc au fost dumsale hatm. Dumitracco Sturzii danie
dela pre inallat Domnul nostru Marie sa Grigorie Alexandru Ghica Vvd. cu hrisov din
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
11
velet 17G4, luna Sept. 2, care acest loc cat arata mai sus mi lau dat dmnlui hatm.
Dumitraco Sturza mie dandumi i hrisovul de danie ce au avut. *i de astazi inainte
sal stapanesc eu 1 sa fac cemi va fi voe pe acel loc. lar pentru casa lui Dumitru
Gradinariu sau aazat dmnlui hatm. Dumitraco Sturza cu Dumitra fimee gradinariului
I iau dat patruzaci de lei pe casi i de astazi inainte sa ne stapanim fiite care locurile dupa aAzare ce am Mut, precum arata mai sus. *i asamine scrlsoare miau dat
i dumlui hat, Dumitraco Sturza la man mea, in care am poftit i pe preosfintie sa
parintele Mitropolit i pre alti boeri ce sau tamplat de au iscalit. Velet 1775 Avg. 14.
loan Cantacuzino spatar.
i eu MihAlachi Floncu am scris cu zisa i eu invatatura dumsale spatar loan Canta
[Ibid. 193].
Obs. Documentele dela [XVIII, inclusiv, sant comunicate de d. M. Costachescu.
XIX. 7218 Martie 15 1710 (MO. N. Alex. Mavrocordat Voevod scutete ire!
preuti i trei diaconi ce sant la cele 2 biserici armeneti de ori ce dare, angarii i
havalele.
MACTIRI renmpx semmi mwmageKoti.

Scriem domnia mea la boiari i la top slujitorii. carii yeti imbla ori cu tleiN fial de
hi' thigoMe 11161111MS
11J6KwAd. Ratieb)
slujbe a domniei miali aicia in targu In Mina. facem t(i)re tuturor, pentru trei no.kwitii
i trei diaconi ce sintu la 2 besearici armeneti. aici in targu in Iai. 1 carii au obiceaiu ca top preaotii ce sintu in Iai prea la bisearicile Moldoveneti. sA nu deal nimica. nici zloti. nice lei. nici tater!. nici la fan. nici la ghiata. nici la gunoi. nici la
alte dari. i angherii la nimica. ate sar hi. prea altii aicia in targu in Ial. 1 sA fie
in pace de desiatin(a) de stupi. 1 de gortina de mascuri. i de camdna cojocdrlascd.
nimea nici un val sa nu li fad. ce de toate sa aiba scutial(A) preoum au i alp preaoti de prea la besiaricile moldoveneti. nici sA alba a le duce Turd. sau Tatari. sau
alp oameni streini. la caseli lor. fara voia lor, nici aternuturile lor sa nu li ia la Turd
sau Tatari. nicea oltuzul. sau pargaril la casall lor sl nu li facA nice un zulum. ce
de toate sa le dea pace. preacum le scriu agile i de la alp domni 'eau fostu inainte
de noi. ca cine liar face val. ori cat de putin peste carte domniei miali. unit ca aciia
de mari certarea vor fi de la domniia mia. intraltu chip na hi alasta scriem.
lw Nicolae Voevod.
I.
u las vlto 7218 Mart 15.

p. roi domneti mid.
Axinte uricar
XX. 7268 Dec. 30 (1759) regeste. Neculai Calaraul i femeia lui Maria socrii
Saftii din 1794 vind cu 23 lei Mariei Apostoae o casA pe iaz.
..-.cSau adus de NO inainte noastra, pe acel Isacu jidov, carue la intrebare ce I sau
facut cu ce dovezi trage el in stapanire locul acesta, au scos de au aratat doao zapisa
insA unul din veleat 7268 Dekmvre 30, adica de and sint trecuti 34 ant de la un
Neculai CalAraul, cu fimeia lui Maria. adica socrii jAluitoarei cu care vandu unei Martel
Apostoae o cascl pe tazu care au facuto ei, ii dau i un stanjen patru palme de locu
din coastile casii in IMuri i de napoia casii 4 stanjeni de locu i pretul vanzarei 23 lei".
www.dacoromanica.ro
boctimENT8
72
XXI. 7269 Noembre (1760) regeste. Maria Apostoae vinde cu 25 lei jidovului
sac casele sale de supt vama cea mare pe loc domnesc.
Al dollea zapis din veleat 7269 Noemvrie, cu un an in urma celuealait zapis, cu
tate vinde i Maria Apostoai numitului acestuia jidov casa aceia ce au cumparato de
la Necu lai Calararl cu pret 25 lei i o arata cc, iaste supt coma ce mare pre locti
domnesc cum pre larg dovidete zapisele aceste.
XXII. 7272 Mart 25 (1764) la0. Vinetia cu ginerele ei I. Matasariu se obligl ca

de CrAciun sa dea lui Luparo staroste de ciocli hartiile locului vandut lui.
AdicA eu Vinetie Inpreuna cu ginerile meu lonita MAtasar. datam adevarata serisoare nbastra la mana dumisali: Luparo starostelui de Eocli : precum sa sa tie, cA
vanzand eu Vinetie : un loc de cas : starostelui Luparo: precum arat : in zapisul cel
de vanzare i pentru zapisile cele vechl. nefiind acum fata scrisorile cele vechi: cat i
pentru o scrisoare de danie: ce facusAm eu Vinetie la mana ginerului mieu : lonit:
MAtAsar: care liau fostu zAlogit nol amandoi: niam apucat Inainte : a oameni buni i
niam pus zi la CrAciun : sl le scoatem de unde sant zalogite scrisorile i sa le dau In
man starostilui Luparo, iar netiindu-ma de cuvantu precum niam apucat. sa alba
dumnialui starostele Luparo a ne apuca cu scrisoare noastra. la g.udecat i sal dAm
toate scrisorile i cat cheltuial sau plinial sar faci sa fie toate despre nol i pentru
credinta niam pus degitilli. cu voe me. let 7272 Mart
Et1 Ionit MatAsar am pus degetul cu voe me.
25.
XXIII. 1778 Mart 25. Ursachi i Gheorghe vand cu 50 lel o vie de la Socola pr.
MatatOchi de la biserica din Curte gspd despre Doamna.
Med eu Ursachli 1 eu Gheorghie 1 cu alte neamuri a noastre din satul Socola
de la linut gului carii mai kos niam iscalit pre numi i niam pus 1 degitele. facutam
adivarat i incredintat zapisul nostru la man sfintii sale preotului Manolachi de la
biserica din curie gspd despre Doamna sa sa tie ca de bunA voia noastra un pogon de vie i giumatate cu livada el. iam vanduto drept 50 lei adica cincizaci lei, pe
care vie i nof am luato pentru o datorie de la Sandul justwl din Vale addncd
( drept aptezaci I cind de left care vie este in Vale adand, ce pe din sus sa hota-
lrate cu alta vie a sfintai sale preotului Manolachi, far pe din bps sA hotarate cu via
llui Gheorghie scufelnicul lui Beldiman i dandumi pArintele Manolachi toti banli deplin
in mana noastra, iam dat acest zapis la man sfintil sale ca sa stapaniasca viia cu
pometul ei precum sA arata mai sus. cu bunA pace I nesuparat despre nimeni. sai fie
sfintil sale driapta ocina i moie In veci iar noi sA avem a rAspunde, i zapisul San-
dului fusta Inca lam dat la mana parintelui Manolachi In care zapis a lui Sandul
fusta arata ca zapisale cele vechi acestii vii ar fi furate de la mana lor I ori and
sar gAsi undeva sA fie rasuflate, sa nu sa tie in sama i pentru mai adevaratA credinta niam pus I degeteli.
let
1778
Mart
25.
X Eu Ursachi On Irimie am vandut cu voe me.

X Eu Oheorghie aprod sari Simion am vAndut cu voe me.
I eu Iacov diac za divan am scris cu zisa i Invatatura lui Ursachi i a lui Gheorghie.
www.dacoromanica.ro
DO CUMENTg
XXIV. 1787 April 29 14*. Carte prin care N. Roset vel log. randuete pe S.
Ciogole vornic de poarta sa aleaga hotarele casei Tudoscal din Muntenimea de sus.
Prea Inaltate Doamne
Jaluesc Marii tale ca aice in E in mahalaua Muntenimei de sus am o casa cu

locul iei cumparatura, i fiind ca locul nu este hotArAt, ma rog marii tale se flu randuita la dlui vel logofat ca sa rAnduiasca un vornic de poarta sami hotarasca locul i
sal stAlpasca i cu pietre hotara, i sami de i marturli hotarnica pe obiceiu, ca sAmi
pot stapAni locul far de suparare, i precum a fi mita Maria tale.
Roaba Marii tale
Tudosca famei shad din mahalaoa Muntenime de sus
din Ei
in dos :
Mergi la dmlui vel logofet.
Ap. 27.
Dmta Stefan Ciogole vornici de poarta, dupa jaloba a6asta 'eau dat Marti Sale tat
Von gastA femei anumi Tudosca, pentru locul casii sale din Muntenime de sus, sau
cerut sa i s(A) stalpasca cu pietri hotar, iata te rAnduim sa mergi la stare acestui loc,
I strAngAnd pe toti razAli 1 megieii de pre imprejur, dupa scrisorl dovezi ce va fi
avAnd, de va fi drept locul a jaluitoarii i fArA pricina sal alegi de catra alte locuri cu
masuri in stAnjAni i sal stalpeti cu pietre hotarft, i sa faci i marturie hotarnica iscAlitA
de dmta cum i de totl razaii i altii ce sa vor intampla la hotarAt dupa obiceiu, iar
de va nave pricinA despre vre-o parte, atunci cu pietri hotara sa nul stalpeti, ce cu
marturii ce vei da la parte ce sa Ode i cu hart6 asemine de stare locurilor sa vie
i aicia impreunA cu ea ca sa 11 sa de hotarare dupa cum a fi cu drept.
1787. Ap. 29.
Neculai Roset vel logofat

Gh. Sturza vel logofat
XXV. 1794 Mart 24. Safta se jaluete contra jidovului Isac ca-i incalca locul de
casa de supt Curtea gospod ; i judecata da rAmas pe jidov, cA nu l'a stApAnit 20 de
ani i nu-1 avea danie, fiind locul domnesc.
Safta femei saraca de aici din E prin jaloba ce au dat cAtra pre inaltat Domnul
nostru Maria Sa Mihail Constandin Sutul Voevoda au aratat ca aice in E$ supt Curtea
Gospod vechi avand nite casa parintati pre locu gospod care sau stApAnit de moii
i parintil socrilor ei, 1 cA nimeni stapAnitori asupra locului, nu sau aratat, apoi dupa
moarte socrilor ei stricAndusa casa au prifacuto ea, tiind ca iaste local sAu, acmu sau
sculat un Isac jidovul, cu pricina ca ar fi cumparat de la socrul ei un bordel cu o
bucata de locu din locul casai ei unde stapanire nici odata na avut, i aducAndu vornic de poarta lau i hotarAt, cuprinzindu mai tot locul casH, i pentru aEasta au Mut
ceriri ca prin giudecata sa afle dreptate cu care jaloba fiindu rAndulta la acest departament sa cercetam i sa indreptam, sau adus de fatA inainte noastra, pre acel Isacu
jidov carue la intrebare ce i sau facut cu ce dovezi trage el in stApAnire locul acesta,
au scos de au aratat doao zapisa insa unul din veleat. 7268 Dekemvre 30 adica de
and sint trecuti 34 ani de la un Neculai Calaraul cu fimeia lui Maria adica socrii
jaluitoarel cu care vAndu unei Marie! Apostoae o cath pe iazu care au fAcuto ei, ii
dau i un stAnjen patru palme de locu din coastile casii in laturi i de napola casii 4
stAnjini de locu i pretul vAnzarei 23 lei, al doile zapis din veleat 7269 Noemvrie, cu
un an in urma celuialalt zapis, cu care vinde, i Maria Apostoai numitului acestuia
jidov casa aceia ce au cumparato de la Neculai Calaraul cu pret 25 lel 1 o aratA
10
Buletinul Muzeului Municipal loan NecuIce Iai
www.dacoromanica.ro
bOCUMENTE
74
cd iaste supt voma ce mare pe locu domnesc cum pre larg dovidescu zapisele aceste, inpotriva carora zapisa, numita jaluitoare au statut pricinA, arAtand ca de osabit
cl ea nici o tiintA de vanzarile aceste nu are, dar apoi 1 jidovul acesta nici odata
stApanire na avut, precum la aceasta niCi insui jidovul nu au putut mai mult tagadui
ce au marturisit adevarul cd Ina din cealaIM o#ire stricondusd casa ce au avut

acolo sau dus aiurea de au trait i locul de atunce 1 parA acum nu lau mai stapanit,
la care standu giudecata de au Mut cercetare i de vreme ce din insui zapisul jidovului cu care au cumpArat el casa de la acea Marie Apostoai sa dovedete cA locul
casai au fost Domnescu ne dat danie nimAlui 1 dupa ce sau stricat casa el incA in
curgere de 20 i mai bine de ani, stapanire nau avut ce tot de jeluitoare sau stApanit
precum nici insui el nau tagaduit, apoi dupa toatA dreptate i dupa obiceiul p5mdnfulfil ca un loc ce au lost Domnescu ne dat nimrui cel ce lau avut supt stapanire
panA acum acela dar so protimiscIpte i de acmu inainte sal stApaneasca i nu poate
jidovul cu zapisele aceste al trage in stapanire aid el nul are danie de la Domnie
nici lau stapanit de atata vreme I pentru aceia dar am kudecat ca numita jaluitoare
Salta, dui:4 stapanire ne stramutata Ce au avut asupra locului acestuia sA aibA i de
acmu inainte al stApani cu buna pace i ne supArata mai mult despre acest Isac jidovul
cArue I sau i luat din mana atat zapisile de sus pomenite cat i marturie hotarnica ce
iau fost dat la manA lanachi Matrenki vornic de poartA care din poroncA dupA jaloba jidovului au fost hotArat locul acesta la trecuta lunA Noemvrie anul 1793 i sau
dat la maim jaluitoarel danduise i de la noi a'eastA carte de giudecata.
1794 Mart 24.
Costandin Greceanul vornic
Mihai fora vornic
Costandin . . . vornic
sau trecut la condica.

In dos: 4 scrisori a lui Ivanu Sarbul brat lui Dima GimalAul.
csau trecut la perelipsion dupl porona

Dumitru logofAt
98 Ghenar 29.
XXVI: 1795 Sept. 15 lafi. Tudosca lui Vasile Salahorul vinde cu 490 lei lui
$Arban Perietanu casele sale din Muntenimea de sus despre PAcurari.
Adeca eu Tudosca sopa mortului Vasile Salahorul adeverez cu acest lucredintat zapis al mieu, cA dupA moarte numit sotului mieu rAmAindumi copii facuti
cu dansul i pe urmA murind 1 copii am ramas eu clironoma lor pe o casA 'eau avuto
sotul mieu, cumparatA de la Anton Ungurul i de la maicAsa Catrina, aicea in oraul
EVi fn mOhOlaoa Muntenimii dispre POcurar, care se megleate din sus cu Enachi
Chiperi, i din kos cu preotul Ilie i de la dial cu drumul SArii iar de la vali pan la
un loc cu drumul cel mart 1 de la un loc spre coltul cel de kos cu Anita fameia lui
Simion, i fiind cA eu am limas insarcinata cu datorii tot pentru grijile sotului mieu
1 a copiilor, i neavand alt chip de plata. am scos la vanzare casa aciasta puindui 1
slim cruce, spre intiintare tuturor in curgere de cateva lunl de zile, i gasindusA mutereu dmlui Arban Perietanu biv vet pitar care miau dat pretul acel cu multumita mea,
490 lei adeca patru sute noaozAci lei, am vanduto dumisale, dandumi toll banii deplin
In manuli meli. Deci de acmu inainte sA aiba dmlui a stApani casa cu locul ei cat se
aflA ingradit icu pivnita ca pe a dmsale driapta, cumparatura, atat dmlui cat i fii
i nepotii i strAnepotii dmsale in veci, dandui i scrisorile ci am avut asupra casii,
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
75
i spre mai adevarata credinta netiind cartea miam pus numile i degetul in -loc de
pecete ca sa s criaza i sau iscalit 1 alti oameni de cinste marturi.
1795 Sept. 13.
X Eu Tudosca sotia mortului Vasile Salahor am vandut.
Eu Marie Chiparoae ma(r)tura.
La aeasta vanzare mam intamplat i sant martur Andrii Pivnicer.
Ion Tautul sulger martur.
XXVII. 1796 Dec. 1 1a0. Marturia hotarnica a lui Gh. Tautul vornic de poartA
intru alegerea i hotarnicia locului cumparat de post *Arlin Perietanu in Muntenimea
de sus.
Din luminata poronca preainaltatului domnului nostru Marie Sa Alexandru loan
Calimah Voevod, fiind !Indult de dmlui Cunstandin Paladi vel logofat ca dupa jaloba
ce au dat dmlui *Arban Perietanu biv vel pitar cd ari o cas6 cu local el In mahalaoa
Muntenimii de sus i sa impresoara dispre megiei, i mi sa potoncete sa mergu sA
cercetezu, undi fiind fata dmlui pitar cu scrisori i dovezi cum i toti mahalagii megiei i de va fi locul dumsali pitar impresurat sal indreptez, scotandul de supt impresurare, 1 pe la locurile ce va fi trebuinta sa pun 1 pietre. Dupa poronca am mersu
la mahala la stare locului, am stransu razai, mahalagii de prin pregiur, anumi pe preotul
Ilie de la sfete Neculaiu, pe Anita mortului Simion Goia ispravnic za aprozi, fata preo.
tului Dumitraco ot Vovidenie raza pe din os cu locul dmsale pitar i pe preotul
Dumitraco ot Vovidenie tata Anitei mortului Samion, 1 pe Marica sotia mortului Enachi
I Grigori nepot Ralii, ginere Marie! Chiparoai raza pe din sus cu locul
dumsali pitar 1 loan bacalul mahalagiu de piste drumul Pacurariului de la vali in
dreptul locului dumsali pitar, unde fata fiind i dmlui pitar am cerut de la dumnelui ca
sa arate scrisori dovezi asupra acestui loc ca sa s vazA cu ce II trage la al dumsale
stapanire 1 miau aratat un zapis din 1775 lunie 27 a lui Anton Ungurul impreunA cu
maicasa Catrina de aice din E, ce da la mana lui VasAli. Salahoriul. in care arata ca
au vandut un loc de casa de aice din E care loc este din sus de Toader Canta 1
langa Enachi Chiperiu in mijloc intre danii intre amAndoi in mahalaoa Muntenimei
despre Peicurari, care loc lau vandut dreptu cinzaci lei dupa cum pre largu arata
zapisul. Al doilea o marturie din 1779 Ghenar 6 de la cativa mahalagii ce dA la mAna
lui Anton sail lonita saiman hat(manesc) pentru navalire ce da Maria Negrei, fimei ce
au luato acest Enachi Chiperiu asupra acestui loc, cum ca acel loc lau apucat ei cu
Chiperiu,
cincisprezece ani mai inainte ca au fost casa lui lonita Ungurul tatal lui Anton, iar Maria
acelui Enachi sau rugat la mahalagii ca sa o lese sa faca o casuf A, sa sa odihneasca
i dupa cum au tiut stapanire, au dat aZasta marturie la maim lui Anton. Al treile un
zapis din let 1795 Sept. 15 de la Tudosca sotiia lui Vasli Salahorul iscalit I de
cativa marturi, intarit i de catre dmlor velitii boeri ce da la maim dmsale pitar *Arban
in care scrie ca dupa moarte sotului sAu Vasile Salahoru ramaindui copill fAcuti cu
dnsul i pe urma murind i copiii au ramas ia clironoama pe o casa ce ati avutu
cumparata sotul iei de la Anton Ungurul i de la maicasa Catrina, aice in orwl Iasii
in mahalaoa Muntenimii despre Pdcurari care sa megieete. din sus cu Enachl
Chiperiu, i din iros cu preutul bile, i de la dial cu drumul Sdrii, iar de la vale par
la un loc cu drumul cel mari i de la un loc spre coltul cel din Zros cu Anita fameia
mortului SAmion, i fiind ca ia au ramas insarcinata cu datorii atat pentru grijile sotului ei cat 1 a copiilor ei ci neavand alt chip de plata, au scos la vanzare casa aeasta
puind si seimnu crucii spre inctiintare tuturor in curgire de cateva luni de zile, i
www.dacoromanica.ro
76
DOCUMENTE
gasindusa muteriu dmlui arban Perietanu biv vel pitar, care iau dat pretul acel cu
multumita ei patru sute noazeci lei, dupa cum pre largu arata zapisul. Al patrulea o
tidulA domneasca din 1795 Sapt. 30 de la preinaltat domnul Alexandru loan Calimah
Vvod, poroncitoare Mit dmlui hat. lordachi Rizu, in care scrie ca *Arban Perietan
biv vel pitar, in anul acesta au cumparat o casA cu locul ei vi cu pivnita aice in orwl
Epii In mahalaoa Muntenimii de la o Tudosca fimeia mortului Vasiie Salahoriu drept
patru sute noaozaci lei, i dupa a hrisovului hotarare sa porunceti sa pui ca sa s facA
public* atat la fata locului cat i in tot oravul, pan in asa luni de zile spre intiintarea tuturor acelor ce II sA vor cAde dupA dreptate protimisire dupa cum pre largu
arata tidula domniasca. Al cincile o scrisoare de la hatmanie catra Gheorghe telalbaa
din 1795 Oct. 8. ce i sa porunceti ca dupa hrisov gospod sa s fad publicatie in
divanu gospod la fata locului i pe toate ulitele oraplui Eii i in toate mahalalele cetindusa i copiia zapisului de vanzare, dupa cum pre largu arata, i tot in dosul acestel
tidule din 1796 Ap. 3 iscalita de Gheorghe telal baa face raspunsu catra hatmanie cum
ca au facut publicatie dupa cuprindere tidulii intocma i pre deplin, dupa cum i sau
poroncit para la inplinire de ase luni hotarate vi nu sau ivit nimene din rudenii nici
din razevii sau megievil ca sA rascumpere. Al asele, o carte de la dmlui lordachi Rizu
hat. din 1796 Mai 4 in care faci invtiintari catrA Maria sa VodA ca au pus de au publicarisit in curgere de vase luni vi mai bine i nau evit nimine, nici din rudenii cu
vanzatoare, nici din razevi sail din megiei ca sa rascumpere. Al aptele o carte domneasca de stapanire din anul acesta 1796 Mai 28 dela made sa Alexandru Ion Calimah
Vvod in care scrie ca in anul trecut 1795 Sept. 13 crediaos boeru MArii sale *Arban
Perietanu biv vel pitar, prin zapis incredintat de dmlor velitii boeri au cumparat o casa
cu locul ei 1 cu pivnitA aice in oravul Eii in mahalaoa Muntenimii, di la o Tudosca
sotia mortului Vasile Salahoru, cu pret drept patru sute noazeci lei; apoi tot atunce la
Sapt. 30 dupa jaloba ce au dat catra Maria sa au cerut ca sa s fad publicatie vi

sau scris tidula catrA dmlui lordachi Rizul hatman, ca sA fad legiuita publicatie la
stare locului pan in asA luni de zile, spre intiintare acelor ce dreptate ii va da protimisire a rascumpara, i dupa mArturia de invtiintare ce au aratat d-mlui pitar catra
Maria sa Voda de la dmlui hatman i sau dat carte de intaritura 1 de stapanire pe ace
casa cu tot locul ei, 1 cu pivnitA, precum arata mai sus, ca sa aiba a o stapani ca
pe a sa driapta vi cu buna credinta cumparatura. Al optule, un zapis iscalit de cativa
martori din leat 1796 lull 6 de la Maria fimeia mortului Enachi saki= hatmanesc ce
da la maim dmsale pitar Sarban, in care scrie ca locul lui Vasile Salahoru ce este alature cu locul ei pe din gios cumparandul dmlui pitar asupra caruia au Mut i legiuita
publicatie sau indemnat i ea cu fiiul ei vi au vandut din locul lor zaci stanjani in
curmeziv cari lau i masurat, adica zaci stanjeni capatul de la dial despre drumul
Srii, i zaci stanjeni de la vale despre drumul Pcurarilor, i cincisprezaci stanjani
patru pol palme margine din sus despre locul ce au dat gineresau zastre Grigori nepot
Ralii, vi margine din kos despre locul dumsale pitar ce lau luat de la Tudosca femeia
mortului Vasile Salahoru noasprezaci stanjeni.
Aceste sant scrisorile dmsale pitar Sarban Perietanu vi pentru ca s aflu dispre
care megiev este impresurat locul dmsale am cerut de la preotul Ilii hotarnica ce ari
pe locul sau, cum 1 de la Anita fimeia mortului Samion Goia ispravnic de aprozi, cari
locuri sant pe din ,5,-os alature cu locul dmsale pitar adica doi pietre in coltul di la
dial langa drumul Skil din sus de locul sau, undi sA disparti cu locul dmsale pitar. i
miau aratat i alte doi pietre in coltul locului ski de la vali, cari aceste pietre au zis
ca sant dispartitoari intre locul sau i intre locul dmsale pitar. Au aratat 1 Anita fimeia
mortului Samion Goia o hotarnicA din leat . . . . in cari aratA masura stanjenitor din
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
77
jur imprejur acelui loc, i fiind cA pietre dispre locul dmsale pitar nu sau gaslt, ci numai pietrele a marginii din jos, atat a coltului di la vale dispre drumul Pdcurariului,
cat i a coltului di la dial ce este alature cu locul tui Gheorghi Rugina, i Wand stanjan dupa masura palmii ce este intrace hotarnica pe acel loc am masurat din piatra din
coltul di la vali de langa drumul Pacurarilor alature cu drumul in sus pan unde sau
plinit cincisprezaci stanjeni dupa cum ii scrie hotarnica i acolo sau pus piatra dispartitoare locului Anitii despre locul dmsale pitarului cari piatra sau pus di la dial de
drumul Pdcurarilor, Idsdnduth si drumul de sasd stdnjeni si patru palme. dupd

cum arald si alte hotarnice. Am masurat i capatul de la dial al locului Anitil incepandusa cu masura din gios din piatra ce desparte intre Gheorghe Rugina i intre
Anita, am mers cu masura in sus pan unde sau plinit asasprezece stanjani, dupa cum
ii scrie hotarnica care Vine in liniia pietrii ce sau pus acum di la dial de drumul PAcurarilor suma acestor stanjani, si dupa ce margine aEasta din cs,r'os sau indreptat despre
locul preotului Ilie i 4ispre locul Anitii Goi mei, am mersu i la margine locului din
sus a dmsale pitar ce sa hotarAte cu locul Mariei mortului Enachi Chiperiu, unde
fata fiind Maria cu gineresau Grigore nepot Ralii unde in locul de la vali dispre apus
Idngd drumul Pcurarilor lasandusa drumul iarai de sase stanjini patru poi palme,
cum i alt piatra am pus di la dial despre miaz6 noapte aldture cu drumul Sdrii de
la vali, iarasi dispartitoare locului dumsale pitar despre Marie Chiperoae, i dupa ce
sau lamurit tot locul dumsale pitar despre ceilanti megiiai cu pietrele ce sa arata mai
sus i din sus 1 din k o s , am facut stanjan de opt palme gospod i am inceput intai
a masura din coltul locului despre rasarit de la doai pietre ce sant de la vale de
drumul SOH 1 am mersu cu masura la vale alature cu locul preotului Ilie pan iarai
la doai pietre ce sant coltul locului preotului Hie de la vale si sau gasit cincisprezeci
stanjani, i iarasi am masurat dintraceste doai pietti tot la vale alature cu locul Anitii
fimeii mortului Samion Goia pan in f3iatra ce sau pus alature cu drumul Peicurarilor
di la dial i sau gasit noai stanjeni patru palme, insd cu patru stdnjeni a unii &ill
ce au inchiso toll mahalagii nejiindule trebuiloare. $i din piatra aasta am luat cu
masura in sus akiturea cu drumul POcurarilor pan in piatra ce sau pus acum despartitoare locului dumsale pitar despre locul Mariei Chiparoai i sau gasit doaizaci i
unul stanjani trei palme. Si din piatra aasta am masurat la dial alature cu locul Mariei
Chiparoae pan in piatra aasta ce sau pus acum de la vale de drumul Sdrii alature
dispartiioare locului dumisale pitar despre locul Mariei Chiparoai, i sau gasit cincisprezece stanjani patru palme i din piatra aciasta am masurat i capatul locului de la
dial aldture cu drumul SOH!, mergand cu masura in gios pan la cele dcl pietre ce
sant despartitoare locului dmsale pitar despre locul preotuitti hie, de unde am luat cu
masura intaiu, i sau gasit doizeci i apte stanjeni trei palme i cu aceste masuri sau
incheiet tot locul dmsale pitar, precum sa arata mai sus nefiind nici o pricina despre
megiai. Dupa cercetare i masurile ce au facut am dat aasta marturie hotarnica la
maim dmsale pitar Sarban in care sau pus i pecete portii gspd, I am iscalit.
G. Tautul vornic de poarta.
1796 Dek. 1
I. p. t ii6tRiTe ijiiii roculom 1782.
XXVIII. 1798 Mai 19 Iasi. V. Dima armaul vinde cu 600 lei pitarului Sarban
Perietanu locul din Muntenime de sus.
Adiverez cu acest incredintat zapis al mieu, la mana dumsale pit. Sarban Perietanu precum sa s tie, a de nimine silit, nici asuprit, ce de a mea buna voe, am vandut
un boc adec in kirgul 1asii, in Muntenimea de sus, ce iaste intre drumul PAcurarilor
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
78
i intre drumul Sarii, de unde se impreunA amandoi aceste drumuri i in ;7'os panA in
locul Mariei Chiparoaei, impreunA cu binalele ce sant Mute pe acest loc, adica o baale, o craema cu pivnita ei, i o cas deosabita de sazut, drept 600 lei, adica sase
sute lei, care loc i mie imi iaste danie de la Costandin feeorul babii Catrinii, precum
arata zapisul sAu ce lau dat dmsale cari iaste din velet 1779 Apr. 18, deci de acmu
inainte sa MIA a stApani dmlui acest loc impreunA si cu binalele aratate in veci neclatit, atat dmlui cat si clironomii dumsale cu bunA pace, iar intamplanduse vreo dinioarA a sA scula cineva, ori din niamurile meli sau alti cu vreun cuvant de pricina
asupra dmsale, eu sA aibu a raspunde, iar dmlui sa nu fie supArat, si pentru mai adevArata credinta am iscalit mai isand i alti obraze cinstite ce sau intamplat fata marturi,
Eu Vasile Dima armasel adiverez.
1798 Mai 19.
X Eu Antimia sotia lui Vasile adiverez.
si eu am scris cu zisa lui Vasilie
i a sotiei sale
lanachi Dan jicnicer
la facere acestui zapis niam intamplat i noi f ata si santem marturi :
Nicolai Stamatiu clucer
Petrachi Buzila jit.
lordachi Pascal
lancul Slovai
si eu preut Ilie am fost fata.

Eu *tefana sor lui Vasile armaelu am fost fall.
XXIX 1798 Mai 21 lapi. Cartea hatmAniei (Sandu Sturza) catra Ghe orghe telal
basa sa strige la mezat 6 luni de zile vanzarea caselor pitarului Sarban Perietanu, din
Muntenimea de sus.
De la hatmAnie
CatrA Gheorghii telal bas, Mudd dmlui *Arban Perietan biv vel pitar prin zapis
din anul acesta 1798 de la un Vasile Dima armasul si Aftimia sotia lui am cumparat
un loc cu binalele ce sant facute pe acel loc, o badge i o crAcimA cu pivnita ei i
o casA osabitA de sazut, aici in orcq .1a0i la Muntenime de sus drept 600 lei, pentru
cari dupA cerire Eau Mut ni sa scrii prin tidula gspd. ca sa sa faca legiuita publicatie.
Drept aceia iatA ti sA poroncesti ca. sa faci publicatie atat acolo la stare locului cat i
pe toati ulitile oraplui i in divanul gspd in curgire de asA luni de zile ca sa s intiinteze toll si ori cari din rudeniile vanzAtoriului sau din megiei a vra sa rAscumpere
cu protimisis sA vii aici la hAtmAnii sA s arAte, si dupA cercetare sA i sa de i marturii ca sa poatA rAscumpAra, cAci and pan la vadeao de sasA luni nu sa va arAta
nime 1 cei cu protimisis sa rascumpere atunci sa va da marturii cumparatoriului dupa
care sasi facA i intritura gospod de stApanire, i pe urma ori ce dreptate va avea
1798 Mai 21.
cineva a rAscumpara nu va pute sA rAscumpere.
trecut
Vasile Sandu Sturza hatman
pe aceiai hArtie:
Dupa porunca ce mi sau poruncit prin tidula alasta de cAtra dlui hat(man) am
facut rAnduita publicatii intocma dupA cum mi sa poruncesti si fiindca nimini nici din
rudenii nici din megiei sau dintralti ttu sau arAtat sA cei protimisire de rAscumparare,
pentru acei am dat 1 eu aZasta tidula de savArsire poruncii.
Gheorghian telal baa
1795 Noemvri 25
I. p.
1 eu am scris cu zisa lui telal basa
Hie diiac de divan
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
79
XXX. 1798 Mai 21 lai. Alex. I. Calimah VodA carte cAtrA hAtmAnie (Sandul
Sturza) sA insArcineze un vornic de poartA sA strige la mezat vanzare caselor cumpArate
de arban Perietanu pitar, aflAtoare in Muntenime de sus.
hv Alexandru loan Calimah Voevod cu mita lui Dumnezeu domn tArii Moldaviel.
Cinstit credinZos boeriul domnii meli dmlui Sandul Sturza hatman sAnAtate.
FiindcA SArban Perietanul pitar, prin zapis dintracest an i lud Maiu 19, de la
Vasile Dima armAAl i Aftinie sotie lui Vasile au cumparat un loc cu binalele ce sant
fAcute pe acel loc o bAcAlie i o crAsemA cu pivnita ei 1 o casA osAbitA de Azut aice
In orau E?ii la Munkenime) de sus drept 600 lei asupra driia cerand cumpArAtoriul
ca sA i sA fad publicatie, iatA scriem dumitale sA rAndueti pe telal baa ca sA fad
publicatie atat la fata locului i in tot orau pe toate ulitele i in divan domnesc i pretutindeni [Ad in asA luni de zile spre inViintare tuturor, pAn la care vade arAtandusA
cineva ca sA cear protimisire de rAscumparare, acelue oricine va fi ii vei da dmta martulle cu arAtare ce rudenie este cu vanzAtor sau ce rAzAie od megieie are ca viind
la divan sa sA cerceteze, iar dad pAn la vadeaoa de asi luni nu sA va arAta nimini
rAscumpArAtor atunce, vei da dmta mArturie cumpArAtoriului prin care sA arAti cA dupA
poronca domnii meli sau fAcut legiuita publicatie In curgere de ase luni i cA nimeni
rAscumpArAtori nu sau aratat ca dupA aceiai mArturie sA sA fad cumpArAtoriului i

intAriturA de la domnie me.
1798 Mai 21.
I. p. domneti
procit vel logofet
sau trecut
Acta Baldovin Iai.
Matei Condicar
XXXI. 1798 Dec. 10 kW. Hatmanul lordachi Romano rAnduete sA se facA publicatie de mezat a caselor lui Arban Perietanu pitar din Muntenimea de sus, cumOrate cu 600 lei de la V. Dirna armAel.
lordachi Romano hat(man) i pArcAlab Sucevei.
DupA luminatA poroncA a prea inaltat domnul nostru Alexandru loan Calimah
Vvod ci prin tidula din anul acesta 1798 Mai 21 sau dat cAtrA hAtmAnie, ca sA s facA
legiuita publicatie in curgere de asA luni de zile, pentru un loc cu binalele ce sant
fAcute, pe acel loc, o bAcAlie, o crA'emA cu pivnita ei, 1 o casA osAbitA de Azut, aici
arban Perietan
biv vel pit(ar) de la Vasile Dima armAel i Aftimia sotia lui drept 600 lei randuindusA pe Gheorghii telal bai au fAcut publicatii in curgert de asA luni de zile, atat
acolo la stare locului cum i In divanul domnesc i pretutindeni, i trecand i piste
vade, nimine nici din rudeniile vanzAtorilor nici din megiaii 1mpreurai nu sau arAtat
In oraul Iaii la mahalaoa Muntenimii de sus, cari liau cumpArat dmlui
ca sA facA vreo cerere de protimisis sA rAscumpere. Drept aceia sau dat aZastA mArturie
dmsale post. arban Perietan cumpArAtoriul locului, ca sA poatA faci i 1ntAriturA domneascA de stApanire.
.
.1798 Dekv. 10.
trecut In condicA
Iordachi Roman() hatman
XXXII. 1798 Dec, 29 la?i. Cartea divanului de stApanit datA pitarului SArban
Perietanu pentru casele, ce le-a cumparat cu 600 lei de la V. Dima armael.
Intiintare sa face cu aZastA carte a divanului cA dmlui SArban Perietanul biv vel
pitar, cu zapis din anul acesta 1798 Maiu 19, au cumpArat un loc aice in oroul laii,
ci iasti hare drumul Pdcurarilor fi fnlre drumul Seirii de unde sei Impreund amanwww.dacoromanica.ro
80
DO CUMENTE
doaf aces!! doaf drumuri pl in kos pana. in locul Mariei Chiperoaei impreun i cu
binalele ce sant facute pe acest loc, insa o bacalie i o craem cu pivnita ei, i o casa
deosabit de ezut, ci iaste la mahalaua Muntenimii de sus de la un Vasile Dima armael i sopa lui Antimiia cu pret drept ase sute lei, cum pre largu arata zapisul incredintat fiind i de alti multi marturi. Apoi tot atuncea la Mai 21, cu tadula domneas
catra hatmanie sau randuit ca s i s faca legiuita publicacie dupa a sobornicescului
hrisov, hotarim 'Ana in asa luni de zile spre intiintare tuturor acelor ci dreptate le
va da protimisis de rscumparare. Acum prin marturiia ce au adus la divan de la dlui
lordachi Romano hatman care iaste din 10 zile a lunii acestiia, arat ca dupa poronca
domneasca sau facut publicatie atat la stare locului cum i in divanul domnesc i
pretutindine in hotarata vade de as luui i nimeni nu sau aratat a cere rscumparare
nici cu un fel de protimisis. Drept aceia fiind ca dmlui pitar au implinit datoriia cu
facire legiuitei publicatii, lath dar ca de la divan sa intarecte stapanire dmsale, asupra
aratatului loc ca sa alba al stapftni impreuna cu binaleli ce sant pe ansul intocma

dupg cuprindere zapisului, ca pe a dmisale driapta ocina i cumparatura f ir de nici o
stramutare in veci.
1798 Dek. 29.
lordachi Canta vel logofat

Mihail Jora vel logofat
Nicolae Roset vel vornic
Bal vel vornic
T. Bal vel vornic
T. Paladi vel vornic
Vasile Roset vel vornic
sau trecut in condica

Matei Condicar
XXXII!. 1800 Mart 29. Marturia hotarnica radicata de Gh. Tautul vornic de
poarta a locului pitarului Sarban Perietanu, din Muntenimea de sus despre vecini.
Den luminata poronca preinaltat domnului nostru manila Sa Costantin Alexandru
Ipsilant Vvod. fiindu randuit de dmlui Costandin Bal vel logolat de tara de ,o,",-os ca
prin jaloba ce au dat inaltimii sale dmlui Sarban Perietanu biv vel pitar au al-Mat ca
aice in ora$ul E0i la mahalaoa ce so nume0e Muntenime de sus, Inca den anu 98
au cumparat un loc cu binale pe clansu, o bacalie i o carIma cu pivnita ei 1 o casa
deosabita de ezut de la un Vasile Dima armacu ci sotia lui Antimia, asupra caruia loc
au facut i legiuita publicatie i sau dat i intaritura de la divan, i mi sa poruncete
ca sa merg la locul de mai sus aratat stringand ci pe toti megieii mahalagii cu dovezile ce vor ave sa fac cercetare, i loc ce sa va dovedi ca este a dmsale pitar sM
mason cu stanjan domnescu i sal stalpescu i cu pietre hotara pe la locuri ce va fi
trebuinta i va da dreptate, dupa care sa dau ci marturie hotarnica dupa obiceiu. Dupl
poronca am mersu la mahalaoa Muntenimea de sus la locul dumsale pitar Sarban,
care loc este hike drumul SOH! i intre drumul Ncurariului i din sus de locul lui
Grigori Rale ciobotar zat Mariei Chiparoaei, care loc merge alalure cu drumurile pan
fn reispOntie, unde sO disparte druml Sari! de drumul POcurarilor, fata fiind i din
mahalagii dmlui Stefan biv vel capitan ce este din sus i de la dial de drumul Sari! ci
Gligore Rale ciobotar ce este megie pe din gios alature cu locul acesta ; ci mai intAi
am cerut la dmlui Sal-ban scrisori pe acest loc ca sami arate, ci dfnlui au scos de au
aratat un zapis din 1798 Mai 19 de la un Vasile Dima armacelul i sotiia lui Antimiia
iscaltt fiind de multi marturi in care arata ca de nime silit nici asuprit au vandut
un loc aice in targu Ecii dmsale pitar Sarban Perietanu in Muntenime de sus ce este
www.dacoromanica.ro
bo CUMENTE
81
Intre drumul Sari! pi Mire drumul Pacurarilor, de unde sd InpreuncY arndndof aceste
doaf drumuri i in hos Ora in locul Marii Chiparoal, impreuna si cu binalele ce sant
facute pe acest loc adica o Male, o craZma cu pivnita ei i o casa deosebit de ezut
drept 600 lei, care loc i lui iau fost danie de la Costandin feeOr babii Catrini precum
arata zapisul sail care este din 1779 Apr. 18, al doile o tidula dela Maria sa Alexandru loan Calimah Vvod, ce scrie catra dmlui Sandul Sturza hat. ca sa randuiasca
pe telal baa sa faca publicatie pentru acest loc de sus aratat pan in asA luni. Al
treile o tidula din 1798 Mart 21 iscalit de dmlui Sandul Sturza hatman scriind catrA
Gheorghe telalbas ca sa fad publicatie in curgere de asA luni de zile tot pentru loc
de sus aratat, i in doao tiduli la 1798 Noem. 25 iscalit Gheorghe telal ba in care
arata ca dupa poronca ce sau dat prin tidula de cMra dmlui hat. au facut randuita
publicatie i fiind ca nimene nici din rudenii, nici din megiei, sau dintraltii nu sau
aratat sa ceie protimisire de rascumparare. Al patrule o marturie din 1798 Dekv. 10
de la dmlui lordachi Romano hat in care aratA c dupa lumina(ta) poronca Marii sale
Alexandru loan Calimah VodA, ce prin tidula de anu acesta 98 Mai 21 ce sau dat catra
hatmanie ca sa faca legiuita publicatie in curgere de 6 luni de zile tot pentru acest loc
ce da dmlui pitar Sarban ca sa poata face i intaritura ; al cincilia o carte din 1798
Dekv 19 de la dmlor velitil boeri in care arata ca dmlui Sarban Perietanu biv vel pitar
cu zapis din 1798 Mai 19 au cumparat un loc aice in ora la5ii ce este infre drumu
Pacurarilor vi Intro drumul Sari! de unde sa Impreuna aceste dot drumuri i in

gios !Ana in loc Mariei Chiparoai impreuna i cu binalele ce sant facute pe acest loc,
insa o bacalie, i o crUma cu plvnita ei ci o casa deosebit de azut ce este la mahalaoa Muntenimei de sus de la un Vasile Dima armael i cu sotia lui Antemila cu pret
drept 600 lei, apoi tot atunce la Mai 21 cu tidula domneasca catra hat. sau randuit ca
sa sa fad legiulta publicatie pan in 6 luni de zile spre inctiintare tuturor i prin marturia ce au adus la divan de la dmlui lordachi Romano hat. arata cA dupa poronca
domneasca sau facut publicatii atat la stare locului cum i in divanu domnesc i petutindene in hotarata vade de 6 luni i nimene nu sau aratat a cere rascumparare nici
cu un fel de protimisire, si fiind ca dmlui pitar cau implinit datoria cu facere legiuitei
publicatil si de la divan sa intarecte stapanire dumsale asupra aratatului loc. i dupa
ce sau vazut aceste scrisori, ce liau aratat dmlui pitar Sarban sau cunoscut ca acel loc
este drept a dmsale i au facut stanjan de opt palmi domnecti 1 intai am mersu unde
sa desparf amdndouei drumurile adica drumul Peicurariului vi drumul Sari! ci luand
cu masura dinfre drumuri in o s alafurea cu drumul Peicurarilor pana in locul lui
Gligore Rale Zobotar zet Mariei Chiperoai sau gasit doizaci i trei stanjeni, ci iarasi
am luat cu masura din drumul Pacurariului ci la dial alature cu locul lui Grigori Rali pan
fn drumul Sarii i sau gasit doisprezacl stanjani ci patru palme latu, i luind cu masura
iarai din locul lui Gligore Rali in sus alature cu drurnul Sarii pan intre drumurile de
unde sau inceput i sau gasit doizaci stanjani lassindusa vi drumul Pacurariului de
vase stlinjani vi drumu Sarii de frei sIdnjani ci trebuinti de a se pune pietri nau
fost de a se pune fiindu drumurile hotara, iar despre locu lui Gligore Rale, ciubotariu
sau despartit cu doa pietri hotare, una land drumu Pacurariului si alta langa drumu
Sari!, i dupa cum sau ales i sau masurat acest loc am dat alasta marturie hotarnica
la mana dumsale pitar *Arban.
1800 Mart 29.
G. Tautul vornic de poarta
I. p t FlqTt
13uletinul Muzeului Municipal tIoan Neculce. lai
www.dacoromanica.ro
1101111,111
rOC11101 1
1782.
11
82
DOCUMENTE
XXXIV. 1831 Mai 20. Hotarnica unui loc de casA in Muntenimea de sus a Zoitei
Iano, rdicat de V. PAdure, vornic de poarta.
Zoita fiica lui Costandin Iano, aducndumi poronca cinstitului divan din 2 lulie a
anului trecut 1829, cuprinzAtoare asupra cerirei Inscris ci au fAcut cinstitului divan spre
a I sA dizbatl de supt impresurarea megiailor un loc al seiu pdrinlsc aicea In orcq
Eii In mahalaoa Pdcurarilor, 1 dupA cercetare I ci au urmat rAposat vornic de poartA
Costandin Timircsn, nu au fAcut nici o lucrare, in urmA de cAtrA cinstitul divan sau
orAnduit pe rAposat boiar logofAt Andronachi Donici, din care pomenitul boer dupA
cercetarea ce au urmat la fata locului au 1 rAportuit clnstitului divan la 10 April aacela curgMoriu an 1829 1 dupA cuprinderea poroncii cinstitului divan intrAnd in pAtrunzAtoare cercetare sau aflat intocmai cercetarea urmatA a rAposatului logofAt, fiind
cA Enachi Zugravul i la a'eastA cercetare tot cu nemultAmire sau arAtat i raportuind
cinstitului divan de cercetarea ce au urmat, din care urmnd i infAtoare in cinstitul
divan Intre amndoao partile, i la 13 lulie sau mai orAnduit i pe dmlui vornic de
poartA Mihalachi Milea inpreunA cu mine din partea numitului Zugrav, ca sA urmAm
cercetare la fata locului i sA le facem punerea la cali, i dupA cercetare ce am urmat,
sau aflat intocma cercetArile urmate mai denainte, din care numitului Zugrav nu iau
mai rAmas cuvnt dupA atatea cercetAri ce sau urmat la fata locului i cunoscnd obijduirile jAluitoarei au rAmas ca sA sA pue la cali prin invoiall 1 trecand vreme la mijloc
numitul Enachi Zugrav impreunA cu al doilea bArbat i cunosand acele zadarnice cheltueli urmate, inaintea noastrA au fAcut 1 invoialA clandui unul la man altuia spre a
lipsi toati aceli prihAniri urmati de mai inainte. Deci eu in cuprinderea poroncii cinstifului divan vAzind intre amaindoa prtile unire am cerut de la jeluitoare ca sAmi infAtoAzi scrisori dovezi cu care are locul intru a sa stApAnire, i mai intAi meau infA-
un zapis din 1792 Dehembre 2, prin care sA aratA 0 Anastasi Petrachi 1

lleana vinde o casA cu locul iei lui Lefter Ciubotar 1 sotiei lui Marica ; al 2-a zapis
toat :
din 1799 Ghenar 8 cA Leiter Ciubotar ImpreunA cu sotia lui Marica vinde giupanului
Costandin lano i sotiei lui Anita o casA cu locul iei ; al 3 a zapis din 1828 knie 15
cA jAluitoarea Zoita fiica lui Costantin lano sotul lui Toader Popa vinde o casA cu
locul iei lui Cristian Kinder i sotiei lui Cristina, aicea in ora E0i In Mahalaoa
Munlenimei de sus in dialul rdpii Boghiului i scrisoarea de invoialA din 1831 Sept.
5 de la Catinca i sotul sAu lordachi ButA vel cApitan ; 1 vAzAnd cum cA locul este
drept a jAluitoarei, am inceput a mAsura locul cu stnjftnul gospod, care palmA a stalljenulul aice pe margine sA insemneazA, incepand cu mAsura mai intAi din fata drumului
ce sA numete drumul Boghiului unde sau pus in margine lui 2 pietri hotar cu primirea amAnduror pArtilor despartitoare acestor locuri, locul jAluitoarei de locul CatincAi
clironoama mortului Enachi Zugrav, rAmAind locul sAu indeplinit dupA cuprinderea hrisovului ce miau infAtoat din leat 1797 Sept. 25; i din aceste 2 pietre hotar intorcnd
cu mAsura la dial spre rAsArit pAnA in locul slobod a unui .... tAlmaei, parte aceia despre
amiazdzi aldlurea cu drumul sau gAsit doisprezAci stAnjeni trei palme, unde sau pus
o piatrA hotar despArtitoare acestor locuri. De acolo din ace piatrA hotar intorcand cu
mAsura spre miazAnoapte alAture cu locul numitului tAlmaci pAn unde sau implinit apte
stnjeni, undi sau pus doaa pietre hotar. De acolo din aceli doaa pietre hotar tutor-
cnd cu misura la dial spre rAsArit prin fun dul locului TAlmaciului pAnA In marginea
hudifei ci meri la Boghiul, ci au fost din invechime, i in turpina unui soc, partea
aceia despre rAsArit sau aflat nouA stAnjAni trei palme undi sau pus I doaa pietre
hotar Intorcnd cu mAsura spre miazAnoapte alAturea cu hudita i prin rAdAcinile unor
soci ci au fost pin gardul acestui loc, On unde sau implinit noaa stAnjAni in dreptul
larAi unii rAdAcini de soc, undi sau pus 1 doaa pietre hotar ; de acolo din acele 2
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
83
pietre hotar intorcand cu masura spre apus pe muchia rdpii Boghiului pan in locul
mortului Zugrav partea aceia despre miazanoapte sau aflat asa stanjani sasa palme,
unde sau pus i doaa pietre hotar ; si de acolo din muchea rapii din acele 2 pietre
hotar intorcand cu masura spre amiazazi pan in doaa pietre hotara ce au fost din invechime desparcitoare acestor locurl 1 tot inainte pan In fata drumului intre cele 2
pietre hotar de unde intaiu cu masura am inceput partile cele despre apus sau aflat
optsprezece stanjeni trei palme, i cu aceste 6 masuri sau incungiurat tot locul jaluitoarei, iar soma peste tot din giur impregiur fac 62 stanjini 7 palme ; de urmarea i
cercetarea ci am facut la fata locului am dat atasta marturie hotarnica, puindusa i
pecetea portli gospod.
Vasile Padure vornec de poarta
1831 Mai 20
uetie'rt nopu,iu rocuora,z 1782.
XXXV. 7188 Mai 9 (1680) Iupi. Zapis de zalogul unei case din BrAharie a lui
Bejan abageriul pentru 24 lei catra Mihalcea abageriul.
Adec eu Bejan abageriul, facutam zapisul meu la man dum I sali kupanului MihalEii abageriul, precum am luat de la dumnia I lui ban. 24 de lei si mam apucat sai
dau dumsali banii la Sinta I marie mic. i am pus zalog la 'liana dumsali un loc de
cas ce am I avut hi ulila brahdrii langA casa Petrului fustasul. iara I de floi da banii
la dzi sa fie dumnalui volnic am lua locul cel de I cas sa fie a dmsale i la tocmala
asta sau tnplat i Toader abageriul martor slug dumsale gupanului Mihalci, i I Andreiu
sin Nicli. i eu PcItrwo abdgeriul am scris zapisul I 0 am br/lu i eu Bejan
pentru credinta mai gios i am I pus i degetul sa fie de bung credinta.
u las let 7188 Mai 9,

X Bejan platnic
X Toader martur
X Bun(A)masa martur
X Andrei martur
az Patrasco iscal.
XXXVI. 7221 Septembre 3 (1762) fai. Enachi negutitor cumpara cu 50 de lei
casele lui Toderascu i a Calitei pe ulita majilor (Brhariei).
Adec eu Toderasco. si cu sotul mieu Calita. i cuconii sotului I mieu Calitii, anum.
Dumitrasco si Ion, scriem si marturisim cu acesta ade I varat al nostru zapis, ca s fie
de bund credinta la man dmsali Enaki I Gandul negutatoriul pecum iau vandut o cas
cu locul ei cat iaste I ales i stalpit de vornicii de poart. precum scrie marturia I vornicilor, carii loc taste pe ulifa mjilor carii alga' sou chemat mai I
inte ulifa brohdrii, Vasta cas si cu locul ei de nim siliti nici asuprit om vandut dmsale drepbs ban
gata 50 de lei si neau facut plata deplin in manule noastre si iam dat i zapisele ce
am avut de cum I paratura de la Bejan abagieriul si marturila de la vornicii de poarta
I si de la megiiaii denpregur. ca sai fie dumisal dreapta oda I si mosie. dmsali si
giupanesii si cuconilor dumsal. si aces ta zapis sau facut denainte a multi oameni
buni. anume Popa I Vaslie snk popa lui Paval ot Vovedenie, si Paraschiv blv vame
i Toma Alivra i lacob zet Avram Murait si Matoiane, si I Ursul fAcliiarul si Mihal
Millar, i Patrasco abagiiar si noi I pentru credinta neam iscalit.
I
Toader sin Ianachi iscal.
u las It. 7221, msta Sept. 3 dni

www.dacoromanica.ro
84
DOCUMENTE
popa Vasilie ot Vovidenie

Dumitraco X,
lonite snh eg (X)
Calita X,
snk eg
Matoiane zet Melestian mart.
Ursul fAcliar mart X,
lacob zet Avram Murait mart X
Mihai fAcliiar mart. X
Irina snk Alixandru fA.c. gspd x
az Statie dliac ot batman Antioh Jora am scris zapis.
XXXVII. 1794 lunie 7 lap'. M. C. Sulu VodA dAruete stolnicesei Maria Costandachi un loc domnesc la Vaslui despre malul BArladului in laturi de cate 120 stanjeni.
Iw Mihail Costandin Sutul Voevoda,
Cu mila lui Dumnezeu domn Orli Moldovvei.
SA face tire printracest hrisov al domniei mele tuturor acelora ce sA cuvine a
ti 0 dupA jaloba ce au dat domniei mele, dmneei stolnijasa Mariia Costdndchioae
Wand rugminte ca din locul domnesc ce iaste la tdrgul Vasluiului necuprins i nedat
nimArui, sa facem mill sAi dAni o bucatA de loc unde sA fad i toatA asezarea i
cask deci sau scris cartea domniei mete dmlor ispravnici de tinut Vasluiului, ca sA
cerceteze de iaste acolo loc domnesc, nedat Oa acum nimAruia. Acum dar sau vAzut
de cAtrA domniia me scrisoare de intiintare de la dmlor ispravnici de Vaslui cum si
altA scrisoare mArturie a .catva targoveti de Vaslui din anul acesta 1794 Mai 2, cuprin-
zAtoare 0 dupA cercetarea ce sau fAcut, au aflat o bucatA de loc domnesc la targul
Vaslulului, fiind locul necuprins de nimene i nedat nimAruia pAnA acum, care loc sau
gAsit de o parte mai din kos despre soare apune, i mAsurand malul alAturea cu apa
BArladului in gos sau gAsit 120 stAnjeni domneti si mAsurand la deal i in podi deasupra sau gAsit iari 120 stAnjAni domneti i mAsurand in sus sau chezA pAnA in casa
unui Vasile Epure targovAt 1 sau pus sAmne alAture langA case, i sau gAsit WA 120 de
stanjani I de acole la vale pAnA in apa BArladului de unde sau inceput mAsura intiu si
sau gAsit intocma iar 120 stAnjeni. Deci adeverindune din mArturiile at-Mate cA acest loc
este domnesc i slobod nedat, iatA miluim pe dmneei stolniceasa Mariia Costadchioae
i iam dat aeastA bucatA de loc ca sA facA case 1 hotAram ca de acum innainte sA
MIA a stApani acest loc in toate semnile atat dmneei cat i urmail dmsale, cu bunA
pace i nesupArati de cAtrA nirnine, asupra cArui loc sAi fie hrisovul acest al domniei
mete de intAriturA statornicA nestrAmutat i neruiit in veci, care sau intArit 1 cu al
noastrA domniascl iscAliturA i pecete.
la let 1794 lunie 7.
lw Mihail Sutul Voevoda
Canta vel logofet pricatoh
Pecete domneascA in tu ro: Itv AIK. Kyr. c T. RR, 1793 cap de boy, paserea.
XXXVIII. 1856 lulie 9, Ia,5i. Man. DrAghici post. vinde cu 15 galbeni un loc
viran de la Copou de langA via sa lui P. Istrati ti Gh. Handra.
HArtie timbru .de la I la 1000 lei. 5 lei.
Zapisu de vAnzari
Anul 1856 luna luli in 9 zAle /jos iscAlitul faci stiinta a locul I din antul viei
salt di la Copou din sus de panlul dispre fdnIdnd pand cdtu Id ne tntindiria lui
spre aslinlitul soarelni unde sd mdrgineste cu san/u vechiu j Mire amdndod drurnurili, unul pe volt, altul ci sd scoboard la biserica de la I Copou pe dial ci pAnA
ast4za lam aNutu '-airiu slobod fall nici o bina sau aca I retu pe dAnsul, de candu am
I
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
85
viia de la manstire sfintalor trei lerarhi I din E cu bezwan, acum am trecut

dreptatile meli de asupra acelui loc j lacuitorilor din Copou i anume Petrachi Istrati i
luatu
Gheorghi Handra insa lui Pe I trachi partea din g-osu i lui Gheorghi parte din sus
precum sa vor inparta ei prin mijloc fara sa am eu vren suparari intru catu de putan
pentru nimica asupra ca I rora dreptata am priimit eu 15 + adica cinsprzaci galbeni
i maintai santu dato I ri a plati bezmnul manAstirii . . . . precum sa vor pune la
cali, pentru a I easta liam facutu doa hartii totu intro cuprindere la maim fiiticaruia,
ci de a stazi innainte raman ei stapanitori pe locul acel de la antul vii unde in sus
insa far I sa aiba nie dreptati la apa nici intru nimica pe locul viei meli -i spre creI
dinta I am iscalitu puindumi i pecetea spre intocmai urmari.

M. Draghici postelnic (pecete)
XXXIX. 1805 Noembre 6. C. Bals vornic, epitropul casei raposatului camara

M. Razul capata voe de a vinde la mezat o casa a clironomilor, din Muntenimea de
mijloc, pentru plata datoriilor casei 1 o cumpara el cu 4000 lei.
Costandin Bal vel vornic de tara de jos intiintare fac prin acest zapis precum
fiind eu randuit epitrop de catra prg inaltat domnul nostru Maria sa Alexandru Costandin Muruz Vvoda asupra casel raposatului boer Mihai Razul biv vel camara, 1
dupa savarirea numitului boer ramaind casa insarcinata cu multe datorii pe la unii i
altii 1 nefiind alt chip de a sa putea plati creditorilor, sau socotit ca din acareturile
raposatului boer, sa sa %/arida cu soltan mezat spre plata datoriilor ramasa. Pentru care
Wand aratare InAltimii sale mi sau dat luminata tidula domniasca poruncitoare catre
dmlui vel vornic de aprozi, Ca intre alte acareturi a raposatului boer ci sau socotit a.
sa vinde, sh pue telal sa strage la sultan mezat pe obiceiu, i un loc de cash de aice
din ora de la mahalaua Muntenimei de mijloc, a carui marime este 48 stnjeni lungul
despre amiazazi 1 25 stanjeni capatul despre apus i 39 stanjani lungul despre rasarit
i 241/2 stanjeni alta margine, dupa hotarnica din anii 1779 August 26, si dmlui vel
vornic Inca au dat tidula dumsale la trecuta luna Avg. 15 catra Gheorghe telal ba
poruncitoare ca sa strige la soltan mezat aratatul loc in divanul domnesc i pretutindene
pre toate ulitele oraplui in curgere de 40 zile, carile strigand cu necontenire in curgire de
doi Juni si douazaci zile de la 15 Avg. pana la 5 Noemv. a cur& orului an, adaugandusa muterii pre obiceiu, pretul cel mai bun eau eit la strigare ce mai de pe urma
4000 lei adica patru mii lei lau dat dmlui hatman Sandu Sturza peste care nimene mai
adaugand, cu primire me sau facut hare/ in divan asupra dmisale hatman cum pre largu
sa arata in dosul tidulii de mezat, cari sau incredintat de catra dmlor velitii boeri a1
divanului, care sutra de bani de mai sus aratata numarandui dmlui hatman in manule
mele, pe langa acest zapis al meu di ce de veci vanzare i sau dat dmsale i toate serisorile vechi i noi, eau avut casa raposatului boer asupra aratatului loc, deci de astazi
inainte i in veci sa aib a stapani dmlui i in urma clironomil dmsale din niam in
niam, acest loc in pace i nesuparat de catra nimine, ca pre un drept lucru al dumisale
ce lau cumparat de la soltan mezat cu buna credinta, st dupa randuiala pazita, Meandui i dresa domneti pe acest rapis al meu, in care insumi am iscalit poftind i pre
805 Noemv 6
alte obrazi de sau iscalit marturi.
K. Bal vel vornic
T. Bal vornic martur
Durnitrie Sturza vel vornic
Manolachi Dimachi vornic martur.
Costantin Canta vel vornic martur

lordachi Roset vist. martur
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
86
XL. Ford an (c. 1808). Planul caselor i a cramei sulgerului Zaharia i a sulgerului Costin (azi casele d-nei Eug. Vargolici str. sf. Atanasie),
0
merge spre tdrgul boilor
ce
n
el)
........
....mm
cT
fantana
......
bia
II
..... VS
au
1:3 0
ta.
crama sulumblatoare
gerului Zaharia
grajdiul
I
umblatoare
0..0
casa
sulgerului
Costin
KZ =
0=
'Nada
grajdul sulger, Costin
XLI. 1806 April 17. Jalba lui Costandin la Voda contra lui Sava Rezmerita epitrop
care nu-i da socotelile epitropiei sale, cere sail rscumpere dugheni din tdrgul Boilor
Pre Inaltate Doamne,
De la parintii mei avand ramas aice in ora o parechi de casa in mahalaoa
Muntenimii, cari casa au fost zastri maicii mele de la bunamea Anastasiia CoviVasa,
apoi dui:4 ce 1 tatal meu cum 1 maicame sau savarit, ramaind eu i cu alt frate al
meu copii mici, iar bunamea Anastasia CovrUj-asa, voind punere la cale a noastra, prin
diatile sale Inca din anii 1785, casali ci au fost zastri maicai meli leau hotarat sa fie
numai in partea mea, cum i osabite ramaituri a parintilor mei, iar fratelui meu Neculai
iau dat alte lucruri de ale sale, adica o craema cu loeul ei tot aice in Ei i viile ot
Odobeti cum 1 alte lucruri, pe carile Inca In viiata fiind lau i casatorit. lima fratele
meu aratandusa cu nite urmari proaste, prapadind din cell ce iau dat, i despartindusa 1 de fimeia ce au avut cazand la datorie, sau radicat bunamea Anastasiia 1 iau
vandut casale acele care au fost zastri maicii .mele in vreme and eu eram Inca nevrasnic, cu cari bani ar fi plata datoriile fratelui meu, i In potriva au hotarat sami
ramae mie craema cu locul ei, aceia care era data In partea fratelui meu, dupa vremi
murind fratele meu, au murit i buname i au ramas epitropi doi negutitori, insa unul
unchiul meu Stefan Ciornei i altu Sava Razmerit (rudenie fiind adica nepot de frate
bunii mele), ca sa sa epitropisasca craema aeasta pana and eu voi veni In vrasta.
Sant acum mai trei ani de cand eu viind in vrasta, unul din epitropi Sava Razmerit
tot mai prelungete acum de dreapta clironimiia, adica craema aeasta, aratand ca ar fi
avand a tragi cativa bani cheltuelili grijilor bunii mele, mau indatorit 1 pe mine cu
cativa bani, iar alte ori Imi arata nite chipuri cum a acaretul acesta sar cadea al
trage el ca un neam cei este, pentru ca eu 1 cu fratemeu am fi prapadit tot, insa dui:4
cum mam Incredintat, scoposul dumisale este acesta ca cu prelungirile cemi face, sa
ma incarce cu dobanzile banilor din vremi in vremi sa ma mai imprumute i pe mine
ate pupil. ca supt acest chip sami rapasca dreapta motenlrea me. Eu ma rog Inaltimil tale fiind ca sant venit In legiuita vrasta, sa fiu randuit in cercetarea dmsale vel
logofat sa ne randuiasca un om a divanului pe care va socoti sa ne ia sama de toate
condeile banilor ci ceri dmlui de la mine, i ceia ce sa socoti cai cu dreptul sai
platescu sam eu acaretul In stapanire. Pentru ca eu mam aazat cu dugheand in tdrgul
Folesti, 1 aice in E am gasit un negutitor, carile au primit sam dea schimbu alta
craerna iarai cu locul ei mai buna 1 mai noao, insa pentru ca aceia so alld in targul boilor aice in Es, i craema me esti putin mai la vale, macar di esti i mai slaba
priimete sami de adaos 2250 lei, adica cu prefolositor schimbu pentru mine, cad raman 1 cu acaret, eu 1 bani gata, cu care nu .numal ca toata datoriia o pot plati, dar
www.dacoromanica.ro
87
DO CUMENTE
Inca pot sami mai rme i de chivernisal, i acest Sava Razmerita arata pricinuiri
numai pentru ca s scap din !liana acest folos acum de o data i pe urma sa ma induplece cu incarcaturi nedrepte sami rapasca motenire me mai cu nimic si precum a
fi mita marii tale.
robul inaltimii tale
Costandin nepot de fata Anastasiei Covrigesai
care acum mam aAzat la argul Fole#ii
larata ca dinspre un Savva Razmerita de aice din Esi ce iau fost epitrop asupra
cunui acaret de motenire. -Acum el de trei ani de cand viind la legiuita vrasta, iar
,cacel numit epitrop 11 prelungeste nedandu-i dreapta mostenirea sa, si il incarca cu
enite condee de bani; tot scoposul lui fiind ca cu chipuri de incarcaturi sai rapasca
lacaretul. Pentru care sa roaga ca prin cercetare dsale vel logofat s sa socotiasca cu
epitropul sat! acesta, i ce va fi cu dreptul sai plateasca, i sa ia acaretul in stapacnire, pentru ca au gasit un negutitor s faca un schimbu pre folositor pentru dansulD.
In dos : D-ta vel logofat al tarii de 4os dinpreuna i dmlui vel vornic al obstii
cercetati.
2 logofat
1806 April 17.
XLII. 1808 April 30. Scrisoare de asezare intre Zaharia Panaite sulger i Gh.
Costin sulger pentru crasma ce o are, dand 500 lei despagubire.
Prin aasta scrisoare a me adeverez dmsale sulger, Zaharia Panaite ca sa s tie

ca la cumparare casai mele cu locul i tocmala fiind cu raliosata Nastasge Covri;1-asa
vanzatoare ca margine locului meu ce pe de la dial pe despre locul cralmei iarai a
dmsale cand imi voi face zaplazii sa pui franghie dintron colt a locului meu i OA
in celalat colt, i pe unde va calca franghia pe acolo sa pui zaplazii, cum pre largu
arata zapisul de cumparatura ; i acum dupl ce i dmlui sulger au cumparat de la clironomii Covrigesii cra6ma cu locul ei, vrand dmlui a nu ma ingadui sari.' pun zaplazii
pe unde calca franghia ca sami trag locul impresurat la stapanire, cu toate ca am avut
giudecata i la divan 1 sau hotarat ca dupa taria zapisului sami eu locul la stapanire ;
dar apoi stand dmlui la invoiala i cu alte obraze cinstite si prieteni ruganduma sa
nui stric binalele ce au pornit sa faca pe loc i sami dei 500 lei, bani si trei palme
loc la mijlocul locului, unde esti tari cotit in ograda me, care acele trei palme in lungu
sa marga numai in cinci tumurugi de ograda, am priimit i eu dupa cretineasca datorie,
i luind deplin acei 500 lei, dupa ce voi indrepta zaplazii acolo la mijloc cu acele trei
palme, iar spre capete i:din sus i din gios, pe unde am pus i petre cu dmlui pe
supt zaplazii in patru locuri, cealalalt loc catra mine in ograda craernei din locul acestu
ce au fost cu pricina, de acum inainte sa il stapaneasca dmlui cu buna pace in veci
precum niam invoit, numai straina binalei ce face dmlui precum am avut vorba acum
sa nu o faca ca sa curga in ograda me sau pe zAplazi i spre incredintare am iscalit
cu man me iscalind i alp ce sau intamplat.
Toader Noor sluger mam tamplat
1808 April 30.
Eu loan Marin martur
Eu 'Sava Razmerita
Eu Ion Costin sulger
Eu Ion martur
am scris cu zisa dmsale Gheorghe Costin
Raducanu
www.dacoromanica.ro
88
DOCUMENTE
XLIII. 1808 April 30. MArturia lui V. Bucur vornic de poart in pricina caselor
lui Zaharia Panaite 1 sulger Oh. Costin,
Prea cinstiti dmv. boeri,
La pricina ci au cu dmlui sulger Gheorghi Costin, rAspunsurile mete sant aceste,
i dmlui casa dumsale o ari cumparatA de la Covri2asa, Inca de la anul 1795, cuprinderea zapisului dumsale de cumparAtura esti precum sA vedi, ear eu crAema cu locul iei
afarA din cuprinderea ingraditurii casii dmsale sulgeralui o am luata cu schimbu, di la
clironomii Covrigesii, in vreme de cand sant doi ani, i dupA ce am sAvArit schimbu
Hind cA in schimbul acesta am dat i bani, temAndumA de o asAmine supArare, precum
acum dumnealui sulger vra sl mA superi. Nam dat banii deplin, ci am proprit 1500
lei, pAn mai pe urmA sA videm de nu a nati vreo pricinA. i aa dindatA peinu atat
dumisale sulgerului cat i tuturor megiesilor impre4.urai am publicarisit sAvarire schimbului meu, 1 cu ce randuialA, fAcandule 1 cuvant ca de au vreo pretentie cariva, sA
o fad, ca nu cumva pe urmA sA fiu in vreo supArare, i dintre toll megieii iar dmlui
sulger sau arAtat tot cu aeastA pricinuire 1 atuncie, iar in putere cuprinderii zapisului
acestuia, de cumparAtura casAlor dumsale, vrandu 1 atunce a tragi aeastA bucatA de
loc dup6 cum I acum ceri, si .indatA ce sau aratat cu aastA pretentie atuncia eu indata am fost silit de am adus de fatA pe clironomul Covrigesii, de la cari am luatu in
schimbul, cari clironom era nepot de WA CovrigesAi, si casa aeasta a sulgerului era
data zAstri mumil acelui clironom i dupA ce sau infatoat clironomul cu sulger, vrand
clironomul nu numai a nul ingAdui la aeastA cerire a sa cari si acum o faci de la mine,
dar incA sAi ia i casa de sub stApanire ca pe o driapta zAstri mumii sail, vAndutA de
buna lui, dupl moartea mumii sale I in vreme nevrAsnicii lui, (Hind i alte pricini in
mijloc), care dupA toate pricinile ce au fost, la ce de pe urmA dmlui sulger au rAmas
fArA de a pute ave mai mult cuvant atunce, i cu invoire prin cuvant cu clironomul
sau multamit de au radicat zaplazul ogrAzii din stApanire veche dupA cum cumpArasA,
i lau mutat mai spre mine, dupA cum se aflA 1 in zi de astAzi i cu toate cA cu pAgubire imi era, dar 1 eu socotindumA ca sA nu mai fiu in supArare mam multamit,
vAzindu multamit i pe dmlui sluger, i socotindu cA nu voi mai fi in mai multA supArare pein i acei 1500 tel iam rAspuns clironomului, insA la ace invoialA i muliemire in scris nu sau fAcut, dar marturi sant, acum dmlui sulger vAzindu cA clironomul
sau sAvArit din viata, mA suparA cu aeastA ceriri. Pre cinstiti Dum. boeri eu statornicindumA intrace invoiala, cari arAt Dumv. am inceput lucrare de bina acolo cu multA
cheltuialA i supgrare care imi pricinuete dmlui acum, mi sA pare cA este fArA nici un
cuvant de rAspunsu, cAci dud dmlui nu priime ace invoiala cu clironomul, nici eu nu
primem schimbul, i nu eram intratata suparare i cheltuialA, cari la aeasta mA rog
dumvoastrA di dreptate, dar de va tAgAdui dmlui de invoiala care arAt cl am fAcut cu
clironomul i nu sa da credintA nici marturilor mei, sA incredintazi dmlui cu jurAmant
i sfete Neculai, cA nu este aa i atunce a da dreptate, mai vartos cA zapisul D-sale
de cumpArAturA dupA tiinta ce ave clironomul lau i dovedit neadivArat, cA adevAratA
cumpArAturA este 1400 lei, 1 in zapis este pus 2000 lei, dar eu la ace nam a faci,
statorniclt fiind i multamit Mud rAmas cu invoiala ce au fAcut cu clironomul, atunce
pre plecat la mila DumvoastrA.
Zaharia Panaite sluger
XLIV, 1808 April 30. Jalba sulg. Zaharia Panaite contra sulg, Gh. Costin cA-I
oprete a-i zidi odaile pe linia de hotar.
CAtrA cinstita logofetie
FiindcA dmlui sulger Zaharia miau adus cinstita tidulA a logofetiei cei mari, prin
www.dacoromanica.ro
boCUMENTE
89
care mi sA poroncete ca sl merg sA cercetez la o pricinA pentru un loc ce am cu

dmlui sulger Gheorght Costin, dupl care poroncA am mers la stare locului i intrAnd
in cercetare aa am aflat, dmlui sulger Gheorghe Costin intAi au scos i miau arltat
un zapis scris din velet 1795 cu care au cumpArat nite casA cu loc cu tot de la Nastasia Covrigeas5, care casA liau fost avut datA zAstre CovrikasA fiicli sale Catrinii,
intAi, ce au tinut Ion PoroZnicu i murind atat fiicasa cat i gineresAu la urmA Covi4;asa, au vAndut casAle acestui sulger dupA cum arata zapisul cA i le vinde in 2000 tel
casAle cu locul lor cat sA aflA ingrAdit pe cat au stApanit 1 glneresAu. DeZ fiind cA
zice in zapis cA cand va vra cumpArAtoriul sA pue zaplazii sA tragA linie despre casa
vAnzAtoarei, intron coltu pAnA intraltul 1 acum dmlui sulger Zaharia fiind in casa az
crUma Covrigesai o are schimbu i cumpArAturA de la Costachl clironomul CovrigesAi,
pe care loc vrand a face patru odAi langA zAplazii sulgerului Costin, dmlui au oprit
meterii sA nu lucrezA, cA are sA traga linia, cArue acum eu lam zis, cum in trecere
de 13 ani de nu au tras linia, dmlui au zis cA nau avut vreme, iar acum ii cere linia
dupA zapis. Drept acie dmlui sulger Zaharie aducand fall pe Sava Rezmerit care au
fost fall la vanzare casAi, aa au mArturisii cA dupA tocmala ce au avut sulger Costin
cu Covri;asA 1700 lei casAle aceste cu loc cu tot la urmA sulger fAcand zapis cu un
logofAt loan Popa au pus in zapis 2000 lei, 300 tel mai mult, scriind i aciasta ca
cand va vre sAl facA zAplaj sA tragA linia dintron colt pAn intralt despre crAEmA iar i
and au cetit zapisul auzind vanzAtoarea de linie ar fi tare pricinuit zicAnd cA nu lii
linii, ci atata tie cA cAnd au stApanit gineresAu cu fiicAsa locu, 1 cM este stApauire
din vechi ingrAdit atata 11 vinde, iar nu mai mutt; atunce ar fi zis dmlui sulger Gheorghl
Costin ci nui nimic de aceia, numai fiindcA zaplazii sant strambi unul mai afarA, altul
mai inlAuntru, acest cuvant lau pus ca sAi poatA indrepta, au rAmas acel cuvant scris
in zapis sd tragd linie 1 dupA acee cAt au mai trAit Covrik'asa nu sau ispitit dmlui
a cere linia, iar dui:4 moartea ei 1 mai vArtos acum doi ani, aratA sulger Zaharie cA
vrand sulger Costin sA facA zAplazi i so's tragd linie, la care vAzand sulger Zaharie
cA cu ae linie vra sA intre in loc sAu, aratA cA au trimes la Foleti 1 au adus pe
Costachi vAnzAtoru de la care au fost cumpArat crAema, a cArue au fost avut banii in
maul incl 1500 lei, 1 fiind acEl Costache vAnzAtoru iar fi zis sulger Zaharie sA rAspunzA, cl vra sAl intre in loc sulger Costin, I la urmA ii va opri din bani ; atunci
acel Costachi Wand impreunA pe Sava RAzmeritA fiindui mo au mers la sulger Costin
1 dupA multe vorbe ce ar fi avut cu dmlui, ar fi priimit a face aeaste linii in trei
bucAti, adicA o bucatA pAnA la un loc i alta pAnA la alt loc, i alta pAnA in capAt, iar
nu linie din cap pdnd In cap; i pe asa !tale au pus tumurugii zaplazului, care la
aasta, osAbit cA mArturisAte Sava RAzmerit, dar mArturisAsc incA doi oamini. Neculai
SArbu, crA6mar, ce au fost atunce, cum un PavAl teslar ce iarA ar fi fost fall, cA cu
punerea zaplazului itunce ar fi mai luat loc dintra sulgerului Zaharia la une locuri ate
o pain* la altele 1 cate oe.co, 1 aa sar fi impAcat atunce l ar fi pus zAplazii, fAcandui 1 doh) oddi cu temelie de piatrA tocma langA zaplazi i streina neprimiind
sulger Zaharia sAi pici streina pe locul sAu o au traso inapoi cum i sulger Zaharia
au fAcut o dughianA, bucAtAtie cu temelie de piatrA i o fdatdad de piatrd i eitoare,
tot in margine zaplazilor. Deci acum dupA moarte lul Costachi vAnzAtoru, sulger Zaharie stricand bucAtAria acee i "mai punand temelie de piatrA A facA patru odAi,
dumnelui sulger Costin iarAi is cere linie dintron colt a locului pAn intraltu, din care
colturi eu am tras linii cu frAnghie 1 IntrA in locul Zahariei la mijloc cu 9 palme.
Deci fiind cl in zapisul ce cumpArA sulger Costin aratA i mAsurare de stanjeni unde
este i o palmA pusA cu care zice cA au mAsurat locul i dupA mAsurile ce sant pusA
in zapis nu i sA ajunge la sulger Costin o palmA pol din fata i data palme din dos,
Buletinul Muzeului Municipal cloan Neculce3 14
www.dacoromanica.ro
12
90
DOCUMENTE
pentru care masurl am iutrebat pe logofat loan Popa scriitorul zapisului zicandui &A
arate cum tie el de masurare acee, i el ae marturisati ca zapisul Vie ca lau scris
el, tar de msura sau de palma ce ar Ji pusd In zapis el nu, are nici o *tiing.
Drept acee eu dupa cercetare ce am facut cum am adiverit curgere pricinii acectia,
fac aratare cinstitil logofetii.
Vas Ile Bucur vornic de poarta
1803 April 10
XLV. 1815 lun11 9. Marturia hotarnica a lul Vasile Bucur, vornicul de poarta,
pentru masorictea in stanieni a locului cu casa pe el a Mariei lui Gh. Blanarul de la
vale In dreptul grodinei gospod.
Dupa jalba ce au dat catra preenaltatul dornnul nostru Scar lat Alexandru Calimah
Vvod, Maria sotia lui Gheorghie BlAnariul de aice din Iasi pentru o casa ce ar fi avanduo cu locul ei aice dela vale In dreptul gr6dinii gospod, pe langa care casa mai
antartu dmlui rapousatul polcovnicul Manolachi Bal fiind epistat podurifor au facut un
hindichiu pe unde au abatut scursura unui paraut, care hindichiu nu numai ca iar fi
inchis fata casii locului situ, dar and vol vrea sa sa faca 1 pod peste hindichiu atunci
trebue sa i sa mai e din locul el spre acazarea podului i spre lipsa i stricaciunea
locului sau ce i sar fi facand au facut cerire ca pentru o huldicioara ce ar fi alaturea
p ntre locul casii sale i pintre locul unei Dochita sa i se dea acea huidicioara nefiind
trebuincloasa mahalalii, dupa a carie cerire fiind eu oranduit de catra dmlui vel logofat
lordachi Cantacuzino, am mers la fata locului i intrand in cercetare aca am aflat, ca
jalba ei au fost adevarata l pentru stricaciunea ce i se face despre acel hindechiu i
sa a:lea a i sa da numai jaluitoarei acea huidicioara numai fiind CA i Doichita razazita de allturea filnd femee saraca i mult pricinuind cu cerire ca s o impala ace
uliZoara, s e i e dintransa ; la urma am statut de learn invoit intracestaci chip : fiind
di aZasta huidicioara este infundata despre rasarit despre chir Costandin Panul cu o
magazie ce au facut i Doichita ii are facuta umblatoarea teata in huidicioara la cal:Mu! despre Costandin Panul, am lasat umblatoare Doichitei de au ramas intreaga in
capatul huidicloarel i am pus o piatra hotar langA amnari, la coltul umblatorii din care
coltu al umblatorii am tras cu franghie drept la stalpul porta Doichlii ;Ana unde sau
Implinit doisprezace stanjani, sl am pus o piatra langa stalpul portii Doichitii, afara din
stalpul portii, despartitoare locului Mariii de locul Doichitii, din care piiatra mai are
Maria un stanjen, Marl din cei doisprezace, macar -CA in linie aZasta pentru o preputina
burdugatura dupa invoiala lor ; am mai pus o piatra i dintrace piatra merge linie
dreapta la stalpul portii Doichitii, I intracelai chip learn impala ulita de au luat Mariia
locu dintramandoao capetele huidicioarei, WA Doichita au luat loc atat cu umblatoarea
cat i din burduful huidicioaril i au ramas multamite i o parte i alta. Apoi cerand
Maria sad hotarasca tot locul sau care loc fiind in trei colturi lam masurat i pe despre
rasarit incepand cu masura din piiatra ce o am puso Intliu MITA stalpul coltului umblatoril Doichitii 1 margand alaturea cu umblatoarea 1 cu locul lui Panul i cu locul lui
Ivanciul Geamanlaul i ;Ana in stalpul portii Mariii jaluitoarii, !Ana unde sau implinit
treisprezece staniani, i am pus piiatra despartitoare de locul Geamanlaului i din piiatra
aZasta abatand masura pe despre ameazazi am mars alaturea cu poarta Mariei un stalljan asA palme, fiind poarta cam cheziata ci tot inainte pe malul hindichiului am mars
liana unde sau impreunat masura cu cei treisprazece stanjani ce sa arata mai sus, unde
sau cuprins huidicioara i sau pus piiatra, mai inapoi cu un stanjan langa stalpul portil
Doichitii I cu aceste masuri ci pietre hotara am cuprins tot locul acesta al Marii, insa
piatra atasta despre hindichlu au venit treisprezace sianjani i asa paime, iar peste
www.dacoromanica.ro
DO CUMENTE
91
tot, adunarea a cute trete masurile, sau facut treizaci i noao de stnjani, 1 as palme
pentru care lam dat alasta marturie hotarnica pentru care am iscalit puind 1 pecetea
portii gospod.
Vasile Bucur vornic de poart
1813 luni 3.
Eu Dochita raaza cu voe mea
t 116116TE nNtu,ni mums 1782.
XLVI. 1814 Aug. 6. Marturia hotarnica a lui Neculai Corbul vornic de poarta
pentru alegerea locului Nastasiei lui M. Orbul, in mahalaoa Muntenhnei.
Din jaloba ce au dat catra pre inaltat domnul nostru Scar lat Alexandru Calimah
Vvd. Nastasie sotia mortului Mihalachi Orbul de aice din Ei, au Mut cerire ca sa I
sa randuiasca un vornic de poarta i sal hotarasca o casa cu locul ei ce are. la mahalaoa Muntenimei dupa a careia jaloba fiind eu oranduit din poronca dumisale Costandin Bal vel logofat ca sa marg la. stare locului i sa cercetez de este casa cu locul
ei drept a jaluitoarii, deci mergand la fata locului mai intai am cerut scrisorl dovezl,
i jaluitoare au scos un zapis din let 1787 April 5 de la un Pavel Racul seiman hatmanesc de aice din Ei, ce vinde barbatului jaluitoarei de mai sus aratate locul acesta
cu casa drept 60 lei, in care zapis de vanzare sant i alti marturi iscaliti, care loc acum
sa hotarate cu locul Will sale beizade Mavrocordat, i incredintanduma de vatavul
Neculau om a maril sale Beizade i de alp razei inprekurai ca este drept a jaluitoarei, am pus 'Matra hotar alature langa tumurugul zaplazului bezadelii din dial de
drum la poarta, i incepand cu masura cu stanjan gspod, alature cu zaplazul beizadelil
la dial parte despre miazanoapte, Ora In fundul locului in colti intrun hotar ce sa
megieete cu locul ispravnicului Petrachi ci este la temnita sau Olaf 32 stanjani i dot
palme i doi parmace, i din hotarul acesta am purces cu masura parte despre rasarit
in curmezi pail in locul cramil pitarului loan Mateia sau aflat asa stanjeni 1 asa
palme iar parte despre amiazazi merge pail in drum ce intra in ograda marii sale
Belzade sau aflat triizaci i trii stanjani iar fata drumului parte despre apus dintro
piatra hotar ce esti in ograda dumsale pitar Ion Matei 1 Ora in hotarul de unde am
inceput cu masura intal sau gasit patru stanjani 1 o palma i un parmac i aa cu aaeasta masura i pietre hotara sau ales i sau deosabit locul jaluitoarei de locurile megieite, iar piste tot a patru masuri din giur impregiur sau facutu aptezaci i asa
stanjani i o palma i trii parmace, i dupa cum am ales i am hotarat i ani deosabit
lam stalpit i cu pietre hotara (land i aceasta marturie hotarnica la maim numitei de
mai sus intru care ant i iscalit puind atat palma cu care sau masurat cat i pecetea
portii.
1814 Aug. 6.
(I. p. porpi gospod 1782)
Neculai Corbu vornic de poartA
XLVII, 1820. Perilipsis de pe toate scrisorile locului casAlor dumisale medelnicer
Costandin Sucevanul ce sunt in oraul Eii in mahalaoa Muntenimii de mijloc.
1779 luli 1. Un zapis de la Gheorghii Smirtul petrariu i sofia ta Paraschiva

prin care \rand o casA cu locul ei lui Andrei Hariton copil din casA drept 115 lei care
casa esti in mahalaoa Muntenimei de mijloc pe locu domnescu.
1779 August 24. Un zapis de la Andrei Hariton prin care vinde un locu de casa
din mahalaoa Muntenimii de mijlocu dsale vel logofat Vasile Razu drept 30 lei.
1779 August 26. 0 marturie hotarnica de la Vidracu Cantir vornic de poarta
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
92
i Neculai vornic de poarta prin care arata ca din poronca Mariei Sale Costandin
Voda au mers la mahalaoa Muntenimea de mijloc la trei locuri de casa a dumsale Vasile
Razu vel logofat ce le are cumparatura i strangand pe mahalagii impregiurai 1 dupa
zapisle de cumparatura cautand strei locurilor, cari fiind aceste trei locuri alaturea
unul langa altul la hotararia Ham facut tot unul 1 masurandule cu stanian domnesc de
giur impregiur am pus pietre hotara 1 iau dat 1 aceasta marturie la maim dumsale
Vasile Razu vel logofat.
1805 Avg. 15. Tidula de la vornicia de aprozi catra Gheorghi telal baa, prin
care poroncete ca dui:4 tidula domniasca sa strage la mezat locul de casa ce este a
cumparatorului Mihalachi Razul intru care tidula sa arata ca la 1805 Noemv. 5 sau
facut numitul loc hareciu in divan asupra dumsale hatmanului Sandul Sturza cu 4000
lei 1 tot intru aceasta tadula la Noemv. 12 arata dumisale hatmanul Sandul Sturza ca
fiind vechil din partea dumsale banului Neculai Hrisoverghi, pentru care au dat i bani,
ramaihd dmnealui star& pe numitul locu ca un drept cumparatoriu.
1805 Noem. 6. Zapis de la dmlui Costandin Bal vel vornic de tara de gios,
prin care arata ca fiind epitrop asupra casei raposatului boer Mihai Razu biv vel camara spre plata datoriei casei au scos la mezat numitul locu care sau vandut cu 4000
lei -dmsale hatmanului Sandul Sturza.
1806 Aug. 16. 0 scrisoare la banu Hrisoverghi data dsale caminaresii Elenii
Sturza de invoiala ce au facut pentru locul acesta de, casa ca sal ingradiasca cu zaplaz
sai fad 1 casa pe dansul i asaminea 1 dmneeai caminareasa sai dei in schimbu 17
pol pogoane vie la Necoreti 7500 lei bani.
1812 Ghenar 22. 0 scrisoare de la dmlui banul Alecu Beldiman i sotul sau
Elena Costandache prin care arata ca au facut schimbu cu Ilinca dascalita i fiiul
sAu Costandin Necolau dand casale ce avea dmlui banul in targul Eii la mahalaoa
Muntenimea de mijlocu, i luand de la dascalita i de la fiul sau Costandin Neculau castle
ce au IangA Prapadoamna Paraschiva mai dandule i 15000 de lei bani gata.
1820 Ghenar 12. 0 marturie de la C. Neculai Cerbul vornic de poarta de cercetare ce au Mut din poronca locului casalor acestora dupa cuprinderea hotarnicei vechi.
1820 Ghenar 18. Tidula domneasca catra vornicia de aprozi poroncind ca sa
sa scoata la mezat casale cu locul lor din mahalaoa Muntenimei de mijlocu ce sant a
medelnicerului Costandin Neculau pusa amanet pentru bani ce este dator ca sa sa
Ana de veci.
1820 Mart 14. 0 tidula de la vornicia de aprozi catra telal baa a sa striga la
mezat numitele casa cu locul lor ce sant a lui Costandin Neculau intru care tidula sa
arata ca sau Mut areci locul cu casale asupra medelnicer. Costandin Sucevanul drept
8105 lei.
1820 Marl 20. Zapis de la medelnicer Costandin Neculau de vaazare casalor cu

locul lor in mahalaoa Muntenimei de mijloc, facandusa vanzare prin mezat drept 8101
lei catra medelnicerul Sucevanul.
1820 Mart 21. Carte de la divan data medelnicer. Costandin Sucevanul intari-
toare asupra locului ce au cumparat de la mezat.

1820 Decembre 2. Jaloba medeln. Costandin catra domnul ca sa poronceasca a
sa intregi locul cumparat de la mezat dui:4 vechia hotarnica de la 1779 Avg, 26 1
poronca de la vornicia de polite (sic, pro politic) catra vornicul de poarta Vasale
Bucur ca sa urmeze dupa cerire a face cercetare locului i pe unde va afla impresurare
sal intregiasca.
1820 Dec, 4. Marturia hotarnica de la Vasile Bucur vornicu de poarta prin care
www.dacoromanica.ro
93
DOCUMENTE
aratA cum au cercetat toate mAsurile locului $i cum lau intregit dupA cuprinderea hotarnicei vechi,
XLVIII. 1820 Ghenar 12. MArturie hotarnicA a lui N. Corbul vornic de poart,
asupra caselor lui C. Nicolau med. din Muntenimea de mijloc.
DupA jaloba ce au dat cAtrA Maria Sa VodA dmlui caminar Dumitrachi Florea la
1819 Dekv. 28 cu al-Mare cA avand amanet un loc de casA cu ni$te odAi in mahalaoa
Muntenimii de mijloc a dmsali medelnicer Costandin Necolau pentru chezA$ie ce au dat
dmlui caminar la dmlui spatar Vasile Miclescu, aflAndusl dator dmlui medelnicer dsale
spatar 1 fiind cd dmlui caminar sau pus la cale cu dmlui spatar pentru plata banilor
au facut cerere ca sA s scoatA acel loc la soltan mezat sA sA vAnzA de veci spre ai
implini - banii $i a scApa 6 chezA$ie, cu care jalobA rAndultA la cinstita vornicie de
aprozi am fost eu orAnduit din poronca cinstitei logofetii cei mari ca sA mArgu la arltatele casA cu locul lor $i sA fac cuviincioasA ce(cetare dupA orAnduiala pAzitA dupA
putere scrisorilor ce va ave.
La care urmAtoriu fiind poroncii am mersu la stare locului JlimpreunA cu pArAtul
$1 am cerut scrisori dovezi de stApAnire asupra locului $i mai intAi au scos un zapis
de stpAnire caselor cu locul lor, din 1812 Ghenar 22, in care zapis aratA cA acest loc
cu casA au fost a dsale Alecu Beldiman biv vel banu, $1 invoindusA cu mama pArAtului
$1 cu fiul sAu medelnicer Costandin Necolau au fAcut schimbu de iau datu casile aceste
cu locul lor $1 15000 lei bani mamii parAtului $1 mama pArAtului iau dat dsale banului
inprotiva acestui loc cu casA alte casA cu locul lor IAngA biserica Prapadoamna Pa-
raschiva.
Al 2-a a mai scos o mArturie hotarnicA din 1779 Avg. 26 iscAlitA de doi vornici
de poartA adicA de un Vidra$cu $i de Necolai Rale vornic de poartA, intAritA $1 cu
pecete portii gospod, care Vasile Razu vel logoilt, arAtAnd cA sau mAsurat locul acesta
cu stAnjAn gospod, intru care hotarnicA sau vAzut $1 palma pusa cu care sau mAsurat
locul acesta. VAzAnd $1 alte scrisori cu vechi cu noai, $i dupA putere scrisorilor ce am
vAzut mam incredintat cA locul acesta cu casile este drept a pAratului medelnicer Necolau, $1 nu ave nici o pricinA de a impiedica mezatul. IncepAnd a mAsura locul cu
stAnjAn gospod dupA palma ce era pusA in hotarnica veche locul din rAspAntiile drumurilor parte despre amiazAzi in lungul locului pAnA in locul clironomului rAposatel
Nastasie BuzdugAneasa. sau gAsit 48 stAnjAni, qind mAsura intocma dupA cuprindere
hotarnicii vechi, mAsurAndusA $1 ulita drumului sau gAsit 2 stAnjAni 5 palme, iar hotarnica veche pomene$te drumul numai de 2 stAnjAni.
lar parte despre apus alAture cu locul clironomilor BuzdugAnesii in curmezi$ au
e$it 24 stAnjAni, 1 palm, iar in hotarnica veche sA aratA cA mAsura aciasta este 25
stAnjAni, care sA cunoa$te cA cu 5 palme sA impresoarA de cAtrA ulita $1 cu 2 palme
sA ImpresoarA de cAtrA locul BuzdugAnesei.
$i am tutors mAsura din coltul locului parte despre mlazAnoapte tot alAture cu
locul BuzdugAneVilor $1 pArA in ulita Copoului, sau aflat 37 stAnjAni, iar in hotarnica
vache sA pomene$te 39 stanjAnt mAsura u6asta, am mAsurat $1 ulita drumului ce vine de
la Copou $1 sau aflat 3 stanjAni pol mAcar cA in hotarnica veche nu se pomeneVe de

.cati stAnjAni au fost ulita Copoului, $1 nici pietrile hotarA nu sau putut gAsi, fiind astupate cu omAt, si aciastA parte sau mAsurat numai dupA zaplazii ogrAzii $i lipsa acelor
2 stAnjAni ce nu sA ajunge nam putut afla de cAtrA ulita sA impresoarA sau de cAtrA
locul BuzdugAnesii mai ales cA nici scrisorile BuzdugAneVilor nail fost fata arAtAnd
stolnicul lancul Anghelichi cA scrisorile sunt la Episcopia Romanului.
Am mAsurat $i pArtile despre rAsArit din coltul locului din sus in curmezi$ alAwww.dacoromanica.ro
94
DOCUMENTE
ture cu drumul pAnA in rAspintinile drumului de unde am inceput cu mAsura intAi 1

sau aflat 24 stanjeni pol, eind intocma dupA cuprindere hotarnicii vechi.
lar binalele sunt aceste :
3 odAi cu sobile lor cu divanuri.
1 grajdiu cu paretii de scanduri in care pot sA incapA 10 cai i o urA care aceste
toate sint supt un acoperemant.
1 un bordei la poartA.
1 pivnitA de piatrA de '7 vas, iar ograda din giur impregiur ingrAditA cu zAplaz
cam vechiu 1 o poartA veche, i dupA cercetare ce am fAcut am dat i eu aciastA
mArturie la man dumsale caminar Dumitrachi intru care mam i iscllt 1 nu lipsesc
a intiinta cinstita logofetie.
Neculai Corbul vornic de poartA
1820 Ghenar 12.
MX. 1820 Ghenar 19. Vornicia de aprozi rAnduete pe Costantin telal baa s
strige la mezat casele lui C. Nicolau medelnicer la cererea lui D. Florea caminar, In
Munlenimea de mijloc.
De la vornicia de aprozi cAtrA Costandin telal baa

DupA jaloba ce au dat mArii sale lui VodA dmlui caminar Dimitrie Floare cu cerire ca sA sA vanzA de veci prin mezat casele cu locul lor de aice din oraul Eii din
mahalaua Muntenimii din mijloc ce sant a medelnicerului Costandin Neculau pus amanet
pentru bani ce este dator, cercetand dm. vel logofAt de tam de glos, sau vAzut sinetul
numitului datornic din anul 1816 Mart 16, cuprinzatoriu CA sau imprumutat cu 10000
lei, in vade de doi ani de zile, puindu amanet casAle arAtate cu locul lor cu indatorire
cA de nu va plAti banii aratati cu dobanda lor la vade, sA sA vanzA amanetul 1 dar
vAzandusA a au trecut vadeaoa ciau avut i nau plAtit banii, 1 piste vade Inca vAzandusA trecuti peste un an i zAci luni, i nici acum nau urmat a plAti, sau gAsit cu cuviinta cerire jAluitorului i mai intAiu sau orAnduit pe vornic de poartA Neculai Corbul,
sA cerceteze dui:4 rAnduiala pAzitA, de nu sant in vreo pricinA despre megiei aceste
casA cu locul lor care cercetare urmAndusA i prin marturie ce au dat la 12 zAle a
acestei luni Ghenar, aratA CA aceste casA sAnt pe drept locul lor, pe care mAsurandul
cu stAnjAn domnescu dupA hotarnica ce sau vAzut din anul 1779 August 26 de la doi
vornici de poartA, sau aflat intru aceastA mArime, dupa insui palma ce este pusA pe
ace hotarnicA adicA lungul locului despre miazAzi pAnA in locul BuzdugAnetilor 48
stAnjAni deplin dupA hotarnicA unde i ulita drumului sA aratA de doi stAnjAni, iar acum
sau gAsit de doi stAnjAni i 5 palme, iar parte dinspre apus alAturea cu locul BuzdugAnetilor sau aflat 24 stAnjAni, 1 palm, larA dui:A hotarnicA sant 25 stAnjani, zicand
vornic cA 5 palme ar fi in drum i 2 palme sA impresoarA de locul BuzdugAnetilor ;
au mAsurat i parte despre miazAnoapte tot alature in locul BuzdugAnetilor pAnA in
drumul Copoului i sau aflat 37 stAnjAni, iar hotarnica aratA 39 stanjani. iar drumul
Copoului este de 3 stAnjAni i giutnMate, insA hotarnica nul aratA cat este de mare,
nici scrisorile BuzdugAnetilor nu liau vAzut ca sA se afle impresurare acelui stanjAn
fiind la Episcopie Romanului, iar parte despre rAsrit sau aflat deplin dupd hotarnica
de 24 stAnjAni i giumatate, i sant i aceste binale adicA : trei odAi cu toate cele trebuincioasA, un grajdiu de scAnduri i o ura supt un acoperemAnt, o pivnita de piatrA
1 altele, cum aratA mArturia rAnduitului vornic de poarta. Drept aceia dupA poroncitoare tidulA gospod din 18 a acestei luni Ghenar cAtrA aceastA vornicie Ii sA scrie ca
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
95
sA strigi la mezat casile arAtate cu locul lor in hotArata vade de 40 zAle pe toate ulitale oraplui i in divan spre intiintare celor ce vor fi muterei sA cumpere (care cumprAtor ce va fi va cAuta i impresurArile locului ce sant arAtate mai sus) i cu cel
mai de pre urmA i mai bun pret ce va ei in mezat dupA impliniria vadelii arAtate sA
sA Mel hara in divan asupra muteriului ce va fi cArue cumpArAtor pe langA serisorile
locului ce va lua, i sA va intAri stapanire i prin carte Marii sale lui VodA.
1820 Ghenar 19
Alecu Canta vel vornic
3000 lei evel mezat
4000 lei Razu spatar Ghenar 25,
4200 lancul stolnic
8100 adicA opt mil nol sute lei dlui spatar Grigore Razul.
Ghenar 1.
Divanul
Drept opt mil una sutA cinci lei inainte noastrA au luat sAvArire prin mezat CasAle arAtate cu locul lor, cu cel mai de pe urmA i mai cu pret ce lau dat dmlui med.
Constandin Sucevanu. Drept aceia spre a avea mezatul acesta deplinA credinta 1 tArie
sA adiverete de la divan.
1820 Mart 14
Dumitru Sturza vel logofAt
D. Ralet vel vornic

Dracachi Roset vel vornic
Calimach vel vornic
Costandin Canta vel vornic
Costandin Conachi vornic
L. 1820 Mart 20. C. Neculau medelnicer vinde cu 8105 tel lui C. Sucevanu casele sale cu locul lor in Muntenimea de mijloc.
Costandin Nicolau biv vel medelnicer fac fiut 1 IncredintAz prin acest zapis al
mieu, cA avand aice in oraul Eii la mahalaoa Muntenimei de mijloc nite casA cu
locul lor, liam fost pus amanet la anul 1816 pentru 10000 lei ce mam fost imprumutat
de la dumn. caminar Dimitrie Fiore, cu vade de un an de zile cu hotArare cA de nu
voiu putea plAti banii la vade sA sA vAnzA amanetul, i apoi trecand vadeaoa i piste
vade in destulA vreme, i neputand plAti banii, au pornit dumnelui caminar cerire prin
jalobA ca sA sA vanzA amanetul sA poatA inplini banii, care cerire a dmsale fiind dezlegath i prin insui zapisul mieu, dat de atunce din 1816 Mart 16, sau gAsit de cuviintA ca sA sA vanzA amanetul i mai intAiu sau orAnduit pe Nicolae Corbul vornic de
poartA sA cercetezi dupl rAnduiala pAzitA ce loc au aceste casA a mele, i de nu iaste
in vreo pricinA dispre megiei, care cercetare urmAndusA i prin mArturlia ce au dat
rAnduitul la 12 zile a trecutii luni Ghenar, aratA cA aceste casA sant pe drept locul lor,
pe care mAsurandul cu stanjAn dupA palma ce iaste pusA pe hotarnica veche ce sau
vAzut din anul 1779 August 26, de la doi vornici de poartA i dupA mAsurile aceia1
hotarnice, sau aflat intru aZastA mArime, adecA lungul locului dinspre amiazAzi pAnA in
locul BuzdugAnetilor 48 stAnjAni deplin dupA hotarnicA, unde i ulita drumului sA aratA
de doi stanjAni, iar acum sau gAsit de 2 stAnjAni i 5 palme parte dispre apus alAture
cu locul BuzdugAnetilor sau aflat 24 stanjAni, una palma, iar dupA hotarnicA sant 25
stAnjAni arAtand vornic de poartA 0 5 palme sant in drum i doa palme sA impresoarA
de locul BuzdugAnetilor, au mAsurat i parte dispre miazAnoapte tot alAture cu locul
BuzdugAnetilor pAnA in drumul Copoului i sau allat 35 stAnjeni, iar hotarnica aratA
www.dacoromanica.ro
DO CUMENT8
b(3
39 stAnjAni i drumul Copoului iaste de trei stAnjAni i gumatate (insA hotarnica nul
aratA cat iaste de mare), nici scrisorile BuzdugAnetilor nu liau vAzut ca s afle impresurare acelor stnjAni fiind la Episcopiia Romanului, iar parte dispre rAsArit sau aflat
deplin dupA hotarnicA 24 stAnjAni i 41-umAtate, intru care mAsuri sl incheie mArimea
locului acestor casA arAtand i binale ce sant pe dansul, cum pre largu aratA mArturlia
aeasta, dupA care la 18 zile Ghenar, am dat poroncA prin domniiascA tidula cAtt dmlui
vel vornic de aprozi sA rAnduiascA pe telial baa sA strige la mezat casAle arAtate cu
locul lor in hotArata vade de 40 zile, pe toate ulitAle oraplui i in divan spre intiintare celor ce vor fi muterei sA cumpere, i cu pretul cel mai de pe urmA sA sA facA
hareZ in divan (i cumpArAtoriul ce va fi sA caute impresurArile locului sus arAtate)
i prin osAbitA tidula a dmsale vel vornic cAtrA telial baa de la 19 zile aceiai lunA
Ghenar, sau scos la mezat casAle arAtate cu locul lor, i de atunce 1 pAnA la 14 zile
acestei luni Mart urmAndusA facerea mezatului cu necontenire, pretul cel mai de pe
urmA i mai bun adecA opt mii una sutA cinci lei lau dat dmlui med. Costandin Sucevan, cu care multAmindumA eu sau fAcut hareciu, in divan asupra dumsale medelnicer,
cum sA aratA sAvArirea vanzArei acestor casA cu locul lor 1 priimind deplin arAtatii
bani 8105 lei de la dmlui boeriul cumpArAtoriu am dat impreunA cu zapisul acesta i
toate scrisorile Eam avut asupra acestor casA cu locul lor 1 de acum inainte i in veci
in puterea mezatului i a zapisului meu acesta sA aibA atat dmlui medelnicer cat 1
motenitorii dms, din niam in niam a le stApani cu tot locul in cele adevArate mAsuri
a hotarnicei vechi, fiind cumpArate cu bunA credinta, asupra cArora casA sA facA dmlui
medelnicer i toate intAriturile cuviirgoasA.
Costandin Neculau medelnicer
1820 Mart 20
Divanul
SAvArindusA vanzarea alestor casA cu locul lor prin mezat dupA toatA rAnduiala
pAzitA, i cu multamire vAnzAtoriului precum 1 insu prin zapisul ski acesta adiverete
Drept aceia spre a ave zapisul acesta deplinA credintA i intArire sA adiverete de la
divan.
Dim. Sturza vel log.

Const. Canta vel vornic
Dim. Ralet vel vornic
Conachi vornic
Alecu Canta vel vornic
1820 Mart 23.
Dracachi Roset vel vornic

T. PrAjAscu vel spatar
LI. 1820 Mai 18. Jaloba lui C. Suceveanul med. pentru locul cumpArat la mezat
in Munleniine de au:floe de la C. Nicolau medelnicer.
Prea InAltate Doamne,
La trecuta lunA Martie, am cumpArat de la mezat nite casA cu locul lor aice in
oraul Eii la mahalaoa Muntenimei de mijloc, ci era a medelnicerului Costandin Nicolau, scoasA in vAnzare din poronca InA4imei taie, spre plata datoriei numitului medelnicer, care loc fiind cA sA aflA impresurat de cAtr A megieitele locuri, dupA cum
aratA tidula mezatului, cA la cercetare ci sau fAcut prin rAnduitul vornic de poartA la 12
a trecutului Ghenarie, locul lau aflat impresurat.
MA rog Inaltimil tale sA sA rAnduiascA pricina aEasta la locul cuviitgos, ca sA sA
facA indreptare impresurArii intocma dupA cuprindere a vechii hotarnice ci are locul
acesta din anii 1779 August 26, fAcutA cu multumire a toti megieii de atunce intru care
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
97
sant i iscahti 1 puindusa i pietre hotara fiind ca lipssc cu totul sA mi sa deie marturie dupa randuiala.
A Inaltimei tale, pre plecata i presupusa sluga
Costandin Sucevan biv vel medelnicer
Iai'
In dos:
D-ta vel vornic al pallet sa cercetezi jalba aZasta.
1820 Mai 18
Costandin Sutul vtori logofat
No. 4458.
De la svornicia politiel
Catra d-lui vornic de poarta Vasile Bucur

Din jaloba pre larg vei intalegi d-ta aratare i cerere ce face jaluitoriul medelnicerul Costandin Sucevanul ca avand aice in lai un loc cumparat prin mezat, de la
medelnicer Costandin Nicolau sar fi impresurand despre megieitele locuri i au cerut
ca sa I sa scoata de supt impresurare 1 sa sa stalpasca cu pietri hotara. Deci te orandueti vornicia sa mergi la fata locului i adunand de fata pre toti megiaii cu toate
scrisorile lor fata fiind i dmlui medelnicer cu scrisorile ce are sa faci cu amaruntul
cercetare i atat din scrisori precum i de stapanire din vechiu urmata dovedind loc
dmsale medelnicer cat i masura cu stanjan gospod pre la locurile ce va cere trebuinta
i nefiind pricina despre vreo parte sal i stalpeti cu pietre hotara (land i marturie
hotarnica pre obiceiu ; iar ramaind vre-o parte cu nemultamire, pietre hotara nu vei
pune, ce and marturie i harta cu buna inchipuire de stare locului sal trimeti alce ca
sa sa pue la cale.
1820 Dekv. 2.
lanacachi Neculce vornic
LII. 1820 lunie 10. Cartea lui M. Gr. Sutu Voda catra hatmanie pentru vanzarea
la mezat a caselor lui C. Sucevanul medelnicer.
lw Mihail Grigoriu Sutul Voevod cu mila lui Dumnezau domn tarli Moldaviei
Cinstit i credincios boeriul domniei mete dlui Alexandru Manu hatman sanatate.
Dupa jaloba ce au dat domniei mele supt N. 8940 d-lui medelnicer Costandin Sucevanul, cu cerere ca sa sa faca legiuite publicatil asupra a zaci stanjani loc domnesc ce
au cumparat langa locul casalor sale ce are aice in oraul Eii la mahalaoa Muntenimii
de mijloc, cercetand dmlui vel logofat de tara de kos, sau vazut zapis de cumparatura
dintracest curgator anu i tuna 1820 lunie 1, iscalit de vanzatoriu Gheorghle Buzdugan,
cu cuprindere ca de a sa buna voe au vandut 10 stanjani domneti, din drept locul
casalor sale ce le ari clironomie de la parinti aice in oraul Eii la mahalaoa Muntenimii de mijloc numitului medelnicer cu pret 2500 lei, care aceti zaci stanjani sint la
margine locului casalor sale despre apus, cum pre largu arata zapis acesta, incredintat
fiind i de dlui vel logofat. Pentru care sa scrie dmtale sa orandueti pe telial bae sa
publicarisasca vanzare acestor zaci stanjani domneli de loc, dupa a sabornicesculul
hrisov hotarare in hotarata vade de 6 luni de zile cu necontenire atM la stare locului
intre toti megieii vanzatoriului precum i pe toate ulitile oraplui 1 in divan, spre Intiintare tuturor acelor ce dreptate le va da protimisis a rascumpara, aratand anume
cine iaste vanzatoriul i eine iaste cumparatoriul, i pretul vanzarii acestui loc, i daca
Oa la implinire vadelii aratate, sa vor ivi cineva cu cerire de protimisis ori din neamurile vanzatorilor sau din megiei sa cercetezi D-ta ce niam sint cu vanzatoril sau ce
megieie are i sa dai marturie cu care viind la divan sA sa cerceteze i de li sa va
eade protimisis vor rascumpara, iar dad pana la implinire vadelii aratate nu sA va
arata nimene cu cerire de protimisis, atunce randuitul telial baa iscalindu publicatie de
Buletinul Muzeului Municipal clean Neculce) iai
www.dacoromanica.ro
13
DOCUMENTE
neamurile i megieii vAnzAtorilor i aIii ce vor auzi publicatie i incredintand i el cA

au urmat cu facere publlcaiei, dupA poronca domniei mele, vei da i dmta osAbitA
mArturie cumpAratoriului de sAvArire publicatiei dupg care sA i sa de i de la domniia
me intAriturA.
Itv I MX
l'p I Gs I
K 1819
1820 lunie 10
vel logofet
cap de bou
1.111. 1820 Dec. 4. Iai V. Bucur vornic de poarta mAsurA locul lui C. Sucevanul
din mahalaoa Muntenimei de mijloc spre Copou.
DupA jaloba ce au dat dire Pre inaltul domnul nostru Mihail Grigore Sutul Voevod
dumnialui medelnicer Costandin Suceveanul, cu rugAtoare cerire ca sA fie rAnduit la locul
cuviineos, spre a sA scoati de supt impresurare un loc de casA cil are aice in oraul
411i, la mahalaoa Muntenimii de mijloc, ci lau cumpArat prin mezat de la medelnicer
Costandin Nicolau, cu care jalobA rAnduit fiind la cinstita vornicie politiei, de acolo mi
sau triimiis porunca in scris tn dosul jalobii ca sa merg la fata locului sa fac cuviincioasA cercetare i scotindul de supt Impresurare sAl stAlpesc i cu pietre hotara. Deci
in urmare poroncii am mersu la fata locului, unde fatA fiind atat jAluitorul cu toate scrisorile a dot locuri de casA ce le are pArintAti, unul alaturi despre apus de locul medelnicerului, i altul a surorii dumsale iari alAture din sus dispre miazAnoapte de locul
medelnicerului, iar dispre rAsarit i despre amiazizi a locului acestue fiind drumuri nu
slut alti megiei.
i intai dmlui medelnicer a scos de au aratat hotarnica locului ci
este din anul 1779 Avg. 26 iscAlitA de doi vornici de poart, Vidracu Cantir 1 Neculai
Rale 1 intarita cu pecete portii ; al doile tidula gospod ci este dintracest an curgAtor
1820 Ghenar 18 poroncitoare cAtrA dumnialui Alecu Canta vel vornic de aprozi ca sa
sA vanzA prin mezat aratatul loc ; al treile tidula vorniciei de aprozi cAtra telal baa
poroncitoare sa urmezA strigare mezatului, intru care tidulA arata cum sau fAcut haree
locul la 14 Mart a acestui an, asupra dumsale medelnicer Costandin Sucevanul ; al patruli zapisul vAnzAril de veci acestui loc de la Costandin Nicolau cAtrA medelnicer Sucevanul tot dintracest an Mart 20, intarit fiind zapisul i de cAtrA dmlor velitii boeri ai
divanului, care aceste tadule cum 1 zapisul vAnzarii aratA cA la cercetare ci sau fost
fAcut locului inainte de a sl scoate la mezat dupA masurile aratate la holarnica locul
sau aflat impresurat, 1 imputernicesc pre cumpArAtori spre al intregi In urmA. Apoi am
cerut 1 la dmlui Gheorghie Buzdugan &Anil arate scrisorile acelor dot locuri ci le are
dispre apus i dispre miazA noapte de locul medelniciarului i arAtandumi hotarnicile
sau vazut toate mai not i in urma hotarnicil de sus aratatA a medelnicerului Sucevau,
$1 aa dar Wand stAnjAn de opt palme gspod cu palma ce sau gAsit insAmnatA pe
hotarnica veche a locului medelnicerului am Inceput a masura locul medelnicerului din
coltul din if os despre rasarit din drumul Copoului dintro piatrA veche hotar ce sau
gAsit, unde am mai pus i eu alta, i mergand cu mAsura alature cu drumul ci merge
dispre rAsArit cAtrA apus, plasa locului dispre amiazazi pAnA unde sau implinit patru
zaci i opt (48) di stAnjAni dupA hotarnicA am pus piatrA hotar i la aeastA mAsurA sau
aflat asA palme i giumAtate inpresurate de locul dumsale Gheorghie Buzdugan cari
sau luat; de acolo am purces cu mAsura in sus plasa dispre apus alature cu locul lui
Gheorghe Buzdugan i sau aflat stAnjAni deplin 25 dupA hotarnica, i am pus piatrA
hotar; de acolo am intorsu cu mAsura spre rAsArit plasa locului despre miazAnoapte
alAture cu locul surorii dsale Gheorghe Buzdugan pAn in drumul Copoului pan Intr'o
piatrA hotar vechiu ce sau gAsit !Rugg care am pus alta ; i fiind cA la aceastA plasA
sau aflat iarai un stAnjan lipsit impresurat tot de locul lui Buzdugan, sau luat i sau
www.dacoromanica.ro
99
DOCUMENTE
implinit lug deplin dupa hotarnica, 39 staniani. Am masurat i al patrle plasd ce

dispre rasarit aldlure cu drumul Copoului i sau gsit deplin 24 pol stnjni, dupa
hotarnica i asa sau implinit de Our inpregiur msurile atat locul medelnicerului deplin
dupa hotarnica si sau stlpit. Dupa aciasta am ispitit 1 msura locurilor dumsale
Gheorghe Buzdugan cu stanjan ce am facut dupa palma ce sau gasit insamnata pe
hotarnicele locurilor sale, masurand din pietrele ce am pus colt din gios locului medelnicerului allure cu drama! spre apus pan in margine drumului Copoului cel de
pe kingd casdle CantacuzineOilor i sau aflat stanjani intocma dupa hotarnice. *i
asa dar vazand si dmlui Gheorghie Buzdugan ca locurile sale intru aceasta masura
sant intocma, au times fara cuvant de impotrivire si sau multamit; in urma au mai
scos dmlui medelnicer Costandin Sucevanul Inca un zapis tot dintracest an lunie 1 de
la dmlui Gheorghe Buzdugan, prin care arata ea au vandut de veci medelnicerului zaci
staniAni domneti loc din locul sail din parte despre rasarit Mature cu locul medelnicerului cel are cumparat de la mezat, care staniani zace sa sa masoare din locul medelnicerului spre apus i apol sa marga hliza aceea din drumul ce este pe dila vale i
in sus !Ana unde este latimea acelui loc, care zapis este intarit i de catra logofetia
cea mare la 4 a aceiai luni lunie, au facut cerire medelnicerul ca si acesti zace startjani sa i sa masoare i sa sa stalpasca cu pietre despartitoare de catre locul rams a lui
Buzdugan, si sa sa aletureze langA locul medelnicerului. Deci intru fiinta de fall a

dumsale Gheorghe Buzdugan vanzatoriul sau i masurat pe trei locuri, intai aldlure cu
drumul cel di la uale, al doile din coltul locului medelnicerului cel di la deal, i al
treile fundul acestei hlizi dispre miazanoapte, di catra locul dmsale caminarului Sandulachi Catichi, fiind el locul dmsale Gheorghie Buzdugan mai merge din locul in sus
Inca 11 stanjani trei palme, masuranduse la trustrele masurile tot cate 10-staniani dom-
nesti, cu stanianul alcatuit dupa palma ci sau pus aice pe hotarnica si sau pus I trel
pietri hotara la implinire masurilor. Insa fiind ca locul dumsale Gheorghe Buzdugan
dupa hotarnicile ce are sa vede a fi impresurat de catra megiesitele locuri di la dial
sau de catra cele de la vale, candu va cauta impresurare i o va scoate sa OA a
trage i medelnicerul parte din locui impresurat pe cat cuprinde !Mime acelor zace start-
jni si dupa cum am cercetat si am ales puindu i pietre hotara pe la locurlle aratate,
am dat i aciasta marturie hotarnica dumsale medelnicer Costandin Sucevanul, intru
care iscalind am pus i pecete portii gospod.
Vasile Bucur vornic de poarta
1820 Dekv. 4.
t 11646TE ilopikiii rocuoms 1782.
hartie turceasca
LIV. 1833 Tunic 10. C. Sucevanul medelnicer vinde cu 2400 lei postelnicesei
Marioara Jora casele sale din Muntenimea de =floc.
Costandin Sucevanul biv vel medelnicer incredintaz cu acest zapis al mieu prin
care fac tiut el eyelid aice in orasul Esii la mahalaoa Muntenimei de mijlocu niste
casa facute insusi de mine pe locul cumparat de catre mine de veci dnpa cuprinderea
scrisorilor lui, aceste casa cu locul lor nefiindumi trebuitoare de a me buna voe 1 de
nime silit liam vandut de veci cu tot locul lor dumsale K.K. postelniciasa Marghioala
Jora cu pretul care la tocmala intre noi sau alcatuit de 2400 galbeni adica doi mii patru
sute galbeni austriacesti care bani iam si primit toll deplin in mantle mete de la dmneei
K.K. cumparatoare si din parte me iam dat dmsale acest zapis de vanzare impreuna sl
toati scrisorile ce am avut asupra acestor casa cu locul lor cari scrisori sant In numar
de 17 piste tot, iar locul casalor acestor pe cat astazi sa MIA cuprins prin ingraditura
sa alcatueste din giumatate locului cumparat de la medelnicer Costandin Neculau dupl
www.dacoromanica.ro
100
DOCUMENTE
zapisul sgu adicg 19 stgnjAni 1 giumgtate la plasa despre miazgnoapte i 22 stAnjAni

la plasa despre amiazgzi algture cu drumul mai sant i 10 stAnjAni de locu cumpgrati de mine de la Gheorghe Buzdugan 1ipii cAtre locul cumpgrat de la Neculau la
plasa despre apus dupg cum pre largu aratg zapisul de cumpgrAturg i mArturia hotarnicg de la Vasile Bucur vornic de poartg din anul 1820 Dekv. 4, iar giumAtate din
locul lui Neculau parte despre rgsgrit este vgndut de mine de veci mai inainte prin
osgbit zapis dmsale sardar Alexandru Belcik intru a cgrue stApAnire i se aflg i dar
de acum tnainte i in veci in putere zapisului mieu acesta sg aibg atat dumneei K.K.
Postelniceasa cat i motenitorii dmsale din niam In niam a le stApani cu tot locul lor
In cele adevgrate mgsuri de stAnjAni argtati mai sus fiind cumpArat cu bung credintg
asupra cgrora casg sgi faci dmneei KK. i toate intgriturile cuviincioasg.
Constantin Sucevan vAnzAtori
Iai 1833 tunic 10.
T. Bal logolgt mattur
lancu Anghelichi ban martur
Hristea Chid martur
Pap Hind la aceastg cu bung voe vAnzare incredintgz de martur
Sandu Crupenschi vornic
Mihalachi Nacu nepot martur
Teodor Nicolau martur
Ng Hind la aceastg vgnzare iscglesc de martur

loan Neculau nepot martur
M. Botu atrar
Divanul de apelatie a taril de sus

Clironomii rgposatului medelnicer Costandin Sucevanul prin jalbg cAtrg acest divan
au fAcut cerire de a II sA intgri zapisul cu cari particularnic au cumpgrat dumneei postelniceasa Marghioala Jora (acum Paladi) de la rAposat medelnicer casgle cu locul lor
de aice din E0 la Mahalaoa Muntenimei de mijloc ; deei cercetandusg atunce titlurile proprietglii infAtoate de jAluitori sau luat incredintare cg aceli casg cu locul lor
au lost drepti a rgposat medelnicer i apoi la 19 Sapt. 1834 supt No. 889 sau scris
orgenetii adgii ca sg publicarisascg vgnzare acelor casg in vade de asg luni potrivit
glasuirii sobornicescului hrisov i de la agie sau priimit raportul supt No. 5070 in algturare cu publicatia iscglitg de ascultgtori din cari sau vgzut cg nu urmiazg nici o
pricing impedicgtoare acestei vgnzgri. Drept aceia di vreme ce formalitAtile publicanisinll acetli particularnice vgnzgri sau indeplinit i nici o pricing impedicatoare nu sau
ivit, pentru aceia se adevereazA de cgtrg acest divan vecinica stApAnire a dumsale postelniceasa Mgrioara Jora, pe argtatele casg Cu locul lor.
Costachl Sturza agg
M. Radu aga
director paharnic Vasile LAzgrescu
C. Lipan spatar
ef loan Pangrati
Sectia I
divanul giudecgtoresc a Principatului
I. p.
No. 3751
Moldaviei 1834k
1835 luni 9 zile
Octane Grozii, din ocolul Iailor.

LV. 7188 August 8 (1680) MO. Noi Duca Voevoda, bojiu milostiiu gospodar zgmli
Moldavscoi, adicg acestu adivArat al nostru credincios i cinstit boiariu Costantin posIelnic mare slujind domnil meale 1 tarii noastre cu dreptate i credikoasg slujbg ; i
domnia me vzind a dumsale driaptg slujbg i cu credint, milostivituniam domniia me
din osgbitg mila noastrg i iam dat i am miluit pe dumnalui de la noi intra noastra
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
101
tara Moldavii cu un loc de odae din hotorul tdrgului noslru 1ailor, unde sd chiamd
la oddile Par/el, de unde sd impreund cu parlea din &os ce au dat Stefan Petra
Vodef lui Alexandra beizade, unde scr Mmpind cu local domnescu la odaia Par lei,
si merge In ros pe oalea Cdcainei ; l iard0 s kimpind cu local 1.5au dat Stelan
Vodd Petra lui Alexandra beizade, i de acolo din local Posadnicilor despre opus
partea din sus unde s tmpind cu local Rugenilor, ce un cdlugdrii de la Treisjelitele, l trece pe la movila Hemesitului spre opus, i dei In Cdcaina, uncle sd
tdmpind cu local mcYndstirii lui Aron Vodd sl Ceric i merge In sus pre vale Ciricului si sd impreund cu local Posadnicilor, si partea din 4os merge spre rdsdritu ; atata iaste hotarul acestui loc de odae ce mai sus scriem, ca sai hie de la domnia
mea boiarinului nostru ce mai sus sa zice Costantin postelnic mare driapta ocina i
danie i miluire i uricu i intgritura cu tot venitul dumsale, i cuconilor sai i a tot
rodul sat' nerueit i necltit in veci. Iarsi dupa a noastra viiata si domnie pre eine
va alege Dumnezau a hi domnu inteanoastra tara Moldaviei, sau din cuconii notri sau
dintralta samentie ca s nu alba a strica dania i miluire noastra, ci sa aiba a da i
a intgri, iara cine sa va ispiti a strica i a rasipi daniia i miluire noastra acela ca
s hie neertat de clout Dumnezau Eau facut ceriul i pamAntul, i de toti sfintii i sg aibg
parte cu procletul luda i cu trecletul Ariia intru nesfariti veci amin. Sangur domnul
au poruncit. Sau scris in Iai, vlto 7188 August 8.
lw Duca Voevod.
Pecetea gospod.
7193 Margie 25 (1685) Iasi.
milostiu gospodar zemli Moldavscoi.
LVI.
Iw
Dumitrasco Kantakozino Voevod, bojdu
Adica acesta adevarat al nostru credincios i cinstit boiariu Costantin marile posstelnic slujind domniei mete i Orli noastre cu dreptate i cu credinta deci i domnie
me vazandu al dumsale driapta slujba, milostivitumam din osabita mita noastra i am
dat dumsale de la noi intranoastrg tail a Moldovei, cu un loc de odae din hotarul
ldrgului EOlor unde sa chiama la oddile Partel, de unde sa impreung cu parte din
os Eau dat Stefan Petru Voda lui Alexandru beizade, unde sa tamping cu locul domneszu la odaia Partei, si merge in ,;ros pe vale Cacainei, i iargi sa tamping cu locul
ceau dat Stefan Voda Petru lui Alexandru beizade, i de acole din locul Posadnicilor
partea cea din sus despre apus, unde sa tamping cu locul Rufenilor cel tin caluggrii
de la Treisfetitele, i trecu pe la movila Harnesitului spre apus de da in Cacaina, unde
sa talnete cu locul manastirii lui Aron Voda in Ciric i merge in sus pe valea Ciricului si sa impreun cu locul Posadnicilor, i partea din ,24 o s merge spre rasarit, atata
este hotarul acestui loc de odae ce mai sus scriem, ca sg fie i de la domnia me boiarinului nostru Costantin vel postelnic driaptg ocing si marturie i danie i uric de
intaritura cu Lot venitul dumsale i cuconilor sai i cu tot rodul sau neclatit nici odanaoarg in veci. lar dupa a noastra viata si danie, pre eine va alege Dumnezeu a fi
domn tarii noastre Moldaviei, ori dintre cuconii nostri sau macar i dintraltu niam, ca
sa naiba a strica dania si miluire noastra aZasta, acela sg fie neertat de domnul Dumnezeu ce au facut ceriul i pamantul i de toll sfintii i sa aiba parte cu trecletul luda
V.Anzgtoriul i cu afurisitul Arie, in cei nesfariti si nenumarati vecii amin.
U Ias let 7193 Martie 4
lw Dumitraco Canta Vvoda.
Pecetea domneasca.
LVII. 7226 Decembre 23 (1717). Iasi. Adica eu Dumitrachi biv vel armas feciorul
raposatului Costantin 6au fost postelnic mare, scriem cu acestu adevarat zapis al mieu,
cum eu d nirne silit ce de a me buna voia am vandut a mea driapta ocina i moie
www.dacoromanica.ro
102
DOCUMENTE
un loc de uncle s chiatua oddiile Partel cu 500 lei din hotarul hIrgului Esilor, ce
iaste danie parintelui mieu lui Costandin postelnicului, de raposatul Duca Voda cel batran ;
am vnduto dmsale nepotului meu lui lordachi Cantacuzino vel comis drept 500 lei
batuti, ca sal fie dmsale driapta ocina 1 movie dmsale i giupanesei dmsale vi cuconilor dmsale, vi iam dat dmsale vi ispisoacile cele vechi, ca sa aiba dmlui a face i
dresu domnescu ; deci ca sa naiba a s mai amesteca altii din neamul meu, la aciast
moie, ce ca s fie a dmsale nepotului lordachie Cantacuzino vel comis precum mai
sus scriu, vi pentru credinta am iscalitu.
7226 Dechemvre 23.
Dumitrachi biv vel armav Ghedeon Mitrppolitul, Sarban Cantacuzin, Toader
Cantacuzinu.
Obs, Costantin Cioban vel post. 7178 Iulie 12 (Surete IV 203) urmeaza lui
Stamati Hiotiu post supt Gh. Duca Voda in a 2-a domnie, 7179, 7180, 7181 lunie
supt Stefan Petriceaico Voda, inlocuit in 7182 supt D. Voda Cantacuzin cu Alex. Costin
postelnic, iar supt Antonie Ruset Voda vine Alex. Ramandi vel postelnic 7184 7185,
7186, revine ca vel postelnic in 7187 supt Duca Voda in a treia domnie ; vi in 7188,
and capata danie locul din ocolul lailor, la octane Grozei, 7189, 7190, 7191, ramane
postelnic supt Dumitraco Cantacuzino Voda si in 7193, cand capata o noua intaritura
a domniei Duca Voda la Martie 25. In vara vine domn C Cantemir i Costantin Ciobanul ivi pastreaza postelnicia i supt el in 25 Aug. 7193 dar e inlocuit in 7194 prin
Alexandru ; urmeaza insa a fi pomenit ca biv vel postelnic in 7195, 7196, 7197, 7198,
din acest an nu mai e pomenit in actele
LVIII. 7261 Mai 20 (1753) 1ai. Iordachie Cantacuzino vel logoft, adiverezu cu
acasta incredintata scrisoare al noastra ca facand diiata de impartire tuturor moillor
mele 1 a viilor si a tiganilor, 1 de toate zestrile i bucatele ce am dat fiilor mei vi
fiicelor mete, hotarand partea fiestecaruia cu dreptate, precum arata diiata mea. Dara
socotind ca toate ale lumii se trec ci insuvi omul cat nemerniceste In lumea aZasta i
vietuete, cu vreme iaravi sa muta catra ceialalta viata nemuritoare, unde are a da
sama de toate faptele lui la infricovatul i nefatarnicul gudetu a domnului nostru Is.
Hs. neputandu acolo nime al aguta, nici fii, nici prieteni, nici putand lua cu sine nimica. Cu ce dar voiu putea aguta sufletului la lasul cel infricoat al mortii 1 sa attain
pre gudecatorul milostiv, aflam dovada sfanta scriptura ca cu milostenie sA imblanzevte
Dumnezau i cu sfintele liturghii, unde sa giunghie mielul lui Dumnazau rascumparnd
pcicatele noastre cu sangele ski i pomenire celor raposati la sfintele liturghii. Deci i
noi vazand oranduirile ce au facut pre osfintitul chir loan mitropolit pomenire la sfintele liturghii pentru cei ce sau ingropat la sfanta mitropolie, la care vreme fietecare
sa sa pomeneasca, aratand i fiestecare ce au dat mitropoliii scris intro condica cu
build oranduiala, i la zioa insamnata s Mel insui mitropolitul care va fi dupa vreme
sfanta liturghie i sa slujasca parastasa pomenind acei morti, scriind numele lor i la
pomelnicul cel mare 1 pomenirile cele obivnuite la sfintele liturghii. Mam hotarat i eu
ori unde sa va intampla sfarvitul vietii mele sa sa aduca oasele mete la stanta mitropolie sa sa ingroape, unde zac vi oasele solii mele Catrini, i a o sama din fii novtri,
1 sa fim i noi i fii novtri, Nat aeasta pomenire. Si am dat danie sfintii mitropolii
o moie a/ noastra anume Odoile Grozii in tanutul Eilor, care sa hotaraste cu alta
movie a Mitropoliei, unde iaste i un halesteu, care moie iaste despre moul mieu
Costantin Ciobanul, vel postelnic, tot61 maicdme, i eu am cumpdrato de la fiiul
sdu unchiul mieu Dumitrachi ye! armau in 500 lei, iar moumieu ii iaste danie de
la Duca Voda batranul i intaritura de la alti domni, hotarata cu bolovani dupa cum
scriu isp!soacele domneti. Si am dat toate acele ispisoace vi zapisul unchiului mieu
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
103
lui Dumitrachi de vanzare la sfnta Mitropolie In maim preasvintitului Chir Iacov mitropolitul ; nime din fii notri nau triabA a sA amesteca, sA stea nestrAmutatA la sfanta
mitropolie, nici cu vanzare, nici cu altu chipu sA nu sA strAmute de la mitropolie. Aijderea am mai dat sfintei Mitropolii 16 pogoane de vie lucrate la Tifeti la tinutul Putnii
i un tigan anume Arban DurilA cu copii lui danie sA fie robii mitropoliei, sA MIA mitropolia a face i ispisoc domnescu pe aceste toate. AeastA parte am fAcut sufletului
mieu, care lucru iaste plcut i lui Dumnezeu, a sA ruga cei vii pentru cei morti, ca
prin ruga lor sA sA milostiveascA sfintiia sa DumnAzeu spre sufletele noastre, i ne rugm sA nu fim uitati de pomenire aeasta, ca vAzand noi tocmala ca aeasta hotAratA i
mal tare fiind incredintat cA sfintiia sa Dumneau de nime nu sA poate amgl, i de
nu vor plini cei dupA vreme presfintiti mitropoliti aeastA pomenire rAnduitA, acesti daruri ce am dat pentru pomenire noastrA, credem cA insui DumnezAu nu ne va lipsi de
plata lui, carele i I dar dAruete tuturor, i pentru mare incredintare am iscAlit i am
pus pecetea mea ; toate aceste scrisA mai sus sant cu zisa me scrisA precum i cu slova
me am scris ca sA s criazA.
7261 Mai 20.
lordachi Canta vel logofAt, Inochentie Episcop Huilor Aristarh Hrisoscoleu
visternic
(pecete)
Obs. Donatorul Iordachi Cantacuzino, i cu ZrupAneasa lui Catrina, era nepotul

dupA mantA a lui C Ciobanul marele postelnic. Tata( sAu a fost Ion Cantacuzino Deleanul, insurat cu fata lui Costantin Ciobanul postelnicul. Vasile, Gheorge (Pacanul)
loan (D(leanul) Ecaterina (Costachi), Hie vist sant feciorii lui Toderaco lordachi, nepoti lui Iordachi vist. de supt Vasile Lupul. Iordachi Cantacuzino marele logofAt are
aceti copii : lonitA cAs. cu Zoita sora Jut Gr. Ghica Vodg, lordachi cAs. cu o RoseteascA, Balaa (G. Aristarh), Safta (C. Cantacuzino din Valahia).
LIX.
7262 lunie 18 (1754) IcW. Itv Matei Ghica Voevod, bojiu milostiu gos-
podar zemli Moldavscoi ; intiintare facem cu acestu hrisov al domniei mete tuturor cine
pre dAnsul va cAuta, sau citindu pre el va auzi, cA iatA vlind Inainte domnii meli i
inainte a cinstiti i credincioi boiari domniei meli cei mad cinstit pgrintele i rugAtoriul nostru sfintii sa presfintitul mitropolit al tArii Iacov al nostru pre cinstit duhovnicescu au arAtat o carte de danie de la cinstit i credincios boiarul domniei mete dumnelui Iordachi Cantacuzino biv vel logofAt din anti 7261 Mai 20 scriind dumnealui cA
f Rand diatA de ImpArtire tuturor mo5iilor dmsale i a vitelor i a tiganilor i de toate
zestrele i bucatele ce au dat fiilor dumsale i flicilor dumsale hotArand parte fietecui
cu dreptate precum aratA diiata dumsale. Dar socotind cA toate ale lumii sA trec i insui omul cat nemernicete in fume aeasta i cu vremea iarAi se mutA cAtrA ceialaltA
viiatA nemuritoare, unde are a da samA de toate faptele lui la Infricoptul i nefAtarnicul giudetu a domnului nostru Is. Hs. neputand acolo nime ai agiuta, nici fii nict
prietenii, nici putand lua cu sine nemica. Cu ce dar voiu putea aj-uta sufletului la easul
cel infricoat al mortii i sA aflAm pre udecAtoriul milostiv, aflAm dovadA sfAnta scripturA cA cu milostenie se imblAnzc5te DumnezAu 5i cu sfintele liturghii, unde sA giunghie
mielul lui DumnezAu rAscumpArand pacatele noastre cu sangele sAu i pomenire celor
rAposati la sfintele liturghii Deci i noi vAzand orAnduiala ce au fAcut preosfintitul chir
Iacov mitropolit pomenire la sfintele liturghii pentru cei ce sau ingropat la sfAnta mitropolie, Ja care vreme fie5tecare sA sA pomeneascA, arAtand i fieticine ce au dat
Mitropoliei scrisA intro condicA cu bunA orAnduialg, 5i la zioa insAmnatA sA fac5 insui
mitropolitul care va fi (LTA vreme sfAnta liturghie i sA slujascA pArAstasA pomenind
acei morti scriind numele lor 5i la pomelnicul cel mare i pomenirile cele obi5nuite la
www.dacoromanica.ro
104
DOCUMENTE
sfintele liturghii. Mam hotrAt i eu ori unde sA va intAmpla sfAritul vietii mele sA sA
aducA oasele mete la sfnta Mitropolie s s ingroape, uncle zac i oasele sotii mele
Catrinii, i a o samA din fii notri, i sA fim si noi 1 fii nostri intru aeastA pomenire.
Si am dat danie sfintei mitropolii o movie al noastrA anume Oddile Grozii in tinutul
Eilor, care sA hotArAste cu altA moie a Mitropoliei, unde iaste 1 un hAIAteu, care
moie iaste dupA mouI mieu Costachi Ciobanul, vel poOelnic, fatal maiceime, i eu
am cumpa'rato de la flu! sdu unchiul mieu Dumitrachi Del armw in 500 lei, iar
moumieu Ii iaste danie de la Duca VodA btranul i intAriturA de la alit domni, hotArAtA cu bolovani dupA cum scriu ispisoacele domneti. Si am dat toate acele ispisoace
i zapisul unchiului mieu lui Dumitrachi de vnzare la sfAnta Mitropolie In mAna preasfintitului chir lacov mitropolitul; nime din fii notri nau triabA a sA amesteca, sA stea
nestrAmutatA la sfAnta mitropolie, nici cu vAnzare, nici cu altu chipu sA nu sA strAmute
de la Mitropolie. Aijderea am mai dat sfintei Mitropolii 16 pogoane de vie lucratA la

Tifesti la tinutul Putnii i un tigan anume 5Arban Durild cu copii lui danie sA fie robii
Mitropoliei. MastA parte au fAcut sufletului dumisale, care lucru iaste plAcut i lui Dumnezeu, a sA ruga cei vii pentru cel morti. Pentru aceia i domniia mea dacA am vAzut
atastA scrisoare de danie la sfAnta Mitropolie, de la domniia me Inca am dat si am
intArit cn acest hrisov al domniei mele dania sfintei mitropolii ca sAi fie moiile acesfe
stAtAtoare in veaci cu tot venitul lor, i spre a Zasta iaste credinta domniei mele mai sus
scrisl Male! Ghica Vuod i credinfa prea lubili Ili domnii male Grigore Vvod i
Gheorghe Voevod i credinta a cinstiti
i credine'oi boerii domniei mele cei mari

dumnialor Radul Racovila vel logofAt, i Manolachi Costachi vel vornic de tara de os,
i Ion Bogdan, vel vornic de tara de sus, i Dumitrasco Paladi batman, i Neculai Sao
vel postelnic, i Vasilie Roset vel spatar, i AristArh Hrisoscoleu vel vist., i lonita Paladi
vel ban, i Neculai Caragi vel caminar, i lordachi Cantacuzino vel pah,, i Costachi Duca
vel stolnic, i IonitA Cantacuzino vel comis si credinta tuturor boerilor mari si mici. Si
sau scris hrisovul domnii mele acesta in scaonul domnii mele in Iai intru al doile anu
a domniei mete de TAnasie biv cAmAra za izvoade logofAt de tainA.
7262 luna lui lunie 18.
lw Matei Ghica Voevod, pecete domneascA Andronachi treti logofat procitoh.
LX. 1802 Octombre 10. la?i. Neculai RosAt biv vel logof At instlintAz cu aZastA
scrisoare, cA avAnd pricinA cu sfAnta mitropolie pentru un clin de loc ce era intre
moie me Posadnicii i intre moiia sfintei Mitropolii, care sA incepe din vale Posadnicilor, unde este capAtul cel mai lat i merge ingustAndu-se panA in moo/la Hc7meOulu/ i acolo la movilA rAmne ascutit. Pentru care neam invoit cu preasfintia sa
pArintele Mitropolitul Iacov i lam dat hi doi din valea Posadnicilor i pAnA in movila
HAmesitului, trAgAnduse i brazdA pe unde sau despartit, adicA din valea Posadnicilor
pe linie dreaptA si tot Neagra pAnA in movila HAtnesitului, I ;umAtate ce din sus au
rAmas de Posadnici mosiia me, iar i';umAtatea 'ea din ,;.;os au rAmas de mosiia sfintei
Mitropolii, si sau dat si scrisori de inbe pArtile ca sA lipsascA cu totul pricina alasta,
ca nici. eu de astAzi inainte sA nu mai pot cere de la sfAnta mitropolie nici sfAnta Mitropolie de la mine.
Neculai Roset logofAt.
1802 Octombre 10.
LXI. 1798 Seplembre 20. MArturie hotarnicA a mosiei Penisoara.
Din luminata poronca inAltimii sale MAria sa Alexandru Calimah Voevod, care prin
tidula gospod din 1798 lunie 27 ni sA poronceste pentru despartire hotarAlor a doao
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
105
bucati de loc ce are sfnta Mitropolie, aice Iiingd

; insa o bucata de loc ce sa
numete Penivoara, i alt bucata ce sa numete odaia Partei sau a Grozii i Intre
moville manstirii Treisfetitele Rulenii i Pitcanii, la care Preosvintiia sa parintele Mitropolitul nu s multamete, nici dupl harta ce iaste facuta de pitariul Climent, zicand
ca nu sar fi nimerit semnele ce prin scrisorile Mitropoliel i a manastirel i a meglevl!or sa arata. 5i clupa cerire ce au Mut preosfintiia sa printele Mitropolitul catra
Inaltimea ta, ne randuevte ca sa mergem la fata locului, unde sa fie de MO i dumnialor boerii Zau fostu mai inainte randuiti spre aCastA cercetare, adica dmlui spatar
Mihalachi Luca. 51 avand inainte harta acea facuta de pitarul Climent 1 scrisorile amanduror partilor, cum vi a megiailor s facem o de iznoava cercetare foarte cu arnaruntul vi in frica lui Dumnezau i de vom cunoavte ca ace hada iaste facuta intocma
dupa stare locului i dual cuprinderea scrisorilor sa o adeverim 1 noi, far de vom
cunoavte ca sau facut vreo grevala s indreptam, .adaugand semnile ce va fi lipsind, vi
indata s dam i sfarit. Deci dupa porond mergand la fata loculul fiind vechil randuit din parte mitropoliei svintia sa protosinghelul chir Venedict dichiul Mitropoliei,
iar din parte manastirii sfintia sa chir Anthim dichiul Treisfetitelor. 5! chemand i pre
pitarul Climent cu harta ce au facut, am inceput a cerceta stare loculul 1 semnele hotaralor dui:4 scrisorile de imbe partite. 51 fiind ca harta am afiato cu totul greita nefiind facuta dual stare locului, am inceput a face de al doile cercetare vi harta, i cerand ca s ne nate vechilul preasfintii sale parintelui Mitropolitului cu ce scrisoil i
dovezi stapaneti aceste doao bucati de loc ce sau aratat mai sus, la care vechilul
preosvintiej sale niau aratat aceste scrisori ce sa vor arata mai kos.
a) Scrisorile Mitropoliei pentru moiia Penisoara din hotarul tdrgului Evil di
pe Cdcaina.
1) Un ispisoc domnescu din anii 7182 Sept. 8 (1673) de la Stefan Petru Vvd,
in care scrie pentru credinIos boerinul maril sale Alexandru Draco sulger cel mare,
slujind domniei sale cu credinta 1 taril cu mare dreptate, domniia sa sau milostivit cu
o bucatd de loc din hotarul tdrgului E$ului 1 au trimis pe credinZos boiarul maril
sale Niculai Donici jacnicerul cel mare de au ales i au hotarat alasta bucata de loc
despre hotarul targului Esului, care hotar sa incepe din coltul viilor lui Penivoara din
sus, deacii muchea dealului in sus pana dreptu niste oddi ce se cheamd Parka, unde
sau pus un stalpu de piatra, de acole drept spre apus preste coada hdle#eului lui
Penipoard la deal pana la o prisacd ce sd cheamd a Mdricufei; de acole pe costiva
in g'os pe langa gardul viilor din kosu la cerdacul ce sd cheamd cd au lost a lui
Pen4oard, i de acolo pe din gos de iazul lui Penivoara peste Cdcaina in ceia parte
spre rasarit, Oa Iii coltul viilor din kos i pn fn zarea dealului, atAta iaste tot
hotarul acestei bucati de loc.
2). 0 scrisoare din anii 7186 Fez). 6 de la Alexandru Beizadea sin Antoniu
Ruset Voevod in care scrie precum sau milostivit vi au miluit pe sluga sa Curbet armavul cu tot locul ce iaste la Penivoara 1 cu tot venitul ce sar alege ca s aiba a luoa
de a zacea din pane, din fanat, din gradini i din tot locul pentru cal iaste a domniel
sale dreapta ocina i mosie. Pentru aceia domniia sa sau milostivit 1 au miluit pe
sluga sa Curbet ce scrie mai sus ca sai fie lui dreapta ocina 1 movie, nimene sa nu
aiba al opri,
3). 0 carte gospod de tntdriturd de la Moria sa Costantin Voeuod din anii

7201 luli I in care scrie precum au venit inaintea dotnniel sale Curbet ce au fost
capitan de mazili i au aratat niste carp de miluire de la Alexandru beizade sin Antonie
Roset Voevod i ispisoc de intaritura de la raposatul Costandin Voevod pe nivte pArl
de ocina de Lipova ce iaste la tinutul Tutovei i pre un loc de prisaca de la Clobl14
Buletinul Muzeului Municipal tIoan Neculce, iui
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
106
neti ce iaste la tAnutul Vasluiului, vi pre locul lui Peni$oard despre Cocaina fn locul
telrgului nice la la0. Pentru aceia 1 domniia sa vgzand adevgrata danie 1 miluire de
la Alexandru beizadea vi ispisoc de intgriturg de la Costantin Voevod dg vi intgrete.
4). Un zapis de danie de la o Anisia caluggrita ce au fostu fgmeia lui Curbet

ce au fost arma din anii 7219 Mar lie 21 ce dg la man sfintii sale pgrintelui chir
Ghedeon mitropolit precum sg sg tie pentru o moie ce iaste la Penioara di pi
COcaina in locul trgului aice in Ei, care iau fost danie vi miluire cu ispisoc de la
Alexandru beizade sin Antonie Ruset Voevod, cg au socotit de bung voia sa 1 au inchinat vi au dat aZastg movie la sfAnta mitropolie din El, mai ales pentru sufletul mgrii
sale lui Alexandru beizade, i a pgrintilor mgrii sale; 1 pentru sufletul solului sgu lui
Curbet i pentru sufletul ei, i dresele ce au avut de la Alexandru beizadea vi alte carti
de intgriturg liau dat la stanta Mitropolie ca sgi fie driaptg ocing 1 moie in veci stgtAtoare. Avijderea 1 nivte dresg ce au mai avut pe aeastg movie i sau rgsgrit, i fiete
and sar afla vreo intro vreme sg aibg a sg lua vi sg sg dea la sfgnta Mitropolie, iar
cine sar ispiti a sg amesteca ori din sgmintiia sa sau mgcar i dintraltii sg fie treclet
i blAstAmat de domnul Dumnezeu.
5). Un ispisoc gospod din anii 7219 April 6 de la Dimitrie Cantemir Voevod
in care scrie precum au venit inaintea mgrii sale sfintia sa pgrintele chir Ghedeon arhiepiscop i mitropolit Sucevei i au argtat un zapis incredintat de la Anisia cAluggrita
care au fost femeia lui Curbet ce au fost armav, iscglit de sfintia sa pgrintele chir Pahomie Episcopul ot Roman, i chir Calistru Episcopul ot RAdluti i chir Sava episcopul
ot Hui vi de alti boeri marturi, precum aratg acela zapis ce sau scris la numgrul 4.
6). 0 carte gospod din anii 7235 April 27 de la mgria sa Grigorie Ghica Vodg,
in care scrie ca au dat sfintil sale chir Ghedeon mitropolit 1 pre cine ar trimite sfintia
sa la moia sfintei mitropolii la Penioara ce iaste aproape de laA sg fie volnic cu

cartea domniei sale a scoate di pi hotarul mitropoliei pe Ursul i pe MihAilg i pe altii
cari Ad cu odgi cu vite pe locul Mitropoliei i fac stricAciune multg in taring vi in
fanata vi in grgdini vi sg aibg a merge cu toate bucatele lor sg azg pe locurile lor i
nime sg nu aibg a sta in potrivg.
b). far vechilul mandstirii Tresfetitelor aceste pentru local Copoului din hofarul tdrgului
Esu bd.
1). Un ispisoc gospod din anii 7221 feirO de' luncY de la Mgrila sa Niculai
Alexandru Voevod, in care scrie cg socotind Mgria sa vi pentru sfgnta mAngstire Copou,
fiind cgzutg i lipsitg, o au miluitu cu o bucatO de loc din hotarul domnesc a targului EuIui, care loc iaste alAture cu locul sfintei mgngstiri Copoului, i hotarul acestui
loc sg incepe din piatra ce iaste deasupra vii lui Mgzgrachi negutitoriul despre tArgu
drept spre rgsgrit, pAng unde sg impreung cu locul ce iaste un hAleteu la CAcaina a
mAngstirii lui Danco, iar in sus merge spre amiazgnoapte, tot algture cu locul lui Curbet
despre rgsgrit, iar pe9despre apus cu local mAngstirii Copoului pgng la hotarul Rufenilor, cari movie iaste tij a mAngstirii Copoului. Aeastg bucatg de loc de gur imprekur
precum scrie mai sus cu pometi i cu pgraging de vii, i cu loc de grAding, i cu
pgdure vi cu tot venitul ce au dat danie la sfgnta mgngstire ce sau numit mai sus Copoul,
ca sd fie de la domnia sa driaptg ocing i movie i danie i uric stAtgtoriu in veci.
2). 0 mOrturie hotarnicd din anii 7253 Noembrie 1, de la Lupul vel stolnic, ce
scrie cg din poronca Mgriei sale loan Nicolai Vvod, face tire cu aZastg mgrturie hotarnicg, cg jAluind sfintia sa pgrintile Ezgcheil arhimandritul 1 egumenul de la sfAnta
mAngstire Tresvetitele din Evi, zicAnd cg inpresoarg svintia sa pgrintele mitropolitul
Kirio Kir Nechifor un loc de prisacg ce au tinuto Mariuta Sturza, care loc de prisacg
iaste pe locul mAngstirli Copoului, i iaste dat mAngstirii de rAposatul domnu Vasilie
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
107
Vvd, ctitorul manastirii, hotarOndusa moia Copoului cu moia sfintei Mitropolii ce are
danie de la Curbetoae, care mopie iaste pre Cdcaina ; la care moie dupa poronca
marii sale au mersu i au stransu oameni buni i aratOnd mitropolia un ispisoc de la

rOposatul *tefan Petru din let 7183 Septem. 8, care scrie in semne ca sau hotrat acel
loc a Mitropolii de Idngd tdrgul Epikr, i au cercat semnile moii Mitropolii pe acel
ispisoc in semne 1 aa au aflat ca impresura Mitropolia acel loc de prisaca a Maricutei di pi locul Copoului, cad hotarnica Mitropoliei scrie ca au miluit Stefan Patru
Voda pe Alexandru Dracut ye! sulger cu o bucata din hotarul tdrgului Epului i au
trimis pe Niculai Donici vel jitnicer de au ales i au hotarAt acel loc ; i hotarul sa
incepe din coltul viilor lui Penipoard din sus, deaci muche dialului in sus pana drept
nite oddi ce sd chiamd Partea, unde iaste stalpu de piatra; de acole drept spre apus
peste coada hdlepteului lui Penipoard la dial WA la o prisacd ce sd chiamd a

Mariculii, care o au impresurat Mitropolia cu nedreptate din moia Copoului i acolo
au pus o piatra hotar din dial de drumul ce vine pe costipa, care desparte acel loc
de prisaca a Maticutii despre moia Mitropoliei, 1 ramAne acel loc de prisaca pe
moia Copoului; i de acole in kos pe costia pe Idngd gardul viilor din kos la cerdacul ce sd chiamd cd au lost a lui Penipoard, 1 de acolo pe din kos de iazul lui
Penioara piste Cacaina in ceia parte spre rasarit 'Ana in coltul viilor din k,os i {Ana
in zarea dialului. AtAta iaste hotarul acei bucati de loc a Mitropoliei, iar acel loc de
prisacA a Maricutii ratlike pe moia Copoului dupa hotarnica Mitropoliei i precum au
aflat au indreptat hotarale pe semnele ce sa arata.
Dar fiind ca moia Penipara a Mitropoliei despre rasarit de unde sa incepe hotarul dui:4 ispisocul Mitropoliei, ce iaste aratat la numarul intai, sa hotarate ar mopia
$orogaril a mandstirii Golii alaturi cu drumul ce merge pe dial, in capatul din gios
despre amiazizi cu locul haleteului ce sa numete a manastirii Dancului iar acmu sa
stapAnete de atrar Necola, iam indatorit pe amandoua pOrple ca sa scoata toate
scrisorile ce au, adica manastire Golia pentru Sorogari, iar atrar Necola pentru locul
haleteului, la care neau i aratat:
a). Scrisorile patrarului Necola pentru heIepleul Dancului cu locul lui.
1). Un suret di pi un ispisoc de la Manila sa Costandin Duca Vvd din anii
7210 Fev. 16, In care scrie pentru sfanta manastire Dancul din targu Ei, unde iaste
hramul sfantulul Arhanghel Mihail, .1 iind mai inainte biserica de mir, iar acum Maria
sa o au facut manastire mare, i o au inchinat la Svetagora la 40 de mucenici, i dupa
altele o au miluit Marla sa i cu un hdlepteu ce iaste in hotarul tdrgului Epului pc
Cdcaina din sus de targu de Epi i au triimis de au hotarat dmlui loan Buhu vel
logofat i dmlui Gavril aga i Bejan Hudici vornic de poarta, i sau socotit din iazu
in I;os o impistriald de arcu, pentru cod de sar tOmpla sd scY fried andua vre un
iazu mai 45.os. sd nu Inece moara acestui iazu ; iara hotarul sau inceput de supt un
budai ce iaste in costia despre apus din sus de fantana cea mare i sau facut movilila acole i trece piste Cacaina, piste nite valcele ce sant inpotriva, una in costia
despre apus, alta in costia despre rasarit WA Intrun piscu despre rasarit in costia,
iar sau facut movilita, 1 pre amandoao partite de haleteu cdt trage ornul cu sdgeata
in pistreald din margine apil In laturi, i sau Mut semne tot movilite, trei despre
rasarit 1 trei despre apus tot pe costia i sau pus i piatra prin movilita i in sus
tot in potriva semnelor pana unde va akunge apa daca se va ezi.
2). Un suret di pi un ispisoc de la Maria sa Mihai Racovita Vvod din an!! 7212
April 11, In care scrie ca mergAnd sfintia sa parintele leremia egumenul i cu tot
soborul de la sfanta manastire Dancul au aratat uricul ce sau aratat mai sus pentru
haleteu. Pentru aceia 1 Maria sa Voda da i intarete iarai pe acele semne ce sau
www.dacoromanica.ro
DO CUMENTE
108
zis mai sus 1 osAbit mai miluete i maria sa pe aEastA sfAntA manastire Dancul cu
altA bucatA de loc din locul domnescu ce sd numepte Vacola pe Ciric.
b). Scrisorile indndstirii Golia pentru mopia $orogarii.

1). 0 mdrturie hotarnicd de la Costantin StAnescul vornicul de poartA din anit
1783 Octombre 29 in care scrie a din luminata poronca mgrii sale Alexandru Costandin Vvd, filnd rAnduit de dmlui Costantin Roset vel logofAt dupA jaloba ce au dat
mArii sale sfintia sa pArintele Mitrofan egumenul de la sfAnta mAnAstire Golia arAtand
cl In =Oa Sorogarii lAnga Ei are mAngstirea danie de la domni i de la boeri cu

scrisori i acum ace moie sar fi 1mpresurAnd de cAtr megiei, cergndu ca sA sA hotgrascg. Dupg porona mergAnd la stare locului au strAnsu megieii imprejurai carii
sA rAzAAscu cu mngstire Go Ile, anume pe parintele egumen de Dancul, i pe parintele
Chiril egumen de Aron VodA 1 alti oameni buni din Sorogari, i cercetAnd pricina au
intrebat pe pArintele Mitrofan egumen de GolAe ca sA arAte scrisori dovezi pentru aceste
pArti de moie din Sorogari, sfintia sa :
a) Int& au scos un suret di pe un ispisoc de la mAria sa rAposatul Mihai MovilA
Vvd (sic) din anit 7116 la care scrie cA viind inainte mArii sale egumenul i cu tot
sAborul de la sfAnta mAngstire Vatopedul au arAtat un zapis de la Pawl!, carele au
Jost dregeitoriu tdrgului Epului, precum el au dat doao vii din Sorogari mAngstirii
pentru sufletul sAu 1 au mai dat i o dughiang i o casA cu pivnitA ce au cumpArato
de la lonaco feciorul Marii i pe acel zapis au dat i IntAritura mArii sale.
6) au mai arAtat un suret di pe un ispisoc de la Gapar Vvd din anii 7118

scriindu cA au venit Inainte mArii sale chir Eremie csarhul i Mitropolitul Silivirii i cu
arhidiaconul Parthenie i cu protosinghelul Siona, cu un zapis de la kupAneasa Chiritei
Dumitrachi postelnic cum cA au dat la sfAnta Patriarie a Tarigradului o vie ce iaste
la Epi, ce iau fostu i ei cumpArAturg de la Manole ce au Jost POrcdlab la Roman,

care vie iaste lAngA via Dediului, 1 pe urma Mitropolitul i cu toti cei mai de sus
scrii au vAndut via aceia mAngstirii GolAei 1 dupg zapisul lor au fAcut i IntAriturA
domneascA.
r). Au mai aratat un zapis la Dumitracu preotul domnescu i de la fii sgi din
anii 7140 scrlindu cA au vAndut a sale doao vii din Sorogari din dialul cel bAtrAn din
fall lAngA Costandin feciorul popii Badii, care vie au rAmas de la mumAsa Nastasiia
fata popii lui Gherman i liau vAndut lui Dumitrachi Fulger cAminariul cel mare 1 0pgnesei dmsale MaricAi drept 150 lei batuti.
A) au mai arAtat un zapis de la Pang nepot Neniului vornic i de la femeia sa

Simina fata Anitei nepoatA Alexei 6au fost postelnic din anii 7156 scriindu cA au vAndut
o vie din Sorogari din dialul din k o s ce iaste pe lAngg via surorii sale Marii, au vanduto lora negutitoriul drept 50 lei bani batuti.
6) au mai aratat un zapis de la Leondari abAger din Ei din mill 7179, scriindu
cum cA au dgruit doao fAlci de vie ce iau fostu de cumpArAturA aice la tArgu la Ei la
dial la Piciorman intre via lui Gapar Zasornicariul i intre via lui PAtraco Ungurul,
carele iau fostu cumpArAturA driaptA de la Anita Ungureanca, 1 o au dat danie sffntei
mAnAstiri Golge din Ei.
s). Au mai arAtat un zapis de la Manole din Todereti iar din anii 7179 scriind
cA o vie de la orogari aice la Epi, ce iau fost lui cumpArAturA de la nite cumnati
al lui anume Ionaco Stefan, au dato i au dgruito lorggi ce au fost vame 1 'eupanesii sale Lupei i flilor sgi ca sA le fie dreaptA danie i moie.
6). Aijderea au mai arAtat un zapis de la Vasilie ce au fost izbae i de la femeia sa Nastasia Ord de veleal, scriind cA au vAndut o vie de la Sorogari ce au fost
lAngg StavAr i IgngA Chelsie, care vie au fost a lui Bogdan armanul, i Bogdan au
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
109
vanduto Candachiei surorii lui Vasilie izbae, cu zapis arminescu, i el au dat zapisUl
cel arminescu, in mama lorgai negutitoriului fratele lui Stay Ar, neapucand sorusa sai
facA zapis 1 au vAndut a6a vie lorgAi drept 90 lei.
u). Au mai aratat un zapis de la Ursul din anii 7233 scris la man lui David
croitoriul, scriindu cA iau vandut o curalurd $i cu pol pogon de vie, care vie iaste la
Sorogari, i a fost de batinA a mousAu lui David, i intorcand cheltuiall unui fecior
al lui Gheorghie, au rAmas iarAi la David via.
,0,) Au mai arAtat un zapis de la David croitoriul i Grigorie Croitoriul din anii
7242 in care scrie cA au dat danie un pogon de vie parasita cu pomi inAuntru ce iaste
la Sorogari sfintei manastiri Go lai, care i moie unde era via lui era iar a manastirii
Go lai i alt pornat ce iaste printre via lui Enachi vatavul 1 printre via lui Panaiti,
iarai lau dat danie sfintei mAnAstiri GolAe.
0 Au mai arAtat o hotarnith cu iscalitura dmsale Costandin GAndul vtorii vist.
i cu iscalitura lui TanasA camaraul de izvoade din anii 7263, scriind a din poronca
marii sale Matei Ghica Vvd mergand la Sorogari la locul unde era pricina intre manAstire GolAe i intre lonita vameul pentru viile i livada lui Ursachi ce au fost visternic mare, care sa stapAnea de VArnav vameul, tragandusA kupAneasa dmsale din
niamul lui Ursachi visternicul. Au luat sama 1 sau dovedit cu Andronic armanul din
Ei 1 cu Vasile Prebagu/ cei zic i Borcaz, arAtand despartire cea prin o s a vii(or
lui Ursachi vist. de cAtra via i pamantul lui Bogdan Armanul, ce iaste alature pe din
gos, i dupA marturia lor i a altor au gasit 20 stanjeni cate de 8 palme i o palmA
i un lat de manA luati din viile lui Bogdan armanul in lat i ingrAdili in stApanire
viilor lui Ursache, incA i vie gata facutA pe aceti stanjani in dial in capul vii de la
dial, 1 dupA dreptate au pus bolovan de piiatra, i au rams aceti stAnjani la stapanirea Golaei ca sa ia zaciuiall din toate Cate or fi pe aceti stAnjAni.
Ai) Au mai aratat o dim?" greceasth de la Manoil Paleologul din 1609 April 18
scriindu precum au dat danie manastirii Golae via de la Sorogari la locul din gios
unde iaste gradina 1 prisaca cu 30 stupi.
si). Au mai aratat un zapis de la Paval Paleologul grecescu din 1607 scriindu
cum cA au dat danie mAnastirii GolAei doao vii de la Sorogari pentru sufletul lui aprope
de via sfintei mAnAstiri sfeti Neculai, i langa a popii leremia care ii era cumpArAtura,
una de la Ionaco i alta de la MArica Hristoae, i aijdere i cu locul cumpArat de la
Petre Ungurul aflandusa i acest loc alAture cu acele vii.
ri). Au mai arAtat Lin zapis de la Petriceaico Voevod din anii 7181 scriind ca
au dat i au miluit sfAnta mAnastire Golae cu un loc de vie de la Sorogari, care loc
de vie iaste dreptu domnescu, intre dialul Sorogarilor i intre groapa, ca sai fie de la
Maria sa driapta ocina 1 moie.
) . Au mai aratat o carte de la Vasilie Iaurul ce au fost vel logofat peste ispisocul Marii sale Petriceaico VodA din 7181 i alt rAva de la Andrei Abaza clucer
scriindu la jeciorii sai cari erau dejmari la kirgul E0or, ca sA de pace acelui loc
pentru dejrnA din 7185.
ni). Piste aceste ispisoace domneti i zapisA, i mArturil ce sau arAtat mai sus
zice ca sar fi mai sculat un Chiriac staroste de teslari zicand ca el au cumparat de la

un Costantin Casian Nor lui Grigora Casian ce au fost vatav la viile domneti o bucata
de loc, aratand i un ispisoc de la Maria sa Ion Theodor Vvod din anii 7269 Marlie
27, in care scrie ca au miluit pe Grigora Casian ce au fost vatav de vierii gospod de
la Sorogari i de la groapA cu un loc de gradini din locul domnescu de la Sorogari,
care loc lau fost avut ingradit i cercetand prin oameni buni de la Sorogari, mai vartos
pe un Sofroni de acolo, au dat sama ca acolo unde arata Chiriac a au fostu acel locu
www.dacoromanica.ro
110
DOCUMENTE
a lui Casiian, care lau cumparat el, au fost I vii din care lua manastire Golae dijma,
i5i nascand aCasta pricina au spus dmlui vel logofat i mergand egumenul i cu Chiriac
inaintea dmsale au pus zi de soroc !Ana la 15 zile a lui Avgust i atunci ii va aduce
scrisorile, carile neaducandu la vade scrisorile de iznoava au jaluit egumen de Golae
cerand ca sai afle diatele. Si dupa poronca ce i se da prin tidula gospod ca sa marga
i numai cleat sa hotarasca moiia 5orogari a manastirii Go Mei, au mersu i fiind 1
Chiriac starostele de teslari fata i un cumnat a lui i Sofroni din $orogari, nici atunce
Chir lac nescaiva scrisori nau scos fara numai tot ispisocul de la maria sa. Ion Teodor
Vvd. ce sau aratat mai sus, i cunoscandusa ca aasta bucata de loc ce au facut maria
sa danie au fost din drept locul manastirii Golaei, nici insui Chiriac nau mai avut
cuvantu de raspunsu, ce au statut de sau invoitu cu egumenul de Go lae, and i zapis
la mAnAstire Go lae, dandu 1 ispisocui marii sale loan Teodor Voevod tot la manastlre
Golae. $i aa vazand invoiala intre egumenul i intre Chiriac au inceput a masura; i
intaiu au pus o piatra in zare dialului din sus de groapa gospod intre drum la mijlocul moiii la parte din gos despre amiazazi ; i de acole drept spre rasarit pana in
dreptul jdnIdnii Magdei i sau aflat 14 odgoane fAra 5 stanjeni 1 stAnjenul de opt
palme gospod, i odgonul de 25 stdnjdni, i acolo din sus de fAntana Magdei au pus
doao pietre hotara ; de acolo drept spre miaza-noapte pana in pdrcYtd ,orogari1or i
au aflat 13. odgoane, 11 stanjeni, i acole in malul paraului $orogardor 'au pus piatra
hotar ; i de acolo paraul in sus dreptu la dial spre apus partea despre miazanoapte
i panA in dreplul bisdrica i sau aflat 17 odgoane 20 stanjeni ; i acole din margine
drumului din vale de bisarica au pus o piatra hotar ; de acole drept la dial tot spre
apus pe dinaintea portii Catrinii Tudurioaia i pana intro piatra hotar vechiu, care
cazusa i o au indreptat la loc i au aflat 4 odgoane 5 stanjani ; i de acolo tot la
dial spre opus pang in zarea dealului pana unde sau implinit 5 odgoane, 16 stanjani
i acole in zare dealului din sus despre apus i despre miazanoapte au pus o piatrA hotar.
$i de acole drept la vale i tot spre apus ca pe din sus de o asdzeiturd de groapc7.
unde au dat sama ca au fost o prisaca a manastirii, pana unde implinindusa 13 odgoane, au pus 2 pietre hotar chiotoare in vale despre Cacaina, coltul moiei despre
miazanoapte i despre apus ; Si din pietrele aceste au masurat in gos pe costia drept
spre amiazazi pe lngd mahd Cacainei pe despre rasarit, pana unde sau imPlinit 19
odgoane i 12 stanjeni i au pus 2 pietre hotar chiotoare in coltul moii despre amiazazi i din sus de groapa gospod i din pietrile aceste drept la dial spre rasarit* pana
in zare dialului i pana in piatra ce o au pus intai, de unde au inceput a masura i
sau aflat 11 odgoane i 2 stanjani. $i cu aceste masuri i pietri hotara au inchiet toata
moia din gur impregur.
Deci intrand noi in cercetare spre aflare hotaralor acestii bucati de loc ce sa
numete Penkoara a sfintei Mitropolii, dupa ispisocul marii sale Stefan Petru Vvd din
anii 7182 Sept. 8, dui:0 cum pre largu sau arAtat mai sus la numarul intai, am aflat ca
inceputul hotarului Penioarii cel arata ispisocul ca iaste din coltul viilor lui Penioara
din sus, acum lb cuprinde manastire GolAe cu hotarnica lul Costantin StAncescul vornicul
de poarta, care pre largu sau aratat mai sus la numarul intaiu; dar de vreme ce el
nici o dovada vederatd, atat din tate scrisorile manastirii Golai, ce sant aratate in
hotarnica de mai sus, cat i dintralte dovezi i marturii nu arata Ca au putut afla, ca
sa de dreptate manastirii Golgei, a lua hotarul moiei Penioarei i de acole sa miarga
cu incungurare semnelor hotara, dupa cum santu aratate pe rand in hotarnica Stancescului, i apoi dupa ce au ajunsu pe la poarta Tuduroaei i au mersu in zare dealului
i trecea drumul i sa faca la vale, i apoi in os pe malul Cacainei pe despre rasarit i iara1 dreptu la dial spre rasarit (dupa cum sau insemnat i in hada) pana in
www.dacoromanica.ro
DO CUM81\ITE
111
zare dialului la piatra din coltul viilor din sus ; am socotit cA rAu i fr dreptate an
trecut drumul spre apus, cAci ispisocul Mitropoliei de la mariia sa Stefan Petru Vvod,
nici cum nul lasA, pentru cA incepandusA hotarul din coltul viilor din sus, line tot
drumul ce iaste pe muche dialului. Drept aceia dar thud ispisocul Mitropoliei mai
vechiu de cat o mild din scrisorile mAnAstirei GolAei i arAtand i anume hotar coltul
viilor lui PenioarA din sus, i apoi muchia dialului in sus pAnA unde sA impreunA cu
hotarul oddilor Grozii i vAzAnd cl nici o scrisoare la mAnAstire GolAe din cat sau
arAtat prin hotarnica StAncescului pentru movie nu iaste, ce numai pentru vii vi locuri
de vii, i acole unde impresura mAnAstire GolAe pe mitropolie vii nu santu, nici sA
cunoscu semne cA au fost vii vreodatA, vi mai ales cAutand noi vi la stApanire mitropolii ce de atata ani i Ong acum dupA ispisocul ce au avut, am cunoscut i aEasta
a in vreme ce vornicul StAncescul au hotArat moiia Sorogarii, Mitropolia nici o tiintA
nau avut, nici altL megiei, fiind hotarnica iscAlitA numai de sAngur vornicul de poartA
i pentru aceia au hotArAt pe unde au voitu.
Am fnceput a mAsura de acolo din coltul villor lui Penipard din sus care acum
sA numete groapa gospod, drumul spre miazAnoapte, unde sau impreunat cu hotarul
oddilor Grozii cei zic si Partea, linia had? i sau aflat 1655 stAnjAni ; i de acolo
peste coada hei1e0eului lui Penioard spre apus la prisaca Mdriculii la o piatrA scoasA
ce sau gAsit lAngA margine drumului de la dial, care o mArturisevte i hotarnica mAnAstirei Tresvetitelor ce sau arAtat mai sus la numArul al doile, linia a doao i sau
aflat 1000 stAnjAni, i de acole sau fAcut linie drept la via Anil& Gheorghiloaei in
capAtul de la dial despre apus, mergand linia prin via lui Cerbul jidov i pe de la
dial de prisaca lui i pi de la dial de via lui monah Nican 1 pe de la dial de via
atrariului Toader Mdcdrescul; insA ae'astA linie sau tras acolo de la hotarul ce sau
gAsit de la vale de prisaca Meiriculii in margina drumului de la dial de via Gheorghiloaei, pentru cA scrie ispisocul mitropoliei cA de la prisaca MAricutii merge costiva
in 4os pe langA gardul viilor din kos la cerdacul ce se chiamd cd au Jost a lui
Pen4oard dar care ar fi acelea vii i la ce loc sau numit cerdacul lui PenivoarA, vreo
temeinicA dovadA nam putut afla, de vreme ce dupA carte de blAstAm ce au fost fAcut
presventiia sa pArintele Mitropolitul pentru aceste pricini, doao mArturli intrun chip
nu sau gAsit.
Am socotit cl viile cele mai vechi sA rAmAe pe moia Copoului dupa ispisocul
Mitropoliei ce scrie CA merge pe la gardul viilor din ; os ; iar cele ce sA cunoscu mai
noA sA rAmAe pe movia Penioarii, de vreme ce pre vederat sA cunoscu viile cele mai
vechi din cele mai noao, atat din stare lor cat i din pometi, mAcar cA dmlui spatar
Lupul Balv in mArturia hotarnicA ce au dat la mAnAstire Tresvetitelor, scrie cA loate
viile rAman pe-moia Copoului. Dar a6asta noi am socotit a fi cu nedreptate, de vreme
ce toate viile ce sAntu mai noao pre vederatu sA cunoscu, i poate fievtecine sA inteleagA cA sAntu fAcute de curandu. Si de acole din via Gheorghitoaei sA can abate Ilnia
cu 30 graduri mai spre rAsArit, i merge drept la hotarul unde stA de sA inpreunA cu
hotarul locului hAlevteului ce sA numevte a rmAnAstirii Dancului, care acum sA stapanevte de atrar Nicola, fiind nevtiute celelalte semne ce le aratA ispisocul mitropoliei
despre aeastA parte; atata numai cat am luat luminare din ispisocul mAriei sale Neculai
Alexandru Voevod ce sau arAtat mai sus, care scrie cA au miluit pe mAnAstirea Copoului cu o bucatA de loc din hotarul domnescu a trgului Eu1ui, i hotarul sA incepe din piatra ce iaste dinspre via lui Mazarachi negutitoriul despre tArgu drept spre
rAsArit, pAnA unde sA impreunA cu locul ce iaste un hAleteu a mAnAstirii Dancului, iar
fu sus merge spre miazAnoapte tot alAture cu locul lui Curbet despre rAsAritu, iar despre
apus cu locul mgnAstirei Copoului pAnA 1 4 hotarul Rufenilor i fiindcA acestu ispisocu
www.dacoromanica.ro
112
DOCUMENTE
niau dat a !lite lege ca la ce loc stA hotarul locului unde iaste hlesteul mAnastirii Dancului, acolo sA impreunA si hotarul lui Curbet cu hotarul Copoului adicA Penisoara cu
locul Tresvetitelor si de acolo mArgu tot alAture pAnd la hotarul de la prisaca Maricutii,
FAcnd cercetare ca sA vedem la ce loc stA hotarul locului mAnAstirii Dancului
dupA scrisorile atrarului Necola ce sau al-Mat mai sus la numArul hal si la nnmrul
al doile, am gAsit urme din movilita pe costise despre rAsArit din gos de groapa gospod la coada iazului, si fiind a pe iastalaltA costisA nam putut gAsi fiind locul cu totul
ponorAt dupA vreme, am mAsurat dintracea movilita pAnA la marginea CAcainei despre
rAsArit i sau aflat 100 stAnjeni, deci athta am mAsurat si pe costisa dincoace despre
opus, i sau venit pe la mijlocul costiei i asa sau indreptat aZastA al patrule linie,
adicA viind linie al treili de la hotarul ce iaste lngA drum la prisaca Maricutii prin
viile arAtate mai sus, drept la via Anitei Gheorghitoai, pAnA unde sau aflat 670 stAnjAni
si de acole drept la semnul ce sau pus la locul unde sau socotit cA sA cade sA se impreune locul Copoului cu locul Dancului i cu Penisoara pAnA unde sau aflat 1263 stAnjAni linia al patrule. Iar de acole drept la vale pintre o ezAturA de iazu, si pintre o
cruce mare de piatrA piste CAcaina in ceia parte spre rAsArit la dial prin antul viilor
lui PenioarA la coltul din gios si la drumul ce merge pe dial al cincile linie si sau
aflat 330 stAnjeni.
Deci cu aceste linii ce sau arAtat mai sus si mai pre largu sau insAmnat si in
hartA ; am incun7,;urat rnWa Pen4oara a sfintei Mitropolii, i dupA a noastrA socotealA precum am hotArat si am dat aZastA mArturie hotarnicA la sfAnta Mitropolie de
noi iscAlitA ; iar pentru moia ce sA zice odaia Partei sau a Grozii, sau fAcut arAtata
1798 Septembre 20
mArturie hotarnicA cu arAtare iarAsi de toate pricinile el.
Lupul Bal vel spatar.
Mihalachi Luca spatar.
LXII.
1798 Sept. 20. Din luminata poronca inaltimii sale, MAriia sa Alexandru
Calimah Vvd, care prin tidula gospod din 1798 luni 27, ni sA porunceste pentru des-
partirea hotarAlor a douA bucAti de loc ce are sfAnta mitropolie aice Idng EV, insA
o bucatA ce sA numete Peni$oara i alte bucAct ce sA numete odala Partei sau a
Grozii i intre mosiile mAnAstirei Tresvetitele, Rufeni i PlIcanii, la care preosfintiia
sa pArintele Mitropolit nu se multAmete nici dupA harta ce iaste fAcutA de pitarul Clemente zicand cl nu sar fi nimerit semnele, si prin scrisorile Mitropoliei I a mAnAstirii
i a inginerilor sA aratA. Si dupA cerire ce au fAcut Presfintia sa pArintele Mitropolitul
cAtrA inAltime sa, ne rAndoeste ca sA mergem la fata locului, unde sA fie de fata si
dmnelor boerii ce au fostu mai 1nainte spre aciastA cercetare, adicA dmlui spatar Lupul
Bal i dmlui spatar Mihalachi Luca si avnd inainte harta ace fAcutA de pitariul Climentu i scrisorile amAnduror partilor cum si a megiesilor sA facem o de iznoavA cercetare foarte cu amAruntul si cu frica lui Dumnezeu, i de vom cunoate cA acea hartA
este fAcutA intocma dup5 stare locului si dupA cuprindere scrisorilor sA o adeverim i
noi, iarA de vom cunoaste cA sau fAcut vreo gresalA sA 1ndreptAm, adAugnd semnele
ce vor fi lipsindu 1 1ndatA sA dAm si sfArsit. Deci dupA porund mergAnd la fata locului, fiind vechil rAnduitu din partea Mitropoliei sfintia sa pArintele protosinghelul chir
Venedict dichiul Mitropoliei, iar din partea mAnAstirii sfintiia sa chir Andries dichiul
Treisfetitelor si chemAnd sl pe pitariul Climent cu harta ce o au fAcut, am inceput a
cerceta stare locului i sAmnile hotarAlor dupA scrisorile de imbe partile, 1 fiind cA
harta am aflato cu totul gresitA nefiind fAcutA dupA stare locului, am Inceput a face de
al doile cercetare i harta si cernd ca sA ne arAte vechilul preosfintiei sale pArintelui
Mitropolitului, cu ce scrisori si dovezi stApftneste aceste doao bucAti de loc ce sau
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
ii
arAtat mai sus, la care vechilul presvintiei sale niau si arAtat aceste scrisori ce sA vor
arAta mai h'os.
a).
Scrisorile mitropoliei pentru mosia odaia Parte! cei zic pi a Grozii din
linut Esului pe Cdcaina.

a). Un ispisoc gospod de la MAria Sa Duca Vvd din anii 7188 Avgust 8, in
care scrle cA au miluit pe Costandin postelnicul cel mare un loc de odae din hotarul
tArgului Evului, unde sA chiamA odAile Partei, de unde sA impreunA cu partea din kos,
ce au dat Stefan Petru VodA lui Alexandru beizadea, unde sA intAmpinA cu locul domnescu la odaia Partei, i merge in kos pe valea CAcainei vi iarAsi sA intAmpinA cu locul
6au dat Stefan Petru VodA lui Alexandru beizadea ; si de acolo din locul Posadnicilor
despre apus partea din sus, unde sA impreunA cu locul Rufenilor ce stApftneau cAlugArii
de la Treisfetitele i trece pe la morile Hemesitului spre apus, i dA in CAcaina, unde
sA intAmpinA cu locul mAnAstirei lui Aron VodA in Ciric, si merge in sus pre vale Ciricului si sA impreunA cu locul Posadnicilor si parte din kos merge spre rAsArit ; atAta
este hotarul acelui loc ce sau scris mai sus

n) Un ispisoc gospod de la Dumitrasco Cantacuzino din anii 7193 Martie 25
dat .iarAsi lui Costandin postelnicul pre acelas lo ce sau arAtat mai sus, iarAsi cu aceia
noimA si arAtare de semnele hotarA.
r). Un zapis de la Dumitrasco biv vel arma din anii .7226 Dechem. 23 In care
scrie cA au vAndut a lui driaptA ocind si mosie un loc unde sA chiamA odeiile Partei
din hotarul targului Esilor, care rnosie au avuto de la rAposatul pArintele sAu de la Costandin
vel postelnic, iar lui iau fostu danie de la bAtranul Duca VodA, aceia au vanduto lui lordachi
Cantacuzino vel comis dreptu 500 lei, ca sAi fie dumsale driaptAocinA i movie.
A). Un zapis de danie de la rAposatul boeriu lordachie Cantacuzino vel logofAt

din anii 7261 Mai 20, in care scrie cA au fAcut danie a6astA mosie sfintei Mitropolii,
care mosie sA numeste odeiile Grozii hotArandusA cu altA mosie a sfintei Mitropolii,
unde iaste si un hAlesteu anume Penisoara.
6). Un ispisoc gospod de la MAria sa Matei Ghica Voevod din anii 7262 lunie 18,
in care scrie cA viind inaintea mArii sale preosfintitul Mitropolit chir Iacov al mArlei
sale prea cinstit duhovnic, si au arAtat zapisul de danie ce sau arAtat mai sus, dA si
intAreste i mAria sa larAsi pe acele semne a ispisocului ce sau scris la No. 1.
B). Scrisorile mein. Treisfetitele pentru Rufeni si pentru Pilcani din ocolul
hirgului Esulai.
1). Un isplsoc gospod de la mAria sa Costandin Duca VodA din anii 7211 Martie
26 in care scrie pentru sf Anta mAnAstire Copou, care iaste din sus de tArgul Esii intre
vii, unde este hramul sfAntului Atanasie, fiind pusteitA si rAsApitA din vremile rAscoalelor,
mAriia sa o au grijit, si o au acoperit si o au inzestrat cu o bucatA de loc din hotarul

targului Esului imprek'urul Copoului si cu un sat anume Rufenii aproape in ocolul tArgului Esilor; asijderea si un sat anume Pipanii akiture cu Rufenii, care sat au fost
a Copoului cu o bucatA de loc a triia parte dintracestav sat din Piscani ce au rAscumpArat domniia sa de la Frangule ce au fost vames, dupA cum pre largu sA aratA intru
acel a ispisoc.
2). 0 mdrturie hotarnicd Piro de ueleat de la Irimice vornicul ce scrie cA avand

poroncA sA mearga sA socoteascA pentru rndul hotarului Rufenilor care sintu a sfintei
tuAnAstiri a Treisfetitelor au mers i au strnsu diva oameni si precum au apucat din
bAtrani iau spus cA sA incepe hotarul dintrun rAdiu ce sA chiamA MAgura, pe din kos
de vie alAture, unde au fost prisaca Cupariului ; deci dumnialui clucerul State intrasA o
bucatA de loc din partea cAlugArilor de la prisacA in kos cAtva ; vi ace bucatA de loc
o luasA dumnialuf State clucerul fArA ispravA. Asijderea si pentru doao pArti ce au cumBuletinul Muzeului Municipal tloan Neculcep lai
www.dacoromanica.ro
15
DOCUMENTE
incA liau adus si liau

pArat mAria sa Vasile Voevod din partea Piscanilor acele
stalpit, cari parti liau cumpArat !nada sa Vasilie VodA de la armasul MormAscul si de la
fratele sAu Silion ; deci precum au ales si au stalpit fArA Vire.
Deci intrAnd noi in cercetare spre aflare semnelor hotarA a oddilor Parfet dupA
ispisocul mitropoliei ci sau scris mai sus la numArul intAi lam aflat cu o noimA in afarA
din rAnduiala obienuitA, cad nu merge intr'o linie pe semnele hotarA, ce sare de la un
coltu a mosiel la altul. Cu toate aceste noi am socotit a fi de agunsu, pentru cA zice
acest ispisoc cA despre apus sA hotArAste cu pArAul CA caina si in capatul din gos cu
locul lui Alexandru beizade, adicA cu Penisoara, iar despre rAsArit cu Ciricul si merge
pAnA sA impreunA cu Posadnicii.
Deci fiind cA in capAtul din kos a odAilor Partei din apa CA cainei mergand spre
rAsArit pAnA in capAtul Vacotei sA hotArAste cu Penisoara, mosie iarAsi a sfintei Mitro-
polii, si de acolo din capul Vacotei tot drept spre rAsArit pAnA in drumul cel mare ce
merge pre valea Ciricului cu Vacota a mAnAstirii Dancului, dupA cercetare ce sau fAcut
sAmnilor hotarA, i scrisorilor mAnAstirii Dancului, fiind fatA si svintia sa pArintele chir
leremia arhimandritul i egumen de la mAnAstirea Dancul, cu multamire si priimire
amAnduror pArtilor sau indreptat aEastA linie precum sau arAtat in hada ; i mAsurAndusA din Cacaina i WA in linie sau aflat 71281 stnjni (sic) 1 de acole in sus
drumul cel mare ce merge pe valea Ciricului i pe valea Posadnicilor pAnA sA impreunA cu Posadnicii. Deci cercetand noi ca sA videm unde trebue sA sA impreune hotarul
odAilor Partei cu Posadnicii despre aEasta parte, niau arAtat dmnului logof Atul Niculai
RosAt o copie de pe o mArturie hotarnicA din anii 7208 Noem. 15 de la Pilat vornicul
de poartA ce scrie cA fiind rAnduitu ca sA miargA sA hotArasca satul Posadnicii parte
din iros, despre mosia mAnAstirii lui Aron VodA, au mersu si au strAnsu oameni buni
si au inceput hotarul din malul Prutului si dui:4 ce agunge din hotar in hotar piste
valea nucilor si la dial in varful dialului sau pus hotar o movilA de pamnt ; si de acolo
la vale pisti valea rAdiului si la dial prin capul rAdiului de sus, care sA rAspunde rddiul
lui Colman i sau pus hotar in capul rAdiului o movilA de pAmantu deasupra rAdiului,
si de acole in curmezis in zarea dialului si in o s pAnA intrun stalpu de piatrA vechiu,
unde sA inpreunA i alte hotarA. Dar mai cercetand noi i in scrisorile mAnAstirii lui
Aron VodA care sA hotArAste cu mitropolia despre rAsArit, am aflat W7 ispisoc de la
Evstratie Dabija Vvod din anii 7170 lunie 18 mai vechiu de cat hotarnica lui Pilat
vornicul ce sau arAtat mai sus cu 38 ani, ce scrie cA au dat danie mAnastirii lui Aron
VodA o bucatA de loc din hotarul targului EuIui, incepAndusA hotarul acestei bucati
de loc din matca pAraului Ciricului din iazul vechiu ce au fostu a lui BArboiu si care
Merge cu incungurare hotarAlor din sAmnu in sAmnu precum pre largu sant arAtate,
in care ispisoc sA *tinge la hotarul satului lucsenii a mAnAstirii Agapii, zice cA de
acolo intorcAndusl vale drept spre apus pe langA hotarul CotmAnestilor pe deasupra
rAdiului Cotmanului la o piatrA unde sA impreunA trei hotarA hotarul argului Eii i
a satului Fetione0ii i a satului Colmdnetii, iar de acole dintru acele trei hotarA, vale
spre apus dintrun piscu la piatra deasupra HArtopului, unde sA impreunA cu hotarul
satului Posadnicii ; de acolo vale pe drumul cel mare ce merge la targul Eii, pe la fAntAna lui Cercel ; acel drum mare spre Iai pe la vale Posadnicii ; care merge pe pArAul
Ciricului pe la iazul in potriva mAnAstirii, din a noastrA socotiall asa ne dA a intelege
cl l coltul mosil Mitropoliei acole trebue sA stea, unde sA ImpreunA cu Posadnicii la
coltul mosiei mAnAstirii lui Aron VodA drumul ce iaste pe vale Posadnicilor, iar mosia
mAnAstirli lui Aron VodA vine despre rAsArit spre apus prin capAtul CotmAnestilor si a
Fetionestilor si pAnA la un locu tot cAtrA apus cu Posadnicii, pAnA sA inpreunA cu hotarul Mitropoliei In drumul cel mare pe vale Posadnicilor din sus de fAntAna lui Cued,
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
115
Si de acolo dreptu spre apus alAture prin capAtul Posadnicilor pAnA unde vor sta Posadnicii. Deci rAmAne ca sA &udece cinstitul divan dupA cercetare ce va face, unde
trebue sA stea Posadnicii despre aeastA parte ; i de acolo din locul Posadnicilor parte
din sus despre apus sl miargA pAru CAcaina in ;"-os spre amiazizi pAnA unde sA impreunA cu Penioara la coada iazului lui Penioara precum sau arAtat In hada.
larA locul Rulenilor a mAnAstirii Copoului sA rAmle precum au fostu 1 pnA
acuma, cAci nici cum nu pot trece piste apa CAcainil numai cu un coltu 1 cu altul sA
stea in apa CAcainel, mAcar cA dmlui spatarul Lupul Bal aa II dedesA linia. Dar noi
am socotit a fi cu grea1A, cAci dupA linia dumisale un coltu a moii Rufenii 11 lAsa
Mitropoliel i de i lazul Copoului, ce iaste mArturisit de toti iarAi mitropoliei fArA
nici un cuvntu ; iarA pentru cl voia dmlui spatar Lupul Bal ca sA facA sA margA
Rufenii alAture cu Pitcanii, aeasta iarAi nu poate, de vreme ce sA dovidete din serisorile mAnAstirii Treisvetitele cA locul Rufenilor au fostu locu domnescu din hotarul
targului Eului, i lungul acestui loc merge pe despre rAsArit alAture cu pArAul CAcaina,
i lovete cu capAtul din sus in coasta Pitcanilor, iar margine despre apus merge a1Ature cu drumul Botwmitor, dupA cum sA IntAlege dintrun ispisoc din 7210 Fevruarie 20
de la Costandin Duca VodA ce scrie cA au miluit pe mAnAstirea Copou cu o bucatA
de loc din locul domnescu din hotarul tArgulut Eilor inpreurul mAnAstirii, 1 au trimes
pre Pilat vornicul de poartA de au hotArAt acel loc i au inceput hotarul diasupra fAntAnel ZmAului in piscu sau pus stAlpu de pliatrA, i deacole dreptu la dial spre rAsArit
alAture cu antul la drumul cel mare carile merge printre vii sau pus stAlpu de piiatrA ;
i de acole dreptu in sus pe drumul cel mare prin capetele viilor pAnA la Tanga i de
la Tanga tot in sus pe drumul cel mare pAnA In dreptul a doao crud de piiatrA sau pus
stAlpu de piiatrA despre rAsArit ; i de acolo drumul in sus prin rAdiul tot pe drum la
vale alAture cu hotarul Rufenilor, pAnA unde sA impreunA cu hotarul MArzAtilor i cu
hotarul lui Costandin gramaticului sau pus stAlpu de piatrA lngA drumul MrzeOilor.
Acestu ispisoc pre vederat dA a intalege cA Rufenii mArgu in lungu allturea cu
drumul Botoanilor i cu pArAul CAcaina despre rAsArit, mai ales cA 1 stare lor aa
este. precum sA cunoate i din hartA, cA nu pot merge alAture cu Pitcanii; i mai ales
cA in vechea stApanire i a mitropoliii pentru odAile Partei i a Copoului pentru Rufeni
de 118 ani incoace tot aa au fostu pe aceste semne ce sau arAtat mai sus i nici o
datA ce mai micA pricinA nici despre vreo parte pentru impresurare acestor hotarA nau
fostu, mergAndu stApAnire de la o mnA la alta cu aeastA rAnduialA, adicA postelnicul
Costandin i in urmA fkorul lui, Dumitrachi armaul au stApAnit 38 de ani adicA de la
7188 Avg. 8 i pAnA la 7226 Dechemvre 23 ; i cumpArAnd rAposatul logofAtul lordachi
Cantacuzino urina aeasta odile Partei au stApAnito 35 de ani adicA de la 7226 i pAnA
la 7261 Mai 20, i pre urmA dAnd danie aceastA moie la mitropolie o stApftnete de 45
ani tot pe aceste semne.
Pentru aceea dar i noi aa am hotArAt ca dupA cum pAnA acum sau stApAnit
asemenea i de acum inainte tot aa sA sA stApAneascA pe semnele ce sau arAtat mai
sus, i s'antu arAtate i In hartA ; deci dupl a noastrA socotialA am dat i aeastA mArturie hotarnicA de noi iscAlitA.
1798 Septemb. 20.
Costandin Bal vel vornic.
Gavril Conachi spatar.
Dln Condica Mitropollel 1as1 fata 179-204. Cf. Surete ins. L11, 600 seq.
LXIII. 7204 Martie 12 (1696) Iai. Enachi aparul cumpArA cu 5 lei o casA de-asupra haznalei de la Ion i Iftinca,
AdecA eu Ion i sotu meu Iftinca scriem i mArturisim cu acestu zapis al nostru
preacum am vAndut Q cas C14 IOC CU tot de supra haznalii dumisale lui Enache aparul
.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
116
dereptu 5 lei vi mau dat ban gata sli hie draptA movie vi copiilor lui vi la tocmala
noastrA sau prilejit multi oameni buni vi bAtrAni anume Ion aparul vi Andreaiu apar vi
pentru credintA marn pus vi degetili sA hie de credintA.
X Ion apar
Eu Ion tircovnic am scris zapisul sA s vtie.
lt 7204 Mart 12
LXIV. 1795 Sept. 12 Iat. Ion vatav de aprozi cumpArA cu 10 lei un loc de
casA din deal de budaiu de la S. Buzdugan vi Anita.
AdicA eu Stefan Buzdugan inpreun cu sotul meu Anita de aicea din lav, care mai
jos neam pus nurnele vi degetili, fAcutam adevArat zapisul nostru la mAna dumilorsale
loan vatav de apari vi al sotului dumisale Nastasii, precum sA s vtie cA de nime silit
nici asupriti ce de a noastrA bunA voe learn vAndut dumilorsale un loc de cas aicea
de la deal de buddiu in mahalao Muntenimet de sus, care loc i lam vAndut

dumilorsale cu 10 lei adecA cu zece lei buni, care bani ni iam luoat top deplin de la
dmlor in mAnule noastre, deci de astAz inaiute drnlor copii, nepotii vi strAnepotii dumilorsale sA aibA al stApAni pAnA in veaci neclintit vi neruvait ca prea dreaptA ocinA vi
movie al dumilorsale vi nimene din neamurile noastre sA naibA nici o volnicie de a sA
amesteca ca s strice vi sA rAscumpere aastA de bunA voia noastrA vAnzare, iar de sA
vor ispiti ori vi care din neamurile noastre cu vreun fel de iconomi ca sAl rAscumpere
noi sA avem a rAspunde iar dmlor cumpAratori di nim sA nu fie supArati intru nimicA
cari la aZastA vAnzare vi cumpArAturA sad tamplat vi alp oameni buni vi mahalagii carii
mai gos sau iscAlit marturi atat vi noi pentru Za mai adevAratA credinta in kos neam
1795 Sept. 12.
pus numele vi degetele ca s se creaz.
Eu X Stefan Buzdugan adeverez vi am pus degetul de bunA voie.
Eu X Anita sot dmsale am vandut cu voia me.
Eu x lonita mov Angel cu voia me sau vAndut.
in 1cr
Eu Stefan tAlpAlar mahalagiu, mam tAmplat martur

Eu loan apar mahalagiu mam tAmplat martur
.Si eu care mai g-os am iscAlit am scris acest zapis cu zisa vi buna voia acestor
de mai sus arAtati.
Neculai dascal ot sfete Neculai cel nou
LXV. 1796 Avg. 17 1(*. Sim. Ciocklan apar cumpArA cu 6 lei o casA in vatra
Bahluiului de la T. Bordeiu vi Zoita.
AdicS eu Toader Bordeiu fustav impreunA cu sotul meu Zoita care mai gos nearn
pus degetili fAcutarn adevArat vi incredintat zapisul nostru la mAna dmlorsale SAmion
CiocArlan apar iinpreunA cu a sotului sari Vasilai precum sA s vtie a de nimene siliti
nici asupriti ce de a noastrA bunA voe, learn vAndut dmlorsale un loc de cas in vatra
Bahlutului care loc este pArintAsc drept vase lei, adicA 6 lei bani pe care iam luoat
top deplin in mAnule noastre, deci vAzAndune noi toat plata pre deplin In mAnA, de
astAzi inainte drnlor, copii dumilorsale, nepotii, strAnepotii sAi sl albA a stApAni in veaci,
ca pre o driaptA ocinA vi movie a dumlorsale, neclintit vi nestrAmutatA atat despre noi
cum vi despre alte neamuri ale noastre, iar de sar scula cineva din neamurile noastre
ca sA intoarcA vi sA strice aeastA de buna voe a noastrA vAnzare vi ori ce fel de iconomii
volnici sl nu fiiA, vi de sar tAmpla ca sA evim vi la ,.;udecatA atunce noi sA avem a rAspunde iar dmlor cumpAratorii de sus arAtati sA nu fie suparati intru nemicA, care la
a'eastA vAnzare vi cumparAtura sau tamplat vi alp oameni buni vi mahalagii vi sau iscAlit
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
117
marturi, atAt i noi pentru cea mai adevAratA credinta mai gos neam pus numele i
degitile in loc de peceate ca sA s creazk
1796 Avgust 17.
Ea X Toader Bordeiu fusta gospod am vandut de bunA voia mea.

Eu X Zoita sot lui am vAndut de bunA vole me.
Eu X loan apar sin Chiriiac Sfid martur,
Eu X loan apar sin Andria martur.
Eu X Andreiu Curd apar martur.
Eu X Gavril Ciolan apar martur.
Neculaiu dascal ot sfte Neculaiu
LXVI. 1811 lulie 12 100. Dr. Evstratie Rola jalbA cAtrA domn pentru nite locuri
de cask vecine cu casele sale din Iai.
Pre cinstit divan al Cnejiei Moldaviei
Fac rugAminte pre cinstit divan cA avAn(d) trebuinta pentru o casA aproape de
casdli meli de am tine lemne i alte pentru casa me am cumprat o casd cu pulin
loc lra'neascd proaski, aice In ia la mahalaoa Munlenimei de sus, in vale de
caseile mele In s la Bahlui de la c4meaoa Pdcurariului, mai incoaci despre
Bahlui spre rdsdrit i fiind cA casa nare ogradA i eu voi sA cheltuesc a faci dupA
zapisul ce am de la vAnzAtorii acestii casA i de la megieii rAzAi, ce au iscAlit la
vAnzare cu bunA voe lor 1 apoi dupA tocmala ce am avut cu Nastasia sora mortului
Simion CiocArlan apar 1 cu Maria fata lui i cu lordachi Epure cibotar, cumnat mortului learn dat 500 lei bani tot in mAnili lui, i pe IngA zapisul acesta nou, mau dat
i altul vechiu ce au fost cumpArat 1 mortul Simion CiocArlan apar de la un Toader
Bordeiu fusta dupA cum zapisul aratA din let 1796 Avgust 17 1 acum la acest curgA-
tor an 1811 lunie 6 am cumpArat eu 1 dupA orAncluiala locului orice voiu sAmi fac, mA
rog pre cinstit divan ca sA mi sA facA publicatie in curgere de 90 zile fiind el am sA

fac IngrAditura casii, dupA cum mai sus arAt dmvoastrA.
Si sunt al Dms. deapurure pre plecatd sluga

cSA roagA dms. ca sA i sA facA publicatie
in curgere de 40 zile pentru o casA proastA
cu putin loc a ei, ce au cumpArat in acest
curgAtor an 1811, lunie 6, de la Nastasia sor
mortului CiocArlan apar i de la Maria fata
mortului, i de la lordachi Epure cibotar,
cumnat mortului care casA este aice in Iai
Doflorul Evskalie
la mahalaoa PAcurari in Asul Bahluiului

din coace de cimea, despre rAsArit de la
vale de casAle dmsale ce au fAcutd>
In dos: e sa sA arAte intAiu scrisorile.2.
Roset vtori logofAt
1821 lull 12
De la divanul cnejiei Moldovei

cAtrA cinstita hAtmAnie
Fiind cA dmlui doftorul au arAtat de sau vAzut la divan i zapisul numitilor vAnzAtori ce iaste din 6 zile a trecutei- luni lunie cu care au cumpArat ace cask deci cinstita hAtmAnie dupl cerere dmsale va binevoi a rAndui pe telal baa ca sA facA publicatie
in curgere de 6 luni de zile atAt la stare focului cAt i pe toate ulitele oraplui pretutindeni spre intiintare celor ce dreptate le va da ca sA poatA rAscumpAra i cu protimisire
audeniei cu vAnzAtorii, sau a megieiei, i and la hotArAta vade sA va arAta cineva,
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
118
ca sA Zara protimisire de rascumparare, unora ca acelora facndulisA de catrA cinstita

htmanie cercetare, ce rudenie sau ce megieie au cu vanzatorii, sA i sA de marturie
la mana cu care viind la divan sl se cerceteze, i de va avea dreptate, vor intoarce

banii cumpAratoriului, i vor rascumpara, iar and la hotArAta vade, nu sA va arata
nimine, ca sA ciarA protimisire de rascumparare, atunce sA se de mArturie la mAna
dmsale doftorului, precum cA dupA poroncl sau urmat publicatie intocmai, in curgere
de 6 luni i cA nimine nu sau arAtat a cere protimisire de rAscurnpArare, dupa care sA
i sA intareasca stApAnire i cu carte divanului pentru ca in urmA sA nu mai poatA nime
a rAscumpAra.
vornic
...log.
LXVII.
1811 Iu lie 15.
...spatar...
trecut.
1819 Mai 6 100. 0 marturie a mahalagiilor pentru un drum lAnga Dinu
blanar.
AdicA noi mahalagii dam aciasta marturie a noastrA la mAna dumsali giupAnului
Dinu blanari precum sA sa tie cA in frica lui DumnAzAu martdrisim Ca' drum au fost
pi Idngd gardu Muntencii vechiu de sa scobord aparii 91 iard drumu di la poarta bordeiului la vali pand In Bahlui, i sculdndusa Ilinca sora Platonovicioaei au tngrdit
cu gardu drumu din giosu, cari si noi mahalagii Jacem tire ca sa" sd Jacd gardul
tot pi undi au Jost gardul cel vechiu, care sdnt f aid tumurugii porlii si rdddcinile
parilor iaa tim i mArturisim in frica lui DumnezAu i chemandune fatA ori i dud
vom merge i pentru mai adevAratA credinta am pus numele i degetele.
1819 Mai 6.
,< Eu Enachi taIpalar am pus numili i degitul martur
X Eu Zamfira teleleita am pus numili i degetul martur
X Eu Ilinca teleleita am pus numili i degetul martur
X Eu Matei calara am pus numili i degetul martur
, Eu Maftei Botezatul am pus numili i degetul martur
X Eu Todosie AkcibAoe am pus numili i degetul martur
X Eu Sotir croitoriu am pus numili i degetul martur

X Eu Teodor vezetiu am pus numili i degetul martur
X Eu lancu Teslariu am pus numili i degetul martur
X Eu Nastasiia Taingila am pus numili 1 degetul martur
Eu Catrina Neguleasa am pus numili i degetul martur
X Eu Dumitru cioclu am pus numili i degetul martur
X Eu Stefan mehter am pus numili i degetul martur
X Eu Mariia tiganca am pus numili i degetul martur
X Eu Costantin Mindirigiu am pus numili i degetul martur
X Eu Maria Barzoiasi am pus numili i degetul martur
X Eu Smaranda UrAta am pus numili 1 degetul martur
X Eu CrAste bulucbae mArturisascu am pus numili i degitul
X Eu Lupu chitariu am pus numili 1 degetul martur
X Eu *tefana am pus numili i degetul martur
X Eu Costandin Grecu am pus numili i degetul martur
Eu loana doftoroaia am pus numele i degetul martur
X Eu Gheorghi CAIdarari am pus numili i degetul martur
Eu Manole cioclu am pus numili i degetul martur
X Eu loan Ghebe am pus numili i degetul martur
Eu Dumitru sin Roca am fost fata i am isclit
X Eu Vasilie Ciobotariu am pus numili i degetul martur
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
110
X Eu Casiana leromonahia marturisscu in frica lui Dumnezau ca drumu au fost

giumatate pe locul meu i giumatate au fostu pi locul doftorului i din gios au fost
pe langa parau iar drumu i am pus numili i degetul.
Si eu Stefan sin Stoica am scris cu buna primiri di mai sus iscalitii.
LXVIII. 1825 April 31. Matei i Maria soti cumpara cu 1200 lei de la Ion Nachi
un loc cu cas pe el langa casele dr. Efstratie Rola.
Adec noi care mai k o s ne vom pune numele i degetele datam adevarat i incredintat zapisul nostru la maim dumsale i)upanului Matei i sotii durnsale giupanesel
Marii i fiilor dsale, precum s fie tiut ca de a noastra bun voe nesilitt de nimeni
nici asupriti, am vanclut dmsale un loc ce sant i binale pe (Mitsui, de veci vnzare,
care loc s afl de la vale de casale doftorului Evstratie cu pret hotarat de 1200 lei,
care toti banii tocmala iam primit deplin in mantle noastre la facerea zapisului, care
tot cuprinsul locului se arata prin hotarnica ce au facuto vornic de poarta ; unde 1 toate
zapisele vechi ce sant pe acest loc sant de fata i trecute in hotarnica i de acum
inainte dmlui sa fie stapanitoriu in veci, atat dmlui cat i copii din copii a dmsale nestramutat i nimene din nemurile noastre sa nu indrazneasca aceasta de voe buna vanzare ce cu drepci bani numitii cumparatori au cumparat sa o aiba ocina i moie, iar
sculandu-se cineva cu pretentie spre a intoarce acest loc ori la ce illidecata ar merge
sa nu li sa tie in sama, cad sunt drepte ostenelile noastre i noi sa avem a raspunde
fiind ca i noi lam cumparat de la neamuri cu drepti banii notri i nau nimene tre.
buinta fiind 1 iscaliti in zapisul ce am cumparat i pentru mai adevarata credinta netiind carte am rugat pre scriitor de neu scris numele i noi am pus degetile, la care
poftim i pe alti oameni mahalagii i care vor voi s iscaleasca.
1825 April 31.
X Eu loan Nachi am vandut de buna voe

X Eu Anica sotia lui loan de buna voe am vandut
Erei preutul Mihail mam tamplat fata
Eu Anton Raulet mam intamplat fata
Erei Vasile mam intamplat fata
Si eu Dumitru Roca am fost MIA
Eu Stefan Andrieoae am fost fata i mahalagiu cu voe me
Ierei Andrei am scris cu primire amanduror partilor.
Ohs. Documentele dela XIXLXVIII inclusiv stint comunicate de d. Oh. Ghibanescu.
www.dacoromanica.ro
B). LUCRURI
LXIX. 7135 Ghenar 1 (1627) lapi. Nebojatco logoft Ii pierde moia VlAdenii
de la Turia, lai, pentru hitlenii.
11w di 11110H ILIPHORCKIH ITIONIAd HO6K0,401. COMIO MIIdOCTI1O
1'0 Cil0Aapic 364L1/1 410dA411-
CHOH. W)H6 MAN l MHAOHddtt H flOTHIPAHAH 4C4111 1d *T01111 tarkriimi H6ROK4TKO 1101'46T.
114 6H I1P4KOH WT1IiIII ii KUKSfl46IIIC WT 1lCflhICK 3d KIIK8II461I16 4TO HAIM ndll 611 116KO1ATKO
Aoro416T vwr U41111141 HO6KOA4. C640 NAHA% K4XkkIIH Hd Tspie CR CT411 II CR 66C ImliKoA.
4T0 S KOAOCT MCK0d48. 4TO TO6 C640 6CT II0d11010 34 FIIIK$0461116. 11611OH4TKO A01'0*. os
Kwkrinth ero l'ativrona. WT KeICH41.6 I1lefiT6A114* r6T4H4Ii. 34 neT CTO TAA6i111 C13614111111K.
A 6M5 H11110 RHKSIIII6I1I6 WT 111L4pm4 KH'kl'11116 Kupim, IIOCT641111K4., a KRA4 ihI4 HZ Allhl fidE.
Ran AO tio6Komi. A WH RUA HZ3HM4A T06 C640 34 KHKAIICTKO. WT l'a4s-rou4. KIrkilii16 lieROKATKO 40r0*6T 11 Aaa ero Roirkpmal 1141II6418 GII4R6 IIOCT.
tosToaa rocnoACTKcath
II
CR IIRC*K sowkwi Haunix. cz,moTmcom 34 pam TOR C640. H tvEcrkToKom owkaa Ka Ro
ileiloOlawrcia Ad Kali'kplIHT T06 C6A0 3d litIlid*HCTKO. 1101163<6 116 KIM KOHUII 116603<4TH0
Aoro* tia Toe 11465ampt3 Roe Romi. 3411e3<e H3H6f1H/A%. rocnomps cgoero I'4111I1413 HO:KOMI.
MIME 1181116 sodrkpini RHIIInticau el1aK6 nom CAM 141,1711A TVE C640 KIIII1p6i1611 I1IZA*1111
lid Ttione, cst CT4R. HR pSicu. FM-kr/INN. .1.'4T0114 116CO3<LITH06, T*41 134 AU. 1<il1<0 AA 6CT ii
WT H4C KI4H4.1 HITIIHHS H HIIKSIIA6H16. 11 HOTKORMA6Hi6 H Spait
H*101. II OH Ad C* 116 844HW46T.
11611001116111I 0 1111K0403<6 lid
flHC S MC HATO 9-31346 4IC11,4
I'611 8.
lw Miron Barnoschie MoghilA Voevod, cu mila lui Dumnezeu domn tArii Moldaviel; adia am dat i am miluit i am intArit inine Gaftonei, cneaghina lui Nebojatco
logotht, pe a ei direaptA ocinA i cumpArAturA din ispisoc de cumpArAturA, ce-a avut
jupAnul ei Nebojatco logofAt de la Gapar Voevod, satul anume VlAdeanil la Turie cu
Aleteu i cu tot venitul, ce-i in tinutul Iailor ; care acel sat iaste drept de cumpArAturA
lui Nebojatco logofAt cu cneaghina lui Gaftona de la Vasilie Septelici hatman drept
500 taleri de argint ; iarl lui i-a fost cumpArAturA de la MArica, cneaghina lui Chirita
postelnic ; iarA and a fost in zilele lui Alexandru Voevod, iar el I-a fost luat acel sat
in hitlenie de la Gaftona cneaghina lui Nebojatco logofAt i l-a dat boiarinului nostru
lui Enache postelnic. Deaci intr'acestea domnia mea i cu toll boiarii notri cercetat-am
despre acest sat, i aflat-am judet, cum nu se cuvine ca sA se ia acel sat pentru viclenie, cAci cA n'a fost vinovat Nebojatco logofAt pentru aceia lui Alexandru Voevod,
cum i-a fost ales domnul sAu Gapar Voevod. Deci al nostru boiarin mai sus scris
Enache postelnic singur a intors acel sat mai sus zis, VIAdeanii la Turie, cu hAleteu,
In manule cneaghinei Gaftonei a lui Nebojatco ; drept aceia ca sA-i fie i de la noi
direaptA ocinA i cumpArAturA i uric nerueit niciodAnAoarA in veci; i altul sA nu sA
Scris in lai la anul 7135 luna Ghenar 1.
ameastece.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
It.......-.1-..-
121
LXX. 7146 lord lund 6 (1638) 101. Vasile VodA Lupul intArete lui Lupul Coroteanul 14 salae de tigani ce-i avea de la Petru VodA Schiopul
noTamsAnAa. emu cafrk
l'eopria Koporr*ium an ero npaKin KoAonu. loraun lIlT HCMICOK. SA li43A*..
HIV ILICHAi6 10610 AA. 6 M. r. 3. M. WM rcumtamu MAIL H

Ht1 I 1116A1r
Mille. tiro HMAA. Se RS' 6MS I APIIAH A0104S6TS. WT Hell% ItJ6KOA4 HAIM* 11,Hr4HH.
l'AROHA II cz Ift6HA er EXAAM. H CI AkTH MX. I
cr
c FIONA C C
H 1116*l'A CIS
1teTirk it Marino u Mau.
C
/
cc
C
!I CZ
C Itai1HH4 Ii c
H TWA IftVH CZ 5E6H A
a
NAVA
H TIRE Gnan CI HACTACHR H
[1
A*
Eactige
c i116 H CH4WW11 ii
I TH 11K 4,0d/A H Fop RANI.
KpR4101-1 OS H6114 61' ZISUITISIIA.
If AS%i4.
H Il8plo C
Airartuht u A-krril IlK (1811:4,
11
ill'AttsiM
H THai ApSriu csAntu SA IJ,Hl'ttHII. unii,Irk ToaA611 I A8A,v,rk.

H
AtTn ux: Fop&
II
AiSH
ANIMA H
FA HA H qoppara
cz mew ero.
NRCIHKA.
H KPICTH HA.
K. IiK11 AT. H 114611N4. H TOAA6P. H

61'0 illISPHHKA I H AkTfi
(3136MfAl. H ARk AkT11 4'k ALIA11.
H l'AuptiA cs >Kenn 61'0. &HA. H A*TH UK : 11ACTACIA. H IlAkH HA. 11 MONK& H 1111T11-
H THIR
31/K4. CZ SC611.1
mire.
H
ii
HWHAIIIKO.
To4A6p RIIIIIHH* CI H66114 I 6A18 AOAK4 H A'kTH UK 41411111,4. H ArmwrpS. H 111411fHICA

f111..
Tomurk CIS St6II4 61'0. a1lt111HK4. u Ak f TH UK TO4A611 H Kottik.
Kzii,A.
11
11
MI-1W i1 GOO& H IIHCTop. CZ AkTH CHM II6TCHW4H. H AK* I AO411,H. T*A1 PAH. THK Rk1111hp*Apetietam. Konouu. 11,H l'AH H. ICAKO AA ESA6T CASS* H41116M8 I 61111111111CM1. Fewprie. Koporrku. ii tv'r HU. fl4KH KOANIH lorAnn, H SpHic H 110TISOSHIA6III6. nenopt+ I 111611110 IIHKOMOR
114 K'kR11 1r10111 i H. H HH AA C H 6
VA% 11 RI A6T Flp*A CHM MICTOM HttIIIHaW.
ON" MC Kil*TO
G&W rCfl,tHc Reirkti
9MS
XICII,A... S
pecete cAzutA
l'akoun ill:vrermn
6641 1101'0$6T,
+ AVMHTOMHKO
hv Vasille Voevod, cu mila lui Dumnezeu domn tArii Moldaviei, adicA domnia mea
am dat i am intArit inine slugii noastre lui Gheorghie Corosteanul pe ai lui direpti robi
tigani din ispisoc de impArtalA, ce l'a avut unchiul sAu Dragan logofAtul de la Petru
Voevod, anume t; ganii: Gavriil i cu fAmeeia lui BAlaia i cu copii lor ; i Stejul cu
fAmeaia lui Irina si cu copii lor : Petrea i Maghila i Ivan; 1 tij Ion cu fAmeaia 1
cu copii lor ; i Radul cu fAmeaia lui CAlina 1 cu copii lor Lie i Simion 1 Vasilie ;
1 tij Slav cu fAmeaia lui Nastasiia i copii lor Dochia i VArvara
i Creiciun cu fameaia lui FAntAna ; i Duma, 11 lurco cu fAmeaia lui DrAghina 1 copii lor Lupul I
Agafia, i Manila i Simziana i Ciorraia ; i tij alte sAlae de tigani anume: Toader
Dudulea i cu fAmeaia lui VAsiica 1 copii lor Gora 1 CArstina ; i tij Uzuca cu fAmeaia lui MAriica i copii lor Ihnat i Gavril 1 Toader i Eremia 1 doi copii cel
mici (trk mmu); i Gavril cu fAmeaia lui Anna i copii lor Nastasia i Ileanna i Marica
1 Antemiia i Ionaco ; i Toader VWn6 cu fAmeeia lui Dolca 1 copii lor Annita i
Dumitru i Mariica ; i Tonwa cu fAmeaia lui MArlica i cop!! lor Toader i Coltea
1 CAta i Anghelina i Sora; i Nislor cu copii sAi Petriman, si doao feate ; drept
aceia aceti de mai sus zii tigani robi ca sA-i fie slugii noastre mai sus scrisA, lui
Buletinul Muzeului Municipal loan Neculce. Iai
www.dacoromanica.ro
16
DOCUMENTE
122
Gheorghe Coroteanul i de la not drepti robi tigani i uric i intgriturg nerueit nici
odAngoarg in vecl vecilor. Si altul sg nu se ameastece inaintea acestei Orli a noasfre.
In lai la anul 7146 luna..... 6
Dumitraco
Gavril Mateini vel logofAt
Insui Domnul a poruncit.
Obs. Sunt 2 surete: unul vechiu scris de un cgluggr cu slovg popeascg ; poartg
anul 7146 ; altul scris de Vasile uricar i zice cg n'are data.
LXXI, 7164 Februarie 5 (1656) Iasi. 0 moie a lui CAcAcialg pentru 4 vaci
cu vital.
Adicg eu Stefan CAcAcialia, scriem i mgrturisgscu cu cestu zapis al mieu cum eu

de bung voia mia, de nime nevoit nice asuprit, ce cu a mia bung vreare am vandut o
parte de oZing ce sg va aliage giumgtate din partea lui Ionaco CAcAcianul fratemieu,
dintrun mo a trela parte, aciastg parte de ocing o am vgndut, lui Vasilie Bleandei,
dreptu patru vaci cu vitei, ce sg va aleage dintracel mo a treia parte, din sat din
Crinceti, ce sintu in tinutul Vasluiului i aceastg tocmalg a noastrg sau Mut denaintea
lui Gavrll din Crinceti, i denaintia lui Ion de acolo, i Costin de acolo, i Hilohie i
Goria I Stihie i Mihalcia i Stefan tot de acolo, i alp multi oameni buni care sau
prilejit la aciastg tocmalg i pentru credit* au pus pecetile ca sg fie de credinta intru
viaci neclgtitg.
X Gavril
X Gorie
u las It 7164 Fevr. 5.
x Ion
X Stihi
X Hilohie
X Costin
X Mihalcea Stefan iscal
7168 Ghenar 29 (1660) regeste. Vecinii de pe Cobala ot HArIgu.

....Un zapis din veleat 7168 Ghenar 29, intru care scrie, adicg eu Dumitraco
biv visternic, scriu cu acest zapis al nostru cum niam tocmit cu dmlui Tira ce au fost
jicnicer mare, pentru giumgtate de sat de Cobgla ce iaste la tinut HArlgului facutam
schimbu cu dmlui i am dat dmsale giumAtate de sat de VIAdeni de la Turie, de la
limit Eilor, 1 cu vecini i cu giumgtate de heleteu ce iaste cu pete, iar cele heletee,
ce sant neezite din toatg giumgtate sg tie dmlui din tot satul in giumAtate i cu locuri
de prisgci i cu pgdure precum iaste locul satului. lar vecinii numili de mosie ce sant
slobozt ei, ce cum fi va fihe op ti va aye, iar dmlui jicniciarul Tira au luat giumgtate de sat de Cobgla de la Brgescul cu schimbAturg, iau dat la Hotin glumgtate de sat
Brgesculul pentru Cobgla i la tocmala noastrg au fostu nene stolnicul Nacul i oldan
i Contg logofatul i Gheorghe Septelicl vornicul, de Botoani, i lonasco ceau lost
postelnic brat meu i Gavrila Brgescul i alti feciori de boeri cap sau intAmplat la
aceastg tocmalg a noastrg i pentru credinta niam pus pecetile i iscgliturile, i nime
dintru ruda noastrg sg naibg a strAca aceastg tocmalg, de aceasta scriem
LXXII.
LXXIII. Fara data. Pentru o cumg.

Alexandro, sa trimiti mAne la cutmg doar vom puteo cheltui sg dgm bani lui Hie
ca doomna au dzis, sg dau eu acei bani i Ilie forte mg strange de bani ce pre alta
naavem pre ce lua atate bani diZ sg o triimiti sg mg tiu eu intro parte aEastati scriu
eu A fanin sg trimiiti sg vindem ceva sA cum(pg)rAm ceva bucate de postu.
az Gligorie biv spatar iscal
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
123
LXXIV. 1809 Mai 12 regeste. Pentru sate din raiaoa Hotinului.

7254 luni 17. MArturie hotarnicA de la acei randuiti a dupA cartia domniasa
au mersu la trei moii Stolniceni, i ZAhAicani, i StAngAcenii cari sunt una langA alta 1
sA incep cu un capAt din hotarAle ce sant pe culmea dialului ce iaste cu dumbravA i
mergu in lungu dreptu in sus pAnA in apa Ciuhurului i langA apa Ciuhurului sant i
vetrile satelor cu tintirim i cu iazuri 1 cu vaduri de moarA i cA au mArturisit imprekuraii cA aceste trei sate trec in lungu locului i peste apa Ciuhurului, dar f iind raia
cu sale turce0i nu sau mai ceiutat ce piYnd fn apa Ciuhurului li sau inchiet hotarul
mai jos fiind i alta mArturle hotarnicA tot din acel an lunie 25 cuprinzAtoare pe Stolniceni, i StAngAceni i PArjolta i HMO arAtandule i mAsurile i mai iaste i altA mAr-
turie tot din acel an lunie 28 osAbitA numai pe StAngAceni i iaste i hrisov de intAriturA asupra hotarnicelor pe Stolniceni 1 Stangaceni tot dintracel an lull 23 de la Ion
Neculai VodA.
1772 Sept. 27. 0 mArturie hotarnicA pe moia ZahAicani ce era a vist,
lonitA
Canta, trecand i peste Ciuhur.

1808 April 22. Carte de la divan cAtre sulger Ghiorghi Ciohoranul cl dupA hotarnicile ce are dlui vornic Costachi Sturza una din 1772 pe ZAhlicani i StAngAceni,
alta din 1784 pe giumAtate de sat de Pojujani a cAror capete trec piste Ciuhur in
tinut Hotinului, pe care sunt ocupate alte numi de sate ce sl numesc Pociumbenii,
PociunbAutii, clla lui Kiurtu, i cala lui Bekir, care sau i dat in stApAnire dmsale
vornic fiind in cuprinderea hotarnicilor dsale sA cercetezA numitul sulger ca sA afle
sAmnile mArimii lor de la care iaste i mArturie tot din trecutul an 1808 Mai 12 cu
al-Mare pre largu in ce chip au dovedit sAmnile dupA arAtare oamenilor ce locuesc
acolo, i a pe pol sat Pojujanii sA numete acum CAla lui Kiurt, arAtand 1 ce acareturi sant pe Stolniceni ii numete cala lui Bekir, asamine arAtand acareturile, pe
ZAhAicani sA numesc PocimbAutii di pi nite tarani de un iaz asAmine arAtand i ce
acareturi sant, pe StAngAceni sA numesc Pociumbetii iarai di pi acei tArani, I iarai
arAtand ce acareturi sant.
Deci scrisorile vechi numai pentru StAngAceni pomenesc cA le iaste sAlfte in tinut
Hotinului pe apa Ciuhurului, far pentru celialaite moii scrisorile vechi nu pomenesc
nimica de tinut Hotinului ce numai cu iazuri i mori in Ciuhur, iar hotarnicile ce &Int
Plcute dupd cuprinderea Hotinului de Turci care sant intArite i cu hrisov domnesc,
zic cA au mai tinut oamenii din vremea aceia, cl capitele acestor moii ar fi trecut piste
Ciuhur in tanut Hotinului.
1809 Mai 12.
Th. Bal vel logofat
Manolachi vel vornic
Dumitrachi Bogdan vel vornic
loan TAutul paharnic
LXXV. 7256 lunie 23 (1748). Spita curgAtorilor din PAtraco Botez,

PAtraco Botez
Patraco
loan
Irimicea
Toader, fata
Grigore, lrimiia
TAbArtA
2 vist.
www.dacoromanica.ro
124
DOCUMENTE
LXXVI. 7260 (1752). Foaea de zestre a Mariei.

Un harhalu cu diamanturi si cu leftul cu diamanturi, in care santu 20 diamanturi mari i 38 diamanturi mai mici.
0 pareche de bratari de aur cu diamanturi din cari santu 14 diamanturi mari
i 28 diamanturi mid.
0 pareche Arji cu bannuri cu ciubucurile de diamanturi.
0 pareche Arji de jmaragdu cu ciubucurile de diamanturi.
10 iruri de margAritare.
Un inelu cu mi diamantu mari i 10 mai mici impregiuru.
Un inel cu 2 diamanturi.
2 inele Cate cu un diamantu.
Un inel cu un rubin i cu 2 diamanturi de laturi.
Un inel de zamfir albatri.
Un inel cu zmaragdu verde.
0 salba cu 20 galbeni cate de 5 i 1 galban de zace.
0 salba mai mica de 20 di galbeni cate de unul.
LXXVII. 7270 Mai 13 (1762). 0 vaca pentru 10 lei, i masa de cununie.

Adica noi mahalagii de Muntenime de sus, care mai g-os ne vom iscali, scriem
i marturisim cu a'easta marturie a noastra pentru Oghinia mama lui Mateiu, care flind
ai;unsa cu vrasta batranetilor si fiind i bolnava au cunoscut scurtarea vielii sale, au
chemat pe preutul Grigore fiindui duhovnic, de au spoveduito, altile Zau marturisit nu
sa stie, iar intrebando duhovnicul ce are de grija dupa moartea ei, ia au zis cA alta
nare nimica MA cat casa aceala sai fie de grija dupa moarte i dupA cum au marturisit inaintea duhovnicului, duhovnicul niau spus noao mahalagiilor dupA cum au marturisit ca nadejde de grija ei, casa ii esti si cine a grijio aceluia scY Pia casa, iar
pentru o vaca ce o cumparase cu fiZorul ei Mateiu cu 10 lei (land ia 4 tel 1 Mateiu 6,
pe acea vaca. dar ea avAnd trebuinta de bani au cerut banii de la Mateiu cei dadesa
pe vaca, ca sa pun6 masa de cununie s rmnd vaca a lui, i el iau dat banii,
carii dadesa la vaca, si de cand iau dat banii de au pus masa au trecut 1 an la
mijloc, i Mateiu au grijit pe maicasa Oghinia in 2 randuri.
lar pentru alte maruntisuri ce iau ramas, are 1 o neputin6oasa de fata, bolnava
care nu esti harnica nici sa s hraniasca, fiind foarte neputinZoasa, ia avut lonita fratele lui Mateiu cu 6 ani mai nainte sau casatorit inainte mortii manisa 1 sau deosabit
de dansa, i el nici un ban nau cheltuit la moarte fara cat Mateiu au cheltuit si au
grijito 1 dupa cum stiu asa mArturisascu inainte lui Dumnezau si inainte kudecatii, 1
pentru credinta niam pus degetile.
let 7270 Maiu 13.
Eu x Ionita Ciolan martur

Eu X Ion vatav martur
Eu X Lupul Ivan martur
Eu X Postolachi Handrugan martur
eu X Paraschiva mam tamplat la grija
In dos: Ghinia mama lui Mateiu.
LXXVIII. 1777 Ferruarie 21. Un blanar (C. Papazoglu) falit la Vaslui.
Costandin Papazoglu blanariul si cu tovarasul lui Petru, care fiind AzAtoriu aicea
in targul Vasluiului, sl luand bani de pe la unii altil, cu dobanda ca sa sa chivernisasca,
www.dacoromanica.ro
DO CUMENtE
.,
125
i ramind mofluzi, au fugit, i dui:4 fuga lor Wand cercetare de cat datorie au ramas
datori, i ce au Minas pe urma lor i sau dovedit ca sant datori, la dmlui Mihalachi
Cerchez biv vel jicnicer 30 lei cu zapis i 12 lei la dmlui lancul biv vel arma iarai
cu zapis, 1 30 lei la Grigora Chihae, iarai cu zapis 1 2 lei 60 bani la Misaila
Chihae far de zapis, ce le dedese bani sai faca nite cojoace, cari O. fac datorie dreptu
74 lei 60 bani pe urma kr, i Wand cercetare 1 dupa izvodul ce au lasat mai sus
numitii blanari la fugirea lor de pe unde au sa ia de la unii altii, cata datorie sau dovedit ca iaste Nina am i Implinit, ins 6 lei de la egumenu Fastacianu pentru o giube
cu pace ce blanisa a bucatariului sviintii sale, 2 lei 60 bani la vatavu Moisai pentru
nite cojoace cei lucrase, 2 lei 30 bani de la lot dachi Turcanu pentru nn cojoc ce iau
lucrat, i 2 piei ce iau pus la cojoc, 90 bani de la Istratie Ciobanu datorie driapta ce
sau luat al lor 3 lei un tulpan vechiu 1 altul mai nou i o tergura, ce ramasese pe
urma lui i sau vandut 4 lei pe 13 pol pe mita 1 pe nite furda cal a lor ce sau vndut
51 bani pe o pelce de mel tij a lor ce sau vandut, 60 bani pe o gua vulpe proasta
tij a lor, ce sau vndut, cari cuprind piste tot 19 tel i 51 bani gata, cercetand dintraciasta datorie de au ca sa s mai scada cevai sau dovedit iarai dupl izvodul lui
2 lei 69 bani la dmlui jicnicer Mihalachi pentru o vulpe i lucrul ce iau lucrat i 6 lei
la dmlui arma lanciul pentru lucrul ce iau lucrat, un leu la Grigora chihaia care sa
fac cu bani gata i cu scadere lucrului ce au lucrat 32 lei i tot mai raman datori cu
42 lei 60 bani i Wand cercetare de au mai ramas ceva pe urma lor ca sa sa plateascA aceti bani i alt nemica nu sau dovedit ca au ramas pe urma lor, fall de cat
o casa cu pivnita i o dughiana cu bordeiu care acestea sau 1 strigat la mezat ca de
sa va gas! un bun muteriu sa platiasca datoria, i nime nu sau gasit ca sa le cumpere, am fntrebat 1 pe Grigora Chihaia fiind ea acea casa au fost pusa zalog la
dansul drept 30 lei, sa primeasca i dughiana impreuna cu casa drept 42 lei 60 bani
1 ceilanti bani ce va mai prisosi piste datoria lui sa de datornicilor ca sa nu ramae
nime paguba ci cauta cu vicleug ca acela ca sa ia casa cu pret mai gios de cat li
iaste pusa zalog i fiind ca dughiana cu bordeiu nu face banii ce mai prisosascu din
suma pretului ci cere Grigora Chihaia casa, unde era toti datornicii mai sus numitilor
blanari fata iam intrebat pe toti cum i pe altii streini cine va sa primasca aceasta
casa i cu dughiana in pretul acestor bani i nimene nu sau aflat ca sa raspunza la
aceti bani. Deci fiind ca dmlui jicnicer Mihalachi iaste paguba i de 12 vulpi ce i
liau stricat de mai sus numitii blanari la dubala, care vulpi nu sant nici de o triabl
sau incarcat 1 cu aceti 42 de lei 60 bani i au luat casa cu pivnita I dughiana cu
bordeiu asupra dumsale i a plata celorlalti datornici, deci fiind pricina intracest chip
am dat aceasta carte a noastra la maim dumsale Mihalache Cerchez biv vel jicnicer,
ca sa stapaniasca aceast casa 1 dughiana de mai sus aratata cu buna pace, aclasta
Sandul atrar ispravnic
1777 Febr. 21.
LXXIX. 1815 lulie, regeste. Masoritea Maldaretilor la Tecuci.
997 stanjani capatul despre apus
910 stanjani cal:Mut despre rasarit

1887 : 2=987 stanjani gospod
din acetia Elenco Manu are 133 stanjani i anume :.
44 st. 2 palme Catrina Foiculeasa 7265 (1757)
44 ,, 2
Nastasia Taranca 1794 Oct. 13
loan Calapod 7272 Febr. 21.

5 4
39
133
latagan
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
126
LXXX. 1826 Marl 26. 0 festA a agli Ilie CogAlniceanu.

Arhon polcovnic lonita Zaharia
Iti vestesc de o Jestd ce era Rata a 0 se faci de cAtrA dmlui aga Hie Kogdlnijanu, voind a te da in bir i a ti sA lua carte de privilegiu ce tam scos pentru cl
sau intiintat el Hai fi alcAtuit cu rAzAii de acolo cArora liai fi dat bani spre rAscumpArare unor pArti de moie de care sA enteres4li dmlui i pentru cl am aflat eu i
lam rugat pentru hatArul meu sA nut facA acest neajuns, indatorindumA cati voiu scrie
i de vei desface acest plan a dumsale ce sA atinge de enteresul, miau fAgAduit i au
i hotArAt cA vei fi nesupArat. Pentru aceia dar ca un prieten grAbesc all face cunoscut,
ca sA te desfaci cu totul de plan a dmtale ce sA atinge de enteresul dmsale agAi, cAci
te incredintAzu cA dupl ce nimic nu vei pute isprAvi, apoi vei fi prigonit pentru totdiauna de cAtrA dmlui, i ceea ce acum era gata a ti sA face, 1 prin mijlocire me, sau
oprit, apoi sA va aduce intru impliniri, WA a te pute folosi in urml.
a dmtale slugA Tudorachi Manole
1826 Mart 26.
Adresa : cinstit frate dmsale polcovnicului lonita Zaharia cu fratasca dragoste
la RApi
LXXXI. 1845 Ghenar 17. Un vecsl a slugerului C. Stavrat,

FlindcA un vecsdl de una sutA galbeni ce-mi datoria cumnatul Mihalache Dimitriu
care vecsdl era cu data de 15 Noembre 1844, mi lau plAtit prin numArare a 50 galbeni
(in naturA) in naht i 50 prin alt vecsdl in privire cA dumnealui a uitat cA acel yeas&
lam rupt la vremea mai sus aratatA eu, ci prin aceasta adeverez cl oricAnd s'ar ivi
(lucrul ce nu sA poate) sA sA cunoascA ca o hArtie albg.
Sluger Costachi Stavrat
1845
Ghenar 17
LXXXII. Fdrd an. Spita neamului Durac.

Miron Bucioc stolnic (7168)
Maria Bucioc
Toader clucer
N.
Lozinschi Durac
Catrina
+4'
""' ..
=
Cr. Cr
DU co a'
ta)
Enake Durac
Ileana
C. CApotici
Neculai
Fectila
lonit FectilA
sm
NI
Axinia
Stefan I labacescul
Anita
Safta
Hie Abaza
Dinul
C4con
pu
,_...
.;.-Z
."
,-I
FectilA n1
1:0
1134
M
C a:
I
a al.
crq .
fatA
Stefan
VArzaru
IP
fatA
C. SAvoiul
GE"'
DU
CD
www.dacoromanica.ro
g
Catrina
Dima PA rpArita pi.
DO CUMENTE
LXXXIII. o. 7168 (1660).
127
Spita Braevicilor.
Boris Braevici
Duma Braevici,
Nastasia,
popa Griga
Ileana
Maria
Gafta
BrAescul
Nastasia, Odokia, Cozma, Vasile

5
Prodan, Gligorie
7
Sofronia,
Lupul
10
11
DrAguta, Anisia, Nicorici Stefan, Gavril, Alexandru

2
12
13
14
1, 2, 3, 4, 7, 8 vAnd ;Agile din Dumeni lui Grigore stolnicul.

5, 6 \And lui Mica ; iar fiica acestuia Anu.pca (9) impreunA cu numerile 10, 11,
vind lui Ilie Bucioc.
12, 13, 14 vind lui Miron Bucioc cAtra 7168 (1660).
LXXXIV. 7169 lanuar 2 (1660).
oltuzul vi prgarli mart de Trotuv.
Adec eu Simion i Vasilie. CHIs Precop.
olan. ot Mogoveti, scriem i mArturisim
cu cestu zapis al nostru. cum am vndut a noastrA direaptA movie, o vie la sat la
MogoAti, dumsali, lui Savui ce au fostu cAmAra, dreptu optu galbeni, bani buni, ca
sAi fie, dumsale, direptA ocinA, i cumpArAturA, dumsale i cuconilor dumsale i nepotilor lui, i nime dentru oamenii notri, sau din cuconii nostri, ca sA nu sA ameastece
nice antorce, 1 aciastA tocmall sau f Acut denaintea Neculai Che(ra)nii soltuzului de
Trotu si a doisprezece pArgari anume Costantin Lungul 1 Martin Foto
pargart
mari 1 dinaintea a multi oameni buni, anume Ion Gealepeul 1 Temeli vamAs i popa
Mihalachi i Constantin Buho'd i Dumitracu Condrea si Toader Co'dorva i pre mai
mari credinta am pus pecetea tArgului 1 am iscAlit toll i eu Gligoravco am scris acestu
zapis ca sA s tie. Pecete Trotuului (o mAnA i un ciocan).
let 7196 Ghenar 2
LXXXV. 7200 Noembre 24 (1691). Satul Ocna.

Adec eu Gligoraco CozmAscul fAcutam scrisoare mea dea bun credintl, la mana
dmsale lul Timus 1 a lui Vasilache, precum am vAndut eu dumilorsale parte mea den
sat den MogoAti, din casA gata, 1 din cAmpu i din pAdure, din tarinA cu tot vinitul
toatA parte me ce sA va aleage, am vAnduto dumilorsale cad mai sus scriu i mlau
dat dumnalor treai lei, i alegandusA parte mea sA aibu a faZ dumilorsale zapis pentru
creadinta am pus 1 deagetul sA s tie.
u Ocna vlt 7200 Noemv. 24
X Oligoraco CozmAscul
Neculai pisal
LXXXVI. 7203 August 3 (1695). 0 groapA de fanat.

AdeacA eu Radul parcalabul mArturisAscu cu acestu adevArat zapis al meu, precum
am vAndut dumilotsale vamiului Timu 1 dumsale vamiului Vasilachi, a me driaptA
cumpArAturA din sat din Mogoati, o groapd de jam* de la satu lui dreptu trei lei
bAtuti i mi au mai dat dumlor iar trei lei, cari bani aceti iam fostu datu iau popii
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
128
lui Gligora arhond pre moiie, deci s
aib dmlor a popri aceti bani din parte popii
i mi au mai dat un leu care am dat eu Focii i altora, de le au fostu de cheltuial

cand miau dat danila parte lor din sat, apoi dania mi sau stricat, cari bani fac apte
lel i aceti bant mi au dat dmlor deplin, iar de are cineva a raspunde sa OA a intreba cu mine i de mor dovedi sa aibu lau antoarce dumilorsale banii 1 pentru creIt 7203 August 3
dinta am 1 iscalit.
Radul parcalabul ; i mam tmplat az Stefan Fene iscal.
LXXXVII. 7217 Mai 2 (1709). Luare de grumazi.
Adec eu lonit Popa Mcutam zapisul meu la maim dumisale gupanului Vasilachii,
precum miau facut dumnialui bine cu 5 lei 1 1 zlot ca sa aibd ai da dumisali banii
iar de oi fugi cu banii dumsale i ma afla vreundeva s aiba dumnelui a ma lua de

grumazi i sai aibu ai da banii cu dobanda, i pentru credinta mam i iscalit.
let 7217 Mai 2
Ionita Popa X
lei o vaca tij am dat Grozatilor pentru lonit.
LXXXVIII. 7223 April 26 (1715). Un cal 20 lei.

Adec eu Ion sin Nica facutam zapisul mieu la maim dumsale giupanului Timu
logofat pecum santu dator dumsale cun cal ca s dau dumsale, candu va veni dumnalui
la E -iar nefiind calul sa am ai da 20 lei pretul calului iar de sar tampla a (im)bla la
vreun giudet sa fie toata cheltuiala despre mene.
Ion sin Nica i pentru credinta mam iscalit.
vleat 7223 April 26.
Ermonah Arsenii egumen ot Tazlau
Ion Nica platnic

Cost. Beldiman parcalab.
Si eu Iftimie diacul am scris.
LXXXIX. Fdret an. Un prost scriitor.

Adec eu Dumitraco BrAescul precum noi inde noi nau dat un tigan noo Pratol
iar celati tigan Zor mai fi sai e bade Apostol ca6 au rnlat den cheltuit sd lidu sd
dator sai mai e mai multu, neu durot ace ne eti frail i celzdd la ce datorii sal
platim de unde esti despre noi in pace.
i eu Dulnife0 BrAescul.
Documentele dela LX1XLXXXIX inclusiv sunt comunicate de d, Oh. Ghibanescu.
www.dacoromanica.ro
.DOCUMENTE
XC. 1804 Noembre 2.
129
Apa la lai
Noi Alexandru Constantin Moruz Voevoda cu mila lui Dumnezeu Domn prei
Moldavia
Dupl ce cu agutorul atot puternicului Dumnezeu am sAvArit adusul apelor aice in
oraul E01, atat acele de la ,5'apte oameni i de la Aron Vodd eat i acele de la CIric,
care sau impArtit in cimele la ulite i pin mahalale, dupA cum s vAd, cu multA cheltuialA i ostenealA Domniei mele pentru indestulare tuturor orAAnilor ce erau cu totul
lipsiti de apA.
InsA aceste ape neputanduse a sA sui mai sus ca sA indestuleze i parte de sus
a oraplui, ace parte in care -se cuprinde 1 mahalaoa Muntenimei de sus i de mijloc,
sA aflA 1 pAnA acum lipsitA de apropiere apelor. 5i acum prin jaloba ce au dat mahalagii cAtre Domnie me, au fAcut rugAminte i cerere spre a li sA da a noastrA Dom-
neascA voe 1 ajutor ca sa aduca 0 tn parte aceea apele i izooarele ce sant.pe

mo0e Copoului in multe locuri prin vii i pe afarA la satul ce sA numete Muntenii,
puind i el din preunA i cu casele boere0 ce sant intraceste mahalale atat suma de
bani la cheltuiala ce sA va face cat 1 toatA osteneala pentru adusul acestor ape. Drept
aceea socotindusA de cAtrA Domnie me aceastA cerere cu toatA rAnduiala i cu cuviintA
pentru obtescul folos a tuturor celor ce lAcuesc in parte aceea, hotArAsc prin carte
aceasta a Domniei mele, intiu ca s5 poatA de la locul de sus arAtat a aduna toate
izvoarele ce sA aflA acolo, fArA de nici o oprire despre nimene, insA lasAnd la locul
acela pentru trebuinta lAcultorilor de acolo, cu cime fAcutA la un loc sau doao, doao,
sau trei mAsuri de apA, iar ceealaltA sA o ia pogoranduo prin oale pentru trebuinta i
indestulare oraplui, ce se aflA totdeauna lipslt de apA, cei i in primejdie focului, 1
ori care din lAcuitorii de sus pomeniti, va prinde la cheltuiala adusului apelor acestora
pe cat va da la cheltuialA, parte ce I sA va veni din apA sA fie dreaptA a sa nesupArat
de cAtrl nimene, cum i izvoarele de unde sA va lua apa sA fie nesupArate, i sA nu
indrAzneascA cineva a deschide sau a strica strAmutand curgerea apei din oale, ca sA
sA de stricAciune drumului apelor, cAci unul ca acela dovedindusA se va pedepsi.
Pecete tu ro capul de bou, corbul 1793 Al. K M. Vvd.
1804 Noembre 2,
Procitoh vel logofAt
Sau trecut in condicA Matei condicar

Nola. Istoricul Manolake DrAghicl vorbind despre activitatea domnitorulul Alexandru Constantin Moruz scrie: (a inceput i alte lucrAri in ora, precum i adunarea
apelor ce lipsea mai cu temeiu... au indreptat cursul multor izvoare mari de la Ciric
in Iai... au mai scoborit el i alte ape de la Copou spre indestularea pArtel de sus
a Iaului i aceste izvoare pAnA acum incA circuleazA prin imbunatatirile adAugite de Mihal
VodA Sturza. RAposatul Scarlat Pastia, lost primar al Iailor, in broura sa intitulatA
(Despre origina apelor din Iai (Iai 1896 pag. 28 1 29) vorbind de apele aduse de
la Copou pentru indestularea locuitorilor din mahalalele Muntenimea de Sus i de Mijloc
scrie: (Cum s'au recoltat aceste ape 1 and anume aceasta nu se cunoate. Singurele
documente ce se cunosc in prixirea aceasta sunt hrisovul lui Moruz VodA din 2 Noemvrie 1804, prin care dA drept PAcurArenilor sA aducA apele din partea locului in
interesul alimentArel acestei pArti 1 actul prin care visternicul Sandu Sturza la 12 Decemvrie 1829 dAruete spatarului Dimitrie Danu o mAsurA de apA,. Prin publicarea
prezentului hrisov se elucideazA chestiunea alimentArei cu apA a pArtii de sus a oraului lai. Este probabil cl Domnitorul Wand, lucru rar, sacrificii bAneti din banii visteriei pentru aducerea apei de la Ciric i Aron Von pentru indestularea pArtii de jos
a oraplui, nu a mai putut da ajutor (Arlen pentru mahalagii din cele douA Munteniml, autorizAndu-i insA de all aduce apele pe cheltuiala lor proprie, de vor putea i indemnandu-i
Buletinul Muzeului Municipal tIoan Neculce, MO
www.dacoromanica.ro
17
bOCUMENTE
130
a se asocia pentru realizarea acestei intreprinderi gospodareti, care trebuia neaparat

savArit. Acest hrisov poarta aceai data ca hrisovul dat Pacurarenilor.
Vom vedea cum boerli au tiut sa se foloseasca de aceasta incuviintare tragand
apele din satul Munteni.
1805 Aprilie. la$i.
Imparteala masurilor de apa ce sau adus in tovarale de la satul Muntenii ce este
XCI.
din sus de Copou, de boerii ce sa arata mai jos, cu cheltuiala tuturora ate ate masuri de apa sau venit fietecaruia dupa carele sau analogisit 1 cheltuiala.
1805 Aprilie.
Mdsuri
a)
b)
c)
d)
e)
1)
g)
h)
i)
pol
Dumnealui Logogt Costandin Bal$ au dato Mcdrescului

1 lui beizade Mavrocordat
Dumnealui Logo fdt Costake Ghica.

Dumnealui vornic lancu Leu.
Dumnealui Hatmanul Sdndulake Sturza.
Dumnealui Hatmanul Neculai Stratulat.
Dumnealui Visternic Alecu Bal$.
Dumnealui Vornic Lupu Bal$.
Dumnealui George Tufecci ba$6 (Leondari).
Dumnealui Poste laic Necolake Bal$.
4
1
3
1
2
4
19
Adeca noa spre zece masuri fac dupa cum sau masurat in vreme
cand sau alcatuit Inainte tuturor boerilor aratati care sau Intamplat, deci fitecare din
tovara1 are sa o traga din tahminu ce este la dumnialui Hatmanul Sdndulake Sturza
unde se aduna toate apele, 1 din tahminu ce se afla in gradina Postelnicului 35 pai
mai la deal, de unde se desparte apa Dumnealui Logojt Costake Ghica, Mdcdrescului si Tujecci ba$a 1 dui:4 vreme ori de vor scade apele Or de vor prisosi peste
aceste mAsuri, Dumnealor intru acea stare intru care se vor afla apele dupA analogie
sl o traga dea pururea. Si de se va intAmpla ori cAnd vro stricAciune apele de la
matca lor i pAnA la casele Hatmanului Sdndulache Sturza, cata cheltuiala se va face
cu meremetul O. fie fietecare din tovarai dator a OM dupA analogie, ipentru cl Dum.
nealul Visternic Aleco Bal$ are aceste trei masuri, iam dat acest izvod iscalit de mine.
fdrd isaliturd
Notd. Acest izvod scris pe hartie albastra cu filigrama 1810 trebue sa fie o
copie de pe originalul inmanat boerului visternic Aleco Bal, caci nu poarta iscalitura
i este scris cel putin cu cinci ani In urtna, dupa cum ne arata filigrama. El prezinta
un mare interes evidentiand spiritul de asociatiune dintre boerii vremei, cari cu sacrificii baneti se alcatuesc inteo .societate pentru indestularea gospodarfflor lor cu ape
aduse din satul Muntenii de la Copou.
Masura de apa este egala cu 2520 oca in 24 ore sau 3 metri cubi 800 litruri
400 grame.
Cred ca identificarea boerilor tovarai ar prezenta oare care interes precum i
identificarea locurilor pe unde erau aezate aceste case.

I. Logoldtul Costake Bal$ zis Ciuntu, unul din cei apte stalpi ai tArei, personagiu considerabil la sfAritul secolului al XVIII:a i la Inceputul secolului al XIX. Era
fiul marelui logofat Lupu Bal i al Anei, fiica lui Costantin Catargi, frate cu logofatul
Gheorghe Bal (de la Dumbraveni) i cu Teodor Bal mare vornic i cu Ion Bal.
II. Mdcdrescu. In condica liuzilor din 1803 gasim pe un medelnicer Toderaco
Macarescu i pe un maior lonita Macarescu, care scutesc de bir nite slugi a bor. Tot
In acea condica vedem ca medelnicerul Toader Macarescu stapanete moia Balosati,
www.dacoromanica.ro
DO CUMENTE
131
in tinutul Tutovei, probabil el el este tovarAul pomenit in contractul publicat. Pe lista

nobililor din Basarabia din 1817 gAsim iar pe Toderacu i Pavel MAcArescu vel serdari.
III.
Beizadea Mavrocordat. Este beizadea Dumiku Maurocordat, fiul lui Cons-
tantin Neculae Mavrocordat, domn in nenumArate rAnduri in Moldova i Muntenia. Beizade
Dumitru Mavrocordat este nascut in anul 1740 i a murit in anul 1817, inmormAntat
fiind la moia sa Criste0i din judetul lai ; a fost cAsAforit cu Maria, fiica logofatului
Dumitru Sturza de la Criteti. A avut doi fii: primul Costantin a fost cAsAtorit cu Casandra Bal, sora logofatului Lupu Bal *i a Saftei Bal, cAsAtoritA cu Grigorie Brancovanu, ultimul descendent al voevodului Constantin BrAncovanu. Constantin Mavrocordat
a avut o fatA Zoe, care a fost adoptata de Grigore Brancovanu 1 cAsatoritA cu Domnitorul Munteniei Gheorghe Bibescu Voda.
IV. Logofdtul Costake Ghika. Personagiu considerabil al vremei. A jucat cele
mai mari 1 preponderente roluri de la 1774 Oa la moartea lui in anul 1828. Si el
era unul din cei apte stAlpi ai tArei. In jurul personalitAcii lui i mai ales in privinta
starei sale civile s'a stArnit o suma de studii istorice, care nu au ajuns insA la nici o
conclusiune precisA. Versiunea preconizatA de Radu Rosetti in studiul sAu asupra
urmailor lui Grigore Al. Ghica VodA decapitatul, publicata in Convorbirile literare din
anul 1902 pretinzand cA logofetii lordake i Costake Ghica autorii ramurilor Ghiculetilor din Moldova sunt fii Catindi Ghica sora lui Gr. Al. Ghica Voevod, cAsatoritA cu
Dumitru Gheorghiadi Sulgeroglu, este o versiune care nu se bazeazA pe nici un document ci numai pe o pretinsa traditie oralA. Combaterea acestei afirmatiuni nu poate
intra in cadrul acestor notite. Aceasta calomnie a fost rAspAndita de paharnicul C. Sion,
dumanul inverunat al Domnitorului Moldovei din 1849 Gr. Al. Ghica, care sa trAgea
din logofatul Costake Ghica, fiindu-i nepot de fiu. Este aproape sigur ca logofetii lordaki
1 Costake Ghica sunt copii Marelui spatar Matei Ghica, fratele lui Gr Al. Ghica Voda,
care a fost traitor i in Moldova ; ei au mai avut un frate Alexandru mort in exil in
Rusia, unde intovArAia pe unchiul sAu Gr. Ghika Von i o sorA Smaranda, sotia
domnitorului Constantin Moruz, cu care Ghiculetii erau cumnati.
Costake Ghica nAscut probabil pe la 1745 intovarAeste pe unchiul sau surgunit
de Rui la Petrograd in anul 1769 Sub a doua domnie in Moldova a unchiului sAu
Gr. Al. Ghika este vel camara, ridicat de cAtra cumnatul ski C. Moruz la rangul de
hatman la 1784 i rAmAne in acest rang pAnA la 1804, cAnd este inAltat la rangul de vel
logofdt. Moare la 1828 i este inmormAntat la biserica sf. Spiridon din 14. La 17
Septemvrie 1778 s'a cAsAtorit cu MArioara Cantacuzino, tanAra vAduvA a lui Ramadan
Costin, fiica logofAtului lordake Cantacuzino Deleanu, de la care ia mare zestre.
Nepot de frate al Domnitorului Grigore Alexandru Ghica cumnat al domnitorului Alexandru Constantin Moruz, probabil om iscusit i cu mare experienta a treburilor publice, el ii agonisete o avere considerabilA primind chiar in dar de la nepotul
sat! Domnitorul Al. C. Moruz moia Comaneti, ultima mo0e domneascA. Situatiunea
lui politica a fost in mare vaza in decursul mai multor decenii, cu toate ca citesc Intr'un raport al consulului prusac Kiinig din 1788 cA lordake i Constantn Ghyka favoritii lui Alexandru Ion Mavrocordat, sunt aratati (sub domnia lui Al. Ipsilanti, nouri
trecAtori I Costake Ghica este mult mai tAnAr ca fratele sau Iordake i sora sa Domnita Smaranda Moruzi. Costake Ghica a avut trei fii: George autorul ramurei Deleni, Alecu (Bilboquet), tatAl domnitorului Gr. Al. Ghika de la 1849, I Dumitru
autorul ramurei ComAneti
i o fata Catinca mAritatA cu un Sturdza. El a tiut probabil prin capacitatea lui sl se pue bine cu Ruii, del el este favoritul kneazului Potemkin, care ii stabilise curtea in anul 1787 in casele hatmanului Costake Ghica.
Cadavrul lui Potemkin, care moare in drum spre Rusia, este adus la 14 tot la
locuinta lui Costake Ghika.

Mai tim dintr'o petitie a fiului sAu Dumitru, petitie adresatA impAratului Austriei
in anul 1822, cA Costake Ghica a fost ridicat la rangul de print de cAtrA tarina Caterina II-a.
A iubit i artele, cAci citiM in Manolake DrAghici la pagina 116 din vol. II: (In
zilele Sutului s'au inflintat pentru intAi4 data in 14 teatru de societate in casele hatmanului Kostake Ghyka. DouA locuinti ale lui ne sunt cunoscute : prima unde este astAzi
Facultatea de medicinA ; din ce cauzA nu se tie el a vAndut acest palat visternicului
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
132
Bal inainte de anul 1796 stabilindu-se In Muntenimea de sus In casele socrului sau
lordake Cantacuzino Deleanu, pe locul unde este astazi Universitatea noua.
Manolake Draghici ne spune la pag. 82 vol. II din timpul ocupatiunei ruseti
1806-1812 iar senatorul Milanovici locuia in casa Ghicai la Copou, in care este acum
teatru, ce are opera itallana* Logofatul era obinuit a gAzdui ci fete mai simandicoase.
Masura de apa care c'o rezerva prin actul de tovaracie este desigur pentru casa lui
din Muntenimea de sus, pe locul actualei Universitati. In ciuda ponegritorilor vechiului
regim nu putem invoca fara un pic de emotiune aceasta figura a batrAnului diregator
Costake Ghica 1
V. Vornicul lanculeu este fiul lui Lucake Ianculeu celebiu, care a avut i doul
fete : Catinca casatorita cu Lascarake Rosetti i Pulcheria tasatorita cu visternicul lorgu
Bal. Aflam din Efemeridele lui Caradja ca acest Lucake Ianculeu avea o vita la Ortachioi, unde avea de vecin pe capugibaa, care a omorat pe Grigore Ghika Vocla in
1777 : dupa odiosul asasinat Lucake lanculeu fiind in laci face vizita turcului, cu care
era in cei mai buni termini.
Pe Alexandru lanculeu il gasim vatav de aprozi in 1778, inaltandu-se la rangurile
de hatman i vornic de tam de jos in slujba divanului judecatoresc.
Casa lui era pe actuala strada Muzelor, unde era din vechi ulita lui Ianculeu, inchisa astazi intre corpul principal al spitalelor sf. Spiridon i corpul de case, unde se
dau consultatii gratuite. (Planul lacilor din 1844).
VI. Hatmanul Sdndulake Sturza. Fiul logofatului Stefnita Sturza; la 1779 este
al treilea postelnic i se casatorecte cu Catinca, fiica domnitorului Constantin Moruz.
Si el a jucat un mare rol la sfarcitul seculului al X VIII-lea i la inceputul seculului al
XIX-lea ; a fost unul din cei vote stalpi ai Wei. La 1810 era mort. S'a ridicat la rangul
de visternic i pe urma la hatmanie. Logofatul Kostake Sturza, ministrul lui Von Sturza,
era fiul Mt. Locuinta hatmanului eta actuala coala militara. $tim dupa Draghici, ca in
anul 1822 hatmanul gazduete pe Salih Pap, comandantul armatei turcecti venita pentru
a zdrobi pe etericti la 1829 gazduete plenipotentiarii turd i la 1827 primete vizita
lui Ribeaupierre. A fost caimacanul lui Scarlat Calimah la 1802. $i Gh. Sion in Suvenirri
Contimporani, vorbecte de C. Sturza i casele sale de la Copou. ($coala militarA),
VII. Hatmanul Neculai Stratulat slujba important, hatman, la 1807 vornic i la
urma logofat. La 1819 era mort. Poseda moia Branicteni din tinutul Neamt, care modie
este vanduta la mezat in 1819 pentru plata datoriilor. Deci functionar integru.
VIII. Visternicul Alecu Bals fiul logofatului Costake Bal Ciuntu. In casa lui s'au
perindat multe ilustratiuni ale secol. XIX-a, in timpul ocupatiunei ruseti de la 1806-1812
dui:4 cum vol al-Ma. Cetim in Arhiva Senatorilor din ChiinauD de Radu Rosetti, III
p. 58 ca boerul Alexandra Bal a pus la dispositiunea Ruilor casa lui, unde au pe-
trecut mult timp Afraxin, Platov, ducele de Richelieu (viitor prim ministru a lui Ludovic
al XVIII lea in Franta), Langeron, Tucicov i la urma Golenisef Cutuzov, care a biruit
pe Napoleon. Acest din urma ii rezervase pentru el aceasta casa, dar platzmaiorul
trimise in gazda la Alecu Bal pe generalul Rievza ; Bal refuza de a-1 primi, de aceea
se nate un conflict, pe care il aplaneaza Cunicov.
IX. Vornicul Lupu Bal pe atuncea vornic al Orli de jos in slujba divanului
judecatoresc, ajunge logoftul dreptatei in 1835 in primul minister a lui M. Sturza. A
fost casAtorit cu Ana Cantacuzino, apoi cu Efrosina Ghika. Copii a avut pe Grigore
Bal ministru sub Voda Cuza, o MA Elisa casatorita cu Al. Moruz Pechianu, apoi cu
George Beldimar, i pe Caterina casatorita cu Vasilake Sturza, caimacanul de la 1858.
Lupu Bal a murit in anul 1844 ; era proprietarul moiilor Bozieni din tinutul Neamt ci
Pribeti din tinutul Vaslui. Fiica lui, Elisa Bal a donat Eforiei spitalului Sf. Spiridon
casa sa din str. Lascar Catargi, probabll casa ei pArinteasca.
X. Georgie Leondarie Tufeccibaa era un arnAut venit din Albania, insurat in
Basarabia cu vaduva Ecaterina Buznea.

Era proprietarul mociei Ungheni din tinutul lai ci mocia Ungheni din Basarabia
precum ci mocia Ciuciulea, tot din Basarabia ; aceste moii au fost luate pe nedrept de
clironomii sotiei lui numiti Buzneti.
Tufeccibaa i sotia lui sant inmormantati in biserica Sf, Haralambie, care o man-
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
133
tuise ei de zidit la anul 1805. Casa lor trebue sA fi fost in aproprierea bisericei (vezi
Teodor Codrescu Uricarul XVII pag. 475 i Gh. Ghibanescu in revista (Viitorul, 11).
In jurul sat' s'a format o legeala i anume : in timpul domniei lui CQnstantin Ipsilante
(1802-1803) erau cete insemnate de haiduci i talhari, cari aveau cutezanta de a calca
satele i chiar oraple. Cea mai infricoptoare dintre aceste bande era comandatA de
un nefer de Arnauti, frate cu George Tufecci Bap. Vodd il insarcinA pe acest din urmA
sA prinzA i sA ucidA pe fratele MI, ceea ce i facu Tufecci bap, prinzand i ucigand
pe fratele sAu langA satul Bozieni din tinutul Neamt, aducand inteun desag capul fratelui ski spre a-1 arAta Domnitorului, care l'a rasplAtit cu o moioara, legenda pretinde
c el a disparut in urma (vezi Calendarul pentru toll Romanii scris de N. D. Popescu
pag. 34 si 55) Manolake DrIghici nu se unete cu legenda pretinzand cA dupA acest
fapt George s'ar fi retras la moioara, cu care l'a rasplAtit VodA Ipsilante i ca a zidit
biserica Sf. Haralamb cu locuinte pentru preoti imprejurul ei.
XI. Postelnicul Neculai Ba4, fiul lui Teodor Bal logofat i fratele lui Lupu
Bal, despre care am vorbit, a fost casAtorit cu o fiicA a logofAtului Manolake Costake.
Toderita Bal caimacanul de la 1857 era fiul sAu.
Cei 7 stAlpi ai tarn, din care trei au fost tovarai la aducerea apelor de la satul
Munteni, erau : Costake Ghica logofat, Dumitru Sturza (MiclAupni) logofAt, bunicul lui Dumitru Sturza fostul ef al partidului liberal, el a fost autorul proectului de
alcAtuire aristocratico-democraticeascA alcAtuit inainte de anul 1816. Visternicul OHgorw Sturza, tatal domnitorului Mihai Sturza, visternicul Sandulake Sturza, visternicul
lordake Roznovanu, fiul logofetului N. Roznovanu 1 tatAl visternicului N. Roznovanu.
logofAtul lordake Cantacuzino Pwanu, tatAl lui Lascarake Cantacuzino Pacanu.
LogofAtul Costake Ba4 (Ciuntu).
XCII. 1811 Octomvrie 30 laV. Incuviintarea egumenului mAnastirei Copou data
Hatmanului Sandulake Sturza pentru a cAuta izvoare de apA in via mAnAstirei.
Dumnealui haiman SAndulake Sturza fAcand cerere la mAnAstire ca sA aibA voe sA
caute pe molia mdn6s1irei Copou 1 in via mAnAstirei unde se socotete mai cu inlesnire a se gAsi izvoare cu apA MO. la un loc unde sA nu sl pricinuiascA stricAciuni
nici la vie nici la !Nada. Deci cu primirea mAnAstirei are dumnealui toatA voe sA rAnduiascA sA caute izvoare cu apd i ori ate ar gAsi adunandu-le la un loc sA le ducA
la casa dumisale nesupArat 1 ne oprit de cAtrA nimene i spre incredintare i sigurantie sau dat dumisale aceastA scrisoare de la mAnAstire ca altii niminea sA nu ail:4
voe a Mita i a lua aceste izvoare de apA de la acele locuri ce sA dau dumisale
Hatma nului.
(iscAlit)
Inokentie Trei lerarhistul.
1811 Octomvrie 30
XCIII. 1831 Septemvrie 20. Vornicul Costantin Sturza dAruete doul mAsuri de
apA comisului Vasile Pogor.
Spre rAsplAtirea indatoririlor ce am cunoscut de la Dumnealui comis Vasile Pogor

iam dAruit douA mAsuri de apA din apa casei mele adusA de la Copou ; aceste mAsuri
de apA dumnealui va fi volnic ale duce cu a sa cheltuialA de la casele mete unde va

voi, stApanindule atat dumnealui cat 1 urmaii dumnealui in veci.
Ei 20 Septemvrie 1831.
(iscAlit) K. Sturza vornic
Casa Cimelelor
AceastA dAruire de doao mAsuri apA fAcutA de Dumnealui vornic Costantin Sturza
dumisale comisului Vasile Pogor din apa ce dumnealui vornicul are la casa dumlsale sA incredinteaza i de cAtre aceastA casA spre a avea lucrarea ei in toatA vremea.
2 iscAlituri indiscifrabile.
Iai anul 1831.
www.dacoromanica.ro
Septemvrie 24
134
DOCUMENTE
Note. AceastA danie de douA mAsuri de apA fAcutA de vornicul Constantin Sturdza
comisului Vasi le Pogor precum i dania fAcutA In anul 1829 de cAtrA visternicul Sandulake Sturza, tatAl vornicului Constantin Sturza, spMarului Dimitrie Danu, despre care
pomenete d-1 Scar lat Pastia in broura lui asupra wOriginei apelor din 14* probeazA
cl apele au fost aduse de la Copou, centralizAndu-se la casa hatmanului SAndulake
Sturza, este ins curios cum SAndulake Sturza 1 fiul sAn Constantin dispun de aceste
mAsuri de apA permitandu-i de a le dArui.
Vornicul Constantin Sturza, mai pe urmA logofAt, este fiul hatmanului SAndulake
Sturza ; a jucat un mare rol in politica tarei din acea epock fiind logofAt al dreptatei,
activitatea lui este foarte cunoscutA,
Comisul Vasile Pogor s'a nAscut in anul 1792, moare in anul 1857. La 1819 domnitorul
Scarlat Calimah prin pitacul din 15 lanuarie 1819 11 boerete fAcAndu-1 vel serdar motivAnd astfel aceastA cinstire : cincredintandune cA cu adevArat neamul sAu 1 din vechiu
au fost din rAnduiala neamurilor boereti i Inca acum unii din urmaii sal se aflA cinstiti in cinuri de boerie,
Apoi Ion Sandul Sturza il face comis la 1826, MihAlake Sturza If face spAtar la
1838, agA la 1840, postelnic la 1844, Grigorie Al. Ghika 11 ridicA la rangul de vornic
la anul 1852 i caimacanul Toader Bal il numete preedinte al divanului apelativ in
16 Decemvrie 1856. La 1838 este directorul departamentului dreptatei. Tot in acela an
Noemvrie 7 este loc tiitor al departamentului dreptAtei in urma demiterei logofAtului
Constantin Sturza.
Vasile Pogor a fost i un scriitor apreciat al vremei, bun cunoscAtor al limbelor
franceze, greceascA i ruseascA. A publicat mai multe satire, care au avut mult rAsunet
atunci. El a tradus la 1838 epopea lui Voltaire .gHenriada editatA la Bucureti de cAtrA
Eliad, cu care Pogor a intretinut o corespondentA, pe care o posed, i care prezintA
mult interes. In urma lui au rAmas multe manuscrise nepublicate. Pogor a fost cAsAtorit
cu 2oe Cerkez, avand un fiu, Vasile Pogor, unul din fondatorii Junimii2. i o fiicA Anastasia, mAritatA in Basarabia cu Dumitru BantA.
XCIV. 1849 Julie 10 1(20. Contract de toodrd0e pentru ref acerea apeducelor
de apd InJiinfate in anul 1805.
In puterea hrisovului de privilegiu ce are mahalaoa Muntenimea de sus 0 din
mijloc de la rAposatul Domn Alexandru Constantin Moruz Voevod din anul 1804 Decemvrie 2, de ai aduce cu a lor cheltuiall ori ate izvoare se aflA In satul Munteni de
pe moia Copoului precum i prin vii i Matt i a se indestula cu apA 1 aceste ma-
halale. La anul 1805 sau fost Incercat o tovAraie de au adus apa, dar cu trecerea
vremei mAntuindu-se din viata multi din acei tovarAi inct apAducerile acestea rAmAind
in pArAsire drumul sau stricat i apele sau abAtut, ink mahalalele pomenite se aflA
acum in desAvAritA lipsA i de adApare 1 cu toful expuse in primejdie la intAmplAri
nenorocite de ardere, sub iscAlitii alcAtuesc tovArAie atAt pentru facerea din nou ale
acestor apAduceri cum i pentru tinerea lor In bunA stare pe viitor dupa chipul urmAtor :
I. DupA tocmeala inchelatA cu suiuljii pentru facerea din nou a drumului de la
obArie pAnA in grAdina Dumnealui LogofAtului Constantin Sturza ate 25 tel pentru
fietecare stAnjAn 1 pe inchipuire de a se putea aduna i aduce pAnA la 25 mAsuri
apA, iar plata cAtrA suiljii avand a se face in patru vadele, ne indatorim a da fietecare
acum inainte in maim dumisale Postelnicul Vasile Pogor cAte una mie tel pentru fietecare mAsurA ce de pe deosebit izvod are a trage fietecare din noi precum i mai in
urmA la vadelele insAmnate prin contractul suiulgiilor spre a nu se face nici cum sminteall la lucru cu legatura, cA care din noi sau acum sau in viitorime va da smintealA cu
plata banilor ce i se vor analoghisi sA fie depArtat din tovArgie i sA prApAdeascA ori
call bani vor fi apucat a da, iar tovArAia sA poatA disposa de apa rAmasA WA stApAn
precum folosul sAu o va povatui fArA sA poatA fi intru nimica suparatA de cAtrA tovarAul picat din dreptatile sale prin neplata banilor.
www.dacoromanica.ro
IDOCUMENTE
115
II. Casier atat pentru cheltuelile de acum la facerea din nou a drumului cum si
pentru viitorime pentru tinerea lor in buna stare 1 pentru Tngrijirea si imparteala apelor
pp la tovarasi dupa izvodul iscalit, am socotit cu totii si am Mut pe Dumnealui Postelnic Vasile Pogor unul din tovaii, pentru alcatuirea ostenelei pe cat/ vreme va purta
sarcina aceasta, ne indatorim ai da fara plata una masura apa In ograda dumisale cu
cheltuiala tovarasiel, peste masurIle ce i se vor cuveni ca tovara si pentru care are sa
plateasca.
III. Dad din intamplare sau acum sau dupa vreme nu sar pntea indeplini numarul de 25 masuri apa, Impartlrea catimei cat se va afla In flinta are sa se Imparta
drept pe cisluirea partilor iscAlite, asemenea i prisosind peste masurile sus insemnate.
Iar aceasta atarna dea dreptul de Dumnealui casierul numit.
IV. Ramane In vointa fiestecarui din tovarai apa ce va veni In partea sa, sau a o
tinea toata pentru Intrebuintarea sa, sau a impartai si pe altii intr'un osebit al sail folos.
V. ApAducerea are sa se fad cu cheltuiala tovarasiei pana in gradina Dumnealui
Logofat Costache Sturza, unde are sa fie visteria apei, iar de acolo fietecare tovara
pana unde va voi asi slobozi apa sa o va duce si o va 'Astra cu particularnica sa
cheltuiala in Ingrijire nefiind aceasta intru nimic pe tovarasie,
VI. De la obsteasca visterie a apelor are sa se faca impartirea materialnica osebitelor parti, pe tavi, iar casa aceasta a Impartirei va sta sub Inchiderea si pecetea
dumisale casierulul, care si laste sub Indatorirea de a privighea ne Instrambatirea vreo
unuia din partasi fie la lipsa fie la sporire de apa.
VII. Dumnealui casierul la savarsirea lucrului intreprins acum va Inf Atisa socoteala
de cheltuiala facuta si dad vor prisosi banil din acei incredintati dumlsale if va intoarce
tovarasilor dupa cisluire, lar neajungand fiete care va fi dator a numara partea sa indata.
VIII. Daca dupa vreme prilejurile vor fi fndemanatoare a se face apaducerea a=

ceasta pe Kiontesa de Her, sau daca se vor mai descoperi izvoare spre Inmultirea
catimei apei, dupa sfatuirea Intre tovarAsi se va hotara inscris urmarea.
1849 lulie 10.
Stefan Catargi
Alecu Ghika vornic
Kostake Sturza logofat
Fiind ca D-lui visternic Aleco Sturza nau voit a primi partea sa am luato eu lordake
Ghica logofat
N. Mavrocordat
Postelnic Vasile Pogor
N. A. Mavrocordat
A. Roznovanu
Postelnic I Ghika
XCV. 1849 lulie 10 laA Izvod cum are sa se imparta apa ce sa aduce de to-
varasia supt iscalitilor.
Masurl
4 adeca patru
logofat Kostake Sturza
patru Aleco Roset Roznovanul
<
4
c) 2
doa logofat Aleco Sturza In locul dumnealui sau alcAtuit tovaras
a)
b)
<c
d) 2
e) 2
f) 2
g) 2
h) 2
i) 2
j) 2
k) 1
25
a
c
a
c
a
a
<
pe d-lui logofat Iorgu Ghika.

dol vornic lancu Ghica
doa logofet Stefanake Katargiu
doa vornic Teodorake Gjiica
doa vornic Nico Mavrocordat
doa vornic Aleco Ghica
doa beizadea Nicolake Vogoride
dol postelnicul VasAle Pogor
una masura casaieriea
Adeca doa zeci si cinci masuri, pe care sau impartit si plata fa-
www.dacoromanica.ro
16
bOCUMENTE
cerel din nou a apaducerei i pe care i in viitorlme urmeaza a se analoghisi cheltuelele tinerei.
Kostake Sturza logofat

Fiindca dumnealui visternicul Aleco Sturza nau volt a primi partea sa am luato
eu lordaki Ghica logofat.
I. Catargi
V. Pogor
Ion Ghica
N. A. Maurocordat N. Mavrocordat Alecu Ghica Vornic A. Roznovanu
Notd. Din cuprinsul acestui act de tovaraie se constata ca apele aduse la anul
1805 de catra boerli vremei 'au abatut stricandu-se conductele ; se alcatuete insa o
alta tovaraie in anul 1849 de catra alti boeri urmaii vechilor tovarA1 sau cumparatori
a locurilor de casa ale lor. Apele aduse la 1805 dtserviau mai multe cartiere, pecand
tovaraia alcatuita din nou in anul 1849 intereseaza in deosebi drumul neesistent in 1849
intereseaza in deosebi drumul neesistent in 1805 al Copoului: Podul Verde actuala
strada Carol.
Vol cauta a identifica aceti tovarli.
I. Logojdlul Kostake Sturza pomenit in notele precedente (casa lui era actuala
coala militarA).
II. Alecu Roznouanu vornic 1 apoi hatman era fratele visternicului Neculai Roznovanu i tatal colonelului Roznovanu ; el este f le prince Rosetti Roznovanu, grand maitre
de la police de Moldavie membru in societatea franceza pentru instructia elementara.
El a stapanit foasta casa a logofatului Costake Ghika, actuala facultate de Medici*

foast palat domnesc sub Al. Const. Moruz, i care a ars la 9 August 1844. Probabil cA
hatmanul ii construise o nota locuinta la Copou.
III. Logojeitul Alecu Sturza este fiul lui Mihai Sturza i al Caterinei Sturza. Il
gasim spatar la 1824, visternic la 1826 lulie 25, din care functiune a fost mazilit de
Rui la 1828. In timpul domniei lui Mihai Sturza neam cu dansul nu ocupa nici o dre&ode 1mportanta, Wand opositiune. La suirea in scaun a lui Grigorie Alexandru Ghika
in lulie 1849 el este ridicat la rangul de mare logofat, ministru al trebilor din launtru,
preedinte al consiliului, Irma el moare in Noembrie 1849. Alecu Sturza a fost casatorit
cu Elena Ghika, fata lui D. Ghika (Comaneti), nepoata marelui logofat Costake Ghika.
Din aceasta casatorie s'au nascut doi copii: Alexandru (Nabuco), casatorit cu Alexandrina
Bal 1 Olga casatorit cu printul rus Obolenski, descendent din Rurik ; asemenea mare
alianta nu au avut deck Cantacuzinetii stabiliti in Rusia. Sotia lui Alecu Sturza, con-
tesa Elena Sturza a jucat un rot preponderent in societatea timpului. Ea a fost insarcinata de catra toti membrii familiei Sturza de a starui la curtea imperiala din Viena
pentru a se recunoate Sturzetilor titlul de conti (vezi Radu Rosetti Amintiri). Dintr'o
corespondenta a el, care este in posesiunea mea, este cert ca nu a putut obline aceasta
confirmare ; totu1 din corespondenta sus mentionata se constata ca a fost cat se poate
de bine primita de imparateasa mama a Austriei precum i de Principele Metternich in
anul 1847 (casa lui era foasta casa Mavroienp.
IV. Logoldtul lorgu Ghika alcatuit tovara in locul logofatului Alecu Sturza, era
fiul marelui logofat Costake Ghika 1 a Marioarei Cantacuzino. Este autorul ramurei
Ghika Deleni, a fost casatorit cu Profira Bal avand de fiu pe vornicul Teodor Ghika
casatorit cu Phenot eta Stirbeiu, tatal lui Constantin 1 Grigore Ghika Deleni.
V. Vornicul lancu Ghica casatorit cu Efrosina Filipescu era fiul slui Alexandru
Chin consilier de stat i brigadir rus, casatorit cu Catinca Rizo. Acest Alexandru brigadir era fiul logofatului lordake Ghica. Vornicul lancu Ghica este autorul ramurei
GhIculetilor Brigadiri.
VI. Logoidtul Stefanachi Catargi caimacanul de la 1858. Casa lui era unde a
fost consulatul Austriac (azi Caminul studentelor Regina Maria).

VII. Vornicul Teodorake Ghica era fiul logofatului lorgu Ghica mai sus pomeuit.
Casa de la Copou 1 astazi se afla in stapinirea fiulul sari.
VIII. Vornicul Nicu Maurocordat, mai intaiu hatman, era fiul lui Alexandru Mavrvcordat i al Caterinei Bal; era cumnatul domnitorului Gh. Bibescu din Muntenia. El
a fost silit sa se retraga din hatmanie la 1843, pentru Ca a refuzat de a se bate in

duel cu un boer.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
137
IX. Vornicul Alecu Ghica (Kefal) cAsAtorit cu Catinca Miclescu, fiul spAtarului
Dimitrie Ghica 5i al Ruxandei BaI5, Dumitru Ghica era fiul logofAtului lordake Ghika.
Vornicul Alecu a fost tatAl lui Costake Ghica cAsAtorit cu Elena Negruti, avand de fii
pe Eduard i Albert Ghica.
X. Beizadea Nicolake Vogoride caimacanul de la 1857 era
fiul caimacanului
Stefanake Vogoride de la 1822 din timpul Eteriei, tatAl sAu ajuns la adnci batranete
era un personagiu considerabil cu mare trecere la PoartA. Fiul sAu caimacan la 1857
era un pAtima anti-unionist, a fost cAsAtorit cu Cocuta Conake fata marelui logofat,
i bun moldovan Costake Conake.
XI. Postelnicul Vasile Pogor despre care am pomenit mai pre larg inteo pre-
cedentA notita. Casa lui era actuala casA a d-lui Gh. BrAtianu din str. Coroi.
Aceasta a doua tovAraie infAptuitA de boerii de la anul 1849 a luat fiintA i
apele au fost din nou aduse imprA5tiindu-se la mahalagii tovarA5i, chiar 5i departamentul
public a uzat de aceast inlesnire, cAci in condica cpentru primirea banilor pentru apAducerea, citesc urmAtoarele: a Cu departamentul public sau fAcut tocmalA ca sA se lase
in dreptul cAzArmilor ce sA zidesc la Copou din jos de drumul apelor ce sau fAcut
acum din nou cu cheltuiala tovArA5iei, zece mAsuri apA, pentru care de la pomenitul
drum 5i pAnA la ci5meaua ce s'au zidit ducerea apei sA se facA pe cheltuiala tot a departamentului public.
AdicA zece mii lei s'au primit in socoteala a 30 mii lei care sau indatorit departamentul a da spre plata apelor, 10 mAsuri apA 1851 lulie 20,.
Mai tArziu drumul apelor s'au stricat din nou din cauza neingrijirei, pAnA cand
sarcina de a alimenta acest cartier cu apA a revenit comunei 14.
Documentele de la XCXCV cu notele respective sunt comunicate de d. Vasile

Panopol.
XCVI. 7037 (1529) Marl 24. Petru Vvod Moldovii intArete lui Lume 51 softel
sale Dobrua satul Chilianii, de deasupra Prutului.
Suret asAmine 5i intocma di pi ispisocu sarbesc de la Petru Vvod din leat 7037
Mart 24.
Facem intiintare ctr aceastA . carte a noastrA tuturor cine pe dansa va cAuta sau
cetincluse va auzi, pentru acest adevArat slugA a noastrA Lume 5i fimeia lui Dobru5e
cl iam miluit pre anii cu diosebitA milA a noastrA datam 5i am intArit lor de la noi
intru al nostru pAmnt al Moldovii pe al lor dreaptA ocinA 5i cumpArAturA a lor, din
dres de la pArinteli domniei mete Stefan Vvod un sat deasupra Prutului anumi Chilianii.
Pentru aceia sA li fie lor de la noi uric i cu tot vinitul lor i ficiorilor lor 5i nepotilor
lor 51 a tot neamul lor ci se alege mai aproape net-6pH nici odatA in veci. lar hotarul
acelui di mai sus sat ce este deasupra Prutului anumi Chilianii sA fie dispre toate Ortile dupA hotarAle celi vechi pe unde a umblat din vec. i spre aceasta esti credinta
domniei mele de mai sus scris noi Petru Vvod 5i credinta a pre iubit fiului domniei
mele Bogdan i credinta tuturor boerilor no5tri a marl 5i mici. lar dupa a noastrA viati
cini va fi domn din fii sau din neamul nostru sau ori pe cine va alege DumnezAu a fi
domnul taril noastre Moldovii sA nu strice a noastrA danie i intAriturA ci sA de i sA
intAreascA de vreme ci 5i noi am dat 5i am intArit, pentrucA este a lor dreaptA ocinA
5i pentru mai mare tArie 51 intAriturA a celor di mai sus scrisA am poroncit credincios
boeriului nostru dumsali Toader logft. sA scrie i a noastrA peciti cAtre aceastA carte a
noastrA sA o legi.
Sau scris in Hu5i.
Sau tAlmAcit de Gheorghie Evloghi Dascal 1785 Dcmvr. 2.
[Suretul al meu].
Buletinul Muzeului Municipal .Ioan www.dacoromanica.ro
Neculce. Iali
18
DOCUMENTE
138
XCVII. 7133 (1625), lulie 15. Ionaco din Ivaneti vinde Coescului, drept 6
galbeni i 6 potronici, partea sa din sat din Ivaneti.
Eu lonaco den IvAneti marturisescu cu ceast(a) scrisoar(e) a m-k cuniu am
vAndut part* in* den sat den IvAneti cu tut ce este al miu giupdnului Coescului i
miu dat 6 galbeni buni i 6 potronici de mam platit de o dajde. lar dna o vom socoti
i se vor biciului omeni buni, ce va face mai mult de aceti bani sa dk i banii ce
santu mai sus scrii ni lau dat in maim Nacului i Lupului dajnicei sa se Vie. Si am
dat zloti, zlotul cate optu potronici de argintu, ca ae'k imbla acmu.
Pis u Coeti vlt 7133 luli 25.
[Original hartie. Colectia mea],
XCVIII. 7203 (1695), August 25. Rava pentru a opri o moVe a unor oameni,
pentru un cal ce au dat intro groapa.
t Toader biv vel arma staroste de Putna datam ravaul nostru lui lordachie
Stroescul comisul sA hie volnic cu ravaul nostru a tinea i a opri o movie i pometi
ce or hi din sat din (log gol) a unor oamini care au dat un cal intro groab() a lui
Ion Stroiescul jitnicerul precum are i carte marii sale lui Von i cu giudet de la scaun
sa platiasca calul cu 50 di lei i de catre nime oprial(A) sa naibA. lar cui a pare cu
strAmbul sa platiasca calul i sa-i tie moia, Si nime sa nu ste in potriva scrisorii
nostre. lar cini ar vrea sA tie moia de nu or plati calu sat ia cu prjina. Aceasta
scriem. U Foceni It, 7203 avg. 25.
Toader staroste.
[Original, hartie. Colectia mea].
XCIX. 7243 (1735), Julie 12. Nectarie egumenul dela Galata, vinde Mitropolitului Antonie jumatate de sat de TurbAteti, din CArligatura, drept 150 lei, pentru ca sa
faca zidul Ga latii.
t Adeca eu Nectarie arhimandritul i egumenu de la sfAnta m[A]n[A]stire Galata
fAcutam acestu adevaratu zapisu nostru la cinstita mAnA sfintiei sale pArintelui Chiru
Antonie mitropolitul precum sa sA tie a am vAndutu sfintiei sale giumAtate de satu
di Turbateti ce taste la tinutul CArligaturei, care aceasta giumAtate di satu di TurbAteti este a m[A]n[A]stirii Galatii V au fostu vAnduto rapoosatul parintili Hrisantu patriarhul di lerusalim dumisali Costantin Costache vel logft, fiindu i ceia giumatate de
satu a dumisali i au ramas totu satul intregu a dumisale vel logft i pe urmA sau
sculatu dumnlui vel logft i au datu ace giumatate satu di cumpAratura ceau fostu a
GAlatii iar la Galata danie m[a]n[a]stirii I ceialaltA giumAtate de satu a dumisali mai
di multu au dato danie sfintii mitropolii. si ramaindu acel satu giumAtate a Mitropolii
i giumatati a Galati!, 1 iata acum trebuindu-ne bani pintru ca se1 facem zidiul GdWU am vAndutu aceasta giumatate de satu di TurbAteti ceau fostu a GA latii sfintii
sale parintelui mitropolitului dreptu o sutd i cindzaci di lii i miau datu parintili mitropolitu tort banii diplin in mAnule meli i noi aceti bani vom sd chelluim la zidiut
*i au ramas acestu satu Turbatetii totu intregu a mitropoliii i
mid]n[distirii Ga
cAndu am vAndutu aceasta giumAtate de satu di mai sus sau intanplatu boeri marl i
mici i egumeni carii vadzAndu plata deplinu toll sau iscAlitu ca sa alba ai faci parintili mitropolitul 1 ispisoc' domnescu di intariturA pe zapisul nostru.
U las It 7243 luli 12.

[Original hartie, in colectia meal.
Scrisoarea lui Checo uricar,
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
139
C. 7248 (1740), Apri lie 3. Costin logofat de sulgerie face danie o casa a sa
din Focsani preutului Sava dela biserica sfantului Arhanghel,
t Adeca eu Costin logft ot sulgirie slug dumisali lui Stavro vel sulgiriu ficiorul
lut Stefan Blnariul scriu i marturisescu cu acestu adivaratu si incredintatu zapisul
meu precum s s tie caci eu di nime silitu nici asupritu ce di a me bun voe avand
eu o cas facuta di mine in targu in Focseni care casa iaste langA tintirim bisericii
undi este hramul svantului arhanghel am socotitu i am datu ace cas danie moliftii
sale preutului Savii di la aceasta sfanta biserica ca sai fie di la noi dreapta danie i
miluire pentru pomenire noastra i a parintilor no5tri si nime altii din neamul nostru
sau dintraltii sa naiba treaba nici sa s amesteci la aceasta casa caci eu am facuto si
am dat-o acestui preutu danie ca s ne pomineasca la svintili si dumnedzaiestili leturghii in viata lui si sai fie mosie statatoare In veci. Irma si acestu preutu sa aiba
datorie necontenitu a ne pomeni in viata lui la toate svintili rugi iar di sar intampla
acestui preut sa se muti di acolo la alta biserica ,si nu iar trebui ace casa i de ar vre
sa o vandza sa aiba aceasta dutorie ca sa o vandza iaras unui preutu de la aceasta
biserica ca si acela preut cear cumparao sa MIA a ne pomeni pre noi la svintili rugi,
sa ne fie iaras pomana si acestu preutu ce. iau dato iara luand bani pe casa tot sa
aiba a ne pomeni catu ar trai. si la aceasta danie sau intamplat multi oameni buni
cari mai gios au iscalitu. si nol Inca pentru mai mare credinta am iscalitu ca sa fie
di buna credinta.
U las let 7248 April 3.
tefart si Sanda parintii lui Costin neam iscalit.
Costin iscal.
Simion Chesco uricariul am scris cu zisa i cu voe lui Costin i sint martur.
[Original hartie. Colectia mea].
Cl. 1791 April 23. Monahul Chesarie Costache, pentru averea ci s'a venit, osebit
de fratii sai.
t Monah Chesarie Cost[ache]1) fiiul rapaosat[u]lui Grigora Costachi clucer i a
Marii Cant. adeverez la manta fratilor miei, precum sa sa stie ca din toata clironomiia
parintasca inpartinduni intocma frateste au venit si In parte mea o mosie Vascautii in
tint. Sorocii, cat cuprinde in hotarnicd i cata parte (judecanduma eu sangur cu a me
cheltuaiala si osteneala voi scoate) din mosiia Vascani in tint. Falciiului i zaci pogoani
vie la Crucea de gios, paragina, in tinutul Putnii i sasa salasi tigani di vatra, anume
Andrei Stangl i Gheorghi Stanga i Chirica Stanga, Toader Stanga, Gheorghe Godica
si Vasilie Dodoiu cu tigancile 1 copiii lor, ce sant in casale lor necasatoriti, dupa numArarea ce sau facut In coace de preot Vasile din Malaesti I apte Was de tigani
zastrea maicii noastre Marti Cant, ce sa afla si pan acum la unchiul nostru vist. Enache
Cant. carii sl acetia iaras cu a me cheltuiala si osteniala sai scot. lar pentru cateva
pall de movie ce sant in tint: Dor[o]hoiului zastrea moasei noastre Ilinca Cant. baneasa
i care !Ana acum nu sau mai scos, eu Chesarie si cu serban fratele nostru sa avem
a pune cheltuiala, trucla i osteneala in tocma ca sa le scoatem si ce vom scoate, doaa
parli sa eu eu Chesarie, iar *erban numai o parte. Carl ori de vom scoate ceva ori
de nu vom scoate mai multa suparare sau vorba pentru aceasta intre frati sa nu fie,
cum si pentru acele de mai sus ce am ca sa stau eu sangur sa le scot, iaras dupa
cum mea sluji norocul, au de moi folosi, sau de moi pagubi, sa ma multamasc far mai
1). Este fratele Mitropolitului Veniamin Costache,
www.dacoromanica.ro
140
DO CUMENTE
multA vorbg. Deci de acum inainte nimenea mai mutt, nici de micatoari, nici de nemicAtoari, tigani, moii, vii i altele sl nu aibu a cere nimic, ce sA fiu multamit cu
aceastA de mai sus aratatA parte, cu care mam priimit, de a me bunA voe. lar cerand
vreo giudecatA sA nu mi sA tie in samA. Deci de aceastA parte sA nu mai fiu supAcat
de frau!. Si ori ce va mai fi de dat, bani, tigani, moie sau vie la cineva, eu sA nu
aibu nici o supArare a da, nici sA ceiu a lua nimica. Ci pentru a mea parte avand
vreo supArare de cineva dator sA fiu eu a sta 1 a mA giudeca cu cheltuiala mea pentru
indreptarea pArcti meli, iar and i cand nu numai a me parte ci ori a cAruia frate al
nostru se va lua de istov ceva din clironomia pArinteascA dator sA fim cu totii ai intoarce pentru aceia parte cei va lua. Care pentru de mai sus numitA parte moie,
tigani i vii am luat toate scriorile In man mea ate au cuprinsu pe partea mea. Si
pentru mai adevAratA credinta nu numai eu sangur di a mea bunA voe mam iscAlit
intArind cele de mai sus arAtate ce Inca i top fratii i alte obrazA cinstite ce sau intamplat spre mai bunA intArirea a bunei vointe 1 priimirei mele de istov sau iscAlit.
.
1791 April 23.
Chesarie monah adivereazA celi di sus. Veniamin igum. i mattur. SArban Cost.
martur. Gheorghi igum. martur. Monah Vasiian martur. Si eu am scris cu zisa svin.
pArintelui Chesarie, Grigore Hudeci.
CII. 1812 Mart 15. Veniamin Mitropolitul Moldovii i sora sa Elisaveta monachia
fac danie averea lor fratelui lor Sarban Costache.
Smeritul Veniamin proin Moldavia i Elisaveta monahi fii rAposatului clucerului
Grigora Costache i ai rAposatii Marii Cant. facem tire prin aceastA carte a noastrA
ce dam iubitului i mai micului fratelui nostru spat, Serban Costache i fiului sAu Iancul.
CA de vreame ce noi am ales viata cea trasA despre ceale lumeti i singuraticA a
cinului monahicesc facem desAvarit vechil din partea noastrA pe dmNi pentru ori ce
trebuintA de dreptate sar cuveni sau de pre tatul sau de pe maica noastrA a ceare i
a trage din ori ce feliu de averi atat din Moldova cat 1 din moiile Hotinului care sar
cuveni casii noastre la toll fratii i ori ce sA va cuveni 1 va scoate de la ori ce feliu
de loc toatA acea parte a noastrA o 1 dAruim i o faceM pentru de apururea i in
veci danii i dAruire numitului nostru iubit frate SArban i motenitorilor dum[I]i din
neam in neam cu nestrAmutare, pe cari i dAm dum[s]li aceastA danie i dAruire in
scris iscAlitA de noi insune i i icredintatA cu pecetile noastre.
1812 Mart 15.
Veniamin proin Moldavia. Elisaveta monahie. Eroshi monah. Silvestru duhovnic
din S. m. Neamtului.
Documentele dela XCVICII inclusiv sant comunicate de d. M. CostAchescu,
www.dacoromanica.ro
C). PERSOANE
i.
Baotetii i
11
ANASTASIE BApTA Logofdt
n. 1797 lanuarie 22 rn. 1869 Dec. 30

1. De i azi nu mai este nimene din familia Baota fri linie bdrbdteascd, am vazut
util pentru largirea cadrului studiilor de persoane, cari au ilustrat laii in trecutul sau
sa ne oprim in acest al 8-a numar asupra figurii lui Anastasia Basotd, marele logofat,
intru cat el a fost mare proprietar de case in Iai casele gimnaziului Stefan cel
Mare a avut cas de banca in lai 2 ani de zile, prin 1843-45, a fost unul din
marii filantropi i grafte ie dureaza Institutul Anastasie Basotd de la Pomarla (Dorohoi).
2. Vechimea famine/ Basotd. Pentru intaia oara gsim amintiri de un Manoil

Baota in hrisovul lui Alexandru cel Bun din 1427 Dec. 4, cand face danie man. Neamtului un sat uricit Basoteanii. Numele in plural al satulul Basoteani arata cA cel putin
doul generatiuni de Baota au trecut pe acolo, de la 1350-1427.

3. Numele Basotd. Nume apelative cu sufixul ot-old avem foarte multe in secl.
XV i XVI-a : Albota, Arnota ; Babota, Barzota ; Calota, Caota ; Dobrota, Dragota,
Epota, Fumota, Ferota, Ticota, Vacota etc. Sufixul ot, ot (OT. oTs) a fost insa apelativ
grohota, etc.) i apoi a trecut la a depentru numele comune (chicot, depot,
www.dacoromanica.ro
GH. GHIBANESCU
142
numi numele propril ; i acest sufix s'a alipit la tot felul de tulpini : latine (Albota,
CaotA), slavone (Dragota, Dobrota), maghiare (Coota = tap) 1 chiar cumane-tatare
(bq + old ---- BaotA). Ba in turd insamna i primul, deci cap. Urmeaza deci ca
Baota ar fl dubletul lui Capota.
4). Basotestii in sect. XVI-a. Intre 1427 i 1580 n'avem nici o tire despre
urmaii lul Manoil Baota; intru cat insa Baotetii apar in 1580 in satul Bodeti, disputandull razeple cu neamul lui Ciolpan, boeri mari i supt Stefan cel Mare, cad
Sandru parcalabul de Roman intre 1479-1507, e un Ciolpan :
La 1580 apar 2 frati Baoteti : Toader pivnicerul 1 Anton ; ei se dau de veri

primarl lui Dragan 1 Gheorghita Ciolpan. Legand stapanirile in moia Bodetii ar ei
aceasta incrangatura pentru secl. XV XVI.'
1) Bod (= Dogariu)
1) Baota (.=-- Cdpotd)
2)
2 i 3) x
(moie confiscata pentru hitlenie de
la Bodeti i o da lui
4) Ciolpan Sandru comis in 1479,
apoi parcalab
1427 Manoila Barg.
3)
4)
x. Baota z
1
5)
Baota cel batran casatorit CU

fata lui Sandru Ciolpan
parcalab de Roman
Gh. Ciolpan
= Agafia
fata
Ciuhoreanul
I
6)
Toader
6) Dragan, Gheorghila,
Anton Baota c. 1580
1> 0 II 2
Baota
F). g.
INNI
a
=2
Acest T. Bapta pivnicerul se judeca cu verii sal CiolpaneVi. de la care cum*

rase partile lui Dragan 1 Ghiorghita, aa ca in Bodeti in pragul secl. XVII erau
aceti stapani:
V2 Gh. Ciolpan
1/2 fata
Bapta batranul
1/4 Anuca 1/4DumitraV4DraganV4Gheorgita I

1/
1)
Anuca
Dumitra
/4
I4
31/2 Toader Baota
Toader Baota
1/2 Anton Baota
Anton Bapta
pivniceriul
5). Basote0ii In secl. al XVII. In acest secol Baotetii radica toate treptele
puteril i dau o serie de urmai, cari mai de cari cu rosturi politice in trebile Moldovei.
Cei 2 frail Baoteti, Toader i Anton lasa o descendenta numeroasa, de 1 incrangatura lor nu e riguros clarificata, ci dedusa din acte ulterioare. lata o prima serie
de Baoteti in intaia jumatate a secl. XVII-a.
www.dacoromanica.ro
BA5OTESTI1
6).
Toader BaotA postelnicul
II 00 Zm ril
Marica
c
II
....
rl C3
-,
cn
I 1A$I1
',9,
n=
ri E.co
t-
0 5
-.D
ro O
`Cn
0
zz
r-th
E1).*-
cn cn.
....,.....,
CD
5/4
CD
----Miron
Gheorghe
vornic
Ciolpan Nastasia
clucer
4;e
.C./)
0.4
14A
Anton BaotA
Patraco
Baotd
g.
vel logo fAt
=Grozava
= Maria
Ileana
,r.
O
Ilc > I>

a I(
.-...r./3
III-PII
---.
..-T; 2.,
to
-,
lax
c-,
n
i.
g p)
c
CD
fm
.-t
r)
171)
n.
0'
co
.r.n
so
,...-
In Pomelnicul Bisericanilor avem bogate tiri de Baoteti prin daniile I ctitoriile fAcute la aceastA veche mAnAstire ; iar in diplomatica slavo-romanA a sec!. XVII,
in intAia lui jumAtate, numele lui Miron, Juraco, Gheorghe, 1 mai ales a lui PAtraco
BaotA marele logofAt yin foarte des. DAm iscAlitura lui Patraco BaotA.
Prin CiolpAneti, Baotetii se fnrudesc cu Cantacuzinetii, iar acetia prin femei

cu Lupul Coe/ vornicul, devenit Vasile VodA Lupul. IatA explicarea suirii vertiginoase a
lui PAtraco BaotA, din diac In 1605, mare logofAt in 1634 1635 Mai, and moare.
De acest BaotA vorbesc 1 letopisitele Orli, ca i de Cehdneti, cari sufer inchisoare
fn Edecule la Tarigrad pentru politica vremei.
6). In a doua jumAtate a secl. XVII se pomenesc In acte I letopisete de urmaii
lui PAtraco BaotA, pe and pentru urmaii lui T. BartA se pierde urma, iar una din
fete, mAritatA cu marele vornic Toma Cantacuzino, se prevaleazA ginerele in istoria
Orli, nu socrul I
IatA incrAngAtura pentru aceasta a doua jumAtate din secl. XVII-a :
PAtravo BartA
7).
logofAtul
=Grozava, Maria, Elena
8. Toader, Zosin
stolnic
BaotA
hatman
=X
7.
Gheorghe BaotA
vornic
Nastasia
Gavril,
Maria
BaotA
Ionaco
PrAjescul
Alexandru
sterp
Despre Zosin Bwid hatmanul avem mai multe tiri i In zapisele timpului
1864 fiind domn in a doua domnie Dumitraco VodA Canta-
i fri letopisete chiar. In
cuzino, vAzand CA Alexandru Buhu, iscusit militar, nu vrea sA primeascA hAtmAnia a cAuta
i a ales ft; pizma un boer, care era mai sarac i mai prost, pe Zosin BaotA i l'a
fAcut hatman, mAcar cA era de neam vechiu, dar nu era harnic la acea boerie. (Let.
1P, 225).
BAnuim cA din cauza vremilor de rAzboae, cari au dus otirile Moldovene prin
Ardeal i pe la Buda pAna la Beciu (1683), unul dintre Baoteti s'a rezletit de tail I
a rAmas in Ardeal, dand natere tulpinii Baotetilor, stApani de moii in Zagra pe lang4
NAsAud, oameni de litere, medici, luptAtori pe terenul politicii nationale.
www.dacoromanica.ro
GH. GHIBANESeU
144
8), Ramura Bwteascd din Ardeal are din vechiu proprietate in Zagra, jud. NAsaud. Au tire tradilionala in familie cA se coboard in linie dreapta din Baotetii din
Moldova, din care unul s'a fost razletit in Ardeal supt Duca VodA in rAzboaele purtate
de Domnii romni cu armatele turceti !Ana la Cassiu i apoi in Pesta pAnA la Beciu,
cAtrA 1683, and cu despresurarea Vienel.
Dui:4 arAtArile dr. V. Bwtd, medic primar al jud. Cluj, 1 actele procurate mie
personal, bunul tuturor Baotetilor din Ardeal, Zagra, NAsAud, a fost Teodor Ba?otd
(1804-1861) cAsAtorit cu Evdochia Zinveliu, fatA de invalator. Acest Teodor BaotA
era urma in linie dreapta a primului BaotA, care s'a aezat in Zagra, unde a fAcut o
mAnIstire, i in carq s'a adApostit In 1763, episcopul P. Pav Al, de unde a condus diocesa
Blajului, urmArit de furia norodului.
In seria Bartetilor de prin 1683 gAsim acetia : stolnicul T. Bwki, fratele
hatmanulul Zosin BaotA I cAruia i-am dat de urma pe Neculai (Nicodim BaotA)
prin presumtie, Gavril i Alecsandm Baofd, frati, fecioril lui Gh. BaotA vornicul,
1 pe cari spita ii dA WA urmai. Aceti patru Baoteti erau veri al doilea intre dnii.
Numai cercetandu-se tirile ce se pot gAsi in vechile carti ale bisericei din Zagra
1)1 alte izvoare locale, am putea afla succesiunea celor 4 generaliuni de Baoteti scurse
de la Baotetii din 1683 1 T. BaotA din 1804.
latA dupa datele dr. V. BaotA din Cluj incrAngAtura urmailor lui T. BaotA :
Teodor BaotA 1804-1866

Evdochia Zinveliu
i
Petru
Grigore
BaotA
BaotA
1833-1897
--Floarea
n. 1834 1835
Vasile
Maria
BaotA jude
n. 1837-1837
Motcu-Dambul
1836-1908
Amalia Szabo
Zinveliu
1847-1884
c. 1857 lunie 8
(Zagra)
I
dr. Vasile,
BaotA
1883
I
1888
Pompei
BaotA
BaotA
Victor preut, Florica, Tiberiu i alp 9 copii toll morti

Pop
locot.
1
fad
(infiazA pe Vasile
BaotA dr.)
Ovid
3 Hi. 3 fete
morti toti la Abruct
Evdochia
Paul Fetti
Emil
BaotA
2 MeV
9). Bapte$tii fn secl. XVIII. Din cei 2 frati : Toader BaotA stolnicul i Zozin
BaotA hatmanul se trage a 9-a serie de Baoteti in pragul secl. al XVIII-a.
IatA incrangAtura :
8.
Zosin Ba1otA (frati)

hatman
Toader BaotA
stolnic
=x
x
1
9. Neculai BaotA
(Nicodim calugAr)
Axinia
Patraco
Zosin
Toderaco
BaotA
post.
stolnic
-x
www.dacoromanica.ro
Ba otA
cn
s.
0.0
::=1
0, ,t
I
<
-,
-1:1 r-
0CI)ep
e)
r+ vo
su
(verl primari)
BASOTESTII SI 1A$11
145
Despre Neculai Baota tim multe in diata sa, in care spune cu accent plangator
toate pteniile lui cu visteria Orli, saracirea casei sale, calugarirea lui ca Nicodim monahul ; diata ii este din 1728 Martie ; era om debtul de batran, avea fat/ mritata de 20
de ani, adica prin 1700 ; el fusese visternic mare supt Mihai Voda Racovita, and a
cheltuit 7000 galbeni mai mult pentru trebile tarii. Ceilalti Baoteti sant amintill prin
actele timpului, dar frA situatii in stat, familia fiind scazuta i economicete i politicete.
Din urmaii celor din generatia 9-a, dam numai cateva nume, de care se leaga
descendenta barbateasca a Baotetilor pentru generatia a 10,
9. Neculai
Baota
(Nicodim)
Toderaco
Baota
post.
Patraco
Zosin
Baota
10. Toader i 5 fete loan, Andrie, Stefan Vasile

Bapta
Zosin Baota Baota Bapt
(lorest) spatar
ban
lonita
Baota
Costantin
Basota
ban
med.
o Macriasa
sulger
Despre toli aceti Baoteti din spita a 10-a avem tiri razlete in actele secol.
XVIII din jumatatea a doua ; dar aceste tiri sant de intregit, cad nu cunosc toate
actele, i numai eu in ale mete Surete i lzvoade manuscripte, mai am Inca de cules
multe tiri despre Baoteti ; dar mai nici unul nu radica treapta unei boerii mai insemnate. Singur C. Baota banul izbutete a spori bunul familiei prin o fericita casatorie
facuta cu o fata din neamul Macri de la Silieu i Pomarla i leaga numele acestei
familii de acel colt de tail Pomarla din Dorohoi pentru a se lega azi pe veci
prin institutul, ce onoreaza neamul Baotesc in ochii notri ai tuturora I
Nascut pe la 1720, se insoara catra 1750 cu fata lui Vasile Macri, fecior lui C.
Macri, stranepot lui Dumitraco Macri banul, mort in 1710, rdstranepot lui Cost. Macri
(Lungul) parcalab, acesta fecior lui V. Macri diacul, i acesta fecior armaplui Vas.
Macri din 1602. Cu aa vechi inaintai ai sotiei sale, cu moiile ce le ia de zestre, a
putut C. Baota banul sa sporeasca vaza numelui sau i prin fii sai sa lese putinta
unor noul mariri politice in arhondologia tarii.
10). In a doua jumatate a secl. XVIII ne ocupam numai de urmaii lui Costantin
Baota i loan Zozin Baota (lorest) i care sant acetia :
10. loan Zosin Baota
Costantin Baota
sulger (lorest)
ban
o Macriasa
Maria
I
11.-Neculai, Antohi, Teodor, 2 fete

Baota Baota
sterpi
Baota
ban
Zoe Calmutchi
lordachi, Gligore,
Baota
Baota
ban
lonita
13aota
spatar
Elena Boldur Costache
Latescul
Teodor Baota are 3 fete i pe Andrei Baota caminar, casatorit cu Ruxanda Gr,
Ventura.
I1tz4
'12
are' if CV a
(loan Basoki
spatar)
-ozte Tc,C (Toader Basotd
ban)
Dintre copii lui Costantin Baota ban, avem pe Grigore Basotd, stapan in Uideti, i nu lasa decat 2 fete : pe Ecaterina Buhalscovna 1 pe sotia lui Alecu Botez.
Buletinul Muzeului Municipal 'loan Neculce, Iai
www.dacoromanica.ro
19
GU. GHIBANESCU
146
11). Cel mai interesant dintre.copiii lui C. Basota banul a fost IoniI Basotd, marealul nobilimei Basarabene, 1 despre care avem bogate tiri in actele ruseti ale Basarabiei. Nascut la 1762, el moare in 1846 Noembre 26. S'a casatorit cu Elena Boldur
Costachi Latescu, nAscutA pe la 1773. Ocupa diferite slujbe in Basarabia. E decbrat cu
ordinul sf. Ana. Spatar in 1813, el ramane de a stanga Prutului. Zidete din piatra pe
temelii noul biserica din PomArla in 1811 Mai 20, cu hramul Duminica tuturor Sfintilor ; iar in 1813 HO in lespede frumoasa inscriptie a Macrietilor i Baotetilor, i
pe alta lespede in parete sapa pomelnicul familiei.
IONITA BA,,SOTA ban
marefalul nobilimei din Basarabia (1825-1829)
.Anul 1710 Oct. 28 au rapousat I robii lui Dumnezeu i sa odihnesc I supt aeasta
piatrA Maria gupaneasa 1 lui Macri biv vel logofat I mare fiica lui Donici vel logofat
impreuna cu Vasilie, Dimitrie Ion nepotii sAi de feciorb, la aceasta inscriptii Anastasie
Baota logofatul adaugA urmatoarele:
i
la anul 1846 Noembre 26 spre 27 Ila 4
easuti de noapte Evropie nesti dupa miezul noptii au rapousat I loan Basotd brigadieru i cava I leru rusesc crucea sf. Annei, cu cordon I pe grumaziu, fiind in vrastA
de I 84 ani impreuna i cu fii sai.)
I
12). Anastasie Basotd logoldtul. Cu acesta se inchee seria barbateasca in spita

Baoteasca. El e cel mai reprezentativ membru al familiei BaotA, caci a legat de nui deci a neamului intreg marele aezAmant de culturA .cinstitutul Anastasie
mele lui
Basota de la Pomarla. Nascut pe la 1797 Ghenar 22 a trait o viata agricola, legata
de moia sa, iar slujbele politice i s'au dat rar i la intervale mari. Taal sAu lonita
BaotA hotArandu-se a rAmanea in Basarabia, fiul sAu Anastasie a rAmas sa conduca
trebile molei dupa 1814, cand n'avea de cat 17 ani. El rAdicA repede treptele boeriei
de spatar 1 ban, in 1820 supt Mihai Voda Sutul, bar caimacanul St. Vogoride 11 face
www.dacoromanica.ro
BASOTE9TII SI 1A$11
batman In 1821 ; el rAmne ca hatman 30 de ani
147
nefiind prieten Sturzestilor
lonita
si Mihaisi e fnaintat ca logofAt dupA 1853 de Gr. A. Ghica VodA.

Insurat cu Ecaterina Bals el avu prilej all rotunji averile, Intregind domeniul
Pomarlei, prin cumpArarea unei pAtrimi de la Volcinschi si de la Maria Ralea si TalpA.
Spirit prevAzAtor si ordonat el n'a putut cleat sa-si sporeascA averile, cumpArand si
alte mosii : Livia, Sfarcautii, Popenii, HilisAu, VIAsinestii, Batinesti, CocorAnii, casele
din Iasi. Face casA de bang in Iasi, In 1845. Societate cambialdo, vArsftnd un capital de 44635 galbeni, avnd ca contabil pe lacob Buiucliul ; reparA din temelli bisericile din CocorAni, HilisAu, Lisna si PomArla.
Biserica sf, Neculai din Cocordni (1819)

reziditd 1855 Mai 1-1856 de log. Anastasie Baptd
Pentru intelegefea IncrAngAturii celei de a 12 generatiuni de Basotesti clAm spita.

lonitA BasotA maresal
11. Teodor BasotA ban
= Elena Costachi Boldur LAtescu
= Zoita Calmutki
I
Andrei
12.
trei fete
BasotA
caminar
Ruxanda
Sotia
t 1849
13.
Raluca
Anastasie BasotA logofat,

Ecaterina Bals
fata
Ruxanda-
Elena
Gh. Cantacuzino 9
inecatA
Alecu Botez agA

=A. ForAscu
1). Din aceastA Elena Gh. Cantacuzino, se trage d-na Roxana Ion Inculef, fast mi.
nistru, prin tatAl slu Anastasle D. Milliade, fedora! Elenel BagotA marital cu Gh. Cantacuzlno.
www.dacoromanica.ro
148
G1-1. GHIBANESCU
Pentru intelesul mai pe larg al fatniliei Baota indrept pe cetitor la al XXIII volum
din Surete i Izvoade, consacrat Baoteti(or i Pomarlei.
13). Case le Bapote0i din la0. Locul i cu casele de pe el, ce ocupa azi Girnnaziul Stefan cel Mare, au fost cumpArate de stat in 1897 cu suma de 125000 lei de la
avocatul Nicu Nanu, reprezentantul aezatnantului Anastasie Baota de la Pomarla. Zidul
mare, gros i inalt, care imprejmuia locul i la strada Sar Ariel, a fost darimat i locul
supus alinierii actuate. Case le au fost amenajate pentru coala pastrandu-se toatA economia cladirii 1 in exterior i in interior. Locul actual cuprinde o suprafata de 8942
mp., din care casele ocupa 530 mp., afara de cladirea facuta mai apoi ca sala de
gimnastica ; iar ograda 1 gradina ocupa o suprafata de peste 8500 m. p
Casele aceste au stat in stapanirea lut Anastasie Baota. de la 1838 1869, iar a
institutului Pomarla de la 1869 pan N 1897, deci in total un rAstmp de 59 de ani.
In 1838 lulie 1, hatmanul Anastasie Baota cumpara cu 1800 galbeni blanci imparateti (= 66600 lei) casele cu locul lor de la logofatul lordachi Catargiu. Casele erau
arse in acel an, aa ca refacerea lor in starea cum se vAd astazi este facuta de inui
Anastasie Baota dupa 1838. In 1839 i se hotarnicete din nou locul de catra sArdarut
Hristea Ciuca, asesorul judecatoriei de Iai, asistat de V. Padure vornicul de poaltA, de
inginerul V. Popovici. S'au aflat atunci aceste msuri: latura despre opus in rand cu
ulita Sarariei 26 st. 5 palme (=-- 59 m.); latura despre sud, 66 st. 5 palme (=149 m.);
latura despre rdsdrit 35 st. 9 palme (= 80 In.); iar latura despre nord, formeaza un
zigzag de 100 stanjeni (= 223 metri), incunjurand locul lintirimului bisericii Curalarilor
i locul cu blnale a lui A. Bohotineanu.
Log, lordachi Catargiu a lost cumparat casele cu locul lor in 1814 Ghenar 22 de
la comisul Manolachi Manu cu pret de 75500 lei, cad de 1 acesta apucase a vinde
aceste case in 1809 Aug, 20 spatarului Vasile Poset, cu 77600 lei, dar neputand plati
de cat o parte (31670 lei) iar restul de 46430 lei ne mai putandu-i plAti, i se stricA
yanzarea i aa trece locul cu casele de pe el la lordachie Catargiul.
Comisul Manoil Manul avea casele sale motenire de la tatl salt log. Scarlat Manul,
i sotia lui Ecaterina Sutul, care le .aveau cumparate in mai multe trupuri 1 anume:
a). Locul cel mare al sulgerului Alex. Fote, cumparat in 1800 Mart 25 cu pret de
8400 lei.
b), Locul lui Marin bldnariul in partea de sud cumparat cu pret de lei 205,
24 bani, in anul 1800 lulie 20.
c). Locul cdpitanului Stefan Mantea, cumparat in 1801 Mart 27 cu COO lei.
d). Locul lui 1. Pascal, cumparat in 1800 Noem. 24 cu 500 lei.
e). Locul cu bezmn luat de la biserica Curlari in 1801 April 14, cu 30 lei pe an.
Totalul dar a cumpArAturilor din 1803- 801 a fost de 9701 lei.
Fiecare faie de loc din cele 4 incorporate la un loc de Sc. Manul, ii are istoricul salt
a). Locul lui loan $1 Mihalachi Pascal. Catra 1650 deci-supt Vasile Lupulii a-.
yea aezare aid un Gligore Budeacul ; se zicea atunci ca lozul venia pe ulila din alard,
kIng6 biserica Curolarilor. Ulita din afara incepea pe atunci din jos de biserica sf.
Neculai cel sdrac, mergea pe ulita de azi Vasile Conta, taia ulita lancu Leul, cuprinsA
azi intre corpul principal al spitalului sf, Spiridon i salele de primire ; intra in ulita sf.
Teodor i taia drumul Sarii pana in ulita Hotinului, iar biserica Curdlarilor exista
deja in 1670, and Istratie i Irina cumpara cu 80 lei casele de la Vasile lordachi 1
Safta cu copii lor Patraco 1 Maricuta, cari i acetia o aveau cumparata de la Gr.
Budeacul.
TrAiau in 1670 aceti cetateni ieeni prin acest loc : preulul Ion of Curlari,
Cretul Curalarul, lancu i Curt (Lupul) Sarbul, Neculai a Merlei, Mihail curatar, Mewww.dacoromanica.ro
BASOTEST1I $1 1A$11
149
Mug parcalabul, Gheorghe, lane, Iano nepot lui Lambu, Udrea sin Tuzull, Dumitraco,
Dumitru erbetgiul i attn.
Istrati Celiscop i Irina stApanesc locul 'Ana la moartea lor ; far fata lor Maria,
mAritatA cu un Dumitraco valid tocmai in 1723 Aug. 4, casele de Iting finfirimul
bis. Curd lari cu 85 lei lui Pavel cupet i TudoscAi. Locul venia intre Curt i Gligoraco seiman hAtmAnesc. 4 mahalagii atestA vAnzarea, preuful Grigora of Curdlari,
State aprodul cu nepotul sAu Enachi, Grigora al MAricutei SArarita 1 Vasile diacul.
Nu trece anui i In 1724 Mart I, Gligoraco al MAricutei SAraritei cu sotia sa
Anita vecini cu locul lui Pavel cupet fac un schimb ; iau de la Pascal un loc de casA
cu bordel i-i dau locul cu jaritea casei cumpArat de el de la Irina femeia mortului
Istratie Celicop, vecin cu locul lui Pascal ; Marturi: preulii Panaile, loan i Lupul
cle la Curdlari.
Trec 60 ani i tocmai In 1784 Iunie 23, preutii de la CurAlari, loan lancul, Enachi,
Costantin fac o transactie cu Maria, motenitoarea negutitorului Pascal i al TudoscAl,
i-i dau 2 stAnjeni din locul bisericii la fundul locului Mariei i iau in schimb un stAnjAn i 2 palme, sA se deschidd o hudild ca sA poatA veni norodul la biserica Curalari.
In 1784
erau aceti vecini: Fote pe de la deal, Pascal pe de la vale; local CurAlarilor
pe din sus, i drumul SArAriei pe din gios. Hudita venia in lungul locului pAnA in ulita
SArAriel.
In 1800 Noembre 24 fratii Ion i Mihail Pascal valid log. Sc. Manu cu 500 lei
locul lor, ce cuprinde 2 locuri de casA ; vecinii locului unit erau: Stefan polcovnic pe
de la vale, Fote pe de la deal, Ore rAsArit cu drumul ce merge la CAcaina i spre
apus cu locul bis. CurAlarilor.
b). Local lui Alexandra Fofe sulgerul are acest inceput. CAtrA 1650 ii avea aezare
acolo u0erul despre Doamna, Panaile. Acesta Ii mAritA fata lui Maria, dAndu-i in
zestre locul sAu cu casA ; fiica acesteia, Anita, impreunA cu sotul ei Ivan Cazacul 11
vind in 1706 April 25 cu 7 lei, tiganului GAnglu jumAtate loc de casA de pe alga
Muntenimel. IscAlesc multi marturi : pr. Gligorwo of Curdlari. Istratie Justa, aga
Costandin, comisul Avraam, Sava, Barbu lAcAtu$, Vasile, etc.
DupA doi ani 1708 Febr. 18 VasilicA cumpArA o casA cu locul ei Idngo biserica Curdrariului cu 35 lei de la NastasA i Irina. Marturi Maria erbdrila, Andronachi mesdrciul (casap), NastasA Murgulet i PavAl CrAmarul.
In 1711 Febr. 20. Vasile Ciubotar cumpArA cu 38 tel casa cu locul ei de la Vasile
1 Dumitru. Vecini cu acest loc erau Ent Cacule negutitor, Andronachi mesArciul i
Vasile Ciubotarul, cumnatu-sAu. Marturi sant dati acetia : Toader negutitor, Pascal buliba hatmAnesc, Stanciul buliba i cei 3 megiei.
In 1718 Mart 1 Neculai BAzgAu zlafar i BAjana cumpArA cu 26 lei o casA cu
locul ei pe alga Ocnii de la Vasile fecior Mariei, nepot lui Panainte uierul i de la
femeia lui Irina. Casa aceasta avea vecini pe V. Spin i Vasile a Chelii i pe Andoni
bucAtariul. Marturi iscAlesc : popa Gavril ot Curdlari, Eni Cacule, Pascal capitan, Stati
aprod, Axinte, Vasile cizmar.
In 1721 Mart 9, Duca i Safta cumpArA cu 40 tel o casa cu locul ei de la Vasile
sin Chetrei i de la Axinia, sotia lui.
In 1728 April 15 Enachi Sandu cumpArA cu 92 lei o casA Idngcl biserica Curdlarilor de la Toma Dima bAcalul. El rAscumpArA prin drept de protimisire aceastA casA,
intre casa lui Toma a lui Dima i Neculai Dima, intru cat Ene Cacule, luase ca zestre
ceste case prin femeia sa Maria, nepoata lui Dima bacal i au fost vandut-o apoi lui
V. BuhAescul diacul de camarA; acesta apoi o vanduse lui Toader cupet.
www.dacoromanica.ro
GH. GHIBANESCU
150
In 1731 Mai 9. Fote negutitor cumpArA cu 21 lei o casA de la Nastas6 Hrin i

ai lui ; casa venia intre casa lui Pascal, i Zamfira i locul bis. sf. loan.
Cum 10 cumpArA cas3, Fote se apucA i face mari meremeturi la casA 1 ca
mAreascA ograda 1nchide drumul case/ Duceii, mai ales cA gAsise tovarAs in aceastA
samavolnicie pe un alt megies, pe Vasile Cazacul din Curte 1 cu femeia sa Zamfira,
Se cerceteazA pricina de cAtrA I. Mustea 1 Iereu loan ot CurAlari in 28 lulie 1731 i
se hotArAte cA nu este cu cale sA inchidA drumul DucAi, i lArgete hudita mai mult
in dreptul caselor Zamfirei i mai putin in dreptul caselor Fotei.
In 1731 Sept. Enachi Saute brasovanul vinde cu 150 lel lui Dima negutitor casele
sale de lAngl bis. CurAlarilor. IscAlesc o sumA de marturi : pr. Tarta ot CurAlari, pr.
Lupul TAratA fiul lui tij, pr. Ion zet pr. TarAta 1 altii.
In 1734 Febr. 20. Vasile Cazacul din curte icu Zamfira vnd cu 70 lei casa lor,
de pe ulita Hagioaei lng casa lui Fote negutttor, lui I. PanA. IscMesc neamurile.
In 1734 Gr. Rata cumpArA cu 45 lei o casA de la Lupul tiganul zet BArgAu o
casA !Ana locul lui Grigora i in dosul caselor lui BArgAu.
In 1738 Ghenar 31. ama negutitor ii vinde casa, ce i-a fAcut-o de la deal de
casele Fotei, despre bis. CurAlarilor lui Enache polcovnic, pentru a-i plti datoriile sale
1060 lei, ce imprumutase de la dinsul cu dobinda din zece unsprezece pe an.

In 1793 April 20. Fote negutitorul cumpArA cu 130 lei casele Bejanei lui BArgAu
tigan fiindu-i vecing.
In 1751. Ion a lui Grigora capAtA danie locul de dughianA din Serrdrie, spre
tdrgul boilor de la pArintii sAl.
In 1755 Mart 9. Dumitraco cupet cumpArA cu 20 lei de la Ion Grigore Rata
cibotar pi ulila Hagioaei de la deal de S(Yrdrie.
In 1756 lunie 12 se juded pricina intre Anita fata NiculAiasAi, sotia Dime! cupet
i intre loan Bogdan vel log. pentru o casd cu pivnild leingd bis. Pogordrea sf. Duh
(Curdlarii).
Trecnd peste o samA de procese, ce privesc pe Anita i datoriile sutului slu,

care i-a cheltuit zestrele sale In 1758 Mart 10 Anita vinde lui Fote un loc de ,casA, pe
din Fits de locul dumisale, dar din vale de Curdlari.
In 1758 lunie 12 se 'face o nouA orAnduire intre Anita sotia rAposatului Dima, i
cum casa cu pictnita de 1AngA CurAlari arsese odatd cu arderea targului, cA nu rAmAsese
deck temelia de piatrA, dAnsa in tArie a luat piatra din temelie fArA sA alba drept, de
oare ce sotul ei Dima rAmAsese dator cu 700 tel lui Enache Braovanul, de la care
cumpArase casa ; acesta murind, zapisul de datorie a rAmas la jupAneasa lui Catrina ;
lar aceasta s'a dat danie cu tot ce a avut dAnsa marelui loguft loan Bogdan, cAruia
ii revenia acum casa lui Dima pentru 300 lei i viile de la Sorogari drept 400 lei. DAnsa
recunoate gresala 1 e ertatA, de oarece apucase a da piatra pentru reparatiile de la
CurAlari.
In 27 lunie 1758 pentru a se curma pArele dintre vArul lui Enache polcovnicul
Nicodim cAlugArul i intre Ion Bogdan log. i intre Anita, se vAnd casele fui Fote
negutitorul i aa el ii mArete locul caselor sale cu jaristea caselor Anita
In 27 Noembre 1763, Fote negutitorul cumpArA cu 65 lei 2 locuri de casA de la
Paraschiva sotia lui Dumitraco Pascal, care se mAritase de al doilea cu M. TalpA cApitan i pentru creterea copilului mic, ce i-a fost rAmas de la sotul ei, a vAndut aceste
f doa o bucAtele de loc care le-au fost cumpArat in dosul ogrAzii dsale Fotii, dar fiind
loc putin nu e de fAcut nici casA nici dughene .pe dAnsul.
Fote negulitorul era proprietar pe aceste lozuri Inca de la 1731 ; i izbutise a-i
mAri locul prin diferite cumpArAturi, i fiul sAu Alex. Fote sulgerul le stApAnete pAnA
www.dacoromanica.ro
BASOTE$TII SI IASI!
151
la 1799 Sept. 25, caul pentru datoriile, ce avea de platit, cere sa i se vanza la mezat
casele sale ce le are in kW in targul de sus in capatul ciobotariei langa biserica
Cura lari. Mezatul tine de la 25 Sept. 1 la 19 Mai 1800 raman asupra logofatului Scar tat
Manu.cu 8400 lei.
In 15 Martie 1800 Alex. Fote sulger da zapis de vanzare la mana log. Sc. Manu
pentru 8400 lei; casele se precizaza astiel: in 1,ai In tdrgul de sus In CapdtuI
Hagioaei, unde se s_Idue0e Ciobotdria Idngd biserica Curdlari lor.
c). Locul lui Moisei blanariul are acest inceput: lnainte de 1710 Mart 25 stapaneau acest loc Ionaco Anghel, fratele Ursului Pletosul, 1 Maria ; la aceast data ei II
vand Mariei fata Jul Bargau i sotului sau Gavril cu 10 lei. Vecini casei erau : casa pr.
Gligoraco, casa lui lane Cacule, casa lui V. Ciobotariu, casa lui Pascal cramar, ce-i
inpotriva ciobotariei. Iscalesc de marturi, pr. Roman ot Curalari, Vasile Spin staroste
de Ciobotari, Pascal cramar, Racial ciobotar, Vasilita negustor, Vasile al Erbaritei
ciobotar,
In 1718 luni 15 Neculai BArgau 1 Bejana ii vand lui Lupul cu 15 lei casele lor.
In 1723 lulie 30 Gligoraco i Maria iau in zalog pentru 23 lei casele Anitei, ce veniau vecine cu casa lui lacob armanul, casa lui Paval, casa lui Spin.
In 1751 Gligoraco ginerele Radului cu solia sa Maria, ii impart locul de dugheana din sus de Seirdrie, villa ce merge la tdrgul Boilor, ce vine in lung pang in
locul Dimei negulitorul iar in larg cat tine dugheana, la 5 feciori ai sal alocul cu masurd cafe de o dugheana i fitecaruia cat unuia cat altuia i lungul i largul, i sa nu
aiba a se inchide unul cu altul nici in fata nici din dos.
In 1757 lulie 20 Nicoli cumpara de la Stefan Gr. Rata cu 18 lei un loc de dugheana de la dial de Sararie pe ulita !Ana locul fratelui sau lonita Rata, vandut de
acesta lui D. Pascal.
In 1798 Julie 6 Andrei Ciobotarul cumpara cu 310 lei de la Maria, sotia lui Maftei
ciobotarul un loc de casa, vecin pe din jos cu locul lui Alex, Fote, pe din sus cu locul
lui lonita blanariul, din laid cu ulqa Srdriei. Duna un proces la divan, Andrei Ciobanul ciobotar vinde cu 270 lei casele lui lonita Moisei blanar i solid sale Ileana.
In 1800 Julie 20, log. Sc. Manu cumpara de la lonita Moisei 94 coti pamant din
locul caselor sale, cumparate de la Andrei Ciobanu ciobotar i platind cate 2 lei 22 bani
cotul, ii vine 205 lei 24 bani.
d). Locul cdpitanului St, Manta are acest inceput. Pe la 1700 ii avea el-4mA pe
acest loc de vale de biserica Curdlarilor un Ursu cr4rnar ; el are de cumnat pe unul
loan ; acetia si-au vandut crama lui Gligore Beliu i Mariei, care o tin o bucata de
vreme i in 1725 April 15 ei o \rand cu 10 lei lui Grlgorie Hilohie din Cotnari.
Tot in vecinatatea acestui loc mai traia unul Gheorghe, a carui fata, Tudora calugarita, cla danie in 1726 Ghenar 9 casa cu locul ei negutitorului Pascal ; locul venia
din ulild pdnd In fintirimul Cureilarilor iar spre rasarit Ora in treinile chiliilor calugaritilor Natalia i Sofia. Aceste 2 calvarite mor in vremea rascoalelor Muscalilor
(1711) fiind ele aproape de moarte cheama pe protopopul de lai, pr. Tarata de la Curalari, i declara duhovnicului ca la moartea lor ele n'au lasat de cat 5 lei i 2 chiliute de latura tintirimului bisericii Curalarilor. Chiliile au stat pAnA la catane (1715),
aid au fost arse de cine au putut i a Minas locul pustiu intre raspantie i l'a cumparat cu 15 lei Mihail negutitorul la 1732 Februarie.
Alt loc cu casa pe el se vinde in 1745 Noembri 18, cu 100 lei de Grigore Cojocar
negutitorului Chirita 1 locul acesta venia din jos de bistrica Curalarilor. Dupa 7 ani
Chirita negutitor schimba cu Vasile Sontu cojocar i Maria, dandu-le caseles ale ce
sunt de vale de Curalari, i iar o alta casa a lor din Sararie alaturea cu ograda caselor
www.dacoromanica.ro
152
GH. GHIBANESCli
lui; 1 mai da pe de-asupra i 50 lei. Duna 2 ani,

1754 Noembre Vasile Sontul
1 Maria 11 vand jupanului Andrei 1 Saftei locul de cas de langa Curalari cu 40 lei,
Andrei
era nepot mitropolitului de Savastia Gherman vinde cu 300 lei lui A-
nastasie blanar din Golia casa cu locul ei din vale de Curalari land tintirim fn 1764
Decemb. 2.
In 1784 lunie 25 boerii divaniti masura locul lul C. Pascal i-i gsesc aceste
dimensiuni : 16.5 palme din ulita SarAriei pana in locul lui C. Mazilu saptor in lemn,
nordul; 14 1 stailjeni latura despre rasarit alturi cu locul C. Mazilu ; 4.5 stnjeni
latura din sus despre hudita ce merge la biserica ; 8 stanjeni spre tintirim WA in locul
lui Toma Pascal ; 15 st. latura de sud.
In 1792 April 24 Chiriac calfa de pietrari cere sa i se masoare locul cu casele
pe el, ce le are in mahalaua &IMO din vale de biserica Curlari, cumparat de la Ileana
Braovenita. La 30 April 1792 vornicii de poarta cerceteaza locul, citesc actele de proprietate i-i dau hotarele. Dar aceste cercetarl le Meuse Chiriac calfa de pietrari, ca
peste 3 zile in 2 Mai 1792 s vand casele cu locul lor polcovnicului C. Mantu i
femeli sale Casandrei cu 1200 lei. Dupa 2 luni fn 5 lulie 1792 C. Mantu vinde lui
Alex. Fote portrel casele sale din mahalaua Fainei de vale de biserica Curdlari despre
altar.
In 1801 Mart 27 Stefan Mantu capitan vinde cu 2140 lei lui Scarlat Manu logofat,
prin mezat i tocmai in 1803 lunie 4 se iscalete zapisul de vanzare. 0 data intrat
locul fn mana log. Sc. Manu, s'a fncorporat la celelalte locuri cumparate de el i a format trupul mare al caselor Manu din Sararie.
e). Locul cu besmein Logofatul Manu fncepuse a-i face casa mare in 1801 ; de
aceia avand nevoe de o parte din locul bisericii Curalari, intra fn fntelegere cu Mitropolitul lacov i ia cu bezman o parte din locul ce se megieia cu locul log. Manu, care
4l face casd; se arata largimea locului luat cu bezmn i platete 30 lei pe an embatic ; aceasta fn 1851 April 14.
Aceste sunt tirile luate pe scurt din cele 99 acte, ce privesc casele Baota i
publicate de noi in loan Neculce VI. 112-166.
www.dacoromanica.ro
III). MANUSCRIPTE
Dintr'un sbornic Ardelenesc. A) Opt Evanghelii din Molitfelnic.
1). Pg. 65: 3444A/1 evrnia Ae ne Fvu si r 61) zise domnul. adevru ad I evru zic
voa ca cela ce va I asculta cuvintele mele si va crea I de intru cela ce mau trimes I prea
mine are viata de vecie I si la pgubituri nu va merge I ce trece diin moarte in vliall I
adevaru adevru zic voa apro I piese vreame i acum estk andu I mortii vor auzi glasul
fiiului I lu dumnezau. 1 carii voru I auzi viiavor. I ca cumu area tatll viiata I pag. 66
intru elu asa dede si fiului vIiatA I s aib intru elu I i puterea dede lui 1 kudecat sa
fad Ca fiiu ominescu estk I nu va mirareti de alasta ca va vini Easul in carele toll
cei dinu morminte vom auzi glasul lui I i vor merge ceia ce au facut I bine intru inviiarea vietii iara ceia I ce au facut rele intru inviere pAgu I birei nu pod eu s facu
de minei nimicah I cum auzu udecu i kudecata I mia diriapta estk ace nu ca I utu
voe meh ce voe celue ce tilau I trimes. a tatlui 'OHRE H A9TRAms.
2) pg. 320. prea cu intelepeune I sa ertAmu auzindu sfnta Evghlle bun vestire de la Ion sa socotim2) I . pg. 321. In v(r)emea aceaia dusasa Is. in Erslimu I ce
e in Erslimu la fntana Oei ce s chiama I ovreaete Viteazda cinci foiuorurea avea
intru acele zAcea multi bolnavi orbi I si ologi si uscati astepta clAtitul apei ingerul amu
alu domnului in toll J pogorie in fntn si turbura apah 1 I cine intra intdiu dupa
turburatul apei I sntos erah, altil de bola era tinuti I era acolo unu om de 38 de ani
aveh intru I bola lui acesta vzu Is zadndu si I intelesese ca multi ani are in bola.
gill lui vrearei s fii sanatos rspunsA lui I bolnavul domne omu nam cndu s tu I rburii
apa sa ma aruncea in fantna iara I candu mergu eu altul mainte I pag. 322. maintea
de minea au intratu grai lui Is. I scol eti patul tau si imbla si acie I sanatos fu omul
5.1 luo patu lui si imblah I era Sinbta intraceiah zih. graira jidovi I vindecatului Simbata estk i nu ti se cade I sa iai patul tau elu raspuns lor cine I mau Mut sntos
acela meau zis eti patul tau si imbla intrebara el unde esti I acela om cell zis lieh eti
patul tau I si inbla vindecatal nu tieiah cine iastk Is. amu s ascund iara nrodul era
isi la loc. dupl aceeh afl el Is. in besereca i zis lui iata amu .sntos fusesi I de
acum s nu mai greaesti s.a nu fie I tie mai rail duss omul si zis liudeilor I ca Is.
este de mau Mut sntos I .
3). pg. 326. Prok. alelulia I morie tah domne fn veacu celniavoiu I din niamu
fn niamu fi de devrul Mu I Evglie ot Luc(a) I 3)
In vreame aceia merge Is Mtn.: Erehonu I si lata u brbatu celu chiema Zacheiu I
si acela era mai mare vamesilor si I acesta era omu bogatu si cAuta s vaza I Is. cinea
estk si nu pute de nArod ca I de crescut era micu si nainte curd I de sa sui intrun
fragariu ca prea acie I vrea sa traca Is. si dead vinisa la I loc Mita Is van el si zis
catra elu I Zacheiu destinge kos. astzk in casa I ta cademisa a fih si detinsa gousu
Seel. XVII.
1). loan cap. V, vers. 24-30.

2). loan cap. V vers 1-15.
3). Luca cap. XIX v. 1-10.
Iai
www.dacoromanica.ro
Buletinul Muzeului Municipal *loan Neculce
20
MANUSCRIPTE
154
1 prinsa elu bucurosu i vazura toti I ramtira graindu cA ce catra u barbatu I pag. 327
pacatos infra sa sa rapausa statu Zacheiu I i zis catra domnul WA k umAtate de avu I tie
meh dau saracilor i s cineavah I obiditu intorcui de 4 ori zis catrA elu Is ca astazi
spsenie casei acetie fu I a i acestai fiiul lu A vram est!, ca vini fiiul ominescu sa
cautea i se mantuiasca I peritii.
4). pag. 332. aliluiiah psalmu 50. awhile of M(a)th(eiu)1). In vreame aceia
chiema Is doi I sprazace invatatori ai lui I i dede lor puter(e) sprea duhuri I pg. 333
nectirate ca sa le goniasca ei 1 s vindece I toate lAngorile i toate bolile intru I omeni
aceti 12 trimese Is zis lor. i grai in cale paganilor nu I mergeriti i in cetate Samari I nenilor nu intrareti ce mai vartos I mergetih catra oile perite in casele I creatinilor
imblandu marturisiti I graiti ca apropiise inparatie ceriului bolnavii vindecati stricatii I
curatiti dracii goniti In ciste luoati I in ciste datih.
5). pg. 336. 4/111i181d. r11101C. 1 nomiiastime 111 lali0 ne MO q, EH. ecaam evraie. wrr
M(a)r(cul ,) In vreame aceiah chema Is 12 I ucenici i incepu ei ai trimete I doi cate
doi 1 dede lor putere I sprea dhuri necurate i porunci I lor nimica sa nui iah prea
cale I numai un toiagu nece bucate I nece banea (sic) nece prea brane arami nece I in
coltuni incaltatih i nu vA inbrA I careti in 2 veiminti. i lor unde sa all intra in casa
aceiah I sal suiti panA veil ei de acole i cati nu vor preaimi voi nece I pag. 337 va 1
prahul e esth suptu pRorele I vostre intru marturie bor. adevaru I graescu voA mai iuoru
va fih Su I domului 1 Gomorului in zua de p,udetu I de cats cetatiei aceieh in eire
I propoveduise sa sA pocaiascA 1 draci I multi gonise 1 ungeti cu untu I multi langezk
I s vor vindeca.
6). pg. 339. .1.16,101(Isra npoK. #1,0Mlie CIOATE All rams aqtawroya alieor 1 3) zis
domnul ucenicilor lui sa nu sa I spamantezA ini mile vostre nece sa va I spAreti auzitati
cum eu zii voaa I ducuma I vinivoiu catra voi deli fi I iubinduma cucuroi (sic) ati fi
amu ca I zicu ducuma catra parintele mieu i ca parintele mai mare estk de mine i I
acum zic voa mainte WA nu va fi de candu va fi creadinta sa aveti ce nu voiu grai
multu vinitamu acetii lumii I pag. 340 iata lume cl iubescu parintele 1 cum I au zis mie
parintele aa facu sculativa I de biamati de aice eu simtu vie adeverita I i parintele
lucratoriul estk toata vita de mine nu va face rod. scoteovoiu I eh 1 toata ce va face
rod. curatiovoiu iah I ca mai multu rod sa aduca. ce voi curati simteti I de cuvantul ce
graescu voa fiti intru I mine i eu intru voi a vita (sters nu potu) I nu poate faZ rod
de ei de nu va fi I in vie eu simtu vie i voi simteti vitele cine va fi Intru minea 1
eu tntru el acela faceva rod multu I cA fart mine nu puteti face nimicah I iara cine intru
mine nu va fi aru ( ncavoiu afarA ca vita i se va I pg. 341. o voiu bAga i va arde
iarA de ye I ti fi intru mine 1 graiurile mete intru I voi fivor. cui all vre sA cereati
fiva voa.
7). pg. 346. dai '. peK rti nomrhiotim6 ti CII,EAll Mlle 'Paso'e I ktrrnie w'r /MIT I 4)
pg. 347. 4s di in farisei sa mance cu nainsul i I merse Is in casa fariseului ezu I
iata I o muere diin cetate ce era pacatosa I i tiu a iade in casa fariseului. adusa I
u vas cu miru i sta Mg/ pRorele lui diin daraptu plAngese i incepu a udah I
pRorele lui cu lacrAmile eih i cu parul I capului tersa 1 sAruta pRorele lui 1 I le
unge cu miru. Vazu farisaul ce chemase I el zis catrA sine grai aZastah de aru fi fostu I
proroc tiraru I cum i ce muere atinsese I de el. ca pacatos estk i rAspunsA Is. I zis
cAtra el Simone amu ati zice ore ceh I elu zis invatatore zi. a doi datornici I era inI
1). Matei cap. X, v. 1; 5-10.

2) Marcu cp. VI v. 7-13.
3). loan cap. XIV, 27-31 ; XV, 1 7.
4). Luca cap. VII, V 36-50.
www.dacoromanica.ro
MANUSCRIPTE
155
prumutu datu orecine unul era datoriu 5 sute de banih. altul cinzeci I nu avur ei sA de
amAndurora lAsA el I carele mai iubi el rAspunsA Simonu I zis paremisi c cui al lAsatu
mai multu I Is zis direptu kudecai i s Tutors/ I pg. 348. vezi aseasta muere intraiu in
casa tah I apA pkorelor mele nu dedei. eh aasta I cu lacrami udAmi pieorele i cu
pArul I capului tergele skutAturA numi dedesi I aZasta de andu amu intrat nu incetA
sArutAndumi pkorele cu untu capul I numi unses eh atasta cu miru ungemi j pkorele
dereptu aceiah tie grAescu I el leseese pAcatele ei multe CA iubi I multu e cui sA putinel
ertA I putinel iubi. zis ei lasarAtira I pacatele i incepurA cee ce ede cu nansul a grai
intru ei eine I este acesta ce pAcatele lasA e J Is. zis cAtrA muerea creadintah ml I nI
tuitA pasA in pace.
8). pg. 353. iii11-11101fla 401f3H'i6 AON11101PA 4 ati A6 rpm I Tel. 6vriIe WT AAA. Is
pg. 354. zis domnul sl veil Ilsa omenilor I greaalele lor Maya 1 vowa tatalu
I
vostru diin ceriu greaele vostre e sA I nu yeti (Asa omenilor greaalele lor I nece tatat
vostru va lAsa greaalele vostre I e cndu vA postiti nu fireji ca fata rnicii ce s intristazA strAmutndu I ( fata sah sA s inviascA omenilor I cA s postescu direaptu grAescu vwa I luotusau plata lor ce tu cAndu te I cdndu te (sic) posteti unge capul tau I
i fata ta o spal sA nu te iveti I omenilor cA te postAti ce tatal tAu ce estit in tainA
vedeva taina I tah i dava tie aeve nu ascundereti I comora vostrA in pAmntu i oh vermii I o rAzbescu si putrAdelte i furii I o sap& 1 o furA ce ascundeti I comora la ceriu
unde nece vermii o I rAzbescu nece putrAdete i furii I nu o sapa unde estt comora
vostrA acie I va fi 1 inima vostrA.
I
B). Cauinte la zile mari: 1) Poueste la morli.

pg. 135. Cuudntarea s(vd)n(ului lonu Zlataustu
pg. pail.
Aducemu intraasta zih mai de fo(lo)su I de atu in zAlele mai de demultu. i j intru
invatatura mai cu folosu el d I e multe ori cuvIntul lui Dumnez I Au mAngAe durere
omului i invAta. I tura lui DumnezAu sparge grije I multi de cela ce era omeni marl I
ore andu intra noi acum nusu aice cu noi. ce au la domnul simtu I chemati au begi
in paturile lor I i prea toil prea aceia ataptAi mo I rte i multu plansu este acum I
intrA noi i vaetu i suspinarea mare I i multA grlje i nevoe in besere I cd i farA de
samA plAnsu i la I crami fArA de cuviinta de I pg. 136. aeasta sA nA aducemu aminte
graindu cu laudA i cu rAbdare sA p I reaimimu morte coconilor nostri si I a fratilor
notri si sA nu vA parA ca I au peritu si eih cAtrA Dumnezau mergu I macaru i tineri
moru tin va bAnui I cA cAtrA cei pristAnk din ceriu I sA ducu ci nu trabueste sA plangemu I i sA susipinAmu ce mai vArtosu I sA nA veselimu i sA nA bucuramu de mortii
notri I . Si mai multu sa plAngemu i sA su sipinAmu de noi carii trAimu j intru pacatele nostrA cele rale. I CA de nu ne vom astAzk socoti i I luoa aminte ca simtemu
I
cu I pAcate data Candu vom ave I pg. 137. 03. ak bra acolo w va. da focului I nestAnsu unde va fi acolo mAndrul sau puternicul celu I farA ingAduire sAracilor I undesu
prAnzurile i cinile I cu multe bucate unde esti. I bAuturah cu trimbite si cu I kocuri unde
i danturile i I cntecele muerilor curve i I belie o menune marea frail I lor cum paharul acesta inpreau I nA esti, tuturora i cela I celu iubescu tuturora esth I cu cutrAmuru vine Zasul mor p tiei i trAbuete astepta I morte cu draga mare cA nu I estk nece
de u rAu morte ce mai I pg. 138. vArtos estk de folosu morte ca omului I esth morte
rApaos cA cine more I indireaptazAsA di in pAcatele sale i sA lasa de asupreala a acestiii I lumi i dacA more numai fa I ce rAu sprea rau i omul dacA I more nu manic prea
I
1). Matei VI, 14
21.
www.dacoromanica.ro
156
MANUSCRIPTE
Dumnezau ca I cu inteleptul inteleptu veri I fi ci cu alesul alesu vet ft rd

-dAoms. 3. c.
Kaj 0 ome intelege ca morte estk I direapftlor rapaos morte I coconilor mangaerea
morte estk I robilor scaparea. truditilor I odihniala. datorilor plata I trpadatorilor odihniala I paracilor inpacare pacatelor I ci de nara fi morte singuru nanu I pg. 139. poe.
cede cl agile sA desface prea j adevaru frica va fi atuncih ci multu cutramuru ci
grije ne I spus cl neincetate lacramt ci plansu nemanganiatu ci suspini I fara Mere
cAndu de naprasna I domnul va vini sprea scaunul (adaos : ce naltu) i I prearadicatu
atuncl ceriul I va Invalui ca o hartie ci stelele I vor s intunecah i tariile ceriului I sa
vor cutramurah. ci vor cure na I ite lui i morzmintele sa voru decchide i mortii sA
vor scula I cl raurile voru sacah. I [Ion zae. 16 gl. 5] dara noi cum vom pute stah
I
pg. 149. sa damu raspunsu cAndu Danielu prorocul I sa spamnta f indu elu s(van)tu
cutra I muratu fu dara noih fiindu pac I dlos (sters) Atoci cum vom pute rabda cugetu I
ome creactine I te socotecte iata ca I te hranectih 50 de ani sau o 100 ci I te inbogatacti ci cuprinzi l dom I nectih in Zasta lume. dara dupa aceaiah daca vine motte.
ce al stransu cui I va ramAne ace vel inblah I ca ci celu omu bogatu ce graecte s(van)tu
ILuc. 831 ca elu nu sa naltA cu cugetul f ci o s in iadu sa plecA cu sufletul I pintru
aceiah trabuecte sa plangemu I de pacatoci nu numai dad. moru pg. 141. pos. ce Inca
pana simtu vii in Zasta lume 1 iarA direaptii noi sA na bucuramu I pa(na) sirntu vli ce
1
ci dad moru Inca -tra I buecte sa na bucuramu ca slmtu vii I acaru moru totu viiaza
cum zice I Solomonu na tile carte de pita [glav 10] I iara pacatocii macaru simtu
vii I vai -de eii pana traescu ca dad j moru nu numai omenilor greacescu I ce ci lu
Dumnezau cum zice I [4rm n] intru iadu cine sa va spovedi tie I domne. iara noi nu
oprimu plan 1 sul desprea mont. ce ace sa pla J ngemu nu ca cei fa(ra) nadejde, de I
invierea ci cum facu ci acum I pg. 142 multe mueri, aceia de plangu ci chi I otescu
pintru sa le vaza omenii I numai nu cu inima amara ce ca sa le I laude omenii. I iarA
plangere smerita ci cu sama I eh te va duceh sprea pocaianie. ci nece odata cu a1
Zasta in pacate nu vei I cadeh. lanA prea pacatocih trabue I cte ai plange ca simtu fara
de I stintanie ci fArA botezu ducusa I ci din afarA de curte inparatului fivor cu cei
amarati draci ci I cu osinditii cum ziE evglestu I Von gl. 8.1 adevaru graescu voao
ca varecine I nu sa va nacte dim apa ci dun dhu I nu va ave a intra intru imparatie
pg. 143, pos ceriului i sa plangemu sprea carii I moru Intru avutie ci din avutia I lor
nece o mangaere nu cau facut I sufletelor sale. carii au avut I puterea aci spala pacatele
ci I cau vrutu pute dobandi inpara I tie ceriului, iara noi rugamu I prea puterrticul Dumnezau sa na I de inpAratie ceriului acum ci pur I ure pAna in vecie de viiacu I aminu,
[pe margina ce. ceal I ce urz I zi pAm I ntul I sprea ta rie lui qrailom or cx- r.
J
Na rojdstuenie Hva (la na0erea lui Hristos)
rn
11
ael K CK a.
pg. 247. Is. nascu .t, Vetleemul Jid I dovescu in zAlele lu Irod craiu. iaca I mon
Ird1 (sic) de la rAsaritu vinira in lerusalimu. f zacandu unde estb cel craiu I jidovescu,
carele au nascut ca amk vazut steaoa lui sprea rasa, itu ci a venitu sa na inchinamu
lui I bra auzAndu aceste trod craiu I sa turbura i totu Erusalimul cu elu. ci aduna
prea toti ma marii popilor i cartularli omenilor I ci intrAba de ei unde i sa nasca
Hs. I WA ei zisera lui in Vethleemul I ludiei el ace estk scris de I prorocul LI.
pg. 248. ci tu Vethleeme pamantul I Iudei cu nimicA nu ecti mai I micu intru domniile jidovecti I ca dintru tine va eci povata care I le va pacte omenii miei Iislateni.
I
Atunci Irod prea ascunsu chiama prea maghi (filosop) ci Intraba de eih vreame in
cart sau aratatu steaoa I ci trimese prea eih in Vethleemu zise I ducetiv(a) iscoditi cu
www.dacoromanica.ro
MANUSCRIPTE
157
dedinsul de cocon i dad la veti afla da I timi tire ca se viiu 1 eu sl ml inchinu

lui. I iarA ei ascultarl prea craiu I i mersirA i iatA steaoa care vAzurA la rasaritu
merge. 1
pg. 249. innainte lor panA vini de statu desupra unde erah Coconul. I iarA dacA
varurA (sic) steaoa sl bucurarl I cu bucurie mare forte. i Intrandu in casa. aflarl
I
i prea Marie muma lui i cazurA de sA I inchinara lui 1 dechisArl comorAle

sale I adusArA lui darure. auru 1 tamAe I i zmirnA. I i luarl raspunsu in somnu sA nu
coconul
sa intora catra Irodu ce prea altA cale I sA sA intord la tara loru.

Acesta esti. tMlCul acestii Eughelie.
Domnul nostru Is. Hs. au nascutu I din' s(vA)ntA fkorita Marie. fatA I vArgura. de
aici trAbuete sA timu.
pg. 250. ce hAsnuete nol cu natere lui in ZastA I lume sau ce folos au adus noaA
nilor nAscutulu domnului nostru a lui Is. Hs. I avem de aice 7 folosuri a ti.
creati
Folosul de prima acestd estk inMiu

Isai gl(au) 9. Omenii ceiah ce era mai nainte I intru intunereculu mortiei 1 Intru intunerecul iadului acum vA bucurati i vA veseliti cu ceh I veselie mare a vecilor
netracuti I ca lumina naterei lu Is. Hs. au rasaritu intru totu desavrAitu strAlu I cete
intru noi dumnazAirea in trai feta. I lumina tatalui, lumina fiiului I lumina dhului s(vAn)tu.
acum in lume. I
I
pg. 251. sau aratatu sprea luminarea 1 cu I ratire a toata lume. I apa vie curltore. care curA dinu I izvolul celui curatitoriu care I estk Is. Hs. domnul nostru ca elu
cu nascutulu lui prea noi pacAtoii .carii a fostu fiorii mAniei pri I ntru pacatele 1
I
gremelele nostrA I fiZorii lu Dumnezlu na fAcutu I cum grAete s(vantu Pavl apos(to)lu.
Titu gl(au) 2. s(/i)h cl sau arAtatu mila ceh sp(a)sitore I a lui DumnezAu tuturora
omenilor I InvAtindu prea noi ca se lepadAmu I necuratiile 1 pohtele lumeti I cu trazvie
cu direaptate 1 I cu sfintie sA viemu In 'e asta lume. I
I
pg. 252, siih 11. ateptAndu nAdejde ce fer I fella 1 vinirea ce strAlucit I ore a
slaveei a marealui Dumnezau I 1 a mAntuitoriului nostru Is. Hs. I carele sau datu prea
sine pintru I noi ca s nd rAscumpere prea nol dinu I tota strimbAtate 1 sai cura
tasca lui omeni alei sutton j spre fapte bune. I
I
alu doile folosu estk acesta I al mWereai a lu Is. Hs. fn 6astd lume. I
Datusau prea sine noa i toate I simtu ale lui 1 liau schimbatu I cu noi i elu
intru noi lacu ete cum grAete la lonu I gl(av) 15 zde(ala) 51. cum mA iubi prea
I
mine tatAlu. I
pg. 253. ae i eu iubescu prea voi IA I cuiti in aceia dragoste a 1116 sa veti
tine poruncile mele ratnA I neveti intru dragoste me. cum i I eu poruncile tatalui mieu
amu I tinut i rAmanu in dragoste lui I Solonu 255. 1 totu binele lui ce area intruna
cu noi inmparte i pre noi soti ne face prea ocina lui la inp I ratie. ceriului I cautA
bine 1 socotete catii I esti mlstivu candu i Inparte I inparAtie ceriului cu nol. I
I
alu trdile folosu alu na0erei lint Is. Hs.

lasti acestah cum trupulu I .
pg. 254, sau inpelitatu dinu dhul s(van)tu I i din fieorita Marie, i sau legatu prea
sine cAtra noi cum nece Intru I un chip nu sa poate desparti I de noi ci cu dragu mare
iubete j prea noi panA savrAitu cu noi estk I i cu DumnezAu prea noi nau inprea I
unatu i nau legatu cu dhul I s(vAn)tu cu fagAdaiu cu paceeh I ce au Mut fntru noi
cu tatalu I ca elu nAi nol cale i direapta j teh elu esti. increadintare nostrA I catrA
s(vAn)ta beserecA i ne tine I cu Ode mare catrA sp(a)senie I bra clad vin(i) vreame
www.dacoromanica.ro
MANUSCRIPTE
158
deplina [scris pe margine cu rosu: dupA 4 sute si 30 de ant] tri I mese DumnezAu pre
fiiul sAu I Galata gL 4 zac. 18.
pg. 255. cel nAscut di in muerea supus suptu legeh ca pre cei de suptu lege sai
i sA fimu fii lu Dumnezau.
rAscumperea ca se luomu fagaduinta I fieiasca
alu patrul jolosu a na.gere lui Hs.

Fostau domnul nostru Is. Hs. pintru noi robu i plecatu si blAstamatu I cum prea
noi sa no facA slobdonici si direapti i bl(ago)s(lo)viti fkorii sal I Bit gl(av) 12 cum
gral domnul lu Avraam l zise lui Avrame ei din casa tah earl I si din rudele tale
si din casa tata I nitAu prea celu pamntu care I eu tie voiu arAtah si eu tine I voiu
pune om marea i te voiu
pg. 256. bl(ago's(lo)sevi i punevoiu sA fii vest itu si cu nume marea i veri fi
bl(ago)s((o)vitu blsvivoiu ceiah ce blsvescu i voiu blastmah ceiah ce tine bla I stama
si In tine blsvisAvor toate rudele prea pamantu pintru ramasi 1 ta ta carele esth Hs. I
aZasta blsvenie au luoatu I si liuda a lu lacovo patriiarhul ca j ndu lacovo avea sA moarA
1 chiema pre toll fkorii sai i blsvi pre I ei blsvindu prea toll fii lui
blsvi prea liuda
i zise lui I Ishod gl. 49. luda tu esti acela carea prea tine vor I lauda fratii tai mAna
tah I in cerbiceh vrajmasilor tai .
pg. 257. innainte ta sl vor pleca fiorii I tatanitau I luda leu tinAru prea mare
lucru ar sosi I cA nu sA va luo de la tine toiagul I CrAescu nece invatatoriul de la pilorele I tale. pana nu va vini $ilohu celu trimatatoriu i elu va fi asteptare I limbilor.
acesta va legah manzaco I rul sail la buum vieei i puiul asiniei I sale cAtra vita vinieih lava in vinu I vesmAntul sAu. i in singele oiei I tambariul ski mai frumosi I simtu
ochii tai de cAtu vinul i dintii lui mai albi vor fi de I laptele. I Cum zis patriiarhul
lacovo si acela legA maecoiul sAu catra
pg. 258. vine zice domnul Hs. la s(van)tu lonu I eu simtu bugumul vitei celu I aI
devaratu i tatalu miu lucrAtoriu esth. I Ion gl. 15 me' 50 sill 1, sill 5. Eu simtu buZumulu
voi vitele I si la aZasta s.(van)tA vita multu roditore I a viei ceii intelcpte au legatu fiiul I
lu Dumeau ustenitul maEcoiul I sau prea cele narode nenumArate I carele veietui mainte
far lege I si dubitoceste i puru I rea inblah in giugulu robiel pAcate I lor i suptu sataniel munciti I cu nAscutulu domuului Is. Hs afarA I au fostu sloboziti. I
I
Alu 5 folosu ce au folositu nds I cuful lu Is. Hs. In Zastd lume. I

pg. 259. Prea noi curataste cu nastere I lui ceh s(vAn)tA de pacatele nostrA cele
rale si spurcate. j t de iznoavA au nAscutu prea noi I ci nau curatitu i nau fAcu(tu)
direpti si fAra de moarte i I sa viemu pAnA in veci. i ne face I prea noi sA fimu in
lauda slavei lui. carii nadajduimu mainainte I in Hs. pint(r)u a'easta I ze 17 Ejes gl(ao)
1 zde 218. nu incetezu a da haru cu inimA I curatA cu creadinta diriaptA
ca domnului
nostru lu Is Hs, I tatalu slaveei sl de nue! dhul intaleptii si alu arAtariei intru cunostere
lui Is. Hs. domnul I celu di in vecie. cA totea print(r)u elu simtu noaA date.
I
alu 6 I .1)
pg. 260. pre totu eas(u)lu mA inbiiu slujba s(vea)ti strasti a. a I cndu. slaviti ucenici.
I
la spalar. euda I sara luminaras(A) atunce Iudaa. u. u adim. a. a. celu cdndu rau paharnicu argintul iubindu. luminardsd. attic! I neputinZosul intunecA i celor. argintu.
derpre r. r. farA de lege z;udecatori tine der(e)ptu I elu iiudecatolui tinia vndurate...
I
1). Fata 260 fiind Arita de scriitor s'a gAsit diacul Daniel din Vela (lVT Imo) si a
scris o rugAciune din slujba sfintei strastii, adicA a patimilor lui Is. Hs ; iar alt cetitor
a crezut de cuviinta sa-si cerce condelui, intercalAnd intre rAnduri sau pe margine cele
tipArite cu cursive.
www.dacoromanica.ro
MANUSCRIPTE.
159
tine. I. fdrd I jeird de lege. vezi lubitoriul de arzgintu. ce pentru I aceste sA grA(i)m.
v. s. sldvit cer. Sp(a)si H(risto)vu. pis diec Daniel. ot Veta... r I hrvu. u. Or de lege.
pg. 261. cl cum au luatu domnul nostru I statere (sic) cu trap di in fiEurita I Marie,
ase i noi a m luoat ttupului celu MA de morte I prea viiata vecilor. i di(n)tru acela
trup alu lui I ca i dinutrunu izvoru sA varsA totA I boglie nostrA de la DumnezAu
cum I sA viemu si noi cu elu in vecih I cum a poroncitu prea s(vAn)tu Ev(an)gh(e)lestu
Ion I glav 6 zac 24 s(ti)h 57. cum mau trimes pre mine tatAlu I celu viu 1 eu viezu
prinu tatAl, ase si cela ce va mAnca prea mineh si acela viiazA pintru I mine cA eu
simtu apA vie I i bAne vie cum estk scris I M(a)th(ei). dhul s(vAn)t au vArsatu darurile
pg. 262. sale prea noi darul dhul s(vAn)tu esth I !Hui lu DumnezAu Hs. prea I noi au I
I
vArhsatu darurile lui DumriezAu I luoh i vArsA prea noi tote bunatAti I le lui.
alu eptele folosu avem aici
Domnul nostru Is. Hs. au fAcut Vprea noi sA fim cArAtori beserecii I lui Dumneau.
prea viiata de viacu I cA iatA ce grAeste s(vAn)tu Patru I Pdtru gl(av) 1 za. 58. I paramie s(t0h 15 ce cum cela ce vau chiematu I s(vAn)tu voi hind f ti sfinti I in toatA
viiata vostr. I cA sA nau vrut naste Is. Hs. noi amu vrut toti peri ce au nAsc I ut dereaptu noi pAcAtosii cum I
pag. 263. cum prea noi sA descumpere de la morte ca viiata de la ladu la ceriu
de la intunerecu la luminA I de la pAmAntu innaltie ceriului I cum esth sorele luminatu
in fApturele cele vAzute si veselu i I fromus. I asijderi i nastere lu Is. Hs. I prea plmantu au fostu mai slAvitA de cAtu toate naterAIe crai lor si a inpgra)cilor Omant (e)sti pintru cA elu esth inpAratu I a toti inpAratii si domnul I a toti domnilor pintru
aEasta I trAbueste noaA sAlu mArimu 1 si cu cinste sAlu lAudAmu .
pg. 264. in dzua invieri sA ne I luminAmu. oameniii I Pastele dmnului pastele I cA
di moarte cAtre j viiate, O. de la pAmAntu spre ceriu Hs DmndzAulu I nostru neu rAdicatu I de biruire sAi cAntAmu. I SA ne curAtimu samtirile I si sA vedemu neatise I lumina
invierii pe Hs. I strAlucindu si vA bucorati I dzicAndu 0 era sA audzium I de biruire sAi
I
cAntAma I
pg. 265. * * * oy, nt mt at. *It * iti
Ceriurile cu destoinicie I sA se veselasche.

iarA. parnntulu I sA sA bucure. ca sA prAznuescu I luma Ea vAzute... toate. si. Ea nevAzute... cA Hs. sau I sculatu. veselie veciloru. I Venict sA bemu. beuture. noa I nu di piatrl.
neroditoare. facAtore. de minuni. ce di I ne I putredulu. izvoru. din mormAnt I ce nu
ploatA. Hs. de carele I ne interimu. I Acuma toate sA inplurA de luminA I . cerul si plmAntulu. i cele cesu. de 1 dedesuptu. ca se prAzniascA. totA I fAptura. scularea lui. Hs.
de care I sau neintAritu. 1)
pg. 266. si sA nA rugAmu lui ca dumnezAulul nostru sA nA spodobascA in vedere I
tnnnpArAtie lui dumnezAu. I ce cu veselie si cu bucurie de veci netrAcuti cum zice I
I
Isaia zaE 4 carea ochiul I nau vAzut si urechi I nau auzitu. ci bine gate I ste DumnezA(u) noal aceia I inpArAtie sA dobAndimu. i noi I cu darea domnul nostru Is. Hs. I a
cArue slava inpreaunA cu I tatAlu si cu dhul I s(vAn)tu. acum si purure I in veci de veiacu
aminu. I
1). RAmAnAnd goale prin sArituri fetele 264 si 265, un alt cetitor al acestui sbornic
a gAsit de cuviinta sA scrie cu un condeiu de rAu scriitor 5 rugAciuni din Canonul

Invierii. I
www.dacoromanica.ro
IV. Inscripiii i notile de pe carti

1, 7165 Mai 12 (1657). Pe o Evanghelie slavon6 de la man. Berzunti.
111*CT. 4.14H HI 111:1THAE NAN rg111,Iprie LII6 I *AII EOEKOAd.
Ao motiaertip E6p3EHCK46 H
CZ KZ I rkM EOirk(3HNI. 8-B1T 31)36.
Luna Mai 12 venit-a loan Gheorghie Stefan Voevod la manstirea Berzuntului i

cu toti boiaril. la anul 7165.
Obs. Dupa ce sfinti man. Cainul zidita de Gh. Stefan Voda, ctitorul domn se
duse cu intreg sfatul velitilor boiari la man. Berzuntul, ot Bacau i egumenul manastirli insemna pe Evanghelie aceasta notita. Corn. de par. Ursacescu Hui.
2,Pe un zapis de case din Botoani, se citete aceasta pecete: t netieTe:

EOTO : ROHN
rt3n8H
Txp-
(sic) 1780.
3. Pe un Paraclitiki. Ian. 7257 aug. 13, tiparit de Duca Sotiriovici. (Casa Regala, Bucureti):
tin numel(e) tatelui i a fiiului (fata 11); i a sfantului dhx amln (fata 15). aEast
sfanta carte au cumparat (fata 19), dumnialui Cicira Ivan i cu fiCorul (fila 23) seu
Stefan 1 cu sotele (sic) sa (fata 27), Aniara i ha fie (fata 55) i toat semintie lui
(fata 69), pintru sa suflete (fata 87) celor mortk (fata 101) alt. (fata 109). pintru tatemieu Stefan maica f Parasca i pintru sementie m. I i o dau la svinta beserica I fata
110) la Ninetk la hramul nostru (fata 119) a naterii... (fata 120) i cin a departa de
la beserica (fata 134) Ninetilor se fie anaroema (fata 140) de T i Ili de otet (318 parinti) amin (fata 144) 1 pe carp au dat 6 florintk (fata 448). [scris de alta mAna: t.se
alba poman pintru sufletele denie] i pintru tot morth (fata 451)
4. 1836 lanuarie 10. Pe un mornuInt in biserica cu hramul cuvioasa Paraschiva
la Igeti (Tutova):
Sta xaltat 56.04; xaflanithrq; ax I MoozowAaw; rij; Max.sovCa; x21 iro
xal 1,..TcX4eTiov, iv I ar(Lv 39 akma
or
I cacop
jtU
ivirifig.
1836 IavvSapEu 20.
Aici zace ilustrul Cavaliotis din Mushopolisul Macedoniei i posesor Igetilor i

BlAgetilor, Hind de ani 39. venica amintire. 1836 lanuarie 20.
5. 1790 Mai. Iasi. Pe o lespede mormntala a brigadierului Panaghiodor Nicovulos (2.20 m. lungime,
1.00
latirne).
Cic Tin avBoOTarov xal gozoTa-cov xino;
Ilavayfo6o)pov xoXu0puvti xal TcoXup.a SkacrtaTov &or,El.= Tr% v xal'vap.gtxhp TpaxTii.) 705 R(011
Tcirot; 7capdpz(Jaavta I xai xap& vij; d.rroxpitopo; To5 Posolou a?xarEpivr,; aiPtCpcq
PACW:05 bCppt4 71.1.1.0iv":1 v.a1 TiK TiNta; I Tot; iliou (3? aNp.(pou zaf3aXicov yev6p.evov TaEuriesavvri
'av iaaatbrg; Mo)aPia; tt iai. MCC& grla MCC-I09 En: 7C0 I T,CRANCAI ex arpat.sia; Paa; av)
'Ebpcovsa xai v.
xpArtv I
7.4 '00op.2mil; 'nal; 13aatXtv; t Ilpoter(2; pooTtiro .,...atov
CAtrA prea gloriosul 1 ilustrul Domnului domn Panaiodor cel ce multe a Hptuit 1 multe a invatat, insarcinatul de afaceri pe langa Poarta otomana, i al regelui
www.dacoromanica.ro
INSCRIPT1I SI NOTITE DE PE CART!
1-61'
Prusiei sfetnic particularnic, Inca i la tractatul de la Cainargi membru aseso-r, i pe

langa Imprteasa Rusiei Ecaterina a doua onorat cu oficiul de secretar intith 1 Mut
cavaler al ordinului sfantului Vladimir, a murit in Iaii Moldaviei la anul 1790 in tuna
lui Mai supt comanda lui Potemchin, In vrsta de 61 ani.
(flit accente i spirite)

I Maxehvcov ;tom liccriv et; (3totov MoVaktE
b:
Ilept%3cov tponlov flapaiCawpv Notociou), t
0,2100`)TC4 Tap) p.tv-rwas Y.EvEU&E
xuo; ciktpvrov
afilp.2XEM MOM 17VEUIL2 icoXov Stxuo
Fip.tv CAE ll7C0.0 veponeacrtv
ou ycy CAELT avBetov Easta apETTIc.
Vzand pe ilustrul Panaiodor Nicovul, in ale Macedoniel laturi adus la viata, iar
in Moldavia murind i Ingropat fost-a tot aicia trupul lui, iar sufletul intru tot inaltat
glasuete astfel: clsat-am muritorilor o neOirbitcY glorie, cod fnca n'a plerit slava
virtu filar bOrbdteti,*
CAHrilAll118 H KaRtItVkpl IIAHMIOAOPOCK IIIKOIWAOCI I 11136CTAHWHC/i1 RE AWAKE lid 11.16CTIS
IIKAtTO OTS PON<AECTILI I xpliCTOKAr 790 HI Mirk
eUi
I rOAIr OT
AEC/ATI IleilliOMS
ArkCatill,* npli apmin nOAN I rilelitliO HMACTROMS CIATAI111111r0 KIVA341r. rpill'OpiA I fill644H.
APORINA flOTEMICHIla TAIIPIPIECKArO.
Brigadir i cavaler Panaiodor Nicovulos pristvitu-s'a in lai intru cel de al asezeci i unul an de la natere, In anul de la naterea lui Hristos 790 in a tui Mai tuna
in vremea oteniei supt conducerea principala a ilustrului cneaz Grigorie Alexandrovicf
Potemkin Tauricescul.b
6. Pe un molitfelnic slavon (Muzeul Pr. Ursacescu din Curteni, Falciu).

al*C(11/1) Mal-1 KI BOHM EVAN
(II C) /MANI noxkpum.
BAT
reoprie Ille I
4SAH KO6K0A AO MOHtICTHp fierieliCKAM
-1-30(F.).
In luna Mai 12 zile, venit-a loan Gheorghie Stefan Voevod la manastire Berzuntului i cu toti boerii la anii 7165."
Obs. Cred ca cu prilejul sfintirei man. Cainul, care a fost la 7165, Stefan-Vocla
cu tot divanul s'a abatut i pe la man. Berzuntul, ctitorie Bogdaneasca i egumenul a
scris _pe molitfelnic notita de mai sus,
?.Pe o Evanghelie, Ramnic 7254 (1746), bis. Paraclisul din Cotnar.

Agasta sfanta Evanghelie. iaste. a dumisale Stefan Bosie camara I cumparata cu
dreptl banii a dmsale, i au dato la I svanta bisearica a dmsale ce iaste la satul Zlodica
la Cotnar I ca sa sa citeasca In toate zilele pentru folosul obtiei 1 pentru pomenirea
dmsale. Martie 18 let 7261 (1753)".
8. tin Pomelnic (triptih) la bis. Paraclisul din Cotnar.

Radul, Vasile, Profira cu fii i tot neamul lor Stavar, Maricuta, I Ecaterina su
Grigorie, Patina, Zanfira I cu fii i tot neamul lor ; Maria,
fii 1 tot neamul lor.
Gapar, Pettachi, Elena cu I tot neamul; Vasile, Elena cu fil i tot neamul. Stefan,
lordachi I Maria cu fii i tot neamul. Ieroshimonah Teuctist, ieroshimonah I Aftanasie,
shimonah Potapie, monah loanichentie, Shimonahia I Agaftonica, monah lulian, i tot
neamullor.
Pe latura stangO a triptihului e icoana sf. Mihail; la mijloc e Troita, pe laturea
dreaptO e arhanghelul Gavriel.
Buletinul Muzeului Municipal tIoan Necuices Iai
www.dacoromanica.ro
21
i62
l NOTITE DE PE CART1
NSCRIPTII
9. 1832 Oct. 18. Pe mormntul spatarului V. Coroi (bis. sf, Neculai cel sarac Ia1).
Vast le Coroiu spatariul Intracest umed mormant,
Supt alasta stand mare sa priface In pmnt ;

La una mie opt sute treizAci I doi spre sfrit,
CAtrA optuspreace Octombrie din viata sau savarit.
Sotia sa Elencul, Dimitrie fratele lui,
Si loan Cerchez pitariul cu ale lul doa femei,
Cu Ancula ce au fost maica pomenitilor sal Hi,
$1 Tudora Za dea doa aice sant Ingropati.
Cum 1 tanara Maranda care au avut barbat
Pe micul Cerchez ce iargi tanr au fost Ingropat.
Toll aice In mormntul acest negru-s-astupati.
Trecatoriule, suspin i plange pe-acest mormant,
In care atftta oameni s'au prifacut In pamant1
Cata de-i vezi, cunoate-I In Orfila i 'n noroi,
Care-i Cerchez cel cu minte? care-i Vasile Corot?
Care-i maica ? Care-i fiica ? care-i that- sau batran ?
Care-i robul acel garbov ? care-i falnicul stejar ?
Toti sant de o potriva tarna, pe toti supt picior Ii calci,
Omule, ca i mine pamant negru ai BA te faci 1
Unde-i dara ingamfarea, ticaite muritor ?
Caci In curand vei ajunge vierme slab i Orator.
Ferete-te i suspina, stile cu glas de om bun.
Dumnezau sa-i izbaveasca i sA-1 ierte ca un bun.

Obs. Pentru a fntelege aceasta inscrlptle, bogata In nume de Coroetl, dam In scurt
spqa Corolor, coplata dupi origlnalul, ce se pastreazi la d. A. C. Cuza, un stranepot dupi
mama a lui Vaslle Corol l IntArlta de dlvanul domnesc al Moldovel lo 1816 Noem. 20, and
Vaslle Corol era paharalc. (Surete ms. XXI, 191).
1
Coroi comis 1625 (In Valahia)

= Alexandrina
I
Grigore
Coroi
Simeon
Coroi
lacomi
Coroi
Abaza
Coroi
vornic
1706
Gavril,
Coro!,
Stefan
Corol post.
lonita,
Corot
Luca
Coroi
Grozava
1706
Gheorghe, Sandul Simeon, Antohi,

Coroi, vel capitan Coroi
Coroi
de darabani spatar
Cristea, Manolachi,
Corol
Corol
Sanda, Nastasia
=Ruxanda
I
Sarban
lonita Coroi
Vasile Coroi
pah,
=Elena Cerchez sorA cu Dimitrie Cerchez

(a)
Ionit Coroi
stolnic
Gheorghe
Coroi
vist.
= Antita P. Casimir comis
Neculai,
Coroi
Smaranda,
-= C. Cuza
6 Vasile
Coroi
Zmaragda,
Puiheria
= Manole
din Botoani
lonita Coroi
loan,
Coroi
Alex. C. Cuza
Mihai,
Coroi
Vasile,
Coroi
Stefan,
www.dacoromanica.ro
fata
Costachl,
Coro!
Gheorghe
Coroi
Costantin, Alexandru
INSCRIPTII SI NOTITE DE PE CART!
163
Nu e WA interes a da i spita suitorilor dupA mamA a lui Gh. Ion Cuza spatar,
tatAl lui C. Cuza, i care a fost cAsAtorit cu Aneta Gh. erban, scobortoare din Palano
yel ban al Cralovei(?), tot dupA spita aflAtoare la d. A. C. Cuza (Surete ms. XXI, 192).
1
Paiano vel ban al Craiovei (?)
I
Floreasca
vist.
Zoita
=Gulian6
MovilA
stolnic
Andronic
vornic
Zoe
= Teodor
Balaa
= Ion SArban clucer

I
Smaranda,
Gheorghe, Teodor, PAuna,
arban = Giosan
arban
spatar
caminar
Maria,
Ruxanda
= Antohl Coroi pah.
Smaranda,
Aneta,
= N. Sion ban
I
Grigore,
Sion
Neculai, Gheorghie, g.
colonel
el"
'
Teodor
Costantin
E mandi
A. C. Cuza
Emandi
Lascar,
Sion
Gheorghe,
Sion
Anastasia
=Manole
Artur, colonel
Sion
= VAlescu
Sion
=N. Gane
Neculae
= Sion
fi
Maria
=Marcu
6 Costantin, loan
=Smaranda
Coroi
7
Anastasia,
= Gh. Ion = Emandi

Cuza spatar
Emil,
fatA
Emandi =Grig. Vericeanu

Cum insA piatra ne vorbete de rudele lui Vas. Coroi despre sotie, latA care pot
tirile despre Cercheze#1 (Surete XIV, pp. LXV seqq.)
1
Cerchez bAtrAnul 1594

I
Cerchez spAtarul= Tudosca 1630
2
3
lonitA Cerchez stolnic = Irina

I
Alexandru,
Cerchez
Neculai,
Cerchez
Stefan Cerchez comis

Anita Enachi Paladi post.
Andronic,
Cerchez
vornic
= Axana Jurie CApotici

5
Maria,
Miron spatar,
Cerchez
6
Vasile
Cerchez cAmAra
= Maria Gheuca
ionita,
Cerchez
Mihalachi
Ruxanda,
Tudurachi Cerchez
lonita
Cerchez ban
I=X
=x
Elenco
Cerchez pitar = Vasile Coral spatarul

= Ancuta
= Tudora
= Smaranda Racovita
www.dacoromanica.ro
V. VARIA
Ciii. 7328 Oct. 20 (1729). Diata Casandrei, fata Mitrei vornicul prin care lasa
averile sale verilor sal Negrea ci Nicolai.
De vreme ce intmplare cea viitoare iaste nevazut 1 MO I vi Ingerilor necunoscuta pentru ca numai la Dumnzau toate santu I cunoscute. drept aceia eu Casandra. fata
Mitrei vornicului am socotitu I mai innainte pana nu ma cuprindia sfarcitul vielii mele,
cl pan im sintu I mintill Intregi ci sanatoasa, sa fac diata ci s dove descu gandul meu,
ca dui:4 petrecere me. sa nu ramae galtava, intre neamur I pentru cad eu am fost fata
de boeru mare l am fostu b)gata bucate multe am avut. I i odoari scuiripe ci toate
sau prapadit in viiata noastra Inca par am fostu cu bo erul meu inpreun. ea odorali
meli santu pusa Wog pentru 60 de lei la Small turcul din Par ladu (sic) iar altele
sau prapadit mai inainte, iar pentru movie tau limas I zapisele de BlAuzi toate ate au
fost de cumparaturi leam dat varumeu Negrei ca sal fie I mocie statatoare in veci. acijdere ci viele de la Carlomanecti cimi sintu zestre de la tatal meu iar learn dat Negrei
toate ate santu, far viele de la Liecti ace las cuvantu I dupa petrecere me sa fie a
varulul meu Neculaiu ci movie de la Cuca I iar altele bucate i dichisurile casal earn
ramani cu toati sa ma grijasca toate I pomenile sam faca par la anul i trei sarindari
sami de sa s faca pentru sufletul meu I ci a boeriului. iar tiganii carei sintu de pre
mama sa fie ertati pentru sufletul meu i atasta dilata sau scris de nainte dmsale
Gheorghil pitarul, cl dmlui Toderacco 2 log. ci dmlui Manolachi Costachi vel capitan,
iar oricine din moctenitoril I mei sau din kudecAtori ci din boeri sau din cei bisaricecti
sau din cel lumecti ar vre sa intoarca sau sa strice atasta dilata a me sa aiba a da
raspunsu I la stma ci la infricocata zi aceie a rasplatirii inainte giudecatoriului I celui
drept. l nefatarnic dmnului nostru Is, Hs. Dun-maul tel adevaratu
It 7238 mst Oct. 20
qi eu preutul Toader am scris
X Casandra filca Mitrei vornic.
cu Invatatura dumsale I sintu martur,.
I
C1V. 1802 lunie 1. C. Balc log. cumpara cu 13000 lei pe an veniturile podurilor din lac'. Se dau ponturile acestor venituri.
Ponturile venitului podurilor de aice din Eci, dupa cum sau dat intracestu anu, de
la cochil vechi. 1802 lunie 1.
1. Tril parale sa e de tot dobitocul ce va fi la car, I caruta, cari va intra in
Eci ori cu ce maria 'de vandut, macar 1 trecatoari, insa pe marf a trecatoari va plati
numai and va intra in Eci. iar la edit sa nu sa superi.
2. Una Rol para sa e de tot dobitacul ce va fi la car i caruti. cari va intra in
E. cu unt, cu mien!, cu dark cu sau, cu cue de fier, cu bacalie, cu sari, cari va fi
de vandtit, insa pentru sare and ocnile vor fi dati in credinta i sa va randui vreo
sama de call pe la tinuturi ca sa aduca sari cu pret hotarat de la visterie cate cat sa
e chirie, cate dintracell cara vor intra in targ cu sari sa nu fie suparati a plati bani
www.dacoromanica.ro
VAR1A
165'
podului lar cari vor fi tocmite pentru chirie cu rizapazar iar nu cu pretti hotaratu de
la visterie, acele vor plati venit podului caragia.
3. Una pol para s s ia de tot dobitocul ce va fi la car I car* care va intra
in E cu chereste i cu var i cu piatr, i cu caramizi or de vanzare de va fi, ori macar 1 pentru trebuinta oraplui de va fi, iar pentru cheresteaoa, piatra I caramida i
varul ce vor aduce dmlor boeri pan la vel stolnic, pentru trebuintale sale cu satenil
sai sau cu scutelnicii sai sa nu sa supere a plati, jar de vor cara boerii aceste cu alti
oameni cu plata. vor plati venitul podului dupa cum sa arata mai sus, luindusa banil
podului de la drain, macar i din satile dmlorsale boerilor de vor fi oameni, i vor
dovedi cumparatorii ca au luat acel oameni vreo plata sa aiba a lua banii podului, cum
i pentru podelile ce vor aduce pentru trebuinta podului, de aice din ora cu randuiala
on fArA plata ori cu plata de la visterie, cum i cell ce sa vor plati pe afara pe la
sate, de catra d-mlor boerii epitropi a podarilor sa nu sa supere de banl podurilor,
iar podelile ce vor cumpara din targ cu rizapazar vor plati vanzatorii podelelor cate
una para de tot dobitocul, dupa cum i aRe chereste.
4). Trei parale sa sa ia de toata vadra de rachiu, care va vini 1 va intra in
E cu caru sau cu polobocul masurandus cu cotul, luindusa banii de la carati.
5). Cinci parole sa sa ia de tot dobitocul ce va fi la car cu bute cu poloboc
di yin ce va intra in EV, ori boerescu macar, de vor aduci, i cu scutelnici ori manastireti sau a cui vor fi i ori de unde va fi, far pe vinul ce va ei din E sa nu
sa superi, fiind ca au platit cand au intrat in E, i banii sa sa plateasca de carau.
6). Trei parole sa sa ia de tot dobitocul ce va fi la car, i caruti, cari sa va
!nal-ea di E ori cu ce fel de marfa va fi, iar pe marfa ce duc negutatorii di E la
iarmaroaci, la targuoare i la Copou la dus nu vor plati, iar la intorsu and vor intra
in E cu marfa sa de carau ate fret parole.
7). Cara le ce vor intra in E cu parr, cu nuell, cu spini 1 sa vor dovedi ca
sant pentru trebuinta fieVecarue din oraeni sa nu sa supere intru nimica, de vremi ce
sa aduci pentru trebuinta lor, iar nu de vanzare, iar care vor fi de vandut sa plateasca
cum plateti i cheresteoa asamine i pentru ori ce fel de zahare, va aduci fiete cini,
i sa va dovedi ca esti pentru trebuinta casai sale, iar nu de vanzare sa nu sa supere.
8'. Negutatorii ce vinu de pe afara la iarmaroacile de aice din E i vor treci
prin targ ca sa nu sa superi a plati de trei ori, vor plati carauia la intrare, in targ
odata, i altu data la intoarcerea lor de la iarmaroc inapoi.
9). De tot carul cu fanu, cu iarba, cu lemne de focu, ce va intra in tang i va
fi de vanzare sa la cab una para de tot giugul, iar cari ce vor intra in targ cu zahire
de vanzare sa sa. ia cati doi parali de giug, iar de nu vor fi de vanzare aceste 1 sa
vor aduci pentru trebuinta celor ce le aduc sa nu sa supere. Asemene 1 peutru fanul
ce vor aduce targovetii iar pentru trebuinta grajdiului gospod i boerii cu satele dmlorsale sa nu sa superi. cum i lemnele de focu, fanu, iarba, ce vor aduci lemnarii i
darvarii gspod 1 boereti O. nu sa supere.

10). Ori ce fel de cherestele, indila i var i piiatra, oali pentru acoperemant ce
vor aduci cu randuiala pentru trebuinta curtii gospod, sa nu sa supere Insa cei ce vor
aduci aceste datori sa fie a lua ravaa de la dmlui vel vist. spre adiverire ca sant din
randuiala, pentru trebuinta curtii gspod, i apoi sa nu fie suparat.
11). Scutelnicii boereti ce vor aduce fan i lemne pentru trebuinta caselor dmr
lorsale asupra carora vor avea prepus strangatoriul acestui venit ca ar fi lmblind cu
nescaiva chipuri de meteuguri sa le ceie ravaele dmsle vel vist. de incredintare ca
sant scutelnici boereti, i fanul 1 lemnele acele ce duc iaste pentru trebuinta dlorsale
luand ravae ca aceste de Incredintare sa nu fie suparati, i de la acei ce vor ave
www.dacoromanica.ro
GH. GH1BANESCU
166
strambatati acestui venit prepus cA fac mestesuguri spre pAgubire venitului podului,
supuind supt numele scutelnicilor boerilor cell ce aduc in targ sl alba a lua zAloagl
de la crAu I fAcandusl cercetare de se va dovedi cl sant de acei si nu au a plAti
venit podului vor fi slobozi, iar de s& va dovedi cA au imblat cu chipuri de InsAlAcluni
spre pAgubire venitului podului, atunce sA plAtiascA 1ndoit.
Pentru negutitorli suditi, ce vor aduci marfl aice in Es, sau vor ridica marfl
de alce ori vor treci la alte locuri cu marfA pe aice prin oras, banii podului sA sA ia
dui:4 ponturi precum sA aratA mai sus, insA de la cArAusia ce vor aduci sau vor duci
marfA sA sl ia banii, iar negutAtori sl nu sA superi.
13). Cel ce vor cumpAra acest venit a podului, de sl vor ispiti sA e de la cineva
mai mult de cat hotArAste ponturile aceste, nu numai cA vor 1ntoatce ci au luat mai
mult, ce Inca sA rAmAie pAguba de dreptul ce sA va cAdea sA la.
14). Pentru zAloagele ce vor lua de la acei ce sau hotArat sl plAtiascA acest
venit a podului de nu le vor scoate pAr la trei luni, sA aibl voi prelungindule prin
stire dmisale vel agA sA le vanza de istov.
15). Odce rAmAsite vor arAta cA au din venitul podului sA nu le tie in samA,
iar agiutor la inplinitul banilor sA Ii sA de.
12).
16).
CumpArAtoril venitului podurilor sA de chize sigur rAspunzAtor pentru toatA
suma banilor, ce va cuprindi la vanzari, care chizAs sA fie plAcut dmlorsale boerilor
epitropi ai podului, si banii ce vor ajunge vAnzare podului la strAgare ce de pe urmA
analoghisindusA pe 12 Juni, sA aibl a da cumpArAtoriul randuri, cat va veni analogon
pe fiestecare tuna, plAtind nesmintit la 15 a fiestie cArie luni.
Cu aceste ponturi de mai sus arAtate sau vAndut venitul podului, pe un an ce sl
1ncepe de la zi IntAl a lunii lui lunie 1802 velet, i pAn la sfArsitul lunii lui Maiu 1803,
la cinstit si credincios boeriul domniei meli dmlui Costandin BaI biv ye 1ogol6t
drept 13000 tel adicA treisprezece mii lei, cari bani sA alba ai da cu analogon cate
1083 tel 40 bani pe fiestecare lunA.
Pecete domneascA In tu ro: by fin. iU. GS. go.
1801
vel vist.
dupA condica visteriei Costandin Veisa
ot visterie
CV. 1806 Noemb. 25. Focpani. A. C. Muruz VodA judecA cu divan pricina
dintre Hristodol vornicul de Vrancea si Intre sAtenii din 14 sate sA se reguleze In 10
ponturi toate pricinile.
Noi Alexandru Costandin Muruz Vvoda cu mila lui Dumnezeu domn tArii
Moldaviei
DupA jalobele, cu care neau IntAmpinat la hotarul domne.Flii noastre Jon, lAcui-
torii din patrusprezece sate de la ocolul Vrancii, plAngandusA de asuprelele ce ar

fi trAgand dispre un Hristodul vornicul de Vrance (ce este i cumpArAtor venitului
acestel mosii) rAvna dragostei ce avem cAtrA supusii nostri lAcuitori spre a nu sA plangi
nimene de nedreptate 1 asupriri, lucru ce esti cu totul impotrivA 1 nesuferit auzului
domniei mele, niau oprit din drumul c6Mtoriei noastre i 1ntradins cu domneasca
noastrA tAdulA, sau randuit pricinile lor in cercetare cAtrA ai nostri cinstiti si credinciosi boeri, dmlui vel vornic Manolachi Dimachi i dmlui Dimitril Manul biv vel post,
si dmlui Alexandru Calfaolu biv vel clucer, si dui:4 cum sau aflat arAtArile lAcultorilor,
si cell dinpotrivA rAspunsuri a pArAtului, cum i in ce chip de cAtrA d-lui sau gAsit cu
www.dacoromanica.ro
VARIA
16/
cale, au fAcut arAtare domniei mele prin anafora cuprinzAtoare in treisprezece ponturi,
care:esti din 22 a curgatoarei luni Noembre. Deci spre mai bunA odihnA i linktire
despre amAndoao partite, i ca sA nu mai rAmAe Intre danii pricinuiri din care sA fie
siliti a sA mai cheltui cu venirea pi la E, statutam de am facut divan poruncind de

sau infatoat Inaintea domniei mele pre jAluitorii locuitori din preunA cu paratul Hristodul, unde dupA ce sau cetit anaforaoa boerilor oranduiti, intrand i insumi domnie
mea in cercetare patimilor pricinilor cuprinse la anafora, care sau cunoscut i de cAtrA
domnie me rigiudecate dupA dreptate. Asemene i de cAtrA noi sau hotArat sA sA urmeze, iar acele cari trebuinta au cerut a sA Indrepta cu deosebite cercetAri la fata
locului, sant acestea.
a). Mai Int Ai pentru secAturile de fanat i de arAturi ci sau jAluit lAcuitorii cl
liar fi aveind Mcute cu toporul din codru mereu, i cum cl in curgAtoriul anul acesta,
unele dintracelei curAturi sar fl luat de la cei ce liau avut i sar fi dat altora ; aciasta
urmare fiind cA sau fAcut de cAtrA insui namesnicii i vornicii satelor lor pe anul acesta, aa sau hotArat sA sA urmeze, adicA fietecare unde au fAcut fanaturile i arAturtle, sA li aibA a lor ca sA nu rAmle fArA de fan i fAr de trebuilkoasa hranA piste
an, i aceia a cui vor fi acele curAturi sA nu poatA a face nici un fel de cerire, iar de
acum Inainte pentru ca sA lipsascA dintre clanii cu totul a6astA prigonire, fiind cl
vechiul obiceiu al pAmantului de obtie In toatA tara legiuete ca pentru acei ce au
asemine curAturi deschisA cu toporul din pAdure ori de danii sau de pArintli i moii
lor sA le stApaniascA hrAnindusA intransele fArA a nui pute scoate stApanul moiel, de
cat numai dejma obinuitA are sAi tragA de la unii ca aceia. Am hotArat domnila mea
sA sA facA cercetare la fata locului, unde sA fie toti lAcuitorii de fatA, i prin carte de
blAstAm curAturile de fanat si de arAturi cate sA vor dovedi fAcute cu toporul din pAdure fAcutA de cAtrA unii din jAluitori sau mAcar de pArintii i moii lor sA le stApaniascA aceia a cui vor fi fArA nici o strAmutare, dandusi numai obknuita dijmA de a
zAcile stapanul moiei, i pentru ca sA fie tiute aceli sAcAturi 1 curAturi sA sA i mA-
soare ori In Mei sau In pogoane mArimea lor i sA sA dea tidula pe numele acelor a
cui sA va dovedi cA esti, ca cu chipul acesta sA nu mai ramae Intre clanii pricinA de
gAlceavA pentru alasta.
g). Pentru una sutA apte zAci 1 una de fAlci ci au jAluit lAcuitorii CA ar fi cosit
numitului orAndator, fiindcA Ins41 lAcuitorii au mArturisit cl din vechiu sant obknuiti a
face ate o clae de fan de tot satul pe anu la vornicila de Vrance, i orAndAtorul au
rAspuns cA in numArul acestor Mid sar pute ImbrAca acele ate 13 clae de tot satul,
iar pentru cat fan au fAcut mai mult liar fi plAtit munca lor de o Jake aisle trei let
sA BA cerceteze la fata locului in ce mArime era ei lAcuitorii obknuiti a faci acele clAi
de fan, adecA de o falce sau mai mutt li dupA mArimea acelor obiZnuite clai de Mu,
sA sA facA socotealA i de nu vor treci mai multe fAlci fAcute vor rAmane acele 171
fAlci In potriva acelor clAi de fAnu, iar pentru cati vor treci mai mult, dacA orAndato-
riul nu va fi avut tocmala nici va fi plAtit In bani dupA cum au arAtat, aceli fAlci sA
sA dea acelora cui le vor fi cosit,- trAgandui orAndAtoriul numai dejma obidnuitA, insA
cu adastA deosAbire, dacA lAcuitorilor le va fi trebuinta numai pentru hrana dobitoacelor
lor, iar fiind de neguttorie, atunce sA sA lasA orandAtoriului, I el sA le plAteascA munca
lor de falce dupA cum va fi plAtit acolo impregiur.
r). Al treile pentru un leu adetiul de carA de tot gospodariul 1 pentru 20 parale
ce sant obilnuiti lAcuitorii a da pe anu claca vornicilor de Vrance, dupl cuprindere
anaforalii urmAndusA, pe cei nevolnici 1 neputineoi, cum i pe vAduvile sArace sA nu
sA supere cat de purm la a'eastA dare, i ceia ce li sA va fi luat, sA li sA dea Inapoi.

A). Al patrule, pentru muntii de vArat oile i pentru suma caAlor Hind cA IAwww.dacoromanica.ro
GH. GHIBANESCU
It38
cuitorii dupl aazarea 'eau avut cu stapanul moiei sant indatoriti a da numai ci au dat
i in anul irecut, i ei sau jaluit ca ar fi dat in drit,mai mult, iarai dupa cuprindere
anaforalii urmandui sa sa faca cercetare i pentru cata suma de oci sa va dovedi ca au
dat mai mult sa le platiasca orandatorul de oca dupa cum sa va fi plata i la alti caarii.
e). Al cincile pentru locul de imau vacilor ci sau pascut pe muntele ci sa numete Bout, pe cat s va dovedi a au platit in anul trecut, atata s fii indatorati la,
cuitorii a plati i pe anul acesta, Insa din locurile de Os sau Indatorit orandatoriul a
le da ceva mai mult loc de ema.
3). Al ascYle. Pentru vanzarea marfurilor ci es din Vrance, fiind a acolo esti
un vechiu obicelu a fi de apurure statornicit numai un negutitor, carue pentru lesnitoriul
folos ci anume el de la dansul cu imprumuturile de bani la toate nevoile lor, Ina* ei

au marturisit ea nu sant volnici a vinde marfurile lor la alti negutitori streini, ci numai
aceluia i cu pret ceva mai Zros din cat sa vinde orice fel de marfa afara din Vrance.
Sau cercetat marfa ci au dat ei pe anul acesta i dupa insu netagaduirelor, precum au
vanduto In anul trecut, la nimica nu sau cunoscut a fi asupritii pagubici de catra oranclator, ci Inca mai sporiti de cat in anul trecut, atata numai pentru vanzarea mitalor
peste 18 parale ci leau plata orandatoriul, sau indatorit sa le de cate o para mai mult
de toata oca, iar pentru anii viitori ca sa nu mai fie intre danii pricina, sau hotarat
ca orandatoriul sa fie dator pentru orici tel de marfa vor ave lacuitorii de vandut sa
MO cu clanii tocmala in scris i cu zapis, iar dud intre danii nu sa vor putea invoi,
sa fie datori a vini inaintea starostilor de Putna, unde chemanduse de fata i cinci asa
din negulitorii frunt4 aa sa sa savarasca tocmala in scris, i dupl aceia sa sa urmeza.
s). AI sapte1e. Pentru dijma pogoanelor de popuoi, fiind ca pe anul acesta,
sau fostu Indatorit lacuitorii ei din 25 parali ci era aAzati cu stapanul molei, s de
pe un pogon numai 15 parale, lasandulisa zaci parale ca sa fie datori a duci tot vinul
cat va trebui la Vrance fail chirie, i sa cercuiasca 1 vasale trebuinZoasa, pe anul
acesta aa sau hotarat sa sa urmezi, iar pe anii viitori vor da ei dijma Cate 25 parale
1 nu vor fi suparate cu dresul vinului sau cu cercuitul vaselor.
a). Al optule. Pentru doao capre ce sau aratat unul din jaluitori ca i sar fi luat far
de plata, sa sa cercetezi i dud va fi aratare lui minciunoasa sd sd perti cu 30 toegit
A). AI noaole. Pentru oranda rachiului ci au avuto cumparata lacultorit. dupa
anafora sa sa cerceteze.
I). AI zcile. Pentru vinul stracat din vara trecuta aZasta pagubire sa cuvine a,
o suferi stapanul moiei, i stapanul de va fi avut tocmala cu vreunii din locuitori cu
aceea sa caute.
Aa intocma la toate precum sa arata mai sus hotarandusa poroncesc ca unul

din dumv. starosti sa mergei la stare locului, i intocma urmand sa faceti cercetare i
punere la cale, far pentru de sa cuvine a One i lacuitorii vinu sau rachiu pe la casile
lor; aceste raman ca dupa ci sa va vide contractul in ponturi ci au dat lacuitoril la
stapanul moiel, sa va da hotararia domniei meale In ce chip sa sa urmeze i sa va
1806 Noembre 25
trimite la divan ca sa sa dea la lacuitori.
I. pecetii gospod
procit vtori logofat
csau alcatuit de dmlui sulger Vasile Santee Intru acelai stapanire.
Vasile Scantee sulger
Masa cople sau scos di pi condica de agile ce au dat maria sa dottmul Ale-
xandru Muruz Vvd. la venirea marii sale In targul Focani i posladuindusa de noi sau
aflat Intocma.
Matei Costin clucer
1807 Ghenar 13
Vasile Santee sulger.
www.dacoromanica.ro
VARIA
169
CVI. 1827 Fevruar 8 la$i. Mitropolitul Veniamin desfiintaza egumenatul cAlur

gAresc de la biserica Toma Cozma, lAsand'o bisericA de mir.
Ina It prea osfintite pArinte,
Fiind cl la bisArica sfAntului Apostol Toma din mdhalaoa Pdcurarilor ci iaste
ziditd I de rdposat mopl meu, de catrA insui rAposatul sau fost aAzat egumen pe
pArintele I Meletie Ocnianul cu scrisori intAritoare, dui:4 care au igumenit I pAnA la
moarte. i fiindcA azastA bisAricA sA aflA in proastA stare I in cat nici preotii slujitori
nu au chip a sA iconomisi intocmai precum I Ii sar cuveni i eu abia int-Ampin cheltuelite bisAricii, cu untdelemn, tAmAe I lumAnAri i altele, neavand chip a plAti lefi slujitorilor, rAmAind ei numai I cu venitul de la poporAni, in cafe putin venit intra I lua I
parte i egumenul. Pentru aeasta mA rog preaosv. sA nu sA I mai rAnduiascA egumen

de acum inainte acolo, ci sA rAmAe cheltuiala ci va I fi a bisAricii in man a unuia din
slujitori, precum acum iaste insAmnat j cu aeasta pArintele bAtranul loan iconomul, ca sA
poatA slujitorii I bisAricii a sA inlesni din venitul ei, cu cele de trebuintA, I va rAmane
I preaosv. pomenire.
1827 Fevr. 8.
al inalt prea osv. fiiu sufletesc 1 plecat sluga
I. Ralet spatar
In dos :
FiindcA la biserica sfantului apostol Owma de aice din orauI laii, mahalao#
PAcurarii, am fost orAnduit proestos pe arhimandritul Meletie Ocnianul, supt indatorire
I cA de la sine sA facl zid de piatrA in pregiurul besericii, oaf pentru ederea I slujitorilor besericii i alte infromusatari i podoabe in lAuntru besericii J carele nu numai
cA nici una dintru acesti nau implinit, dar incA i din venitul besericii I ce sA pute
aduna de la poporAni, lua in trebuinta pentru sine ; aa dar fiind cl aeastA sfAntA
besericA nu are nici un feliu de venit allul, de cat numal I cA agiutorul poporAnilor 1
ceia ce sA proaresesc a da, dintru aeasta sA intimpinA I atat cheltuiala besericii cat i
a slujitorilor ei ; drept aceia hotArAm ca de astAzi I inainte mai mult egumen i praestos
la EastA besericA sA nu sA rAnduiascA pe nimene I ce sA rAmAe bisericA de mir, precum
i alte sfinte beserici cu asAminea stare sA I gAsasc aicea in ora, rAmAind insArcinare
purtArii de grijd asupra iconomului loan I ce acmu sA aflA slujitoriu la aeastA beseria,
i dupA vreme la altil asAminea cucernicii sale. aeasta hotArAm a sA urma i a sA
pzi cu nestrAmutare.
1827 Fevr. 13.
cPoftim i pre alti frati arhierei pe carii j Dzeu i va rAndui in locul nostru la
aeastA eparhie sA intAreascA kastA I smeritA hotArare, i sA nu sA ia hrana preutilor
slujitori la I aastg sfntA besericA, mAcar orice scrisoare ar arAta cAlugArii, mo I tenitorli, rAposatului arhim. de vreame ce nici el fgAduinta nu o au plinit. I
I
Veniamin Mitropolit Moldaviei

CVII. 1827 Martie 11 la$ I. Sturza VodA scutete bis, Toma Cozma 6 liuzi
de toate darile i havalelile ce s pe Ora.
lw loan Sandul.Sturza Vvoda. cu mila lui DumnezAu domn Orli Moldaviei. SA
face tire cu aeastA carte gspd a domnii meli, cl prin jaloba ce au dat cAtrA I domnlia
me rugAtoriul nostru pArintele iconomul loan de la bisArica de aicea I din E1. a sf Antului Apostol Owma 1 a sf. mucenitei Ecaterina, au fAcut ru I gAtoare cerire ca spre
oareicare agiutor a acestui lAca, carele nu are I nici un agutor de vreun venit, sA bine
voiascA domnia mea ai face cuprindere I de miluire prin slobozire de ,a scull putini oametki streini. Deci I domniia mea avand deapururea plecare cAtrA sfintele lAcauri spre
a le I face ceie prin putintA a;utoruri de inlesnire, nu am trecut cu videre I rugamintea
Buletinul Muzeului Municipal gIoan Neculce* Iai
www.dacoromanica.ro
22
OH. GHIBANESCLI
170
igasta, ci bine voind, iatA prin aEastA carte gospod a doinniei meli 1 ce sA dA acestii
sf. biserici hotArAm ca gAshidu biserica sd liudl oameni strAini adui de acurh
inainte -de piste hotar, fArA nici un amestec de vreo dare cu lAcuitorii tarn, sl aibA
ai scuti de I toate Odle i havalelile, urmAndusl i pentru clAnii ca si pentru J alti
asAmini bejAnari oameni strAini, drept aceia poruncim tuturor J cui sA cuvine a sA urma
intocmai.
1827 Martie 11. .
I
pecetea domneascA in tu ro: 1Iw I Hu, I ca I CT, K

(sau trecut la condicAv Petrachi Idieru paharnic
K.
1822
vel vist.
Pentru un cal de colac.

Pentru una pArechi de pistoale i postav de un I mintean nem invoit i dat uh
cal cart 1 avusdm fi eu de colac I am dAruit dmsale k. lorgu Hartular din bun pio&resul I meu i pentru buna venire a dmsale sArdar Grigore Precup a socrului.
CVIII. 1827 Dek. 27.
Dek. 27 1 1827.
I. Boce
C1Xe 1829 elanoier 28. Memoire remis A Son Excellence Mr. la Marechal par
Ie vistiar George Rossetti (adaus 1?oznovano) le 28 Janvier 1829.
Plein de zle et de respect pour executer l'ordre supreme de votre Excellence,
fai ache comma membre du Divan excutif de faire a chaque moment de nouveaux
sacrifices pour surmonter les obstacles pralablement prepares A la constitution de ce
'
Divan.
De concert avec les membres mes collgues je me suis d'abord occup de Vaccomplissement des ordres trouvs en stagnation ; on aurait bientOt reconnu la fruit de
nos travaux stl n'y avait eu des entraves, et pour comble cette communication tardive
provenu du mauvais tat des postes, comme p. e. un paquet de Galazi arrive en 20
jour &.
Pour ce qui rgarde le transport des vivres de Scouleni & Lipcani, & le boil de
construction pour le pont du Danube, vu l'mportance de ce deux articles je me suis
d'abord effray de l'inaction A la quelle ils furent exposes ci devant nanmoins, pour
ivoir vote au choix d'un Ispravnich pour le district de Jassi, le quel devait ncessairement remplacer celui qui s'est oppose d'actompagner les chariOts de transport de
Scouleni jusqu'a Foxani, d'apres les dispositions du Divan, comme mon choix tombait
sur une personne de credit, capable de remplIr sa tftche d'apres son activit MA reconnue dans cette fonction qu'il exergait encore lors de l'occupation de la Province,
le quel se refusa de lui-meme de servir sous l'administration prcdent, comme je
tAchais de charger la dit personne de cette fonction, & de l'obliger meme a s'y tendre
d'apres le consentement de deux autres membres, on s'est appercu des obstacles opposes 1A dessus par !Instigation d'un troisiCtne membre, qui s'efforga de faire installer
dans cette fonction un jeune Monsieur sans experience pour annuller mon choix. II est
pOurtant notoire, que mon recomand(adaus M-r Bourky) est revetu du titre de grand spatar.,
gu'll jouit d'une certaine considerations dans son Pays, & qu'il est repute comme propre au
servite; il n'est pas moins vrai que l'administration prcdent a nomm le Caminar
George Baldovitz, de la domesticit du Prince Mourouzi, Ispravnik A Romano Ie

Paharnik George Oprichano, de la domesticite de M. Bogdano, Ispravnik A Barlade
le sardar Etienne Brinza, de la domesticit du Pere du vistiar actuel, Ispravnic a Herlau
4. Au surplus, d'apres les usages du Pays, la position antrieure de ces Messieurs ne
www.dacoromanica.ro
VARIA
171
peut en rien iufluer sur leur position actuelle, si leurs moyens & leur merite les permettent d'occuper de pareils postes subalternes.
Enfin, dans une piece livre par Mr. le Vice-Prsidence en personne dans la
seance du Divan, quoique depourvue de toute forme, il appert, 10 ncessit de tenir
le journal pour les afjaires Russes. 2 La pluralit des voix decide. 3. L'galit
parmi les membres, point de preponderance, point de priorit pour aucun... 7 Comme
Monsieur le Marechal s'est informe que des intrigues rgnent entre les membres
du Divan, 4 ne s'occupent aucunement des aliaires pour les quelles le Divan est
institu, Il ordonne que les membres du Divan soient d'acord & attentifs sur ce
point, car en cas contraire l'on loignera celui qui ne se conjormera pas aux instructions donn6es au Divan avec defense d'occuper aucun autre emploi. 80 En
cas que les voix soient egales pour la nomination des lspravnicke ce sera alors au
vice-President de decider.
Votre Excellence pourra se persuader facilement que les dispositions ci dessus ont
et solennellement excutes par le Divan ofrant au journal, on a fait l'preuve, &
vu les difficults qu'il opposa A la marche des affaires par un retard defavorable &
incompatible avec les circonstances, tous les membres convinrent avec le concours meme
de Mr. le vice-President que chaque bureau du Divan soit tenu de presenter journellement un resume de ses travaux, & que pour les points les plus essentiels on redigeat
le journal d'apres les regles dj rquises qui sont meme en execution. Quant A la pluratite des voix & il est certain que jamais discussion n'a pas eu lieu a cet gard, que
pas un membre n'a pas sone meme a la preponderance ; il est pourtant question, que
les membres convenus dans une affaire soient eux memes responsables pour, l'excution, car comment pourrait tomber la responsabilit sur celui d'un avis contraire dont
l'opinion pourrait etre bonne, & comment se pourrait-il d'ailleurs qu'un membre quelconque soit destitu ou condamn A l'offense pour n'etre pas d'accord pour une opinion
qui lui paraitrait contraire au bien de l'administration, & defavorable pour le service de
l'arme?
Cette ininteligence etait au jour quand un rapport arriva de Scouleni contenant,
que les conducteurs arrives pour le transport des vivres de l'arme seraient en grand
partie disposes, d'apres l'arrangement fait par leurs villages memes, de charger plus de
trois Tzetfertes qui furent destines au transport par deux boeufs, fonds apparement
sur la vigneur des boeufs, & esprant un payement analogue ; les paysans aux-memes
ont propose au Boyard Depute de les faire charger 4. A 5. Tzetfertes par deux boeufs.
Les discussions commencerent l-dessus, & j'tais d'avis que l'on fasse charger
le nombre des Tzetfertes que la force des boeufs pourrait supporter, afin de hater le
transport jusqu'A ce que le tenis & le chemin sont propices; il n'y a eu pourtant que
des difficults pour la resolution ainsi qu'on a dil la proroger. Le lendemain on redigea le journal, je me suis encore exprime dans le journal meme que la charge soit
rgle conformement A la vigueur de boeufs, c. a. d. si les boeufs sont jeunes ou
faibles, que l'on ne chargeAt sur eux plus de 3. Tzetfertes, au contrair, s'ils sont robustes & capables A un plus grand polds, qu'on en chargeAt 4 A 5 & meme de plus
pour la clrit du transport, parce qu'il est evident qu'une charge qui excderalt la
force de boeufs, & une autre qui serait au dessous de leur force, l'un & l'autre cas
pourrait devenir funeste dans des moment si critiques oil un dgele inattendu portrerait
prejudice au transport.
Quatre membres de sont nanmoins decides ques l'on fasse charger sans exceptions A 4. Tzetfertes par deux boeufs, & sans prendre en consideration la force des
boeuf ils ont generalise la W.sure. II en rsultera dons, que s'il arrive que des boeufs
www.dacoromanica.ro
172
GH. GHIBANESCU
faibles ou jeunes encore succombent au poids, & deviennent hors d'aat de transporter
leur charge jusqu'a Foxani, les vivres seront jets ca & l sur le chemin en attendant
qu'une nouvelle requisition des chariOts puisse avoir lieu, ce qui pourrait priver Parme
d'une partie de ses provision & ruiner le Pays.
Enfin, le 6-me membre M. le vistiar actuel s'est prononce en ces termes, que les
chariOts ou traineaux de transport ne doivent pas etre charges au de l de ce qu'ils
peuvent contenir, puis que la requisition en fut fait par le Divan en conformit du
nombre des habitans & non de celui des chariots de transport &.
La singularit d'opinions qui parait influer sur les affaires, & nous menacer d'un
avenir defavorable, a dfi retarder plus de 24 heures la reponse du Divan pour l'objet
ci
dessus au Depute de Scouleni, & la meme chose a eu lieu pour Lipcani.
Ces observations suffisent pour faire connatre que des travaux si imposans ne
pourront qu'prouver des entraves & porter prejudice aux besoins memes de l'armee,
ainsi qu'ils ne pourront pas etre meme continues d'abord que des obstacles se lvent
de tout cote par la divergence d'opinions.
Quant a moi, consacre entierement a un arret supreme de votre Excellence fose
rcourir a sa haute clmence pour y trouver .un asile A cette responsabilit que je ne
saurais meriter autrement puis que rien ne se fait dans le Divan selon mes avis, fruit
de ma longue experience dans l'administration du Pays.
Le choses en cet tat, ma presence dans le Divan excutif loin de produire quelque bien pour l'administration par suite des mesures aussi prvoyantes qu'acceleres
pour user de faibles ressources qui restent encore au Pays, & fournir aux besoins pressants de l'arme, je ne puis y' etre que contrarie a chaque instant & spectateur des
entrAves, des mesures onereuses a l'administration du Pays & a la marche des affaires,
enfin lentes & peu utiles pour le service de l'arme.
www.dacoromanica.ro
VI. Ia0I in cronicari i in clatorli strAini

(seria VIII-a)
laP sup! Mihai Vodd Racoolld Infra cea de a treia a lui domnie
(1716 Feuruarie 24-1727 Septembrie 25)

1). Mihai Von Racovita a avut parte de 3 domnii. la Moldova. Intdia lui domnie
a fost la* 1704 i a fost de scurta durata. Domn evlavios, el 1 sotia lul Ana doamna,
au zidit : biserica sf. Lazar, biserica Curtii domneti de pe poarta (tocmitA), Mitropolia
veche, pe ulita mare, risipit apoi de lacob Putneanul, zidind alta biserica in locu-i.
A fost dumAnit de Antiohie Von Cantemir, care a varsat bani la Turci i 1-a
luat locul In 1706.
Vine in scaun cu a doua domnie, imediat dupl Antohie Von Cantemir, prin
singura osteneala lui i prin prietenii sli, la 1707. Incepandu-se zarva cu Carol XII i
cu Svezii lui i tarul Ruilor, Petru cel Mare, dui:4 3 ani de domnle se mazili i fu
inchis in Edecule.
Cu a treia domnie Mihai Von vine in scaun in 7224 (1716) i pana s se tocmeasca iucrurile la poarta cu investitura (25 Decembre 1715) zablvi, pled din Tarigrad
la 16 lanuarie i ajunse in Iai la 24 Februarie, in sdptdmeina breinzei.
2) Familia lui Mihai Vodd Racouild. Neamul Racovita era prea cunoscut in
tara Moldovei, ca unul ce daduse tarii inalti demnitari : Intru inceput avem pe marele
vatag Cehan, care pe atunci secl. a XV1-aera un fel de ispravnic de tinut. Din fii
sai : 7'oader Cehan e sulger, lona$co Cehan mare vornic, far Ptrwo Cehan %/Mag.
Dintre feciorii lui PrYtrwo Cehan vatag i ai Elenei: Apostol Cehan cla natere
ramurei de mazili-razei din Fereti i Falciu (icani). Andrei Cehan Racovild e postelnic, ati trei frati sant dati frA boerie : Toader Cehan, Zosin Cehan 1 C. Cehan ;
iar Rdcovit Cehan a fost logojaI al doilea supt toatA domnia lui Vasile Voda Lupu,
i mare logoldt supt fiul sat: Stefan Lupul Voda. Casatorit cu Tofana, fata marelui logofat P. Soldan de supt Vasile Lupu sporete i averea i situatia politica.
Din cei doi fii ai sai : loan Racovild este vestitul comis, om de cinste i de
socotinta, ajuns apoi mare vornic tarii de sus ; el se incuscrete cu Cantacuzinetii prin
asatoria sa cu ,Nastasia fata Tomei Cantacuzino ye! vornic; iar Neculai Racovil6
hatmanul 1 marele logoft, s'a casatorit cu Maria fata Lupului Bal.
Din cei 2 frap Racoviteti: loan i Neculai, traiau intru cea de a treia domnie a
sa la Moldova aceti Racoviteti Mihai Vodd Racovild, care fusese casatorit de 2 ori ;
intai cu Salta neiscutd C. Cantemir Vodd; deci era cumnat cu fratii Antiohie i Dimitrie Cantemir ; cu toate acestea erau dumani la cutite pe teren politic ; cumnat era i
cu hatmanul Lupul Bogdan, de pe femee, iar a doua oara casatorit cu Ana, fata Dediului Codrean spatar, de la Barlad, Mihai Voda avea 4 surori, toate maritate; Anita
maritatA cu lonita Paladi spatarul; una maritata cu lordache Cantacuzino Deleanul ;
Maria, mai-Hata cu stolnicul Costanachi, i Tojana, maritata cu spatarul Hie Enachi
Tifescu (Frige Vaca), iar de. frati avea pe Dumitrewo hatmanul, casatorlt cu Ilinca M.
Cantacuzino spatar.
Veri primari de pe unchiul sau Neculai erau : loan Racovit pah., Andrei Ra-
www.dacoromanica.ro
174
GH. GHIBANESCU
cool/6 post., Ecaterina l pc Sajta mAritat cu lordachi Ruset vornic ; deci erau 11
veri primari, toti la curtea domneascA i in jurul domnului.
Iar copii din cei 2 frati erau cei 6 copii ai lui Vodl M. Racovita cronicarul
zice 8 copii i 5 copii ai lui Dumitraco hatmanul ; i anume : Cost. Vodd Cehan
Racouild, cAsAtorit cu Soltana Manolachi spatar ;
beizade, cAsAtorit cu Smaranda
C. Mavrocordat ; Stefan Vodd cAsAtorit cu Ruxanda C. Ipsilant, Mihalache beizadea

cAsAtorit cu Anastasia Sutu i apoi cu fata spat. M. RacovitA ; Ruxanda cAsAtoritA cu
Gr. Costachi Negel comis i Ecaterina cAsAtorit cu Scarlat Ghica Vodg.
Iar copiii lui Dumitraco hatmanul erau acetia: Radul Racouild logofAtul, cAsltorit cu Maria Buhu. Ionig clucer, cAsAtorit cu Elena Razu, Dumitrafco vornic cAsAtorit cu Despa Paladi Andronic, o laid cAsAtoritA cu Ion Bogdan, i o fat cAsAtoritA
cu lordachi Lupul Costachi.
Nu se putea Curte domneascA mai plinA de neamuri : frati, veri, cumnati, socri 1
inrudiri mai cu toate familiile mari de domni i boeri : Ghiculeti, Mavrocordati, Sutuleti, PAIAdeti, CostAcheti, Cantacuzineti, BogdAneti, RAzeti, Buhueti, Ipsilanti,
Manolachi, etc. ; iar dupA socri cu Cantirnire0ii 1 Codrene0ii de la BArlad.
3). Divanurile lui Mihail Vodd Racovitd, Nu e fr interes de a da in alAturare

cele fret divanuri de veliti boeri, in cele trei domnii ale lui Mihai VodA Racovita, dupA
Ion Neculce:
domnia I
vel logotht
vornic tara de jos
domnia II
domnia III
Hie Catargiu (nepot

Antiohie Jora (nepot A ntiohie Jora
dupA sotie)
de cuscrA)
Lupul Gavrilita Cos- Luau Gavr. Costachi
lordachi Ruset
tache (cuscru)
(cumnat de varA)
(cuscru)
tliat de Turci, apoi

Darie Donici
vornic tara de sus

batman i parcalab
Sucevei
postelnic
spatar.
paharnic
visternic
stolnic
comis
loan Sturza
Lupul Bogdan (cum- Manolachi Ruset
(cumnat de vart)
nat)
D. Racovita (frate)
Lupul Costachi (cus- Dumitraco RacovitA (frate)
cru)
Neculai lord. Roset C. Ipsilant (cuscru)
Manolachi Ruset
(cumnat de varA)
(nepot)
Ilie Frige VacA Ti- IonitA Dediul (socru) lonita Paladi (cumnat)
fescu Enachi (cumnat)
D. Mavrodin
C. Ruset (nepot)
lonita Bal
lonita Paladi (cumnat) lonita Paladi (cumnat) C. Costachi (nepot)
D. Ursachi (rudA)
Preda Paladi (cuscru) Costandachi (cumnat)
prin lonita)
D. Racovita (frate)
Cost Gavrilita
lord. Cantacuzino
Costachi (nepot)
Deleanul (cumnat)
De aceste divanuri, alcAtuite din rudele cele mai de aproape, vorbete loan Netoti erau mari 1 tari, slugile lui cele de boerie erau mari 1 tari i obraznici, dupA cum este firea mojiceascA,
culce, rudA i el cu Mihai VodA RecovitA : neamul lul
iar cei strAini stau in !Mud de mansupurl, cA nu incApeau de CupAreti i de neamurile

lui Mihai VodA 1 de slugile lui,. (Let 112 280).
lar vorbind de a doua lui domnie, zice cronicarul, cA chivernisala 1 cinstea
tArii era dupA lordachi Ruset vornicul, macar c n'avea boerie ; ce vra el sa facA era.
Mut i de domnie.. (Let II' 289).

lara in a treia lui domnie scrie acela cronicar, i nu era nici unul din boerii
lui Mihaiu VodA mai de cinste dect altul, a era mai tot un nem, boerii cei bAtrni ii curatise pre toli ; unii i murise, doamna lui era de treab, Nina 1 milostivA ;
www.dacoromanica.ro
IASII iN CRONICARI SI tN CALATORII STRAINI
175
cuconi cinci pi cucoane trei ; i-i era casa cam grea ; doi cuconi ii tine zalog la Turcei..
(Let 112 351).
Din aceti boeri, Lupu Costachi vornicul fu Mat din porunca lui Gin-Ali-pap vezirul, la Dunre dupa Ora lui Nec. Von Mavrocordat. (Let 112 351). El era cuscrul
lui Mihai Vod, i in loc puse vornic pe Darie Donici, ruda prin lonita.
ArAtarile Cronicarului sant verificate i intregite prin actele timpului:
a) In intdia domnie ni se amintesc i aceste nume : Misail mitropolit, Lavrentie
Episcop de Roman, Ghedeon Episcop de Radauti i Varlaam, episcop de Hui; apoi

Ion Neculce vel aga, Ilie Ca(argiu biv vel comis, D. Cuza biv vel spatar, Sandul
Sturza jitnicer, lord. Cantacuzino biv vel visternic, Hie Cantacuzino atrar, apoi biv
vel pah., lon Abaza postelnicel, V. Buhdescul vornic de poarta, Oh. Bogdan jitnicer,
Nec. Costin biv hatman, Ion Buhup biy vel logoft, Pavel Ciocdrlan biv vornic, Panaiote biv post., Gh. Apostol biv vel vist., Stefan Silion vel medelnicer, Dediul biv
vel medelnicer, Darie Donici vel clucet, Ion Sturze vel serdar, Nec. Ilie vel sulger,
Papal Rugind vel jitnicer, Stefan Luca 3 vist., C. Costachi 3 log., Bejan Hudici
vornic de poarta (Surete VIII, 329, N. lorga Doc. V, 405, D. Dan, Episcopia Radauti 177).
b) In a doua domnie se mai gsesc aceste nume: Ion Buhup biv vel logofat ;
Nec. Costin biv vel vornic, Pavdl Ciocdrlan biv vel vornic, Maxut biv vel postelnic,
Savin Smucild vel ban, Scarlat Dabija biv vel paharnic, Gavril Miclescu biv vel
paharnic, Oh. Apostol biv vel vist., Ilie Calargiul biv vel vist , lonapco Isdcescul
vel medelnicer, Sol. Costachi vel clucer; Stef. Luca 3 visternic, lordachi Ruset biv
vel vornic, D. Cuzea biv vel spatar, Pavd1 Rugind jitnicer, Gheorghiep, Bejan Hudici i V. Rojnild vornici de poarta, Ioniid Paladi biv vel vist., Nec. Bapold vel
visternic (Nicodim calugarul), Ste/an Roset vel stolnic, C. Sbiera 2 log., C. Paladi biv
vel sulger, Ion Abaza vel ceanic, T. Bujoran biv vornic de gloata. (Cronica Huilor
175, I. Antonovici, Doc. Barladene III, 91 ; Uricar XX, 84, Surete ms. XXII, 845; Bul.
corn. mon. istorice VIII, 75).
.
c) In a treia domnie, de i ne lipsesc acte pentru unii din cei 11 ani de
domnie, se mai gasesc aceste nume de boeri : in 24 Aug. 1716 Gaud! Costachi vel
stolnic dupa Costandachi, Darie Donici vel vornic, dupa Lupu Costachi, T. Lambrino
medelnicer, lonitcY Paladi biv vel spatar, Sandul Stanza vel ban, Apostol Lecca serdar, lordachi Cantacuzino- vel vist., Stefan Luca 2 logofet, C. Costachi vel spatar,
Ionild Cazimir postelnic, Lupul 3 log., C. Macri 2 med., Ilie ot visterie (Surete ms,
XVII, 425).
In anii urmatori se mai dau aceste nume : I Sturza biv vel vornic, Apostol vornic de poarta, Gligore Cucoranul vornic de poarta, Vasile Rojnild tij, Adam Luca
sulger, Sandul Sturza vel clucer,. Apostol Leca serdar; Sandal Sturza vel ban ; apoi
Episcopatul in 1720 era acesta :* Ghedeon Mitropolit, Gheorghie Episcop Romanului,
Calistru Episcop Radautului, lorest Episcop Huilor, Gavril Costachi vet siolnic, 7'.
Costachi vel comis, Mogldea Brdescul vel medelnicer, Iordache Ruse! vel clucer,
Solomon Botez vel atrar, Vasile Sturza vtori log., Lupul Gheuca 3 log., Grigore
Cucoranul, T. Cujbd, Gheorghild i Manolachi vornici de poarta; (Surete VIII, ms....
XXII, 279).
lar in 1724 divanul ,lui era acesta: Gheorghle Mitropolit, Atanasie Episcop de
Roman, Calistru Episcop de Radauti, forest episcop de Hui, llie Calargiul vel logofat, Dade Donici vel vornic Orli de jos, Stefan Roset vel vornic tarii de sus, Dumitrapco Racovild batman i parcalab Sucevii," Sandul Sturza vel ban, Cost. Roset
vel paharnic, lordachl Cantacuzino vel visternic, Gavril Costachi vel stolnic, T. Paladi vel comis, Costachi vel medelnicer, lordachi Costachi vel clucer, Lupu Gheuca
www.dacoromanica.ro
176
GH. GH1BANESCU
dtrar, C. Ba4 vel atrar, Nec. Costin 2 log., P. Costachi 3 logofAt ; Gheorghild,
T. Cujbd, Gr. Cucoranul .11 Anghelachl vornici de gloatA. (Surete ms. V, 620).
4). Catanele la Iasi. InscAunat Vod Mihai Racovita in 24 Fevruarie, n'avu linite In primul an de domnie. IntAi a fost o secetA i foamete mare ; pane nu s'a
fAcut, nici malaiu, un pumn de vie, numai fan i orz s'a fAcut i putinele mere, iarA
alte poame nu s'au fAcut". $i cronicarul in bigotismul sAu (Alex. Amiras) zice cA aceste
toate erau semne de nenorocirile ce aveau sA vinA peste tail". (Let 1112 123) iar N.
Mustea spune c ,,,in acest an a fost timp rAu cu rAceli, cA nici la sf. Gheorghe nu era
codrul inverzit i nici cAmpul, i a fost scadere in vin, in vii i in toatA roada". (Let 1112, 57).
In adevr fiind lucrurile tulburi /titre Turd i Nemti, vizirul l'a trimis pe Mihai
VodA la 1ai singur, fArA doamna sa. Boerii din Muntenia spariati de cruzimile lui Nec.
VodA Mavrocordat, mai ales dupl omorirea lui Antim Ivireanul, mitropolitul, se inteleg
cu Nemtii i yin i prind pe VodA Neculaiu i-I duc in Sibiu, unde 11 tin prisonier un
an de zile. In aceste vremi tulburi i de rAzboi,.cum Turcii pierduse i Temevarul i
Belgradul; mii de catane intrase in larA pe la Cain, pe la Neamt i pe la Campul

lungul din Bucovina ; aa c tara dintre Siret i munti se clduse cu Catanele, far Mihai
VodA sA stApAniascA numai pe lAngA Iai i Orhei, VodA Mihai de teamA mai mult
dormia in Cetatue i in fiecare sarA in alte case, c se temea de boerii sAi haini.
Pentru a preintimpina ori ce primejdii, Mihai VodA trimesese tire la Tatari sA
vinA spre Iai intru apArare. Soli au fost D. Macri banul i C. Costachi visternicul ;
1 In loc de tielmii Tatari, ei venise mai multi i se aezase cu tabAra supt Aroneanu la movila lui Constantin Vodd. Aici se aflau ei in ziva de 10 lanuarle 1617.
Din cetatea Neamtului se porni cApitanul Frerrl cu un podgheaz de 200 catane ;
1 lovi Pacanii, de acolo Cotnarii i mergAnd becisnicete cu zabavA au lovit Iaii in zi
de 10 lanuarie inteo Joi pe la 8 ceasuri din zi =2 dupd amlazd.

I. Neculce nu Vie sau cred cA se face a nu ti, cA Frent intAi a lovit Cainul, venind de la BraAu. Aici cu 20 catane ocupA mAnAstirea i tot aid era i Vasile Ceaurul
stolnicul, iscoditorul acestor zarve, cAci voia sA ajungl el domn prin Nemli i Wand
tiflul de Grof de la ghinArariul de BraAu, baron Detin i de la Stainville, ghinArarul
de Sibiu se uni cu unii din Moldoveni i boeri ca acel Miron biv sArdar si cu fiastrul
sAu Gheorghie Velicico, sulger Asian i Contescul cApitan i indemnarA pe Frenta cApitanul sA ocupe cetatea Neamtului, 1 implAndull celatea de bucate stAteau acolo ca
cum ar fi dobAndit toatA Moldova pinA fri Siret cum Nemtii tineau Oltenia pinA in Olt.
Dar doi domni inteo tali nu pot fi", zice cronicarul N. Muste (Let
1112, 59) i A.
Amiras (Let 1112 124).
.Din Cetatea Neamtului plecarA podgheazul la 1 Ian. Joi, venirl apoi la Cotnari,
de unde catanele au apucat drumul spre 1ai, pe leahul cel mare, spre TArgul Frumos
i Podul lloaei, cu gaud sA Mire ziva In 1a1, cdnd odihneste domnul dupd amiazd,
tocmai cum spune i inscriptia de pe crucea lui Ferenz Gioi Ghenar 10 la 8 cea.suri din zi". StrAjile de la TArgul Frumos fusese omorAte de catane, iar Sandul Sturza
scrise de cu sarA, la 9 lanuar, cA au ajuns catanele la Podul Iloaei, iar a doua zi des
de dimineata altA tafetA cA au apucat drumul laNrlor. Mihai VodA cu 600 oteni i cu
altA tarA e0 la Copou sA vazA de venirea catanelor. Dour)" ceasurl zdbovi domnul cu
boerirnea acolo la Copou i nevAzind nimic se Intoarse la Curte cu toti boerii sAi :
Darie Donici vel vornic de tara de jos (Lupul Costachi fiind omozit de Turd), Gaud!
Miclescul vel vornic de tam de sus, D. Pacovild hatmanul, Cost. Costachi vel visternic, D. Macri banul, C. Ruset vel paharnic, Costantin vel arma, Alexandru vel
uiiar, Conachi aga ; in CetAtue erau Ion Paladi spatarul, fordachi Ruse! vornicul i
file Catargiul vel logofAt ; iar Costantin postelnicul era dus la Tarigrad.
www.dacoromanica.ro
IASII IN CRONICARI $1 IN CALATORII STRAINI
177
Mihai VodA fi rAnduise putina caste, i mai adause la ansa: 700 Cazaci zaporojeni, 200 Tatari i cateva steaguri de Lipcani de la Paa de Hotin ; iar Tataril de
supt Aroneanu erau ca la 3000. Frenta cApitanul a fost indemnat sA cake Iaii de cAtrA
spatarul D. Cuza, de Velicico i Miron vitregii i fi allturA i pe cApitanul de Catane
din CAmpu lung fiind peste tot la 800 cAtane. ZAbovind ei cu sositul la Iai, Mihal
VodA dupA ce se intoarse la Curie, cladu drumul la calaraii lui oteni, de se duse fie-
care pe la gazdele sale ; iar el intrA In Curie, In casele despre Doamna, i Hind
vreme de mask !Asa call jos In ogradA i calul domnului la scarA sA-i fie gata. Se
puse apoi la masA cu cativa musafiri Turci lazi: Husan Hagi Osmanoglu, Ali aga, pAzitorul hambarului ImpAratesc de la Tulova. IarA clacA s'a sculat domnul de la masA,
s'a culcat putintel sA doarmA dupA obiceiul sAu ; tot asemenea i boerii s'au culcat care
cum a putut prin Curte ; iarl aga Conachi a eit prin tArg sA se ducA la gazdA; dar...
numai ce aude huetul oamenilor zicAnd cA au intrat catanele i au intrat In casele
despre Bahlul; Aga Conachi se intoarse repede la Curte i fAcu tire cA au intra
catanele In tArg i au deteptat pre domn. Deci domnul 1 boerii au incAlecat i au
nAzuit drept asupra Cetatuil O. se inchidA acolo ; iar pe D. Macri banul i pe Hasan
i-au pornit spre Aroneanu sA vesteascA pre Tatari.
Catanele au prins strAjile lui Mihai VodA, i temeiul catanelor mergea pre din vale
de feredee, iarA Frent cApitanul a mers intins spre CetAtue; iar grosul catanelor intrase in Org. 0 parte din catane cu Frent gonia de aproape pe Mihai VodA ; la podul
cel domnesc de peste Bahlui putinel s'a fost oprit Mihai VodA, tiindu-i calea catanele,
Atunci VodA Mihal a luat mai pe din gios de pod i a trecut Bahluiul pe ghiatA, 1
norocul lui cA nu l'au tiut cA este Mihai VodA, cl i-ar fi tinut calea pe dincolo de
Bahlui, i poate cl l'ar fi prins. Catanele Ii Impucase 4 copii din casA la trecutul podului peste Bahlui. Frenta cApitanul venia cam cu 200 de catane pe supt deal ; in esul
Frumoasei ii lAsA cortul, unde a fost iazul cel mare, s'a suit de sarg la Cetatue sA
caute loitre i prepeleace sA sae peste zid; i unii din tArg le aduceau loitre.
La Curte intrarA cAtanele ; aici au slobozit tAlharli din temnite i pe cei vinovati
de moarte, i pe cei haini. Seimenii din Curte le-au deschis porfile 1 au luat partea
Catanelor. lar din cei 500 slujitori domneti nici unul nu s'a aflat pe IngA clansul, ci
au fugit care incotro i unii spre Miroslava. Prin tArg a lovit unul TanasA Voila de
Ia Suceava; iar cei doi feciori ai lui Manole din Hulpaeti, fiind sloboziti din temnita
s'au dus cu Velicico la Cetdlue.
Mihai VodA abia a apucat a inchide poarta la Cetatue, iarA catanele au E. sosit
la poarta mAnAstirii i dAnd din sinete au incunjurat mAnAstirea. In lAuntru erau toll
boerii cu jupAnesile lor i cu tot ce aveau ; boerii se apArau cu pistoale de pre zid.
5). Tatarii p1 vincula catanelor. Catanele aflnd cA Mihai VodA s'a Inchis in Cetatue s'au bulucit la mdndstirea Balicdi (Frumoasa), mai sus de podul ce era acolo ;
unii din Catane au inceput a ucide Turcii de prin targ; cum a pAtit un cAlara turc
din Hotin, care and fArA sA tie peste Catane, a fost omorat langA podul Balicdi;
au jAcuit i casa agAi Conachi, negAsindu-1 acasA. Apoi buluciti toti la Balica au luat-o
drept la deal sA sarA cu scArile zidul Celdfuei.
VodA Mihai a slobozit din mAnAstire o pum:1 mare, i a Inceput a trage clopotul
cel mare al mAnAstirii; era acolo i Divan Efendi i Beleaga 1 cu totii au inceput a
da chiote i a slobozi din sinete sA auzA Tatarii. Ei auzind aceste sgomote, cu toate
cA, bAnuiau sA nu fie vre-un vicleug, dar apoi s'au pornit a veni ca vntul despre
Chic prin Tdtdra$ i prin tdrg spre Cetalue, unde sosesc pre la 10 ceasuri din zi
(= 4 sara).
Catanele auzind de TAtari s'au splimat 1 au dat iuru spre podul Beal;
Buletinul Muzeului Municipal dean NeculceA lai
www.dacoromanica.ro
23
178
GH. GHIBANESCU
cum ins Ttaril cuprinsese despre pod, ei nu l'au putut trece, ci asezati in orandufall obsteasca supt mnstlre pe hele0eul cel vech(u, dadura dosul spre manastire
despre pornitura zldulul.
Atunci esi si Mihai Voda din mandstire cu Seimenii si Strelitli al, adica cu vanatoril sal si pogorandu-se jos la gura hele0eului, i acolo pazia cu oastea sa despre
Balica, far in jos peste plirdu erau TAtarii si nu puteau Catanele sa fuga. Atunci Catanele s'au tras spre Hlincea, slobozind randurl, randuri sinetele lor spre Tatarl, stand
ca zid de aparare. Mihai Von insa despre padure, despre dealul Cetatuei cu Seimenii
sai in cap cu Stoian bulucbasa si cu vanatorii sal, fi improsca des cu sinetele si Catanele au dat in paraul, in care era moara Cetatuei caci fiind tot rapi, cum este locul
acela, au cazut cu cai cu tot In parau, fiind tarmuros.
Noaptea era geroasa si lumina lunei ca ziva. Oamenii lui Mihal Von s'au legat
la brat naframe, ca sa fie cunoscuti Tatarilor ca sant Moldoveni. Lupta a tinut pan la
3 ceasuri de noapte (.19 sara), 1 cum catanele ispravise praful de pupa, n'au mai
putut a dare din sinete si orbecau prin rapa paraului tarmuros, acataranduse sa iasa
la mal ; ci n'a putut scapa de cat Velicico, care a gasit un cal de ceia parte i luindull Minas bun de la Frenta capitanul, a pornit-o noaptea spre cetatea Neamtului.
Navalind Tatarii la malul paraului i-au scos cu arcanele de gat mai pre toll, cad
putini au putut scapa, apucand calea codrului.
6). Prinderea pi omordrea hit Frenla cdpitanului 0 a Cuzei spatarul. 'Mull

au fost prins vre-o 50 de catane i pe Frenta capitanul i s'au intors a doua zi la
cwl lor la Ciric, fiind Milli a poposasca in tdrg si sa doarma prin casele cele
pus(ii fiind oamenii bejanariti prin manastiri de frica Catanelor. lara voda Mihai a
ramas de a mas In manastire la Cetatue si n'a putut sa-1 prinda somnul de cat tarziu
dupa miezul noptii.
A doua zi Mihai Von s'a coborit din manastire la Curte si a chemat pe toll
marzacii Tatarilor, peste care mai mare era Cantemir-Marza, care a adus pe Frenta
capitanul legat cu o funie de grumaz. La intrebarea pusa de Mihai Voda, ca de ce a
venit in Moldova, el raspunse el a venit din ordinul generalnlui sa-1 prinza si sa-1 duca
prins la Sibiu. Dupa indemnul lui Husan-Hagi-Osmanoglu si Ali aga eminul de hambar
si Mehmet Hagi, domnul rascumpara cu 200 lei pe Frenta capitanul si luandu-1 de gru-
mazi, l'a ingenunchiat inaintea sa, sezand domnul in scaun in casa cea din mijloc
despre doamna; apoi singur l'a ()Mut, dandu-i cativa pumni ; apol dandu-1 pe maim
lui Ali aga, l'a pogorit denaintea porlii cei mari a Curlii i singur i-a Mat capul,
iar trupul lui a zacut jos multe zile.
Iar catanele prinse despre Hlincea, degerate si alta lume de stransura vre-o 20
insi
i-au adus la Curte si pe toll i-au spanzurat. -Pe nepotul egumenului de Casin,
pe Dumitrasco l'a legat de stalp si i-a dat foc, cu alti cativa.
Tot atunci pe spatarul Dumitrasco Cuza, banuit ca avusese rdspundenlie cu Catanele i-i indemnase sa vina sa prinda pe Voda, cum s'a coborit Von de la Cetalue,
asa nepricestuit, imbracat, incaltat l'a spanzurat de Arca scronciobului, ce era inaintea
Cur/if domneti.
7). Cerdacul lui Ferencz. Strangandu-le capetele 1 trupurile tuturor, cari in timp
de 5-6 zile au fost urmariti, prinsi, spahzurati, arsi, prinsi in carlige de mani si de
picioare, le-au dus pe toate la un loc in preajma Geld/tie!, f i a fdcut mouild mare
in deal Mire Galata f i hike Cetalue, la f dnMna Pdrascdi, supt dealul Celdfuel
unde a Jost rzboiul boldliei, ldngd drumul CO mare, ce merge la Tarigrad ; i o
cruce mare de piatra si cerdac iarasi de plata deasupra Crucei, si era crucea sapata
Cu slove pe toate partile, in care a scrls toata povestea aceasta precum se vede.
www.dacoromanica.ro
IASII IN CRONICARI SI IN CALATORII STRAINI
179
Iata textul acestel inscripcd, aa cum se gsete astAzI :
Ic. f Kc.
HH Kd
44c1CTd ECTE dlieHTSHTS Cope ankpap6 AE gp7KA1M1111 A5508HTS

t ftv MHX010 PSKOE11111,8 111304. KS AlliAd ASH ASAIHFSIS j AOMH WH WGAZASHTOp
11,P7LH MGOAAdgieH. p8AHKaTdM dtlaCT% I C4SZEIT71 gpSLIE VITO; I 110416H110e ASKOS
pnnwp
41 CAS I 41ITSS41ll1dT I Ad d
Tpie A041111A 401ltlieti Ai6A8 I 14 lik4.k1' ..-1.3CKA I 44et1z114k IISTep I finKa .tnzmkie TSp4a I CK% pk3g010 KS I H64111,i11 Ad AgkT 1.3CKe
I
TpHAIHCdS
I WH HIiH11I A6Ad lipArkit
npe 511
KkOHT111
anSme I Ilintom KS w
CdMSK
A6 KkTd116 I Wd ASAT1t 1106 AtivennSA Stairre I HECK% APISAie I IleKVAd10 IlidgpOKOp

44T0 A1111 CK4SH8A I AWM1116H Ann T%prS i Ann ESKSpetim I HOESAIRpe dl KS I TOt1T8
K4C4 ASH. I WHA ASCe 4 I 46'PdTe 411 GHEllto I ASIlk Kdpe AWMFISA I MSHTeHeCK6
nSca I 411 PSHA WH 11611Tp8 j 11011 Kd Ck He 8 I WH a TpHMeC ne (aim
zispatilp
IIHTd11
lieTiW ILA KW I C441% 16 1164411,11. I WH K4Td1.16 MSATS I dA011111ITSplt 4H d
CT9811CS 811 Ak11 CSC'S MOAAdgieH I WH MSHT6 Wane I *kph Ae geCTe
AOKIIHASH6
44 I KSpT6 411 Biwa 1,101I rE1140 Ad 11 4dCSpli Aell SH. KS pk3g010 COMMA I AH11
KSpTe dlIS I pkIlASHe 11%11% Ad I AlklIZCTIlpe Ad I 46T811,Se. .1tHTZM I 11AZ1lASCe KS
11011 I 1184141' ROCHA dill] j KS T011,H KOHhl A1111 I KaCk WH gOepiH 4611 I 44dp11 CdS T?141tlAdTlf
FISMA11
Atipie AOH114 Keil AGOVIHK AHH 11,4pd Ae I 1,10C HIFI AS/1111Tpd111K0
PZKOKHO, XITMMI 21Spd I TeA6 AOMIIHEH 111646
11111 4111{0111,100ZHAS116
411 41k11ZCT1106
Wk44 I SZTST Kd Ad K thiCSpH 4111T841117.11ASCe I $11 I KMITHAMMap KS W I C4111% AE
TZTdpH WI,
KS
flOpSHKA 411%pk11,1611 Ck 4sie Ae IldSk CK48118ASII
CWCHHA Ad Wig
H'Ia 1181111T 411,110T0pl& 11111
gPehle I A6C11(16 Aik1174THpe ASH I ddpW11 EWA% 411Adik
I
KI
eWHHA 110011
Ad p%3G0I0 KS dy1+3
TOplOA ASH ASAIIIE3ES
rilAI 421SpktIT7I
11111
1'0
11111I
ASH Ilk ,1,6C1106 1iI3S 4511 ASKol RWA% I nismo 411 pWgie TZ'relpliA0plx WO Ad 11011
I
45 KkOST WH MSAIJII QS 116PHT. rdp TpSf1Spli Ae 4e40p F1eptrn,11 irk,u CTOVICS
ViripeStiss KS d ASH (Dpan3 ICkI1HTdlISA SIl
AiSpIl
44 46CT Cd9' fl(3CTe
Tp 11SpHA6
AM) dAl tISSSKST WdAi fiZAHKdT 11111 11441 CTS C4;SCHTS KpS'le Kape 411Ck WI AE
niraTp% inn GOATHT% I W dill 4K0116011T/i. flpeKS41 CZ [MAE AklIrk MORIIAZ KA Ck 7fSfe
Kdp11 I US 411TkIHIlAirr I AO* AWFHPI g8A ARV'
A,G 1101116111106 11111 Ad dtle11111 g0EI111
I
11119
ACII 10Pa AE
Tp4111K0
Td010.
PZKO11/111,k
A5A1H1'OS
1,10C.
PdgpillA
AIHKAeCKOVA
Xt1T4ldF1 KWCTAHTIIII
11111SpH
KOCT4K11 Berl KIICT(3141111K.
116A
gdll.
topa Ae ch. MAUI

Iwau IlimAie I geA CIlk-
Kett ARONIIIK
RCA flOCT6AFIIIK.
KWCTMITHII I PSCeT geA I1k)001111g
KCbCT4HTIIII
!Wall K41IT4KS311110 CCA KCOM1IC...1)
(Cf. Virg. DrAghiceanu CetAtuia din 1agi" in Bul. com. mon. Istorice, anul VI fasc. 24
Oct.Dec. 1913 pg. 155, 157; gi decalcul meu).
1). Asupra acestor fapte de arme vorbete insui Mihai Voda in diferite acte de
divan, prin care a confiscat pentru sine averile lui Vasile Ceaurul i le-a dat apoi la
boerii credincioi i pe la manstiri.
WA de pilda ce a scris insui Voda Mihai Racovita, in ispisocul de danie i
miluire ce face Cetatuel in acelai an 7225 (1717):
...sa fie ertate de toate dAjdiile ei ce au fost dnd !Jana acmu cu rupta, de vreme
ca au miluit Dumnezeu, i s'au tamplat fnlru acest an la velet 7225 Ghenar 1 de au
trimis Nemtii pe Ferent capitan, i au venit cu Nemtii i cu catane ca sa ne ia pre
noi, precum au luat i pre domnul Muntenesc de la scaunul sau din Bucureti, pre
domnia sa Nicolai Mavrocordat i ne-ou lay!! Jai la 8 ceasuri din zi, l lovindu-ne
thrA veste in curte, cu razboiu aparandu ne am mers pana la mnastirea Cetatuia, l in
manastire incunjurandu-ne ne-am batut; i tamplandu-se i o sama de Mari la sfanta
manastire la Aaron Voda, au venit 1 el intamplator I am eit i nol din manastire i
(land razbolu Nemtilor, cu puterea lul Dumnezeu i cu ajutorul sfintilor apostoli Petre
www.dacoromanica.ro
180
GH. GHIBANESCU
Flind Mihai Voda in goana dupa Catane spre Casin, se abate pe la man. Bogdana,
i in ura lui contra lui Vast le Ceaurul stolnicul, cel care a rAvnit scaunul de domnie
al Moldovei, intru cat era irate cu Gh. Stefan Vodd, si fiu al lui Dumitrasco tefan
marele logofAt al WU, scrie in 13 Febr. 7225, deci dupa o luna de zile cu insusi maim
lui pe frumosul Liturghiar, scris de mana si daruit man. de fostul Mitropolit al WU
Teodosie in 7184 Sept. 1 (1675), pradat de Tatari i cumparat d Voda Mihai pentru
biserica sa din lasi, sl. Lazdr :

Joan Mihai Racovita Voevod, dAmu stire pentru aZasta sfantA liturghie precum
am cumparat-o de la Tatar!, candu au pradat Tatarii tara, din fapta unui belly bidsMmat, de un ficior a unui Dumitrasco logofat din neamul eaurescu, anume Vasile, ce
au fostu stolnic, care prada si robie ce au facut, de candu-i Moldova i pana acmu
nu au fostu. Trebue a-i zice toti, Mut perzdrii... i am dat-o la biserica domniel
mete din tdrgu din E?i, ce este Ocala la vamd". (Melhisedec O vizita la 48 biserici". Buc. 1885, pg. 123.)
Cu Vasile Ceaur stolnicul, ravnitorul scaunului lui Mihai Voda, el are personal o
mare rafuiala. In prada facutA Orli de cetele de osteni ai Ceaurului, Vasile stolnicul
pita pe sora lui Mihai Voda Racovita, pe Maria, sotia stolnicului Costandachi, de o
sama de haine, argintarii si scule, cum arata prin osebit izvod Darie Donici stolnic in
7229 lulie 2. (Uricar XI, 219); iar prin cartea de marturie din 17 Noembre 7229, atesta urmatoarele : am cercetat dupA porunca i am aflat cum ca cu adevarat a fost
pradat-o acel Vasile Ceaur stolnic pre dumneael Maria stolniceasa de multe lucruri
dupa izvodul ce am fAcut osebit de fietecare lucru,.... izgonind-o din casa, lAsAnd'o
goala 1 desculta ia vreme de lama, fugind sa-si scape viata, de care a fost silitd de
s'a imprumutat cu un cojoc si o pareche cibote, de la nite oameni, ce trecea pe drumul mare, ca vrea sA pei de frig." (Uricar XI, 220). lar in cartea de intaritura ce
Mihai Voda face surorii sale Marla stolniceasa Costandachi, pentru mosiile Ceaurului :
Rddiana 1 Pwani cum i a zece gime de tigani, scrie urmatoarele : ...de care
fapte cu dinadinsul pe ascunsu, apucandu-se i Ciauru in vremea noastra in tara
Moldaviei au mers in tara Ungureasca de au inghiat pe un capitan Frenta, de au esit
cu el In Moldova cu osti i au pradat pariile de jos ale Moldovei, de averi i lucruri
impreunA cu Ciaur ; pradat-au i pe sora noastra Maria stolniceasa (Costandachi), de
strae si sculuri multi 1 blani scumpe, dui:4 cum arata izvodul boiarului rAnduit de
domnia me (Darie Donici stolnic), lasand-o goala i desculta la vreme de iarna, de
s'atr Imprumutat cu un cojoc i cu incaltaminte di au fugit pre jos, pe acea vreme de
frig din casa dumisale ca sa-si scape viata de Ceaur. Asupra cAruia Frent capitanul,
trimi-s'au puternicul imparat oti de l'au infrant cu totul si asa tars si-a aflat odihna i
liniste ; iar pentru pagubirile ce au facut Ceaur, vecinilor i surorii noastre, socotitu-s'a
cu sfatul tarii de am luat mosiile si tiganii Ceaurului, de i-am dat pagubasilor. Socotit-am Domnia me de am dat din averea Ceaurului i surorii noastre Mariei Stolnicesei
(Costandachi); din moiile si tiganii Ceaurului, mosia Rddiana i P4canii de la tinutul Bacaului, cum i zece salase de tigani..." (Uricar XI, 221).
Nu tarzie vreme, Maria stolniceasa isi marita fata cu lordachi Ruset spatar i-1
dA de zestre Radiana i Valea Sacd, lucru ce intareste si Mihai Voda prin cartea sa
gospod din 30 Noembre 7233 (1725). (Uricar XI, 222).
Dar cel mai complect ispisoc, care spune pe larg toata povestea in mod oficial e
Cartea domneasca a lui Mihai Voda Racovita din 7226 Dec. 20 (1717), prin care dA
si Paval i-am infrant i o mina dintre danii au cazut prinsi la razboiu, iara o sama
au pierit la razboiu, care trupurile acelor periti s'au Mut movila intru pomenire vesnicA
deasupra trupurilor acelor periti ; in care movill este i Ferent capitanul impreuna cu
alte trupuri," (Uricar IV, 310).
www.dacoromanica.ro
IASI! IN CRONICARI SI IN CALATORII STRAIN!
181
visternieului C. Costachi (nepot) satul Spinoasa de la Har lau, iar H1aUce0ii de la

Suceava, lui Darie Donici vel vornic, Buciulef tii la Neamt lui Dumitraco Racovita
hatman.
latA ce zice Voda : ciata dar in a treia domnie a noastra miluindu-ne Dtimnezeu
a veni in tara noastra In Moldavia, intru acelasi an 7224, inceputau razboi Nemtii cu
puternicii stapanii notri cu Turcii, i dand Dumnezeu biruinta Nemtilor asupra Turcilor, 1 umetindu-se Nemtii au inceput a ei din tara Ungureasca Nemti i catane si
aice in tail la noi, pradand si jacuind la munte. Pe cari vazandu-I o sama de boeri
i mazili de tail, indat s'au umplut de ganduri rale asupra domniei noastre 1 asupra
taril, intre care cel mai intai incepator i povata acestui lucru fAr cale fost-au Vasile
Ceaurul biv vel stolnic, placandu-i ai face nume talharesc, mersau singur in tara Ungureasca de s'au inchinat la ghinarariul de Braau, i i-a luat nume de grof, cat i
pamantul Orli noastre l'au inchinat Nemtilor, pana intru apa Siretiului, i cuibul sat' i
l'au pus in manastirea Cainului, care adunand catra sine 1 pre alti boiari i mazili i
feciori de boiari de Ora, s'au tras de acolo i la cetatea Neamtului, de au apucat pracland 1 jacuind pre toti i pre manastiri i pre boeri i pre cinesi afla fail de nici o
mita i o socotiala, i fiind 1 Turci negutitori prin targuri, trimetea podgheazuri acest
incepator de fapte rale, Vasile Ceaurul, de-i robia pre Turci i-i ducea poclon ghinararului de Braau ca sa-i mareasca cinstea sa ; care fapte intelegand stapanii notri,
n'au putut suferi, ci cu grea urgie s'au scat-bit asupra Orli noastre, ca era sa o dea
toata tam in robie i in sabie incepand i domnia mea la prepus, cum ca i noi am
fost ajuni cu danii. Numai Dumnezeu vrand sa discopere dreptatea noastra i nu pan
la sfarit s se prapadeasca acest parnant, sfatuit-au dara Vasile Ceaurul i cu sotiile
sale, de au trimis doao podgheazuri, cu unul singur au mers Ceaurui de au robit pre
sora noastra Maria, raposatului Costandachi vel stolnic, i au dus-o de au inchinat-o
ghinararului de BraAu, iara cu alt podheaz sau pornit fratii capitanului din cetatea
Neamtului ; de au venit asupra noastra aice In 1asi sa ne ia i pre noi in robie i pre
boiarii cari se aflau pre langA noi, sa-i omoare i casele lor sa le jacuiasca i sa-i
robiasca, cat sfintele manastiri 1 pre negutatorii sa-i prade i sa-i jacuiasca de tot ce
ar avea. Si in vreme ce ne-au incunjurat podgheazul In Curtea Domneasclf, Ghenar
In zece Gioi, unde eram cu putini boerinai de Curte i cu copii din casa, i din boiarii cei mari s'au tamplat cu noi In Curte, dmlui Dumitraco Racovita hatmanul, fratele
domniei mele, i dmlui Darie Donici vel vornic dolnii zemli i aa batandu-ne noi cu
danii am eit 'Ana la mndstire la CetcYlue.
De care lucru i noi Wand limbA ca yin asupra-ne, am rapezit pe boiarinul nostru
cinstit dmlui Costantin Costachi vel visternic la o sama de "Mari, ce erau oranduiti
pentru paza Orli ca sa-i aduca cum mai In graba i in vremea ce ne-au incunjurat
podgheazul la manastirea Cetatue, unde eram cu toata boerimea inchii ; iata inteacea
una data vreme sosind si dmlui visternicul cu Tatarii eit-am 1 noi asupra-le... 1 cu
ajutorul lui Dumnezeu biruindu-i precum sau i vazut ca 1 Frenta capitanul au cazut
in Manule noastre. Atunci i noi am eit dintr'acel prepus de catra stapani, numai dupa
izbanda ce am facut, pornindu-ne cu Tatarii ca sa-i spargem cuibul din Cetatea Neamfului, macar ca l'am i spart cu ajutorul lui Dumnezau ; insa Tatarii cum au trecut Siretiul, au i inceput a prada i robi tam pana la munti;... iara Vasile Ceaurul iarai
au inceput a face podgheazuri i a prada !Ana i spre Prut la tinutul Covurlui i FAtciiului... i cuibul lor era la manastirea CaOn 1 la manastirea Mira ; unde acolo din
poronca puternicii imparatii, in doao randuri am mersu cu multime de Mari asupra-le
de l-am scos din manastirea Cain 1 din Mira, 1 am rasapit i zidurile manastirilor
acestora...
www.dacoromanica.ro
182
011. GHIBANESCU
....carele intai acel Vasile Ceaurul cumpArand de la noi desetina de stupi la tinutul Bacaului pentru 1750 ughi, din care soma ne-au dat 850 ughi, iar 1800 ughi cu
banii manstirli Mica! n'a vrut sa ne dea venitul... ce cu acei banl au adunat Wit
sine Mihail, i cum n'am vrut sa ramanem pagubai cu judecata arhiereilor i a toata
boerimea, 1-am luat fret sate a lui Vasire Ceaurul ; pe care le-am dat i miluit pe dmlui
Dumitrapco Racovig hatmanul, fratele Domniel meale cu satul Buciuleptil cu vecini,
la Neamt, iar pre dmlui Darie Donici vel vornic l'am miluit cu satul Hdlduceptii la
Suceava; iar pre dmlui Costantin Costachi Del visternic l'am miluit cu satul Spinoasa,
la Haab... (Buletinul cloan Neculce) VII, 153; Uricar IV, 315).
8). Foamete fn Iapi pi ciumd tn lard. Ca urmare a razbolului cu Catanele, .1
pradaciunile Mute de Catane in Iai 1 in Moldova de jos, iar de Tatari in Moldova
de sus i despre munte, dincolo de Siret, a fost peste vara in anul 1718 o foamete
mare in tarA, despre care vorbesc ci cronicarii : 4se vindea merla de pdne in lap!
cote 10 lei, i se aducea pane in tara din tara Lecasca, Ungureasca, Turceasca (Let
112 359). lar N. Mustea scrie: (WA robie i prada; dupa robie foamete mare cat a
ajuns merta de malaiu 10 lei ; dupa foamete ciuma, omor, bocete i vaete in toate partile; apoi lovit-au boal In dobitoace; i apoi foc naprasnic, and au ars cudile domnepti (Let 1112 69). lar a lui Amiras e i mai lamurit: cFost-a foamete In acest an i
in Moldova ci in tara Munteneata de fugiau oamenii sa gaseasca pita ; nici un tel de
roada nu s'a facut, nefiind ploi toata vara ; saracimea manca foi de papura i umblau
pe drumuri cerand pita; Domnul le-a dat pita, iar mai apoi i-au impartit pre la boeri cate
30, ate 20, cate 10 i cate 5 sau i mai putini, dupa cum le era putinta sa-i hrAneasca. $i se vindea la laci merta de malai cate 10 lei. Fost-a apoi ciuma i la anul
s'a facut zloata mare, ca cine a avut 400 stupi a luat Oa la 400 lei i cine a samanat un sac lua 100 saci, iar mai putin de 50 de saci nimene n'a luat (Let 1112 136).
Fost-a la anul dupa foamete in vara anului 1719 scornitu-s'a i un omor mare de
ciuma, i a tinut un an I a ajuns IAA in Podolia (Let 112 359).
9). Jai pi pradd pe ldri. Cu scosul Catanelor din tara, a fost framantata domnia
toata vara anulul 1717 ; i Mihai Voda cu Tataril i otenii lui au intrat in Ardeal pe
la Rodna i in Sacuime i au pi-Mat tara Ungureasca aducand cu ei mult plean i la
40000 oameni robi. Fost-a atunci ci Sultanul la Tutora, ci s'a impreunat cu el i s'a
intors la lapi; cum insa catanele iaraci razboiau pe la Cacin ci pe la Mira s'a adus
tiri la domnie cA iarai vreau sa vie asupra lacilor. Atunci Mihai Voda cu toll boerii,
cu negutitoril ci cu tot targul au epit din kip/ ci au tinut Prutul pre la Tutora. Cum
insa Catanele n'au mai venit spre laci, s'a Hors Mihai VodA fn lapi, cu toata boerimea
cu mare faun asupra izbanzilor Mute asupra Ungurilor, i de la imparatie i-a venit
nume bun, ci lauda i orice scria i se jalula la ImpArAtie i se asculta i ispraviaD
(Let 1112 67).
10). I.
Neculce Wars in lard. 51 scrie in cronica sa Ion Neculce cd i s'a ispravit i lui ferman de la Poarta sa sa intoarca in tail, dupa ce zabovise in tail 9
ani, din care 2 ani in tara Muscaleasca ci 7 ani in tara Lecasca, cu multe valuri ci
suparari; 1 toate mociile, ce mi le luase Neculai Voda ci le Muse Lupului vornicul,
mi s'au dat inapoi 1 gam trait la casa mea _pond astdzil) ci inainte cat mi-a lungi
Dumnezeu zilelea. (Let 112 359). De aceste lucruri avem ctiri in cartea de judecata a
domnului Mih. Racovita (Arhiva llintifica lai I. Tanoviceanu 11, 330).
1). Casele lui Ion Neculce venlau pe ulita V. Alexandri de azi. Vezi Ion Neculce,
(V, 163 seq.). Pana astazi vine in 1733, cum scrie Neculce in cronica sa (Let 112 360).
www.dacoromanica.ro
IASII t11 CRONICARI 51 tN CALATORII STRAINI
13
11). Arderea lapilor. Toll cronicarii vorbesc de aceastA ardere a lailor ; cleat
Amiras .o pune in 7233 = 1725 in al noulea an al domniei sale (Let III', 140); N.
Mustea o pune in 7231 April in 20=1721, Inteo zi de SAmbAtA, iar I. Neculce o pune
in at optulea an al domniei sale sau in 7232 (1724) (Let 112 361). Cel mai bine descrie
focul N. Mustea: cIarA cand erau anii 7231 April in 20, inteo zi de SAmbAtA pe amiazAzi s'au scornit aice In Iapi o furtunA mare; 1 cand s'a scornit furtuna aceia s'a
aprins o casA a unui popA din sus de biserica s.l. Dimitrie (zis Balp), i cat clipala
ochiului s'a aprins 1 biserica sf. Dimitrie, i fiind vant mare ca acela n'au putut stinge
focul, mAcar cA venise i domnia cu toatA gloata; cA era lucru mare i infricosat, cl
de la biserica sfantului Dumitru a sArit focul inainte, cat al trage cu sAgeata, de s'au
aprins cu temeiu casele in rand, cum merg pe leingd ulila cea mare, i indatA s'au
aprins i biserica sf. Neculai i curfile domnepti de bode pdrille, cat nu s'au mai
putut nime apropia, fiind domnia singurA in curte, cA slujitorii seimeni alergau toll in
targ, cA doar ar putea stinge focul 1 N'au putut scoate din casele dornnepti grAbind
focul, ce numai cat au esit Doamna cu cuconii cu ce au apucat ei singuri cu doi-trei
copii din casd, i au esit la malul Bahluiului din sus de pod, cu mare spaimA i cu
fuga au scApat pe gios. larA multe lucruri au ars In cash, cA nu se putea nime apropia
de para focului.
Atunce aevea era certarea de la Dumnezeul Si de la Curfile domnepti, au sArit
focul pe iaz, de au ars i acolo doud, trei case ; far Curfile domnepti au ars cat
n'au rAmas nimica nears cu bisericd cu tot. Si numai cat au ars curtile domneti Indata au stAtut vantul i s'au alinat, i pAnA a ajunge focul la Curlile domnepti, multe
case boerepti fi a altora au ars cu tot ce au avut, cA nime n'au putut scoate nimicA ;
cA in giumAtate ceas s'au flcut toate acestea; mai mult n'au tinut. Certarea de la
Dumnezeu era grabnicA pentru pAcatele noastre 11. (Let 1112 68).
Asupra fortunei nAprasnice intregete Amiras: i au ars de s'au topit pAnA In

pAmant toate casele gospod i incA au sArit focul i in casele de pe iaz; la care
poate fieste cine sA socoteascA ce furtunA au fost aceia, de au intins focul inteun ceas
pAnA l'au scos din trg pe iaz1, (Let 1112 140).
Iar 1. Neculce scrie pe scurt: (rdat-a Dumnezeu o furtunA grea i s'au aprins
tdrgul Iapii, i multe cutti boereti 1 mAnAstiri au ars i din mAnAstiri au sArit focul
i in Curtile domneti si pAnA au alergat oamenii din tArg au ars de tot, care atunce
multe lucruri de ale lui Mihai VodA au ars, a nu puteau oamenii i slujitorii nimica
sA scoatA din Curte, de furtunA mare ce era , (Let 112, 361).
12). Relacerea Curlii domnepti. Dupl arderea Curtilor domneti, mutatu-s'a

domnia in 2 case boereti, in casele lui loan Paladi spAtariul i inteale lui Cost. Costachi Spatarul fiind aproape una de alta 1 au stAtut pAnA s'au isprAvit curtile despre
Doamna, zice N Mustea ; iar Amiras zice : crfiind vreme despre primAvarA IndatA s'au
apucat Mihai VodA de au fAcut casele de iznoavA, precum se vAd, puind ispravnic pe
Costantin Costachi vel spatar, iarA deplin nu le-au fAcut, scurtAndu-1 vremea.. (Let
1112 140).
Ion Neculce scrie : AupA aceasta s'au apucat Mihai VodA de au flcut curtile de
iznoavA, cu douA parct mai frumoase, dupre cum erau intAiu, cA intAiu erau mai proaste
1 au dat i de la poartA 60 pungi de bani mill i ridicand birul tArli ca sA se facA

Curtile domneti., (Let IV 361).
Cei 2 boeri, lonild Paladi spatarul 1 C. Coslachi spatar, erau rude de aproape,
unul ii era cumnat, altul nepot ; iarl casele veniau pe locul Seminarului de astAzi spre
Mitropolie.
Si zice N. Mustea: ciarA dupl arderea curlilor domnepti indatA au orAnduit tiwww.dacoromanica.ro
OH. GH1BANESCU
184
nutul Orheiului i au adus tot lemnul cat a trebuit, i s'au mai orAnduit i la alte tinuturi car pentru salahorie. Fost-a ispravnic peste tot lucrul caselor domneti mai
mare C. Costachi spatarul ; i apucandu-se intAiu de casele despre Doamna, de le-au
tocmit precum se vAd, i au mai fAcut 1 alte case de zid despre Bahlui, foarte frumoase Si gAtindu-se curtile despre Doamna in 4 luni, 1 mutandu-se domnia in
curti, cu mare bucurie au dat din tunuri i lui C. Costachi vel spatar i-au multAmit
Mihai VodA de slujba ce iau Mut, i l'au imbrAcat cu contA de sobol i lic de sobol i cu tot alaiul domnesc l'au dus la gizdA cu surle, cu dobe i la gazdA oseblte
daruri i-au trimes.
Acoperit-au i biserica sJ. Nicolae tot intr'acest an (Let 1112 68). lar mai la vale
scrie: .iara la and dup ce s'au gAtit curtile despre Doamna s'au apucat Mihai VodA,
cum s'au luat omMul, de curtile celelalte ce sant despre apus i au stricat intAi toate
cele vechi: divanurile spAtariei prba in pAmant, numai douA case ce sant de Vasile
VodA Mute le-au lAsat 1 le-au tencuit intAi acelea, iarA altele le-au fAcut din temelie
cu frumoasA orAnduialA precum se aid. MAcar cA acei domni ce au fAcut curtile acestea mai in trecute zile au fost, 1 mai putincioi din avutie, i vreme au avut mai pe
voe, nu cu atatea supArAri despre Turci, dar on cA le-a fost urAt a cheltul, ori cA nu
le-a dat cunotinta, prea urdt i ciudat erau facute casele aceste domne#I1 Dar
Mihai VodA le-a Mut foarte frumoase 1 deschise precum se vAdl$. (Let 1112 69).
13). Dori, desetind si vdcdrit pe lard. Pentru intAmpinarea cheltuelilor domniei
Mihai VodA a pus dAri mai mari pe slap! i a scos i vdcdritul, rAdicat cu blAstAm
de la Duca VodA in a doua lui domnie. Pe stupi i mascuri a scos deselind Thdoild
cate 48 bani pe stup; i au plAtit darea toti i boeri 1 mazili i mAnAstiri.
Cr4mOri(ul Pa scos ate 5 lei de pivnitA ; i cei ce umblau cu crAmAritul faceau strAmbAtate, cAci unde gAsiau un vas doul de yin fArA sA fi avut crAme, ii puneau sA plAteascA crAmArit.
De moard a pus dare ate doi ughi.

Pe tigani a scos figeinitul ate doi ughi, de i fusese legat de Neculai VodA cu
blAstAm patriarhicesc.
Pe vitele mari a scos vdcdritul, care i el fusese legat cu mare blAstAm patriarhicesc. Nimic nu supArA pe cronicari de cat Utile impuse tArii i in adevAr nu micA
masele populare de cat dArile, care 11 ating la ciolan.
Pentru vecindtate domnia lui Mihai VodA a insemnat o treaptA In desfiintarea
acestor stAri de lucruri. Si scrie I. Neculce: eaijdere pre vecinil boereti i mAnAstireti incA nu-i da lesne stApanilor lor cu price, zicand cA i-au adus pre unii din raia,
iar altora le zicea cA sant moVeni Foarte prea rar de avea boerimea prea mare dovadA i scrisori de-i da ; 1 zicea sA-i caute tAranul jurAtori sA se indrepteze. 5i aa
foarte bine se indreptau oamenii eind din vecinAtate. Ce de la o vreme mazilii nu se
mai pArau cu vecinii lor sA-1 tragA, ce tAranii trAgeau pe stApanii lor, pre mazili, la
giudecath. (Let 1112 361).
14). Furcile Jurilor. larA in zilele lui Mihai VodA furii, tAlharii nu aveau nici o
trecere sau milA de ertare, ori cat de micA le-ar fi fost greala. Pusese patru furci mari,
de le pusese inaintea Porlii, unde-i acmu JOntdna, de stau acolo aezate, i mai in
toate zilele spAnzurau tAlharii de picioare sau de susiori, cu capetele in jos cu pielea
goalA i punea pe calAu de-i bAtea cu puha, cat nu puteau merge boerii la Curte de
tipetele lor,. (Let 112 362).
15). Jidovii pi omorul ritual de la Onitcani. Se svonise tire in tail cA bezaconicii jidovi ar fi omorat pe un copil din Onitcani, la Orhei, sA-i ia sangele pentru
Patele lor. Multi jidani din lai au fost inchii 1 iau linut inchii fArA sA-i .judece,
www.dacoromanica.ro
IASI' IN CRONICARI SI IN CALATORII STRAIN!
185
doar or lua bani de la ei. Va Iva a ajuns la Poarta, plAnuind sa inchicla i acolo pre
toti jidovii, ca O. le ia i Poarta ceva bani. Dar Bazarghideanul Rafail, jidovul cel mare
de la Tarigrad, cheltui mult si scoase porunca de la vizir ca un aga al sAu sa villa la
Iai ci au slobozit pe jidovil cari erau aici In fnchisoare la IaV 1 au scris sa le
dea pacez. (Let 112 361).
Mu It mai pre larg povestete cazul Alex. Amiras : <Kin zioa Patelor jidovii din
Onitcani furat-au un copil ca de 5 ani 1 l'au pus intr'o pivnita a lor, i acolo straitgandu-se toti acei jidovi, cum ei singuri au mrturisit pre urmci la divan, 1 au adus
o albie cu apa calda 1 au spalat pre copil, apoi i-au legat cu o ata madularul i i-au
cusut i ezutul cu ata, apoi 1-au pus gol intr'o putina, i i-au stors sangele din toate
vinele i l'au impuns cu sula prin tot trupul i i-au scos ochii cu sula i pielea din
frunte Inca i-au scos-o, cum s'au vdzut celnd I-au adus pre cop!! din porunca lui
Mihai Vodd *i I-au Ingropat la sf6ntul Nicolae. Si in putina, ce au stors sangele,
au pus putinica apa, si daca au omorat copilul, l'au scos 1 l'au lepAdat la camp cu
manule altui jidov, caruia ii dedese lrei ughi aur pentru osteneala lui, i invallndu-I inteo piele de oae, l'au dus inteo caruta de l'au lepadat la camp. lara sangele l'au impartit puindu-I prin balerce i l'au trimes la hahamul de Crac6u 1 la hahamul de
Dubdsari 1 o balerca au ingropat'o in acea pivnita, zicand ca este vifonap. Iara pArintii copilului, avand numai pre acel copil, imblau cautandu-1 prin targ din SaMb6la
cea mare, ce perise copilul, pre la toate casele, prepuind sa nu fi mas la vre-o casa
sau a nu-1 fi furat vre-un turc, sA-1 dud la Bender, dupa obiceiul lor, ce aveau. i
viind i intreband i pre unul 1 pre altul din pregiurai, i neaflandul ii pierduse nadejdea de a-1 mai OM. larA in Lunia PaOelor viind nite oameni la targ, aflat-au copilul lepAdat la camp aproape de drum, 1 luandu-1 l'au dus la Onitcani de l'au aratat,
1 vazandu-I oamenii l'au cunoscut. Luand 1 parincti lui veste, i vazandu-I, au inceput
a plange pentru moartea lui cea nevinovata, i indata vornicul de Onitcani, tatal copilului, au dat veste Lupului sardarului, carele fiind aproape au mers de l'au vAzut. Si
indata toti au prepus ca este fapta jidovilor, 1 prinzand pe cei mai de frunte jidovi cu
muerile lor i-au 1 inchis, Wand tire de toata povestea la domnie.
lar a doua zi incepand serdariul a-i bate i a-i intreba, mai intaiu pre cel ce l'au
lepadat la camp i pe muerea celui cu casa, unde se muncise, i pe ceilalti pe rand
batandu-i, nici unul intracea una data n'au vrut sa spue, iar al doilea rand !Mai cel
ce au lepAdat copilul au spus, zicand ca aceasta fapta au facut-o doi din jidovi in
casa Leibei jidovului, 1 pre urma i-au dat lui trei ughi ca sA-I lepede. Pe acesti
patru jiduvi iau trimes serdarul din porunca domneasca /a Ia0 cu menzil impreuna cu
muerile lor; iara daca au venit la 1a$i i-au inchis i noaptea ate pe unul deosebit i-au
intrebat domnul 1 trei dintre dnii au spus nesiliti, iarA Leiba cel cu casa au tot tAgAduit. A doua zi dimineatA au _Wilt divan 1 au chiemat pre IN! jidovii din lapi i
Turcii 1 pre toll boerii cu mare cu mic i i-au intrebat zeve, 1 la divan acei trei au
spus toata povestea, arAtand cum i-au scurs sangele, aratand i cutitele i sulele, cu
care impunsese pre copil i ispravise acea taina a lor, cum ziceau ei, din porunca hahamului de Cracau. si iarai singuri au spus de ce treaba este sangele, zicand ca la
naterea copiilor lor, le ung ochii copiilor cu de acel sange 1 mai ung i pragurile
uilor 1-1 pun in azimile lor, ce fac la sarbatorile Patilor, 1-1 au in chip de sfintenii
acel sange. Inca acel singur daca au vazut ca tot tagaduete au zis domnul catra toti
jidovii: avedeti i auziti ce marturisesc acei ce Muse aceasta fapta ?), Iara jidovii au
raspuns : Kcum au facut Ali ia plata2.. Atunci Mihai Voda i-au pus la inchisoare, i
dete porunca lui Panaite vel arma... si au _Wilt divan mare langa coala jidovilor
1 au pus pre cei trei jidovi goli pe divan, i puind i o albie cu apA caldA, 1 aducand
Buletinul Muzeului Municipal doan Neculce. Iai
www.dacoromanica.ro
24
186
GH. GH1BANESCU
un copil mic a acelui Leiba jidov, fiind 1 a lui copil tnic de dud ani, gol 1n albie i
poruncindu-i tatalui su s-I spele, i daca l'au spalat adus'au sidele i 1-au dat in
man Leibei silindu-I sa injiunghie pre copilul skis. lard hIrgul cra tot skeins la
privakY... (Let 1112; 142).
16. Doamna lui Mihail Vod Ana Doamna. In primul an de domnie, sotia
lui Mihai Voda r. fost ramas in Tarigrad cu toti copii, din cari unii i-au dat ostatici
la Poarta. In 1723 Doamna era in lai, la arderea Curtii domneti. Cronicarul spune
de doamna, a era femee foafte milostiv, a dires multe biserici i manastiri tocmindu-le 1 acoperindu-le; pre oamenii scapatati i saraci Ii miluia, 1 pre fete sarace le
grijia, le inzestra i le mrita. (Let 1112 362).
Cine era doamna cea de a doua a lui Mihai Voda ? Cu Ana, fata Dediului Codreanu sptar i a Ruxandei, sora cu lurga monah. Daca nu erau de cat 2 frati, in
schimb Ana Dediuleasa, avea matue 1 moi de pe tata pe urmatorii: Axinita, maritata
cu St. Cerchez stolnicul, inrudita prin acesta cu Ilie Voda Alexandru 1 cu Duca Voda,
pe Zinica casatorita cu Parvul, Gavril Rosca Os. Ulna, sterpi, Grigore Rosca, CS. cu
Maricuta ; acesta e rstramoul fratilor Nec, 1 Gh. Roca Codreanu, marii donatori de
la Brlad. Din aceti 4 unchi frail ai Dediului, se numarau aceti veri primari al Anei
doamnei Gheorghe Cerchez, Enachl i Stefan Pruul cu Sanda ; Ilinca, casMorita
cu Tamil arma, Ion Rosca Codreanul vel capitan casatorit cu Mariuta. Cam acetia
erau neamurile, care pre langa casa grea a lui Voda Mihai Racovita 1 a fratelui salt
Dumitraco, numara aproape 20 de ini.
lata incrangatura familiei luI Mihai Von Racovita :
Dediul Codreanul
spatar
Ana
A'
Constantin
Voda Cantemir
loan Racovita vornic

Nastasia Toma Cantacuzino
fata, Dumitracu, Antioh, Safta (a) Mihai Vod 1 5

Lupul Vodd Vod
Racoviret E
Bogdan
hatman
0 -cs
as-
(b)
b4
0.
'f)
c2)
U02
cn
0)
CZ-
I=1
ii
go
& II
g LS 3 13)
Ci) tv
*E
4.1
t6
syt:3
gt-,4 46
0
"tti
5 0.
V) MS
"0 CtS
00CU
43
11'15'
ccs
0.
x
cs
OJ
Ct
E.
17). Mazilirea lui Mihai Vodd. Pentru Multe pricini: rdicarea darilor, asupririle boerilor in incasarea veniturilor tarii; neomenii i lacomii in strangerea darilor,
cazul cu sila jidovilor de a da pungi de bani pentru omorul ritual de la Onitcani ; in
fine intrigile lui Nec. Voda Mavrocordat, toate au facut s se grabiasca mazilia 1 la
25 Sept. Neculce zice 26 Sept. inteo Duminica sosit-a la .ia?i Alibei, fiul lui Aldi
pap, cu porunca de mazilie, randuindu-se caimacami de Out Gr. Ghica pe C. CosJoi 30 Sept. a elit
Mihai Voda din scaun din Iasi, cam pe o buil de ploae, petrecandu-1 toti cu mare
cinste i l'au dus pana la imparatie fArA nici o vatamare easel sale 1 avutiei sale.
Vrut-au, zice Ion Neculce, ca o null de mazili sa-i faca galceava, sa-i lege .tiubee
dearte s i le spanzure pe langa drum, pe unde era sa treaca Mihai Voda, pentru
tachi vel spatar I pe Sandul Sturza vel ban. lar a patra zi
caci le au ramas de la dansul obiceiu de desetina, de stingerea caselor.

lar povestea care o spune cu lacrimi de sange,Nicodim calugarul
www.dacoromanica.ro
adiverete
IASI! IN CRONICARI 51 IN CALATORII STRAINI
187
spusele cronicarului .i au Minas boerii plini de datorii ca didese bani 1mprumut ca

acel Nicodim Baota, care a fost dat 7000 galbeni pentru slujbele tin. Tutovii i
n'apucase sa-i ia, cad i-a venit mazilia.
Din cei 2 caimacami C. Costachi, visternicul, era nepolul su, iar Enachi aga
Ipsilanti fiul post. C. Ipsilant era nepot de cuscru.
lar noul domn oranduit de poarta era insui cuscrul su, WA Sc. Ghica Vocla,
[Jul lui Grigore, ti:lea in casatorie pe Ecaterina, fata lui Mihaiu Voda Racovita.
1672. Corneliu Magni: despre Moldova vi IaVi"

(ed. Parma 1678, Vene(ia 1682)
pg. 423. E Iazi citta metropoli della Mol-
Este oraul 1asi, capitala Moldovii, de

i Greci numit Bogdania, aezat
davia, da Turchi e Greci addimandata
Turd
Bogdania, fabricata in un sito assai ameno,

restando in poca distanza da essa ii fiume
sottili disposti in ordine aggiustato, e

vago ; le strade fangose ii verno alla centura, e Pestate polucrose una pertica
so I pg. 424 pre de- gli ochi, le piri frequentate resiano coperte di tronchi d'alberi
disteti per regole, che uno tocca l'altro,
inteo pozitie destul de pitoreasca, gasindu-se la mica departare de el riul

Prut, care 11 atinge dintr'o parte. Cea
mai mare parte dintre case sunt Mute
din lemn. Acoperiprile sunt foarte ascutite, coperite cu bucatele de oale ware,
aezate inteo ordine regulat i nefixata,
Ulitele sunt glodoase WA la brat!, lar
vara colbul iti intra in ochi ; cele mai
umblate acoperite cu trunchiuri de arburi
aezati in chip regulat, aa ca unul s
atingl pe celalalt altfel ar deveni im-
altrimenti si renderebbero impractticabili.
practicabile.
Pruth, che la costeggia da un fianco ; la

piu parte della fabriche consiste in legnam, inpiastrati di creta ; ii tetti sono
motto acuti coperti di pezzetti di tavole
La prima casa, che mi sueglio la curiosita fit ii palagio del Principe, essendo
questi stato la sede anticamente de' sovrani Moldavi di casa Moila, la quali
con certa ricognizione venivano confirm ati della republica Polacca ; ma la debolozza di spirito di Costantino, ultimo
di queilo linea figlio del famoso Gieremia,
aggiunta alla malvaggia amministrazione
di chi maneggiava, e alla fraudolente perficlia
di Stelano Tomza, che si refe di
questo Principato usurpatore, anno con-.

tribuito a ridurre questa Prouincia sotto
ii giogo Ottomano della quale resta dalla
Porta provisto chi Oil ad ella pare, e
piace a perpetuo scorno e pregiudicio

della republica Polacca, della Moldavia
istessa, e di rutta la Christianita.
Prima cas care-mi a ftld curiozitatea

fu palatul Domnului, acesta fiind din vechi
timpuri lamp! Principilor Moldovei din

casa Mound, cari dind un anumit tribut,
furl confirmati de catra republica polonO.
Dar slbiciunea de spirit a lui Constantin, ultimul vlastar din acea familie, fiul
vestitului Ieremia, unita cu o rea administratie, pe care o intrebuiuta la frauduloasele perfidii ale lui Stelan Towa,
care deveni uzurpator al acestui Principat, au contribuit a reduce aceasta Provincie sub jugul otoman, cu care ramase
inzestrat de PoarhY, dupacum I se pare
i-i place, spre venica ruine i daun
a republicii poloneze, a Moldovel insai
i a intregii creOinitati.
www.dacoromanica.ro
CORNELIU MAGNI
188
L'abstazione di questo Principe non

saprei meglio a mio giudicio a V. S. illustrissima descrivere, che col I pag. 425
paragonarla ad una gran cassina, consis-
tendo tutta in un vasto cortilaccio quadro

circondato da muraglie di fango si che
sembravami entrare in una gran corte di
bergamini all'uso di Lombardia, ove si

fanno quelle forme di grassi cacii, che
paiono ruote da carro, delli quali altre
Locuinta acestui Principe n'a ti mai

bine s'o descriu, dupA pArerea mea, D. V.
Prea ilustre decit s'o compar cu o mare

cas, compunindu-se toatA dintr'un intins
castel ruinat, pAtrat, inconjurat de ziduri
murdare de noroi, astfel ca-mi pAru cA
intru inteo mare curte de bergamini cum
e trovai, che consistava in una salaccia

affumicata con due stanze simili oscure,
mal in ordine ; per tutto arredo altro non
vidi, che una sedia di veluto cremelino
se obinuete in Lombardia uncle se

fac acele forme marl de brinzA, ca niste
roate de car, despre cari am mai vorbit
i 'n alte dap.
PAtrunsei in apartamentul Domnulut i
aflai cA se compunea dintr'o sAlitA aftimatA cu douA camere asemenea intunecoase, rAu aranjate; drept mobill alta nu
vezi decit un jilt de modA venetiana aco-
alta alla Venetiana, che additava Ii Trono,
perit cu o stofA de mAtase de un rol
sopra di cui il Principe redevali nell'u-
aprins, care servea de Iran, pe care
dienze.
Domnul edea in timpul audientii.
voile abbiamo fatto mentione.

Penetrai nell'appartamento del Principe,
L'appartamento della Principessa restava diviso, comunicandosi a quello del

Principe per mezzo d'una ruoto all'uso
di monache; stile praticata fr greci a
causa della loro grandi gelosie; vidi nel
cortile una carrozza alla Pollaca coperta
di cuoio,
che serviva par condure la
Principessa a spasso ; in Italia averebbe

stentato a passare per carrozzo da nola,
v'erano parimenti una donzena di Arabi I
pag. 426 overo carri coperti con stuore per
le Damigelle pii qualificate, del corteggio
della Principessa : la porta veniva guar-
Apartamentul Doamnei era separat de
acesta, comunicand cu acela al Domnulut

prin mijlocul unui coridor, cum e uzul la
cAlugari, sill obinuit la Greci din cauza
marei lor gelosii.
Vazui
in curte
caleacA de modA polonezd, acoperitA

cu piele, care servia s dud pe Doamnd
la plimbare. In Italia cu greu ar fi reusit
sA realizeze aceasta cu o trAsurA de inchiriat. Erau deasemenea o duzinA de
arabale sau care acoperite cu rogojini

pentru domnioarele de onoare mai de
fanno tanto schiamazzo greci principali

del Fanale addimandati chiarizzl in Constantinopoll, e cercano cavarse gll occhi
l'un l'atro per giugnere a questi sublime
soglio, in cui si fanno servire con assai
maggior fasto, e superbia che II Cresi e
Alessandri, mentre quando sono in tavolo, e bevono, vergono assistiti in ginocchioni da quattro paggi con torcie ac-
samA din suita Doamnei. Poarta era pazitA de douzAciicinci soldati germani,
cari dupA pArerea mea n'ar fi putut fi
mustrati pentru putina vigilenta, pentru
cA chiar in plinA iarnA, fArA haine totteauna
stAteau sA iune desteptarea.
latA in ce constA marele domniat al
puterniculut Bogdan Bei, despre care
fac atita sgomot Grecii de frunte ai Fanarului, numiti Chiarizzi in Constantinopol 1 incearcA sl-si scoatA ochii unul
altuia pentru a ajunge la acest sublim
tron, unde sunt serviti cu destul de mare
fast si mindrie ca la Cresus i Alexandru,
iar cind stau la masA si beau, sunt asistali in genunchi de patru paji cu tortele
aprinse, atit de multe adesea cite nici la
cese, che tante bene spesso non se ne
inmormintArile lor nu se numArA. Cea mai
dato da venticinque soldati Alemani ii
quali parve a me non potessero essere

rimproverati di poca vigilanza, mentre
anche di inezzo verno senza giuppone

sempre stavano battendo la diana.
Ecco in che consiste la Gran Regia

del pederoso Bogdan Bei, del quote
www.dacoromanica.ro
IA511 IN CRONICARI $1 IN CALATOR1I STRAIN!
189
conta a loro funerali, venendo la piit
mare parte dintre ei sunt taiatl sau gi-
parte decapitati, 6 strangolati in oscure

carceri, come la fama minaccia a questa
.presente, overo deposti ignominio famentea perpetuo spiantamento delle loro fa-
tuiti in inchisori Intunecoase, cum ame-
che si ridu
pag. 427 cono poi a rine-
gare ii sagro santo Vangelo o a guidonare per Constantinopoli, benche sempre

pieni del superbo fasto del loro perduto
Principato
Le chiese sono numerose, e anche passabili fra queste ne hi) osservate dde
con conventi di cajoled molto belle, e

sontuose. una fu fabricata del famoso
Basilio Vaivoda, que regna tanto tempo,
quasi a dispetto della Porta medessima e
che seppe cosi ben bilanciare la cose,
che sempre si schermi dalle di lei minaccie, essendogli riuscito quanto si era proposto di terminare I suoi giorni in sede.
Questa fabricata di belle pietre quadre
con cupole elevate, e torri ben'alte, ornata di colonne, e balaustrate assai ben
lavorata ma confuse ne gli ordini dell'architettura ; di dentro all'uso greco tutto
diposita, arrichita di candeglieri, e lampade d'argento ; in fati si tira assei fuora
del' ordinario ; son stato assicurato, che
quel Principe facesse venire maestri fino
d'Ilalia, e anche da Roma per detta fa-
brica, che si vede construta senza ris-
ninta faima i pe cel de MIA sau depui

la o perpetul foame mizerabil, cu ruina
venicA a familiilor lor, care sunt cons-
trinse apoi s renege sf. Evanghelie sau

sA fie clui la Constantinopol, dei totdeauna sunt pAtruni de mindra splendoare a domniel lor pierdute.
Bisericile sunt numeroase i demne ca
infAtiare. Intre acestea am observat douA
mAnAstiri de cAlugAri foarte frumoase i
bogate ca aspect : una fu ziditA de vestitul Vasile Vodd, cari domni mult timp,
aproape in dispretul insui a Porlii i
care tiu sl cumpAneascA destul de bine
lucrurile incit intotdeauna se apArA de
amenintArile ei, reuind sA-i termine zilele in scaun dupA cum ii pusese in gind.
AceastA bisericA este ziditA din frumoase
pietre pAtrate cu cupole drepte 1 turnuri
foarte Inalte, ImpodobitA cu coloane i

balustrade foarte bine lucrate, dar incurcate din punct de vedere arhitectonic.
In interior, dupl obiceiul grecesc, este
toatA pictata, imbogatita cu candelabre i
lampe de argint : de f apt iesA cu totul
in Marl de cele obinuite. Am fost asigurat c acel Domn i-ar fi adus meteri
ping 1 din Italia i deasemenea dela
lagio del Principe incrostato tutta di
Roma pentru acel monument, care fu construit fArA nici o economie de bani.
0 altA bisericA mai veche se aflA aproape de palatul domnesc, toatA Incrus-
marmi fogliamati con lavoro assai minuto,
tatA
a gentile, di dentro poi dipinto, e in tutte

queste due vi ho osservati ii ritratti di
esso Basilio Vaivoda, con sua mogle, e
figliuoli. HO ritrovato in queste chiese
rifreggiati gran quantita di zepetti, e
cojanne, avendo in esse ogn' uno cercato
ricoverare, le me pit:1 preziose sostanze,
migAloase i distinse ; in interior apoi, e
parmio di danaro
pag. 428.
Un' altra phi antica resta vicino al pa-
affidati, che in caso d'un sacco, o violenza non fosse per restar violatu l'immunita Ecclessiastico.
In uno di questi conventi he, trovato

un caloierro Candioto, che parla benissime Ilaliano, avendo scorso gran tratto
cu 'olane lucratA cu desene foarte
pictatA i amAndouA aceste biserici am
observat portretele lui Vasile Voevod cu

sotia i fiii sAi. Am regAsit In aceste bi-
serici strinse o mare chime de sipete

i cojane, fiecare incercind sA pAstreze
In ele oblectele sale mai de pret i incredintate acolo, cAci In cazul unui jaf
sau violente nu s'ar fi putut cAlca peste
munitatea eclesiasticd.
In una din aceste mAnAstiri am gAsit
un cdlugdr Candiot, care vorbete foarte
bine ita1iene0e, trgnd mult folos de
www.dacoromanica.ro
190
CORNELIU MAGNI
della Chrestianita, e vantavasi avere da

quella asportati pH' di due mila scudi,
burlandosi di molto buoni christlani,
cher per una messa di facevano elemosina di due, tre, e molte volte fino a sei
doppie, fra quelli mi annovere un caveHere chiamato il C'o. Ascanfo Garirnberti, mancato pochi anno sono in Parma
la di cui perdita lagrimero tutto il resto
di mia I pg. 429 vita che per una messa
di fece elemosina di venti pezze da otto.
pe urma CreOinilor, i se lAuda cA a

scos dela acea mAnAstire mai mult de
douA mii de scuzi, rizinduii de multi
buni creOini, cari pentru o leturghie ii
fAceau pomanA de douA, de trei sau de
mai multe ori, pinA la $ase dati. Printre
aceia imi numgrA pe un cavaler numit Co
Ascanio Garimberti, care a murit acum

citiva ani in Parma (de a cArui pierdere
voi plinge tot restul vietii mele) care pentru o leturghie ii fAcu pomana de douA-
zed de piese de cite opt scuzi.
buon Caloiero si beffava di que

semplici generosi, che se la persuadeII
vano per callolico, mi ha assicurato non

avere mai celebrato in Italia, in Roma
stessa, che non abbi applicato il sagri-
Edo per l'esaltazione del rito greco, in

depressione nominatim del Pontefice romono; tanto mi ha giurato di sua bocca con
gran baldanza 6 sfacciataggione, e pure

quanti faranno al giorno d'oggi di costovo, che con mentito pretesto e maschereta Ipocrisia di Cattolichisimo, scorceranno per la christianit, scroccando,
coma ha fatto costui buone somme di

constanti, e se ne torneranno, alla barba
nostra, ricchi di danari, coll'abbiurare le
proffesioni della fede fatte in Roma e
fulminare, come V. S. Illustrissimi sa molto
bene essere sequito poco fa nel Patriarcato Constantin(' palatano, contra il Sagrosanto rito Latino mille scomuniche, e
Bunul cAlugAr isi bAtea joc de acei oameni simpli $i darnici, cari i se incredintau drept catolici. M'a asigurat cA n'a
slujit nicioda1 in Italia, in Roma insA$1,
fArA sA nu fi aplicat liturghia pentru preamArirea ritului grecesc 1 scoborirea no-
minatiod a Pontilului roman ; si atitea

jurAminte I-au curs din gull cu o mare
incredere in sine $i obrAznicie. Si citi
incA vor mai fi ca acesta astAzi, care cu
pretexte false $1 sub masca ipocrisiei a
catolicismului, se vor sfArima pentru
creOindtate, storcind, cum a Mut acesta,
frumoase sume de constantinati $i se vor
intoarce la barba noastrA, plini de bani,
abjurind profesiunea de credintA fAcutA in
Roma $i fulgerind in contra sfintului rit
latin mii de excomunicAri $i injurAturi,
cum Domnia VoastrA Prea IlustrA Vie
foarte bine cl s'a intimplat nu de mult

la patriarhia Constantinopolitand.
maledizioni.
Condonimi V. S. III questi digressioni,

stante che tal materia a me, che sono sul
fatto renditi troppo sensibile, e non I pg.
430, saprei mai a bastanza esaggerare
Pabuso della nostra derisoria facilita, in
VA intretinui pe Domnia VoastrA cu aceste

digresiuni, avind in vedere cA aceastA ches-
fidarsi a costovo, si come non cesserei mai

invenire contro la loro ostinata malvagita
in perseguitara.
destul abuzul, care se face cu uprinta
Trovai li publici mercati assai ben provisti delle cosa bisognose, in spezie di
carnaggi, risi, momteche, o butiri, essendone la Prouincia
abbondatissima
solo ci scarseggiano un poco il pane,
tiune pentru mine, care sunt in materie

de venituri foarte susceptibil, e capitala
$1 n'a$ $ti niciodatA cum sA exagerez in
prea mare a noastrA de a avea incredere

in ace$tia, precum n'a$ inceta vreodatA
sA protestez in contra incApAtinatei lor
rautati in a ne urmAri.
GAsii pietile publice destul de bine indestulate cu lucruri trebuincioase, tot felui
de cdrnuri, cereale, smntdn sau unfurl,
prouincia avind toate acestea din biel$ug.
Numai pinea este putin cam rarl, fAcin-
www.dacoromanica.ro
IASI! IN CRONICAR1 si 114 CALAT0R1I STRAIN!
rinscendo di pia di non tutta buona quaMa.

L'uso della vesti viriii in queste parti
e simili a quelle di Turchia ; defferentl
191
du-se una de nu aa de bunA calitate.
solo, que queste seriansi alla centura as-
Intrebuintarea hainelor barbAteti In aceste Orli este asemenea celor din Turcia,
deosebindu-se numai cA acestea se string
sai pia dell'uso Constantinopolitano, moda,
la brlu mai mult decit se obinuete la
che fuole costi essere affettato, da chi ha

ottennuto qualque carica, 6 aspira ottennerne in questo Principato.
Constantinopol, astfel cA acestea din

urmA pot fi purtate de cine a oblinut vreo
slujbA sau are de gind sA oblinA in acest
Principat.
L'abito feminile commune e assai villano, e sfolgorato consistendo in tutto, e

par tutto in un Pestramal, che vuol dire
scingatoio di tela turchasia, il quale cingonia le donne sopra la camicia senz'altra forma, che d'involgervisi dentro, come
in un sacco, quale serve, loro di traversa,
di gonna, e I pg. 431 di zinale ; sono poi
ImbrAcAmintea femeiascA ordinarA este
sfacciatissime, e disonatissime a segno che
la carampane di venezia, che passono

per i pia dissoluti postriboli d'Italia a
paragone di questa potrebbero calcolarsi
per i pia morigerati chistri di virtuosissime Vestal!.
destul de sumarA i curioasA, compunin-
du-se in totului tot dintr'o pestelca, adicA dintr'o bucatA de Pestramal (p(nzd
ro0e), cu care femeile se 'ncing pe deasupra cAmeii fArA altA forma decit infAulindu-se inAuntru, ca intr'un sac 1 care
le servete de fustA i de pestelcA (fOtele).
Sunt apoi foarte qbraznice i necinstite,

asemenea carampanelor din Venetia, care
se numArA printre cele mai destrAbAlate
lupanare din Italia; dar in comparatie cu

acestea ar putea sA se socoteascA cele
mai morale mAnAstiri de vestale foarte
virtuoase.
Li nobili del paese (a similitudine de

Greci del Fanale in Constantinopoli, che
si piccano del titoli di Chiarzy) fanno
(asemenea Grecilor din

Fanar dela Constantinopol, cari 41 iau
titlul de cChiarzp) 41 fac o glorie din
pompa della quanta di Boiariis, ne sono

restati pochi in citta, avendo quasi tutti
accompagnato il Principe che trovasi al
calitatea lor de boieri. Ei au rAmas putini

in ora, aproape toll intovArAind pe
Domn, care se gAsete pe cimpul de lupta.
Nobilii tarii
campo.
Quanto alle donne di qualita non ne 116

visto a comparire, stante
bisbigli del
vicino accompamento, e l'assenza de'loro

marit, cosi non saprei far menzione del
loro fasto, che non puole non essere accompagnato dalla Greca albagia.
Non 116 trovato famiglie che si possino
dire di prosapii, e discendenze considerabili ; in Valachia intend(); e in spezie

un ramo de' Cantacuzeni gia Imperatori
Constantinopolitani, di queste schiatta
il primo I pg. 432 viene ora fieramenta
pre sequittato del Principe di quella provincia, si e portato al campo, non 16
se par reclamare contra il persecutore

o pure per sottrarsi alla persecuzione ;
Cit privete pe doamnele din aristocratie, nu le-am vAzut la infatiare, dat

fiind zAngAniturile taberei apropiate i
absenta sotilor lor, astfel cl n'a ti sA
spun ceva despre strAlucirea lor, care InsA
nu poate sA nu fie intovArAitA de acea

aureola greceascel.
Nu am gAsit familii cari sA se poata
zice de vita nobila 1 de descendenta in-
semnatA. In Valachia aud cl se aflA anume o ramurA de a Cantacuzineptilor,

foti fmprali In Constantinopole. Din
aceasta familie cel mai bAtrin este acum
cu sAlbAtAcie persecutat de domnot acelei
provincii. El a venit in tabArA, nu tiu
dacA pentru a reclama pe persecutorul

sAu sau pentru a se sustrage persecutiunii.
www.dacoromanica.ro
192
CORNEL11.1 MAGNI
porta questa fama di gran ricchezze, e

pattica del Mondo, avendo passeggiato
I
s'a dus faima de mari bogAtii si
catnap personale. Se zice 0 are intinse cunostinti despre lume, cAlAtorind
Mallet, Ia Francia, e PInghilterra con
prin Italia, Franfa, Anglia, dind peste
avere per tutto data faggio di signore di

gran talento, e letteretura ; pure dopo
lungo giro gli e convenuto ripatriare sotto
speranza di riposo, che non ha per anche
trovato, e mi stupisco, che una persona,
ch'abbi, come esso, gustato della chrislianitd, possi rimettersi in queste catene,
benche sappia esser tale la forte dell'uccelo, che nusce in cattiva valle, il motivo
della sua persecuzione si vocifera che tiri
tot dovada unui domn de mare talent i
quanta personali; dices!, che abbia gran
origine dalla sua troppo elevata condizione,
cunoscAtor al literelor. Totusi dupA o

lungl cAlAtorie i-a venit gustul sA revie
in patrie, sA se odihneascA, lucru pe care
nu I-a putut gAsi.
i mA mir cA o per-
soang, care sA fi simtit ca dinsul frumusetile crestinAtAtii apusene, poate sA se
vire in aceste lanturi, cu toate el stia

cA asa e soarta paserii care se naste
in inlAntuita vale. Motivul persecutiunii
sale se svonete cA i-ar trage origina
tanto per le doti personali, quanta per le

ben! di fortuna ; si che per legge d'uno
spietato ostracismo gia inventato, i osservato come per massima di finissima
in prea ridicata sa situatie, atit pentru
politia della Republica Atheniese, conver-
maximA de politicA dibace de cAtre republica ateniand ar conveni sA rAminA

scopul invidiei si poate s'ar hotAri sA
trAiascA singur, departe de ghiarele per-
rail! restare la scopo del I pag. 433, l'invidia, e forse risolversi vivere ramingo,
lungi dalle zanne de'suoi persecutori.
darurile sale personale eft i pentru averea sa, asa cA legea unui crud ostracism,
descoperit de mult i observat ca pe o
secutorilor sAi
Risiede in Iazi un vescovo greco, al

quale conviene par doppli, e ben spesso
replicati regali, cioe al Patriarca Constantinopolitano, I al principe della Provincia ; argumenti V. S. Illustrissima come
fra tanti lupi ponno le povere pecorelle
sussistere, intendo ch'abili in poca distanza da quella citi d un vescovo Latino,

ne mi fovviene di che nazione siasi, ma
In Iai locuieste un episcop grec, cAruia ii place sA i se aducA daruri duble

i de multeori repetate, ca i patriarhului din Constantinopole i domnului Wrii.
SA judece Domnia VoastrA Prea IlustrA,
cum bietele turme trebue sA trAiascA printre atitia lupi 1 Aud CA loculeste la o
micA distantA de acel ora un episcop
latin, nu-mi amintesc de ce natie sA fie,
cosi mal tratato del Principe, quanto
dar este asa de rAu tratat de cAtrA Domn,
dallo scismatico Greco, che appena appena PO vivere, mi e stato detto, che
il Principe la chiamarse l'anno passato
cat si de cAtre Grecul cel schismatic,
alla corte, e ne facesse gran strapazzi, io

non 116 avuto fortuna di vederlo, vivendo
esso alio sua residenza retiratissimo in
odore di gran dabennagine, vorebbero

appartamente quegli empio impegnare a
f orza di mali trattamenti la fede Apostolica ad assistero con profusione d'oro,
per potere poi pascere la loro avidita
col dividersi fra essi la preda.
Gran fomento riceve la Greca ava I
pg. 434, rizia, resa ormai idolatra dell'oro
dalla Giudaica perfidia, mentre gli Ebrei,
cA abla-abia isi poate duce zilele. Mi

s'a zis cA P rincipele l'ar fi chemat anul
trecut la curte si i-ar fi fAcut violente
mustrAri. Eu n'am avut fericirea sA-1 vad,
pentruca. el traieste in resedinta sa foarte
retras inteo atmosferA de mare simplitate. Acei nelegiuiti ar voi in mod vAdit
sA oblige scaunul apostolic, prin mijlocul
unor rele purtAri, sA verse cu dArnicie
aur, pentru ca apoi ei sA-si indestuleze

lAcomia, impArtindu-si prada intre dinsii.
Avaritia greceascd este mult atItata de

siretenia evreiascd ci a devenit acum
strasnicA adoratoare a aurului. lar Evreii
www.dacoromanica.ro

abitanti in que contorni anno inventato,
e innovato, come fanno per tutto, infinit

d'angherie, delle quali fattisi, appaltatori,
scovonsi A succhrare il sangue A poveri
vastalli, a nistiti dell'autoritA del Principe,
sono questi la piA parte Pollacchi, e non
mancano d'ogni rapace industria per op-
primere all'uso loro chinugere vien'astretto a passarli per le mani.
193
locuitorli acelor tinuturi au inventat i introdus, cum fac pretutindeni, nenumArate

angarale, pe care luAndu- le sub a lor o-
blAduire, se servesc de ele spre a suge

sAngele bietilor tarani incurajati de auto-
ritatea domnului. Cea mai mare parte

dintre acetia sunt Poloneji 1 nu se dau
la o parte dela orice apucAturi hrAparete, pentru a stoarce in folosul lor, pe

oricine ar fl constrAns sA le treacA prin
mAni.
II quarto giorno dopo l'arrivo del canpo
A patra zi dupA sosirea de pe cAmpul
in que, contorin fece il gran signore intendere al Principe, che voleva venire A
vedere la cittA da asso governata, questo
spedi ordine A gli abitanti della strade
piu cospicue (che in Italia a gran stento
servirebbero per scolatii alle chiavicche,
b cloadi), che dovessero porsi alle finestre, e sil la porte Per far apparire la
cittA popolata, cosi una mattina vene 11
gran Signore sequito dal vizir Azem et
Mussaip pascia, accompagnati, da circa
cinquecenti cavalli, e diede un gito alla
citt ne luoghi pia publici ; fu invitato
dal Principe a bere un 1 pg. 435 cajj6
nal suo palazzio, il che ricus6 ma si con-
de luptA in aceste locuri, Sultanul dAdu
sA lnteleagA domnului, cA voia sA vie sA

vadA oraul armuit de dAnsul. Acesta
dAdu ordin locuitorilor strAzilor mai im-
portante (cari in Italia cu mare greutate

ar servi de canalurl pentru scurgerea zoilor in cloacA) a vor trebui sA se InfAtieze la ferestre i la portile caselor, pentru a da un aspect populat oraplui. Astfel intr'o dimineata il fAcu aparitia Sultanul urmat de Mind Azem i Mussaip
Pa$a i intovArAit de vreo cincizecl cAlAreti 1 dAdu o raitA prin ora in locurile
mai de seamA. Fu poftit de cAtre Domn
sA bea o cajea In palatul sAu, dar refuzA,
dusse fuori mi mieglro notte distante dalla

cittA ad un vaghissimo padiglionzino fatto
tendere sopra d'un eminenza in vicinanza
del fiume, sotto di cui tratennesi circa tre
ore, poi portossi al solito divertimento
delle caccie, e in primo vizir si restitui
al campo.
Tremavano que, popoli, e . particolarmente i greci caloiari che alla vista di
i se duse in afara orasului la o depArtare de o milA inteun prea frumos cort

ridicat pe o inAltime in apropiere de du,
sub care stAtu vreo trei ore 1 dupAce
quelle chiese conspicue non venisse al

gran Signore fuggerito da qualche zelanti Iman, cive capellano, o altra per-
serici arAtoase sA nu-i aducA aminte sul-
sona Ecclesiastico di convertirle in Moschee, come piA volte altrone e successo,

e perche in que conventi fe la passano
Iantamente, piagnevano piA fosto la disgrazia, che fourostava alle loro commo-
dia, che il pericolo, che correva il Servigio dtvino; di cui universalmente non
reluA obinuita sa distractie, a vinAtoarei,

impreunA cu primul vizir se reintoarse in
tabArA.
Populacta tremura de fricA i mai ales
calugdrii greci, ca la vederea acelor bi-
tanului vreun iman zelos (adicA preot)

sau altA persoana eclesiasticd, sA le prefacA in moschee, cum s'a mai intimplat
i 'n altA parte i pentrucA in acele meinostiri in care petrec in mod strAlucit,
plingeau mai curind degradarea, care
pindea starea lor tihnitA, deck perlcolul,
care ameninta serviciul divin, de care pretutindeni nu-i prea dau mare ostenealg.
si pigliano gran fastidio.
Era Abate d'uno di que' conventi un

monaco da Paros isola dell' Arcipelago,
Staret al uneia din acele mdnstiri era

un cAlugAr din insula Paros din Arhipelag,
Buletinul Muzeului Municipal aIoan Neculcea Iai
www.dacoromanica.ro
25
194
CORNEL1U MAGNI
che di piu era confessore del Principe;
care pe lAngl aceasta era i confesor al
fui a visitarlo, e la trovai assal disinvolto,
Domnului. I-ant fAcut o vizitA ; 11 gAsif
avendo pratticato l'arma (pg. 436 ta veneziana, che per0 parleva alquanto in
Hallam), mi raccontd la pavra sodetto,
poi avandola passato bene, mi esaggerei
quassi con lagrime di tenerezza la
gran affabilit del gran Signore, che
destul de obraznic ; servise 1 'n armata

veneliand, deaceia vorbea putin i Hakeneste. Imi povesti frica ce a tras, dar
apoi trecAncl totul cu bine, exagerA, Povestind aproape cu lacrimi pline de afectiune, felul de purtare manierat al Sulfa-
nel passare per la cittA aveva con tanta
nului, care,
clemenza salutato tutto
salutat cu atita blindetA intreg poporul.

De acolo, prinzAnd tot mai mult gust de
vorbA i IncAlzindu-se de obinuita utA
pentru noi latinii, pretinzindu-se cA este
foarte informat de preceptele i obiceiu-
it
populo ; indi
infervoratosi nel discorso, e riscaldatosi

dalla sotito aversione a noi alti lalini,
pretendendosi informatissimo della massime, e costumi d'ogni nazione Europea,
fece una comparazione fra l'esercito lur-
chesco, e I Christiani, dicendo che se

fosse occorso un simile passaggio ad un
esercita Francise, non si farebbero visto
altro, che peruche incipriate con pettini
alla mano, e nobilta, che avreble voluto
civettare ogni finestra, e penetrare forsi
anche per forza nelle cafe a gran pregiudicio dell'onestA se ad un spagnolo tutto
fareble stato calpestato dal fasto di chi
pretende cO bassa rilevati foggiogar ii
Mondo, se ad un Alemano farebbero

state le strade seminate d'ubriachi, in
somma con una forma derisoria, ma arrabiata, fece di tutte pg. 437 l'Europee
nazioni una enumerazione ingiuriosa, e
sprezzatoria, la dove tutto convertendo
in male ammirava la clemenza dell' Imperial Casa otlomano, A I cut aveva
lddio porta in mano la spada per dominare ii Mondo, che con tanto affabilita
si portasse con tutti, e in fatti Ii grondavano gli occhi per tenerezza, a me conI
venere ascoltar con sof ferenza tutte queste

temerarie esaggerationi.
Venne A parlami della dabennagire del
Principe, di cui esso dirigeva la coscienza i
mi fere vedere in distanza di tre miglia,

da Iaz4 un monastero da esso costrutto
con gran carita, in fatti mi persuasi, che
anco II bon Caloiero sotto pretesto di
religiosa pieta forse, una delle sanguisughe
di quel paese, che con l'amministratione

della coscienza del Principe si facesse
up bell'agio la b arba.
in trecerea sa prin or4, a
rile fiecArei natiuni europene, fAcu o comparatie intre armata turceascA i cre$tini,
zicAnd cA dacA s'ar fi intAmplat o ase-
menea plimbare unei armate iranceib,

n'ar fi trebuit sA se vadd altceva, decAt
oameni, cu peruci pudrate cu cipria, cu
pieptini in mAnA 1 nobili care ar fi Ott
sA pAlAvrAgeascA la orice fereastrA i sA
pAtrundA chiar cu forta in cafenele cAl-
dud orice bunA ,cuviintA. La o armatA

spaniold total ar fi fost cAlcat in picioare
de fastul, cu care pretinde prin mijloace
putine sA uimeascA lumea, tar de o armatA germand ar fi fost toate strAzile
ImpAnzite de betivi. In scurt subt o formA
simplA dar mAnioasA fAcu despre toate
natiunile europene o inirare injurioasA

i despretuitoare i privind totul cu ochi
rAi admira biAndeta sullanului iurcesc,
cAruia D-zeu it pusese in mAnA spada
pentru a stApAni lumea i care cu atAta
de multA manierA se purta cu toll. Si inteadevAr ii curgeau lacrAmtle de atAta
dragoste, IncAt nu puteai sA nu suferi
ascultAnd toate aceste indrAznete exagerAri.
Apoi Imi vorbi despre faptele nesocotite ale domnulut a cArui contiinta (re..
ligioasA) o ingrijia. Imi aratA la depArtare de trei mile de Ia0 o mAnAstire ziditA de el cu multA dArnicie i de fapt mA
incredinta cA incA bunul calugr cA
subt pretextul unei pietati religioase ar fi

fost una din lipitorile acelei tari, care sqbf
cuvAnt cl ingrijete de contiinta religioasA
a domnului ii facea in voe mendrele sale.'
www.dacoromanica.ro
IASI! !IN CRONICARI 51 IN CALATORII STRAINI
195
Ebbi gran gusto a farlo cicolare, a
Avui multA plAcere sA-I fac sA vorbeascA
_che non vi voile gran difficolt, anzi per

..lusingarlo, asaltai con grande encomia
generosita del Principe stesso che spicca
in Constantinopoli nella casa da esso fa, bricata al fande, in cui abito I pg. 438
- il signor Co Less gi ambasciator Cesareo, che in tutti e ricca. e superba,
non so, se V. S. Illustrissima l'abbia osservato, dopo il di lei risarcimentO, vero
6, che di essa diconsi gran cose, mentre
una sola stanza udii un giorno valutarla
circa diece mita scudi, prezzo propozionato ad un sontuozo palagio, mi riccordo
aver in essa ammirato le vitriate di invenzione, e manifattura veramenta in-
inteuna, pentru care lucru nu trebuia sA

depui multA sfortare, ba chiar t pre a-I
lingui copleii cu multe laude dArnicia
gegnosa.
Ritorniamo all' abate di fazi con cal
seppe fanto simulare, che mi riusci scroc-
riginalA i de o arta intr'adevAr ingenioasA.
carli un buon fiasco di acqua vita regaleta,
che mi servi, se non ad altro, a

,
digerire ii spropositi da esso uditi, e A

quel prezzo altretanti al giorno ne avrei
di bono voglia inghiottiti.

In un altro convento trovai un caloiero,
chi si faceva della famiglia Guzadina da
Ciff anto, ii quale dissceni avere in Roma
un fratello cappuccino; mi condussi alla
suo cella, e trovai in esse nascosto un'

altro suo fratello secolare questo mi raccontO avere avuto impiego nell' armata
maritima pg 439 Veneta, e mi soggiunse, che ii conservare esso ii genio e
renclinazione franca, la rendeva contumace presso il Principe, il quale la angariava in estremo, e la volevva forzare
e servire in campo con diece cavali o sue
I
speze I graname eccedente la sua fortuna I e perO Ii conveniva stare retirato

e nascosto.
Lo ricercai come forse venuto ad abi-
tare in questa parti, ad esso disemi che
Domnulul insui, care strAlucete in Constantinopole in casa clAditA de el pentru

serviciu, i In care locuiete domnul Co.
Less, fost ambasador imperial, care

este peste tot bogatA i luxoasA. Nu tiu
dacA Domnia VoastrA Prea IlustrA a observat-o dupA reparatia ei. E drept cA de
ea se zic lucruri mafi, cAci o singurA
camerA auzii inteo zi CA e pretuita la
zece mil de scuzi, un pret proportional

cu aa palat elegant. Imi amintesc cA am
admirat inteinsa vitrourile de inventie o-
Ne intoarserAm la staretul din la0, pe

care tiui sA mi-I citig aa de bine, cl
reuii sA-i scot o butelie mare de excelent rachiu, care imi servi dacA nu la
altceva cel putin sA pot mistui toate vorbele nelalocul lor auzite i cu pretul acela
a mai fi inghitit multe altele cu plAcere
in acea zi.
Inteo altA mdndstire gAsii un calugAr,
care zicea cA se trage din familia Cozad ini din C fl anto i-mi spuse cA in
Roma-are un frate capucin. MA conduse
in chilia sa 1 aflai in ea ascuns un alt
frate al sAu de cAlugArie. Acesta imi povesti c'a servit in marina venetian 1
imi adaugA cA prin faptul cA pAstra geniul i spiritul jrancez, ii fAcea sA devie
nelipsit de IAngA domn, care-1 trata destul de aspru i vroia sA-I forteze sA serveascA in armath el cu zece cai ai sAi pe
socoteala sa (ceace intrecea cu mult averea sa) 1 deaceia ii convenia sA stea

astfel retras i ascuns.
L'am intrebat cum a ajuns sA locuiascA
in acele pArtl 1 el imi zise cA la o veche
nell'antica divisione della famiglia Guzadina, quando peydettero ii dominio di

Cifianta, con altri beni considerabili in
Grecia, un ramo era passato in Molda'Dia, dal quale esso, e i suoi fratelli deri-
risipire a familiei Cozadini, atunci and
vavano, de un'altro, mi dise (liscendere
murA imi zise cA se trage monseniorui
pierdurA moia din Ciffante impreunA cu
alte bunuri nenumArate in Grecia, o ramurA a trecut in Moldova, din care se

trAgeau el 1 fratii sAL
www.dacoromanica.ro
Dintr'o altA ra-
196
CORNELIU MAGNI
Monsignor Guzandino Vessovo Latino

del Zante vivante, soggetto per le sue
rare dati, e particolarmente per la sua
profonda dottrina nel Greco letterale,
motto ben noto, spezialmente in Roma
ave con grand' applauso ha impiegato
qualch' anno nella biblioteca vaticana,
suppongo, che V. S. illustrissime, abbia
piena cognizione di questo Prelata, ed'
io impregio di aver avuto l'Onore I pg.
440 toccando ii Zante nel passaggio mia
in Levante baciarli le sagre vesti.
Altri rami mi riferi essere sporsi nell'
Arcipelago della detta famiglia, che soggi
acevano alle sciagure, e alte schiavitii di
miarablli Isole servill, poi mi ricerco, se avassi io notizia di un ramo di

essa stabilita in Franchia, cioe in chrislianild dal quale asserviavro essere nel
presenti secolo uscito un cardinale.
quelle
M sovvenne dopo brieve ristessione tro-
varsene In Bologna, una famiglia senatorii, che vive con decoro, e splendore
condegno al suo lignaggio, anzi in memoria di ciO mi sovvene un matrimonio
sequitd Ira una dama di queste casato, e
il sig. Quaranto juesta uillani soggeto
qualificatissimo che un ricordo avere conosciuto in Parigi, ove fra gli altri Italiani, oltre le parti singolari, delle quali
reste dalla sua nobilissima prosapia ornato, faceva spiccare la vinacita spirtosa
del suo talenta a piu rlscontri.
A tal raggvalia si disposero di due

buoni I pg. 441 fratelli passarsene a Roma,
protestandosi volere sottonittersi alla Sagrosanta Romano Sede I poi condursi a
Bologna per ricevere qualche saccorto
da que' generosi signori, de' quali poi
si rederanno all' uso Greco ; non sd fe
averanno effettuato it lor disegno, che mi
guirerono in brieve voter mettere in ese-
Cozadini, episcop latin din Zante, care

traete i care-i cunoscut pentru deosebitele sale calitati i mai ales pentru a-
danca sa cunotinta a literaturii grecefli,

in special in Roma, unde cu foarte mare
demnitate a servit cativa ani in biblioteca
Vaticanului. Presupun ca Domnia Voastra
Prea Ilustra are deplina cunotinta de a-
cest prelat i eu ma simt magulit de a

fi avut onoarea, sa-i srut sfintele veminte, cand am ajuns in insula Zante,
cu ocazia plimbrii mete in Levant.
Alte ramuri ale pomenitei familii frai
dadura tire ca sunt risipite In Arhipelagul
grecesc, ca sufereau diferite nenorociri i
umilinti, proprii acelor nenorocite insule
supuse. Pe urma ma intreba daca am

cunotinta de o ramura stabilit in Fre,*
grape religiozitatii careia se tie `ca ea a
dat in secolul nostru un cardinal.
Imi amintii dupa putina gndire ca se
afl la Bolonia o familie de vild nobild
care traete cu decorul 1 splendoarea
demn de familia sa. Ba chlar In minte
imi vine amintirea unei casAtorii savarsite intre o doamno din acea familie 1
domnul Quaranto Fuesto Vilani, o persoana de foarte buna conditie, pe care imi
amintesc ca I-ant cunoscut la Paris. Acolo
printre ceilalti italieni, pe langl deosebitele sale calitati, cu care il inzestrase des-
cendenta sa atat de nobil, mai stralucea 1 prin agerimea spirituall a talentului sAu n mai multe directii
La auzul acelei tiri cei doi buni frati
erau gata sa kflece la Roma, spunand ca
voesc s se supun sjantului Scaun Roman, apoi sa mearga la Bolonia, pentru
a primi vreun ajutor dela acei senior!

darnici, dupl care se vor intoarce In
Grecia. Nu tiu daca vor fi pus In practica planul lor, dar ei imi jurara ta In
scurt timp it vor executa.
cuzione.
La vicinanza, che tiene la Moldavia a

motto Provincie principali, come Podolia, Ucrahina. Vallachia, e la navigazione
del Danubio, che la bagna per lungo tratto,
rendono ad esse commoda la negoziazione,
Apropierea de care sg bucura Moldova,
de multe Joni de sama ca : Podolia,

Ucraina, Valahia, pe urm plutirea pe
Dundrea, care o uda o bug bucata, fac
ca negotul sA devie infloritor. Cu toate
www.dacoromanica.ro
IASII IN CRONICAR1 $1 IN CALATORII STRAIN!
197
tutto che le soverchie angherie pratti-
c, diversele greutAti pe care le fac gu-
cate da chi governa, ne ruini il traffico,

per() li Tartar!, che non apprendono la
Greca avidita vengono da Krim, e portano molte pelli graziose di Sciamurri
chiamati Zibbellint di Ermellini, Volpi
di Moscovia, fra le quali qualcheduna se
ne trova di nere, benche rare, venendo
queste molto stimate, e trafficano con
pienezza di Berta.
Non trovai cola Franco veruno fuori
che un Orologgiaro Francese, che parmi
I pg. 442 si fosse maritato ; veniva stipendiato dal Principe per suo servinigio ;
mi racconta che la passava assai bene
vernantii mineaza, transportul. Totui Tatarii, care nu sunt stApaniti de lAcomia
mentre li fruttava II suo impiego circa uno
scudo per giorno, oltre molti incerti, che

frequentamente li capitavano.
Dupo che il nostro Pade gesuita restO
de noi assicurato, risolse celebrare nella
chiesetta, che resta in poca distanza dall'
ospizio assai angusto, ma sufficiente, e
capace per li Latini, che cola si trovano ;
parmi avere udito, che fosse altra volta
greceascd, yin din Crimela i aduc o

multime de piei pretioase de samur numite zibellini, piei de hermelind de uulpi
de Moscova, printre care se'ntampla sA
fie negre, cu toate cA sunt rare 1 toate
aceste sunt foarte cAutate, iar comertul se
face cu deplinA libertate.
Aici nu gAsii nici un francez, afarl de
un clasornicar francez, care imi pare cl

era cAsAtorit. El era salariat de cAtr
damn, pentru serviciul slu. Imi povesti
0 o ducea destul de bine, cAci serviciul
sAu ii aducea un venit de aproape un
scud pe zi, pe langA multi altii care ii
picau foarte des.
DupA ce pArintele nostru ezuit fu asi-
Gieszl.
gurat de cAtrA noi, rAmase sA slujeascA

in bisericutA, care se aflA la o micA distantA de mAnAstire. Ea era micA dar suficientA i incApAtoare pentru la/ma, care
se gAsesc acolo. Imi pare sA fi auzit cA
in alte vremuri acolo slujiau pArinti din
ordinul Franciscanilor conventuali, dupA
cari a trecut in administratia acestora din
tagma Ezuililor.
Un giorno quel rinegato, che sopra

nomai pretendersi delli Conti della Va-
Intro zi acel renegat de care pomenii

mai sus, care se pretindea a fi contele
caresco vene a trovarmi all'ospizio so-
Vdcdrescu mA cAutA la mAnAstirea mai
detto, il quale anch'esso frequentava cinguetando alquanto in Latino, ma del ben

rinegato; costui per buscar da vivere si e
posta a far il Medico, quando trovasi in.
Adrianopoli credo, che porti le scattole
sus pomenitA, la care i el se ducea des

rupand putin In latinefte, dar o latineascA ca a unui renegat. Acesta pentru
a avea cu ce trAi, incepuse sA facA pe
dietro alli signori Masselini Cigala, o
cred, i umbla cu cutiile de doctorii dupA
a qualche altro soggetto di stima; hora,

che I pag. 443 e in campo solo varrebbe
fara l'Esculapio, era audato a trovare il
medico del Principe, che e un Ebbreo,
ma trove, chiusa la porta.
domnii din familia Masselini Cigala sau

in urma altor persoane importante. A-
officiata da PP. Francescani conventuali, _dopo de' quali e passato all'amministrazione di questi della compagnia di
Affaticavassi costui a consigliarmi caricarmi in capo un tarbanto a sua immitazione per una mezza donzena d'anni,
tanto che avessi fatto fortuna, che mi
predicava infallibile, spergiurava con im-
medicul, and se gAsia in Adrianopole
cuma cA se gAsete in tabArA ar vrea sigur sA practice arta lui Aesculap, merse
sA aducl pe medicul domnului, care este
evreu, dar gAsi ua inchisA.
Acesta se strAduia sA mA sfAtuiascA
sA-mi acopAr capul cu turban ca i el,
timp de vreo citiva ani, cit imi va trebui

sA string ceva avere, cAci aceasta nu
putea sA dea gre. Se jura cu afurisenie
www.dacoromanica.ro
198
CORNELIU MAGNI
peccazioni, ch'esso interiormente viveva
cA in sufletul sAu rAmAsese creptin, cA
christiano, e che del Turco man con-
din credinta turceascd nu pAstra decit

exteriorul, constrins la aceasta de neno-
servava che l'esteriore, astretto a ciO dalla
sua sinistra fortuna; anzi in contrasegno

di questa di offesiva a mangiare con esso
meco della carne di porco proibita fra

Turchi, come di bere vino; cosa che io
stimai bene di credere senza venire alle
prove; mi soggiungneva essersi dati simili
esempli infiniti ; fra quali uno de pii, vallidi
scieglieva quello del famoso Giorgo Castriotto, che visse circonciso piu anno sotto
nome di Scanderberc, la di cui ritirata
allo patria rase poi comendabili le sue
attioni generose alla posterita.
rocita sa soartA. Ba pentru a-mi adeveri

aceasta se oferea sA minince cu mine
carne de porc, care e opritA la Turci,
precum sA bea i yin, lucru pe care il
crezui pe cuvint fArA sA fie nevoe sA-mi
mai dovedeascA. Imi adAugA cA poate
sA-mi dea multe exemple de feint acesta,
intre care unul din cele mai evidente il
alese pe acela al vestitului George Castriok 1, care practicA circumciziunea i trAi
astfel sub numele de Scandenberg, a
cArui indepArtare de patrie fAcu ca acti-
unile sale generoase sA fie apoi
lo mi pigliava gusto di santirlo cicalare, e mostrava gustare delle postune I

pag. 444 spropositate, che mi prometteva,
ma non mi accorgeva, che insensibilmente mi andava intricando nella rate,
mentre altro non era il suo fine, che tirarmi di bocca qualche intenzione, la
quale quando non fosse, stato, che equivoca, e ben generale, averebbe, esso saputo con falsi testimonij (che in Turchia
sono frequentissimi) avvalorarla, a segno
che stringendomii alla vita non mi sare-
bbe mancato una qualche mangiate di

zecchini per fuggirli de gli artiglij, e
usdire dal pericolo, a cui quel sacrilego

mi riduceva.
Mi conferm6 in tal sospetto mi ambas-
ciata, che mi fece fari dal suo servitore

Spagnolo rinegato ; una sera dopo l' Aye
Maria, la quale consisteva in una mesa,
e pura suggestione per farmi cadere in
una qualche parola, che alludesse alla
pretesa promessa, che con lusinghe voleva
da me tirare, e servissi poi di esso per

testimonio a farmi inciampafe ; cosi cominciai ad allargarmi, e benche volesse
seguirmi per tutto, io cercova sempre
pretesti per desimpegarmi I pg. 443 con
che s'avvide, che m'ero accorto della trappola, dissimuli prO, ne mostrO accorgesene.
slAvite
de cAtre urmai.
Eu mA prefAciam cA-mi place sA-I ascult pAlAvrAgind i ma arAtam convins de
fericirile nepotrivite ce-mi promitea, dar
nu-mi dAcleam sama cA pe nesimtite cAuta
sA urzeascA fire de painjen in jurul meu,

cAci scopul sAu nu era altul, decit sl-mi
scoatA din gurA intentia mea, care dacA
n'ar fi fost decit echivocA i in termeni
vagi, ar fi tiut ca martori fali (aa cum
se obinuete in Turcia) sA o Kula in

valoare, ca pe urmA stringindu-mA cu ua,
sA fi fost nevoit sA-i dau o sumA de tescap din ghiarele lui i

de pericolul, la care acel nelegiut mA
expunea.
chini
ca
sA
MA intAri in presupunerea aceasta o

insArcinare pe care o dAdu servitorului
sAu spaniol renegat. Intr'o sarA dupa
Ave Maria, care consistA inteo minunatA
i curatA sugestie, pentru a mA face sA

scap vreun cuvant, care ar face cat de
putinA aluzie la pretinsa mea promisiune,
prin linguiri voia sl-mi scoatA vre-o mArturisire 1 apoi servindu-se de mArturia
sA mA infuntle. Dar eu pricepui sA

mA depArtez i cu toate cA in fel i chip
auta sA mA urmAreascA, tiui prin fel de
lui,
fel de pretexte SA scap cu obraz curat.

Apoi observand cl am simtit cursa ce-mi
intinde, se prefAcu cA nimic nu s'a intamplat 1 nu se arAtA c'a inteles ceva
www.dacoromanica.ro

Tornato ii signor Gobbato dal campo
ci disponemno alla partenza da lazi per
vederci al Danubio, e imbarcarci a cotesta volta ; non vi RI verso, che a forza
d'offerta, ne di danasi potessimo trovare
carri, o cavalli per i nostri bisogni, che
perd ci convenne conduvi al Vestiario
col presentarli la lettera del signor Pannaioto che in riguardo di essa impieg6
tutta la sua autorith, e ci provide di
quanto ci occorzeva ; anzi c'accompagn
con un odine espresso a tutti
Ii Ve-
chiardi, Epitropi, o amministrativo di

communit che ci dovessero spesare gratis per tutto ii camino; tanto valeva l'ap-
poggio del signor Pannaiotto in quelle

parti accettammo la cortesia, .non ad sologgetto, che per servirci dell'amentta nel
ritrovare II nostro bisogno senza danni
di
veruno intendendo di pagar ii tutto
con ogni pontualita

Ringraziammo ii vestiario che ci fece
altre offerte, poi fatto un poco j pag. 441

di provisione per il viaggio summo all'
ospizio e metter in ordine i nostri carri,
a licenziarci da quel buon religioso,

che ci accompagno con abbracciamenti,
e
e lagrime di tenerezza, anche quella sera

II dlzgraziato rinegato voile darmi l'ultimo
assalto, avendomi fatto diri, che Ii conveniva parlarmi a solo a solo per mio
servigio, con che per6 usu doversi temere di cosa veruna, Ii fui replicari, che
la mattina sequente fosse venuto dopo ii
levar del sole, che anerossimo avuto dicorso a suo beneplacito, ma prima della
mezza notte entrati ne' nostri carri ci
partimmo alla volta di Galaz, trovandoci
all'appariri del giorno circa dodici miglia
distanti de lazi, mi parve essere alleggorito da un gran peso con avere terminate l'insidie, che colui mi tramava, delle
quali benche mi ridessi mi conveniva pero
ingnietarmi, mentre in caso di avania, doe
calunnia, O impostura mi averebbe convenuta scommodare gli amid, e forsi anche
sensibilmente la borsa.
In corso di tre giorni ci rendemno I

pag. 447 a Galaz per campagne piane,
190
Intorcandu-se domnul Gobbato din ta-
bark ne pregatiram de plecare din 1a0,

pentru a ne indrepta spre Dundre 1 a
ne imbarca in acea parte. Dar aceasta
nu fu posibil, cad cu toate darurile noastre i banii, nu puturm gasi carute i
cai pentru trebuintele noastre aa a in
cele din urma furam constrani sa mergem la visternic, sa-i inmanam scrisoarea boerului Panaite, care vazand-o, desfaura toata autoritatea sa 1 ne dadu tot
ceace ne trebuia, ba chiar ne recomanda
cu un ordin expres la toti bdicrdnii, epitropii sau administratorii de comunitati
ca vor trebui sa ne duel gratis tot drumul. Aa de mult valora sprijinul boerului
Panaiote in parcile acelea. Primiram poll-
teta oferita, nu insa cu gandul a ne servi

de ea, in scopul de a ne face interesele
noastre thrA vreo rasplata, ci intelegand
de a plati totul cu perfecta punctualitate.
Multumiram visternicului, care ne mai
facu i alte daruri, apoi aprovizionandu-ne
cu cateceva pentru calatorie, luA dispozitii
la manastire s fie pregatite carele noastre i ne luaram ziva buna dela acel cumsecade cleric, care ne intovarai cu imbratiari i lacrami afectuoase. Si in acea
sara nenorocitul renegat vroi sa-mi dea
ultimul asalt zicandu-mi el voia sa-mi

vorbeasca intre patru ochi in interesul
meu i ca nu trebue sa ma tem de nimene. Ii raspunsei sa vie a doua zi dimineata, dupa rasaritul soarelui, ca vom
putea sta de vorba dupa dorinta sa. Dar

inainte de miezul noptii suindu-ne in carutele noastre plecaram spre Gala/4 aa
Ca ne gasiram la revarsatul zorilor la aproape douasprezece mile departare de
Iai.
Imi
paru ca m'am uurat de o
mare greutate punand capat curselor, pe

care acesta mi le intindea i de care, cu
toate ca imi venea sa rad, imi dadea fiori
de nelinite, cad inteun caz de ultragiu,
adica calomnie, sau minciuna ar fi trebuit
sa-mi incomodez prietenii 1 poate in
mod sensibil deasemenea i punga.
In timp de trei zile ajunseram la Galall
strabatand campuri netede i placute, dar
www.dacoromanica.ro
200
CORNELIU MAGNI
In drum ni se intAmpla sa
trecem prin diferite sate toate distruse i
e amene, ma incolte, per il camino ci occorse passare varii casali tutti distrutti
e inabitati, e quando volevamo mangiare,
ci convenive procacciarlo co'bastoni amazzando galline, anatre, 6 altro, che ci
necultivate.
veniva alle mano, mentre coe osebire
veniau la indemAna.
l'ordine, e offerire danari era impossibile,

che ci venlsse accordato Cosa veruna da
que gli abitanti, che quando vedevano poi
II polli morti, si contentavano del pagamento, tanto 6 vero che dal Greco non e
possibile tirare cosa veruna con le buone,
sia sotto speranza di premio, e di pagamento, mentre esso non vuole per sua
direzione altro che il bastone, il quale per
divina Providenzia trovasi ben collocato
procedam cu ordine i sa oferim bani,

era imposibil sa ni se dea vreun lucru
de acei locuitori ; dar dna vedeau pe
urma gainile moarte, se multumiau cu
plata. E perfect adevarat ca dela ortodox
nu este posibil sA ai vreun lucru cu binele, fie sub speranta recompensei fie
nelle mani del Turco, che non si rende

avaro a questo perfida nazione, e pure
non e mai a bastanza.
Per il camino non ci 6 occorso toccar
luogo considerabile, fuorche Vaslui, e
Br lad casali mal acconci, in uno per6 di
essi hi osservato una chieso, antica di

pietre quadre assai I pg. 448 maestosa,
ma corre tutta In precipizio.
Finalmente ci rendemmo a Ga laz, uno
di principali porti del Danubio, appartenente pure al Principe di Moldavii;
la Saiche, che negoziano per queste parti

montano dal mar nero sopra il Danubio
fini a questo porto, piii oltre non avvanzano, non trovandosi fond o sufficiente
a quelo, che elle pescano.
Ci fermammo cola due giorni, n6 quali
mi portera a vedere le chiese pitt principal!, e ne trovai tre, d quatro molta insigni, una ne vidi Latina servita de un
Padre conventuele Pesarese
di casa
Ressi, se non sbaglio, il povero religioso,

spaventato, da gli abstanti, erasi ritirato
nel passaggio dell'armata, nu assienraroni molti, che vivesse questo molto e-
semplarmente, e che la chiesina forse

assai bene in ordine, ma a causa dela di
lui assenza non potei entrarvi dentro.
Ricominciammo cola a rissoffrlre il
martirio delle zanzole e quegli abstanti
tutto che matici si provedono I pag. 449

di certi trabacchette, portatili par liberarsi
nelocuite,
iar and voiam sa mAncAm
eram nevoiti sA cautAm a omori cu bastoanele gainile, ratele sau altele, care ne
Iar dna voiam sa
sub a cea a platii, caci el nu vrea sa

facA nimic WA Mtn cu batul, care din
fericire se gasete bine pus in mAnule
turcului, care la rAndul sau nu se arata
de loc sgarcit cu aceasta perfida natiune
i nici odata totuci nu este indeajunsa.
Pe drum nu ni s'a intAmplat sa ajungem in vreun loc mai de seama afara de
Vaslui i Brlad, oracele cu urAta infaticare ; intrunul din aceste am observat
o bisericd veche de pietre patrate destul
de impozanta, dar cazuta toata in ruina.
In sfarit ajunseram la Galali unul dintre principalele porturi ale Dundrei, apartinand ci acesta Domnului Moldovei.
Luntrele care umbla In aceste locuri,
se urca din Marea Neagrd pe Dundre

pana la acest port i mai departe nu
inainteaza, negasindu-se bani in deajuns
la acei ce ar pescui.
Ne opriram acolo doua zile, In cari ma
dusei sa. vAd bisericile mai principale i
OA trei sau patru mai importante. Vizi-
tai una latind, in care slujia un preot

conventual din Pesaro, din familia Ressi,
daca nu ma 'ncel. Bietul cleric mnspaimintat de locuitori, se ascunsese la trecerea
armatei. Multi ma incredintara a acesta

ar duce o viata foarte exemplara i ca
bisericula s'ar gasi inteo stare destul de
bung, dar din cauza lipsei lui nu putui sa
intru intr'Insa.
Reincepuram acolo sa suferim martirul
tintarilor, iar locuitorii aceia, fiind tarani,
se apara cu nicte corturi portative pentru
a scapa de acel mare necaz. Noi ne ada-
www.dacoromanica.ro
IASI! IN CRONICARI $1 IN CALATORI1 STRAIN!
da quel gran tormento, noi ci riducemmo
in casa d'un donna vedova, che ci concesse corte semente alloggio, ma traba-
eche non se aveva, si che pia ci conveniva veglias di notte, che di giorno.
Trovammo un abbondenza di gambari indicibile, e di una straordinario grossezza ; in fatti con due terzi d'un giulio
ne facemmo tanta provisione, che averebbero bastati a caricarne due asinae,

con quell ci regolavamo 6 n'eramo tanto
stomacati, che non ci cibavanno, che del
latte, che avevano attaccato al guscio nel
dorso, e per curiosita amarinamno un barilletto di zampe, e code con agllo, oglio,
e aceto, che il solo odore si svegliano
l'appetito.
Fa il signor Gobbat riassalito dallo
sua emigrania tanto intensa, che vaneggiava ; fattosi alli fine coraggio risolse
cacciar si sangue da se medesimo dal
bracio destro, dal che parve restasse alquanto alleviato i riavvtosa un poco entranimo in certe barche tratte d'un pezzo
escavate, in un albero I pg. 450, aguisa
di gran conche, come quelle, che sogliono
in Christianitd abbeverare gli animall, e

ni ispazio di circa quatt'ore giugnenimo
per
la seconda del fimre a Tamarua
ultimo confine della Moldavia ; voile il
signor Gobbato mettere il piede a terra

aggravati dalla doglio di capo ; cosi mi
condussi anch'io alla citt, e fui a visitare
201
postirAm in casa unei femei vaduve, care

ne oferi cu gentiletA gAzduire, dar cor-
turi nu avea, aa ca mai curand eram

dIspui sa stAm treji noaptea, decit ziva.
GAsirAm inteo cantitate de necrezut
raci de o marime extraordinarl. De fapt
cu douA treimi de cgiulicp) ne fAcurAm
atita provizie, cl ar fi ajuns sA incarclm
doi magari ; cu aceti raci ne hrAnirAm
regeste i ne desgustarAm aa de mult,
ca nu mai mincarAm decit lapte, incit ne
tintuisera pe saltele, pe spate i luaram
ca titlu de curiozitate un butoia de picioare i cozi, preparate cu untdelemn i
otet, a cAror simplu miros iti deschidea
pofta de mncare.
Domnul Gobbato insAngtoat din a sa
langoare, rAse aa de mult, incit leinA ;

dar luindu-i indemn in cele din urmA se
hotAri sA-i scoata singe din bratul sau
drept, de care se pare ca a rAmas mult

uurat. Odihnindu-se putin ne aezarAm
in nite corAbil facute dintr'o singurA bucatA de arbore scobit in felul unei scoici,
intocmai cum sunt in Apus acelea in cari
se adapa animalele i in timp de aproape
patru ore ajunserAm la Tamarova la hotarul Moldovei. Domnul Gobbato voi sa
pule putin piciorul pe pAmint, bolnav de
o durere de cap, aa cA ma dusei si eu

putin in ora pentru a vizita vre-o bisericd; dar le gAsii sArace i ruinate..m
qualche chieso che trovai povere e ruinate.

Note. Cele publicate mai sus sunt cuprinse in scrisoarea a 5-a cu urmAtorul
cuprins :
La quinta include il viaggio coll' esercito ottomano nessi la Polognia, il gran

festo ion cui marchia 11 grand Signore, la
pompa di suoi padiglionI, l'ingresso in Mol-
A cincea cuprinde expedilia armatei
turce0i spre Polonia, marele lux de

care se Thconjoard Sultanul, pompa corturilor sale, intrarea in Moldova, Intoar-
davia, il ritorno per il Danubio sopra una

Saica carica di grano, I piena di schiavi
cerea pe la Dundre pe o luntre tncar-
con molte particolaria del campo ottomano
amdnunte despre tabdra turceascd.

Din Isaccea, ora$ din Bulgaria, aezat pe Dundre. 26 August 1672.
do Isacce citta della Bulgaria situata

sul Danubio 26 agosto 1672.
Corneliu Magnus Parmensis aetati ann.
XXXX.
Buletinul Muzeului Municipal tIoan Neculce, Iai
caM de grdu i plind de sclavl, cu multe
Cornelius Magnus din Parma tn vrtstd
de 40 ani.
www.dacoromanica.ro
26
202
CORNELIU MAGNI
Plecind de la Ismail autorul scrie :

Tutta la notte, poi alzatosi il sole strimammo meglio paseguire ii viaggio, come
facemmo arrivando in brieve spazio ad

un altro luogo dello Vaslui, one resiu
in un altra vastissima appertura, che fa
il flume,
. . .
c...Toata noaptea, apoi soarele rasarind,

ne hotArfrAm mai bine sA continuAm cAlAtoria, cum 1 fAcurAm, sosind in scurtA vre-
me la o altA localitate numitA Vaslui (sic)
unde am intrat inteo alta cam* foarte

intinsa, pe care o face fluviuld)
pg. 331.
lar in alt loc scrie:

Marchiammo sempre in vicinanzai del
fiume Pruth per il gran bisogno dell'aqua,
della quale tutto che torbido, e fangosa

era necessario che si abbeverasse, l'esercito tutlero, tanto gli uomini, come le
bestied, pg. 335
lar dui:4 ce glescrie luxul cortului Sultanului, vazand pe kir Panaioti scrie de
el acestea :
(Partato il mezzo giorno summo tutti
tre d'accordo dal signor Panaiolo, io ii

resi la lettera del signor C. Fieschi, I
quale esso stoma el maggior senzo, e
in riguardo diessa miesibi ogni possibile
servizio, lo trovai, che stava desteso sopra
un tapeto sotto un bel padiglione, leggendo un bel libro di Filosofid morale
di Aristotele in Greco, mi fece immediatamente coricare vicino ad esso, ed avemmo un discorso circa due ore misto di
varie cose., pg. 346.
c...Mergeam mereu in apropierea rfului

Prut, din cauza marei lipse de apA, care,
cu toate cA era turbure i mAloasA, era
trebuincioasA pen tru adapatul a rrnatei Intregi, atft oameni cit 1 animale..0)
cPlecat in dui:4 ameaza cu totii suntern dupa cuvint la domnul Panaioti, ii

dadui scrisoarea domnului C. Fieschi,
pe care Ii pretuia lii cel mai mare grad
i in privinta lui imi oferi orice serviciu
posibil. II gasH stand pe un covor sub
un cort frumos i cetind o frumoasa carte
de Filosofie moralei a lui Aristotel fn

grece0e. Imi recomandA imediat sA mA
aez alAturi de el i incepurAm o disculie
de aproape douA ore asupra unor subiecte variated)
lar mai jos vorbind de armatele moldoveneti i Munteneti scrie acestea :

Le collinette circonvicine erano sporse
delle tend; e barache dell'armi ausiliarie

Moldave e Valacchie, che survivano in
quel luogo col resto dell' esercito e aspettarono e cavalli l'ingresso del gran
signore per servire.
Erano queste due nazione divise in due
gran corpi di cavalleria superbamente mon-
tata, ciaschedune aveva la sua divisa differente, portando li Moldavi una sopraveste di zendalo cremesino, e i Valacchi
una di giallo, potevano questi ascendere
circa a quindeci mile cavalli, che di pie
fermo spartiti ne due corni dell'ingresso
del campo stavano schonrati cie qualche
ordine facendo vista pomposa., pg. 393.
CoIinele invecinate erau acoperite cu

corturi 1 barace ale armatelor auxiliare
moldoveneti i munteneti, cari se uniau
in locul acela cu restul armatei i ateptau calare intrarea Sultanului pentru a-I
ajuta.
Aceste doua natiuni erau impartite in

doua mari corpuri de cavalerie foarte
bine echipate ; fiecare avea cite un simbol
diferit, moldovenii purtind o tunica de

taft
roie
Muntenii
una
galbena.
Acetia puteau sa se urce cam pana la

15,000 cai, care erau impartiti in cele
doua laturi ale intrarii taberii, fiind iniruiti inteo oarecare ordine, prezentind un
aspect pompos.,
www.dacoromanica.ro
203
lar mai jos vorbete de Iai i de marele visternic.
...dopo di che vistomi risoluto di partire, mi consiglio portarmi a Iazi, citt

christiana, e Metropoli della Moldavia
in cue risede ii Principe d'esso; anzi m'accompagnio con un suo biglietto, diretto
ad uno de' principali di quella corte
che sosteneva la carica di vestiario (impiego onorevolissimo presso le greci, e
che soleva al tempo degl' imperatori Con-
stantinopolitani, assere sempe conferito

a qualche principal signore, e molte volte
a principi del sangue) pag. 406
...dupA aceasta vAzIndu-ml hotAtit de

a pleca, mA sfAtui sA mA duc la lai, ora
cretin i capitalA a Moldovei, In care
locuete Domnitorul lor ; chiar mA IntovArA1 cu o scrisoare a sa indreptatA cA-
tre unul din boerii acelei curti, care Indeplinia slujba de visternic (slujbA foarte
in cinste la Greci i care se obipuda
in timpul impAratilor bizantini, fiind incredintatA vreunui boier de frunte i de
multe ori fiilor domneti), pag. 406.
Apoi :
Per incaminarci alla citta di lazi ci

conveniva passare ii fiume Pruth, che
refosi pin angusto, era Oft profondo ;
aveva il Principe di questa Provinckt
addimandeto Duca bei (della cui sussistenza nel governo, temesi assai, e forsi anche
della testa) ordonato un ponte sopra certe

banche connesse insieme, e coperti di tavole ; ii concorso ad esso era numerosissimo,
mentre tutte le provision!, che questi Pro-
vincia serviva al campo ottomana passavano per quello ; cosi ci convenne

gran stento in ispazio di piu d'un ora
portasi da una riva all' altra, pg. 407.
Pentru a ajunge la oraul lai, trebuia

sA trecem riul Prut, care este and mai
ingust, cand mai lat. De cAtrA domnul aces-
tei tad care-I chema Duca bei (de a cAruia

prezentA In
guvern se teme destul de
mult 1 poate chiar i de capul slu), s'a

comandat sA se facA un pod peste ateva
bArci puse una lingA alta i acoperite de
sanduri ; numArul celor ce I-au fAcut era
foarte mare. Astfel cA toate proviziile pe
care aceastA provincie le distribuia tabe-
rii turceti treceau pe acele poduri i in

chipul acesta puturAm cu mare greutate
in timp de mai multe ore sA trecem de
pe un mal pe celAlalt.
Apoi :
lazi e passato tutto ii boschetti ci con-
Ne urmarAm drumul nostru spre Iai i

dupace trecurAm intreaga pAdurice a tre-
venne fare una salate di circa due miglia ;

Ii quale per essere alguanto laboriosa c'oblip!) mettere ii piede a terre, il discorso
del successo ci servi di trattenimento, con
che se non ci aleggeri, ci raddolci almeno
la fatica, pg. 416.
nem piciorul pe pamint, iar nAdejdea cA

vom scApa ne ajutA la ImbArbAtare, care
dacA nu ne uura, cel putin ne indulcia
Continuammo ii nostro camino verso di
buit sA facem un drum anevoios de aproape douA mile, care pentru a fi tot
atit de fructuos, furAm nevoiti sA pu-
oboseala.
Obs. Traducerea textului o datoresc d-lui Mesrobeanu profesor, cAruia Ii multumesc. Vezi N. lorga Un cAlAtor italian in Turcia *i Moldova" (Anal. Acad. Seria
II, Tom. XXXIII ; 35 seqq.
Gh. Ghibanescu
www.dacoromanica.ro
VII. PARTEA ADMINISTRATIVA
Desbateri ,i comunicari
(serfs VII1-a)
edinta de la 31 Dec. 1929. Preedintele arata colegilor fascicula 7-a din buletinul loan Neculce: e un vol. de 344 pagini. Si acest volum
are o tabla de materie, iar indicele alfabetic se va face pentru toate 10 fasciculele.
DI. casier prezinta bilantul de venituri i cheltueli pe exercitiul anului 1929, din
care reiese ca s'au Incasat numai 118429 lei 80 bani, din prevederile de 120000 lei,
deci un minus la Incasari de 1,570.20 lei ; In schimb la cheltueli s'au facut economii
de peste 6000 lei, cad s'au cheltuit numai 113741.10 lei din 120000 lei la prevederi.
Cele mai mari cheltueli le prezinta tiparirea buletinului cu suma de 93250 lei, NA cu
66000 lei la prevederi.
Din raportul dintre Incasari i cheltueli reies un excedent de 4688 lei 70 bani,
care s'a dispus a fi trecut In registre ca sold al anului incheiat 1928.
Plata colaboratorilor se radica la 3096 lei, din care se vars pe sama exercitiului 1929 suma de 1331 tel ca subventii i donatiuni din partea d-lor Gh. Ghibanescu
(1000 lei), 214 lei (M. Costachescu) i 117 (Sever Zotta).
Tot In aceast edinta se intocmete urmatorul buget pe exercitiul anului 1929 :
91). Proces Verbal No. 91.
B. Cheltueli
A. Venituri
I. Sold
4688.70
II. Subventia Primariei de Iai 20000.00

III. Vinzarea buletinului
IV. Subventii i donatii
.
.
30000.00
53000.00
V. Extraordinare i dobinzile
capitalului
2311.30
Total 110,000.00
.
I.
II.
Intretinerea localului
Cumparari de carti i obiecte de arta . . .
III. Mobilier
IV. Cancelaria
V. Scoala de Epigrafie .
VI. Buletinul loan Neculcez
VII. Colaboratori . . . .
1000.00
6000.00
2000.00
2000.00
1000.00
70000.00
3000.00
VIII. jetoanele membrilor comi3000.00
tetului
IX. Transporturi, taxe 1 remize j5000.00
X.
Extraordinare
8000.00
.
.
Total 110000.00
Deci bugetul pe exercitiul anului 1929 s'a 1ntocmit cu.una suM zece mii lei la
veniturl i cheltueli.
In aceast edinta dl. Sever Zotta face urmatoarea comunicare cu privire la filiatiunea lui Voda C. Cantemir.
www.dacoromanica.ro
DESBATERI
l COMUNICARI
205
Despre neamul Cantemirestilor 1)

Introducere
Studiile genealogice au fost la noi totdeauna neglijate, sau, cu putine exceptii, in
mod netiintific cultivate, in dauna exactitatii cunotintelor istorice. Astfel sunt putine
famili domnitoare, sau boiereti cu rosturi istorice, cari au, sau au avut genealogiile
lor complete si tocmai inrudirile i incruscririle lor erau mai ales hotaratoare in cornpunerea Divanurilor, precum i in tot complexul de framantari politice-sociale in legatura cu diferitele Domnii.
Un eveniment tragic din secolul al XVII-lea i totdeodata o mare pierdere culturala, decapitarea cronicarului Miron Costin, de exemplu, se explica in parte de catrA
regretatul 1. Tanoviceanu prin cearta pentru moia Ceucani (jud. Tutova) dintre life
Enache Tilescu i Lupul Bogdan Hatman, ginerele lui Constantin Vodd Cantemir,
care acesta fusese prin solie ruda mai apropiata cu Irimia, fiul lui Anton Pilarul, care
lasase moia varului sau Enache, tatal lui Tifescu. Bogdan II ameninta pe Tifescu c
i se cva pustii casa dacA nu-i va vinde moia, iar acesta ceda, de frica, fara sa
primeasca bani. Mai tarziu Tifescu denunta socrului asupritorului sat' conspiratia dela
nunta din Bacani, la care el insui a luat parte2). Motivul denuntului ar fi fost, dupa
Tanoviceanu, catigarea increderei Domnitorului, care in primul rand trebui sa-1 bAnulascA pe Tifescu din cauza resentimentelor sale 1 a incuscrirei sale cu Velisco Costin,
pretinsul pretendent3).
latA cum un mic detaliu genealogic, inrudirea mai apropiatA a Doamnei lui Can-
temir cu Irimia, ne lamurete asupra faptei, in aparenta inexplicabila, menita sA Aarniceasca o intreaga conspiratie de rasturnare de Domnie.
Astfel de exemple pentru priceperea mai adanca a istorlei noastre, care, data
fiind importanta deosebita a boerimei latifundiare, era mai putin supusa curentelor vremii, decat capriciilor soartei si ambitiunilor individuale, sunt numeroase, i deaceia se
impune, cu toata enorma pierdere de timp, care adesea ori este aproape de sacrificiu,
o cat mai mare clarificare a raporturilor genealogice privitoare la casele domnitoare 1
boiereti mai insemnate.
Din acest punct de vedere ni-am dat osteneala, cu prilejul bicentenarului mortii
lui D. Cantemir, pe de o parte sa controlam afirmatiunile lui genealogice, cuprinse In
Vita Costantini Cantemyri4), pe de alta parte sa aducem putina lumina in intunericul,
care inconjurA mnc originea acestei familii domnitoare. La sfarit vom publica cateva
documente inedite i spite de neam.
Consideratiuni genealogice privitoare Ia Vita Constantini Cantemyri"

Chiar prima paginA a broprei ni da importante date genealogice i cum mai toate
vor face obiectul criticei noastre, o reproducem aproape in intregime.
cConstantinus Cantemyr natus est, anno 1612 a mundi salute, mense Novem-
bri 8-va, Theodoro Cantemyr et Maria parentibus, in paterno pogo Silistenii dicto,
1).
1924, 1 i
Studiul acesta a aparut intai, incomplect, in Revista Arhivelor, Bucureti,

II.
2), Let II, 240.

3). Anal. Acad. Rom. S. II. T. XXXII, 808-44.
4). Bucureti, Tip. Acad. Rom. 1883, dupa o copie aflatoare in Muzeul Asiatic din
Petrograd.
www.dacoromanica.ro
DESBATERI 51 comuNICARI
206
in districtu Falcziensi, super jluvium Ilan silo. Fuit autem parens ejus Theodorus
ex yeteri Cantemyriorum prosapia oriundus, I ilius Nestoris, nepos Basilii, pronepos
&anis') ex praedecessoribus Gregorio et Theodoro Cantem yr novo cognornine
Silistanul, qui primus ex Cantemyriorum Crimenslurn, ad Christi vexillum sub Principe Stephano cognomento Magno, anno mundi 6951, se convertit. Parens Constantini principis Theodorus Cantemyr duos habuit jilios, Constantinum et Nestorium ex altera uxore (mater enim Constantini post sex menses partus Constantini
est mortua) et jiliam unam Constantini natu majorem ; quae virginitatem Christo
vovens schema monachicum accepit et Macrina juit appellata. Mortua est haec
senectute conjecta anno Domini 1677 et in monasterio paterno Urlaczii dicto, a
Constantino et Nestorio fratre honorijice est sepulta in majorum suorum coemeterio. Nestorius, ex altera matre jrater, quinque annis natu minor, a Demetrio Cantacuzeno Moldaviae Principe ob jratris Constantini in Valachiam jugam, integrum
annum in carceribus vinctus, ex diutina incarceratione tabem contrahens aetatis
anno 48, est rnortuus, et in Ecclesia Czacariorum est sepultus anno Domini 1627.
Ingruentibus Crimensibus et Budzikiensibus Tartaris commissum sibi Codri gubernium strenue dejendens, a Scythis graviter juit vulneratus, ex quo vulnere paucis
post diebus est mortuus. Constantinus Princeps cum esset annorum quindecim,
post pains obitum, possessionumque suarum extremam depopulationem, relicta patrio, in Poloniam ad Regem Cazimirum2) se contulit.
Din genealogia aceasta, criticatA de altfel i de altii 9, reiese cA Teodor era fiul
lui Nestor, nepotul lui Vasile, strAnepotul lui loan (Ivan), care acesta era fiul lui Grigorie i nepotul primului Teodor, a lAsat urmatoarea descenden16:
TEODOR CANTEMIR
t 1627 in lupta cu TAtaril

cAs. 1-a cu Marla, t Mal 1613
Macrina
Constantin Cantemir
n. 8 Nov. 1612
cA1ugArita 1
(prob. Maria din
SillOenl (FAlciu)
mlrenie)
cAs. 11-a cu X
Nestor
n. 1617 t 1665
inmormAntat In
bis. satulul CeacAr 5)
t 1677
1nmormAntatA
In Uriati
(FAlciu)
Genealogia aceasta, pe cat de scurtA, pe atat este piing de greeli i contraziceri.

SA le luAm pe rand.
Cel dintAi Siliteanul nu se chema Teodor, ci Petru precum reiese din documen-
1). Evident rAu transcris in loc de loannis sau Ivanis.

2) = loan Casimir.
3) Iorga, Ist. Lit. Rom. In sec. XVIII-lea I, 298 ; GhibAnescu Surete i Izvoade
VII, Pref. X1XXX.
4, Vezi si pomelnicul Bisericanilor din 1661. Io Constantin Voevod i fiii sAi
Antioh Voevod, lo Dimitrie Voevod i peirinffi lui Tudor Macrina Monahia, Doamna
Annita, Maria, Alixandra (= Ruxanda), Doamna Ecaterina 1 copili lor". (GhibAnescu
in Uricarub) 1895, XXIII, 310).
In acela pomelnic, publicat de acela in 1890, cetim insA lo Constantin V. i fill
lui lo Antioh Voev., lo Dimitrie Voev. si pdrintele lui (evident Const.) Tudor, MAcrina
monahia, etc. (Rev. Arhiva, Ini, 1890-91, II, 118) cetire mai in conrordanta cu textul
din Vitaa.
5) DupA pArerea d-lul Prof. Bedreag in Basarabia la hotarul jud. Flciu. Dictionarul geografic al Basarabiei nu-I mentioneaa
www.dacoromanica.ro
DESBATERI SI COMUNICARI
207
tul din 6999 (1491) Oct. 15, prin care Stefan cel Mare ii intarete cumpararea satului
Maneti cu emanstire pentru 95 zlop tatareti 1).
Acest sat era situat la o departare de 5 6 km. de locul, unde a Jost satul Silisteni2), care nu mai exista i nu este a se confunda cu alti Siliteni, din acela judet,
cari au lost la gura Muatei 3). Este deci de presupus ca tot un Siliteanul este identic
cu stramoul lui Cantemir, mai ales intrucat. controlarea filiatiunei prin calculul generaliilor cia un rezultat normal. Teodor I (Petru) s'ar fi nascut c. 1432. Un alt element
de incredere ar fi numele Nestor al bunicului lui C. Cantemir, de oarece II vedem revenind la nepotul lui i se tie ca la noi este foarte uzitat a se da numele bunicului.
Pretinsa revenire a numelui Cantemir la urmai, nu e de loc probabila dupl atita
timp, mai ales intrucat numele nici nu este cunoscut documentelor secolelor XIVXVII,
iar convertirea lui Teodor I facand abstractie de anul greit 6951 (1443), pare un mit.
Nestor, n. 1617, e dat ca mort in varsta de 48 de ani din cauza suferintelor din inchisoare in care-I aruncase D. Cantacuzino. Deci a murit in 1665. Insa Cantacuzino
nu domnete cleat abia In 1673 i atunci este in foarte bune relatiuni cu C. Cantemir,
caruia ii boteaza un fiu, chiar pe Dimitrie 9.
Regele Cazimir al Poloniei, la care ar fi plecat Cantemir in 1627, nu poate sa
fie de cat loan H. Cazimir, insa acesta n'a domnit cleat abia in 1648. In 1627 a
domnit Inca Sigismund III, t 1642. Totui nu ne indoim ca tanarul Cantemir a Orasit tara, din cauza ca nu dam de loc de urma lui in documentele interne Oa in 7175
(1667) Mart 12 i).
Pe langa greelile lui D. Cantemir a mai adaugat i copistul una, intrucat Anno
Domini 1627 nu se refera la moariea lui Nestor, ci la cea a lui Teodor. Duna csepultus, trebuia sa inceapa un alt pasaj cu cuvintele Theodorus Cantemyr anno Domini 1627 ingruentibus" etc. De anul mortii lui Teodor s'a ocupat 1 d I lorga 7),
exprimanduli parerea cd ea a avut loc in 1624, anul marii navaliri a Hanului". Un
document pare a confirma parerea d-lui lorga. In 7149 (1641) Apr. 21. Vasile V. V.
intarete lui Racovild Cehan, al 2-lea Logofat, I. a. satul Silisteanii din acela 'print
(Mehl) ce este dreapta cumpartur tatalui sau Petre Cehan de la lin Silisteanului
din Ba'rlad48). Petre Cehan se pare a nu mai traia in 1625 (7133) Mart 24, cad in
acea zi fiul sac], Constantin, cumpara o parte din Dumbraveni (Vaslui) 9), iar Petre nu
se mai afla mentionat prin documente.
Documentul din 1641 este important pentru ca ni ara ta pe fiil Siliteanului ca
traitori In Barlad.
Astfel se explica de ce C. Cantemir dupa intoarcerea lui din Tara Romaneasca
1) Ghibanescu, Uricar XVIII, 53 1 I. Bogdan, Documentele lui $lefan cel Mare
1, 466.
2) Ghibanescu, Surete si Izvoade VII, p. XIII.
3) Op cit. VIII, 296.
4) Sunt 6 generatii genealogice, adeca dela natere la natere. Durata unei generatii
barbateti este la noi prob de 30 de ani in medie. In Germania, dupa Ottokar Lorenz,
c. 33,3 ani. (Lehrbruch der ges. wiss. Genealogie, 107).
5) Vita", 13.
6) Cantimir i Canolachi i Bejan diregatorii de Barlad" isc. KurMIi. (lorga,
Stud. si doc. VI, 25).
7) Op. cit., 288.
8) Ghibanescu, Surete. VIII, 288.
9) Ibid 268.
www.dacoromanica.ro
DESBATERI $I COMUNICARI
208
(Dec. 1664 1) a fost numit Vornic de Barlad impreuna cu alti doi2). El ne mai ex-
plica i cauza emigrarii lui Catemir in Polonia : stYr6cia.

Se poate ca extrema depopulare a Silitenilor a fost cauza vanzarii moiei stramoeti, dar retragerea fiilor la Barlad i emigrarea indica ruina economica a familiei.
Lipsa de cultura a lui C. Cantemir este deci a se pune in legatura cu lipsa de
mijloace de educatie.
Si alti urmai ai Si4teanului (Toader II), par sa fi saracit. Astfel in 7154 (1646)
Apr. 12, Anesia, cu fata ei Varvara, unepoafa Si4feanului, \rand 1/, din Parteti
(Flciu) lui Racovita Cehan al 2-lea Logofat, cu 16 lei 3). Aceasta a domi cumparatura
din partea unui membru al familiei Cehan (Racovita) in moil ale Siliteanului, ne face
sa presupunem o tnrudire intre ambele familii, cunoscut fiind dreptul de preemptiune
al rudelor.
De altfel poate nu e o intamplare ca C. Cantemir a botezat, Inca din boerie pe

Dumitracu, fratele lui Mihai Vodd Racouif0).
Alte anomalii genealogice din Vita Constantin! Cantemyriia privesc sotiile lui
In biografia lui Tindal') se zice Constandin Cantemir a fost de patru ori insurat, sotia sa de-a treia a fost mama lui Demetriu".
D. Catemir insa nu ni da decat trei sotii ale tatalui sat'.
1) Anastasia, nepoata de frate (cnepotem ex patruele. a Domnitorului Tarii

Romanesti Gr. Ghica, cu care s'ar fi casatorit si/it de el (a Principe coactus) in 1646
in varsta de 34 de ani. Insa casatoria aceasta este pe de o parte necunoscutd genealogiei familiei Ghica, pe de alta parte precum a relevat i d-I lorga, Gr. Ghica n'a
domnit decat abia in 1 t 60 6). Deci n'avem incredere in afirmatiunea aceasta. Poate ca
a fost Anastasia inrudita cu solia lui Ghica, moldoveanca Maria Sturdza 7).
2) Ruxanda Gane cquae unica totius familiae remanserat., avand cu ea o

fiica Ruxanda 8). Curios ca nici un alt izvor nu mai confirma casatoria aceasta, dei
s'au facut cercetari speciale de catre d-nii Ghibanescu i C. Gane. Luandu-ne dupa D.
Cantemir ar urma Ca Ganetii de azi sunt o alta familie decat cei din 1540, Cu Ruxanda cu care s'a casatorit, se pare supt Dabija, deci ante Sept. 1665, a trait numai
3 ani.
0 3) Ana BanI4, cnepotem ex make, a Doamnei Anastasia Duca.
Din ordinea cronologica a expunerii lui D. Cantemir intelegem ca casatoria a avut
loc in 1668 i ca in anul urmator Dec. 4 s'a nascut Antioh Cantemir 9), dei Neculce
pretinde ca in 1695, and a inceput sa domneascd Antioh, el era om kin& ca de

douo-zeci ani"), deci nascut c. 1675. D. Cantemir, fiul mal mic, fiind nascut in 26
Oct. 1673 11), se vede cat de sceptici trebue sa fim fata de unele afirmatii ale cronicarilor.
1) Sfaritul Domniei lui Gr. Ghica.

2) lorga I, c. i Ghibanescu, 1sp. i Zap. III 2, 87, (1699) I a. 1. Vita 9.
. 3) Ghibanescu, Op. cit. VIII 296.
4) (Un copil mai mic de cat ginerele sat] Mihalakb) (Neculce in Let II, 243). Nu
poate sa fie decal Dumitracu. Acesta a fost Postelnic in 1701. (Ohibanescu, Surete
VIII 327) deci s'a nascut inainte de 1685, and C. Cantemir devine Domn.
5) 1st. Imp. Otoman, II 795, n. 2.
6) 1st. Lif. Rom. in sec. XVIII-lea 299.
7) V. despre ea Engel gesch. der Moldau und Walachey, 313, 1 a. I.
8) Let I 200.
9)
Vita" 6-10.
10) Let. II. 256,

11)
Vita", 13. Intrebare, intrucat in ziva aceasta cade Sf. Dimitrie, dad povestea cu naul D. Cantacuzino este adevdratd.
www.dacoromanica.ro
DESBATERI $1 COMUNICARI
209
Nici aici documentele nu ne ajuta. Unul singur, din 7184 (1676) Mai 29, ni confirma ca sotia lui Cantemir serdariul, viitorul Domn, se chiemA Anita 9, dar atata tot.
Singura editia ruseasca a vietii lei C. Cantemir, aparuta In 1783 la Moscova, ni da
detalii despre familia Anei.2). Ea sa fi fost fiica unui T. Bant4 (-1- Iasi 1675) gi sl
fi avut 2 frati, Vasile gi Mihail, i o sora Anisia, casatorita cu Ufl alt Bantag, Artenie,
care continua familia dupa stangerea liniei Anei prin moartea nepotilor ei de frate3).
Despre predecesorii lui T. BantAg, pretinsul socru al lui C. Cantemir, nu gtim
nimic. D-1 Ghibanescu crede ca el era originar din satul Murgegti (azi Bereasa) jud.
Vaslui 4); de fapt cel mai vechiu Banta$, cunoscut noucl, a fost din jud. Vaslui:
Nicoard Bant4, Vornic, caruia In 7094 (1586) Aug. 15, matuga sa Todora, fiica lui
Gaspar, ft vinde partea sa din Dragugeni 5), sat In care BantA 1i avea i agezarea
lui6) probabil dupla mama lui, care va fi fost o descendenta din stravechiul stapan al
satului, Drago$ de la Stavnic" de supt Alexandru cel Bun7). Cum dela Bereasa
(Murgegti) la DrAgugeni nu sunt decat circa 15 km., e probabil ca Banta acesta sa fie
strAmogul celor din Bereasa gi astfel D. Cantemir ar fi gi el un descendent din Dragos
dela Stavnic, descalecatorul satului Dragugeni. D. Cantemir mai afirma ca Ana a fost
nepoatd ex matre Anastasiae uxoris Principis Ducae8) Nepotis ex matre" Inseamna nepoata de flick Nicaeri Insa nu se po ate constata ca Doamna Anastasia n.
Buhug, a avut o fiicA casatorita cu tin Bantag, sau o altfel de inrudire cu familia aceasta.
De altfel, Doamna Anastasia, dupa moartea sotului ei la Lemberg (31 Martie 1685')
s'a recasatorit cu un grec 1) gi nu putea sa aibA in 1668, and s'a casatorit Cantemir
cu Ana, o nepoata de flick Inrudirea sau incuscrirea cu Anastasia, dad a existat, a
avut loc deci mai curand prin mama Anastasiei, Doamna Dafina (Ecaterina), nascutA
Jora, care a avut cativa barbati 11). Ana sa fi murit post quintum conubii annym",
deci in 1673, la nagterea fiicei sale Safta (Elisabeta) "). Cum In 1673 s'a nascut D.
Cantemir, data trebuie sa fie posterioara. De altfel nec multo post" a murit Macrina 18)
monahia, care gtim ca a murit In 167714).
lar cat privegte cuvintele de extrema laud, aduse de D. Cantemir culturei mamei
sale: mulier inter mulieres illius seculi in primis recensenda, literis optimis instruata" etc., ele 11 onoreaza ca fiu, dar nu le credem, intai pentruca ar fi o exceptie
prea mare In acel secol, al doilea pentruca a fost nevasta analfabetului C. Cantemir, gl al
treilea pentrucl la moartea ei Dim. Cantemir era prea mic ca sA aprecieze cultura mamei
sale, moartA numai dupa 5 ani de casatorie, mai ales Intrucat el a fost al doilea nascut.
4). Care a fost a 4-a sotie a lui C. Cantemir ? Vita" tace. Dar din mentionatul
studiu al lui Tanoviceanu aflarn ca el a mai avut una, cu numele curios de Cubde"
1). Ghibanescu in Arhiva din lagi
I,
390. (Vanzare catre Cantimir Serdarul gi
jupaneasa dumisale Anita).
2). Idem in rev. Viitorul, Iai, 1903, No. 19.

3). Kneaz Lobanow-Rostovskii, Ruskaia Rodoslownaia Kniga I, 31.
4). 1. c.
5). Idem Surele X, 10.

6). Zap. din 15 Mart, 7095 (1587). clam
tiy
czaS Ap.u.sw-kna S Aom nawrzai, (Ibid p. 11).
7). Ibid 8.
8). Vita' 10.
9) Let II, 32.

10) Ibid, 223.
11) Parvan in Corm Lit. 1904, 982.
12) Vita", 14.
13) Ibid.
14) V. m. s.-- Stim de altfel cA Ana trdia in 1676 Mai 29. (V. m. S.)
Buletinul Muzeului Municipal (Joan Necuices Iai
www.dacoromanica.ro
27
210
VW.
yard primord cu leremia, fiul lui Anton Pitarul, care lAsase mosia sa Ceucani tatAlui
lui Hie Tifescu 1). Dad numele Cub (Ye" n'ar fi de cloud ori mentionat In studiul citat,
am crede CA e o eroare de tipar, atat de straniu ni pare el si atat de putin distins.
Mostenirea cu pricina are loc in 1673, deci pe and C. Cantemir era cAsAtorit cu
Ana, dar mentionarea Cubdiei este cu mult posterioara.
o concluzie este greu de tras. Poate cA Cub, le a fost o porecla (cAci nici ca
nume de botez nu ne este cunoscuta) a Anei.
Oricum, insusi D. Cantemir mentionead mosia Ceucani (Czeucanii"), unde tatl-sAu a adunat (datum suum famulitium, spre a sArbAtori vfiliae suae nuptias cum
jilio defuncti Bogdani (Gheorghie) per septem dies,2). Relatia lui Tanoviceanu corespunde deci, in ce priveste cel putin numele satului, cu cea a lui D. Cantemir ; In
Ceucani, probabil, unde Cubea avea o parte de mosie 3), a fost Cantemir vecin cu
Gh. Bogdan jitnicerul, cuscrul lui, ceiace a contribuit la suspicionarea lui pe langl
Duca VodA4). Curios ni pare cA Lupul Bogdan a fost de 4 ani logodit cu Ruxanda,
dad ar fi sa ne incredem in naratiunea lui D. Cantemir, care pretinde cA in momentul
decapitAril
lui Gh. Bogdan (2 Oct.5) sau 2 Nov.') c. v. 1679) Lupul desponsatus
erat }Mae Cantemyri" insA cA n'a avut loc cAsAtoria cleat cu prilejul expeditiei lui
Duca la Viena, deci in 16837) and Cantemir cu alti boieri s'a rAsvrAtit, i retrAgandu-se
cu totum suum famulitium" la Ceucani a sArbAtorit timp de 7 zile Pliae suae nuptiasg.
Nunta avea, ca i cea din BAcani, caracter politic, explicabil intrucat alte intrnniri ar
fl fost suspecte pe timpurile acelea.
E aid prilejul sA rectificAm o eroare genealogicA comisA de noi in Arhiva genealogid" II, 92-93, privitoare la familia Bogdan. Luandu-ne atat dupA izvodul de
mosil al Serdarului Vasile Bainski, cat I dupA Vita", 20 si 80, am emis acolo plrerea cl Bainski, a fost ginerele lui Bogdan lonwo"8) tinand pe fiica lui Grozava
In cAsAtorie. Recente cercetAri9) ni aratA insA cA Bainski a fost ginerele lui Gavril
Bogdan comis, fratele lui Gheorghie i al lui Ionasco. Grozava era deci varA primarA
cu Lupul Bogdan, iar Bainski vr prin alianta, iar nu unchiu cum pretinde Cantemir :
Lupuli Bogdani patruelem") 1 navunculus erat generi mei Bogdani"").
UrmAtoarea spitA va lAmuri mai bine raporturile genealogice aid mentionate.
1) V. m. s.
2) Vita", 18.
3) Tanoviceanu, op. cit. 813.

4) Vila" 14. In 7265 (1757) Febr. 20, mosia a fost a lui I. Bogdan vel Logofat
si in hotarnica din acest an se mentioneazA Pietrele lui Cantemir" (Antonovici, Doc.
Brldene, II, 28).
5) lorga, Stud. i Doc. VI, 540.
6) Ms. inedit aflAtor in prop. d-lui N. Docan.
7) V. si lorga 1st. Lit. Rom. in sec. XV1I1-lea, 306.
8) Izvod de mosii de pe socru Bogdan lona?co 1 de pe Gavrilas Bogdan".
9) Arh. Stat. Iasi. Tr. Lit. B. D. 436, f. 145 urm. i din, din 1800 Aug. 5 in
proprietatea noastrA.
10) P. 20.
11) P. 80.
www.dacoromanica.ro
DESBATERI I COMUNICAR1
01
211
.... BOGDAN 1)
Gavril, 1649
Comis
,..-------....
Grozava
cgs. cu V. Bainski
(=Volcinski) Serdar
t C. 1698
lonwo, 1649
Gheorghle 1649
Vel JitnIcer, decapitat 1679

cgsgtorit cu o Marla 2) (Paladi 7)3)
(irozava ?
cgsgtoritA cu Oh. Apostol 4)
Vel Visternic, Caimacam
al Mold. 9-26 Sept. 1711
(Let. II, 117)
Postelnic
Lupul
I16
Aga 1683, SpAtar 1690 Apr. 31

Batman 1690 Mai 5. Vel Vornic 1704
cAs. 1683 cu Ruxanda Cantemir
Flondoregil din Bucovina Maria t 1738 Balaa ? loan vel logotAt Ecateriaa Lupul
1756, cAsAtorlt cu cAsAt. cu Vel StolnIc
prIn Anita V. Bainski sotia cgs. I-ul cu I.
1-o Bglap t 1746, Me Catargi
Neculce crolul Serbaa Floodor
nicarul5)
D. RacovitA Batman Vel Logof. T)
Medelnicer
11-o Catrina Pol.
(n. 1672 -l. 1745)
,....,,
covnicita
Manolachl Vel Voralc
decapitat 1778 Aug. 18
cAs. cu Maria Kostachi 4)

I
Bogddnegri din Moldova
---.--,,,
Ruxanda
cgs. 1-o cu
lonitg Oh.
Sturdza
1I-o cu LipAnescu din
Tara Rom.
Cu acest prilej meritA sA notAm cl Hatmanul C. Bogdan, adoptat Paladi, n'a fost
precum aratA arborele genealogic din Lecca, 100 case fiul lui Manolache Bogdan, ci
flu! lui Gh. Bogdan Cdminar8) i nepotul de fiu al lui Manolachi. Constantin a murit
in 30 Mai 18319), iar tatA-sAu a murit dupA 10 lunie 1827 la Roma, unde edea in
strada Fratina No.12. Din Roma dA o vechilime (procurA) lui Ludovic Cocapani pentru
administrarea moiilor din Moldova "). Intre ele se aflA 1 Ciocani") (=Ceucani).
Actul din Roma este foarte solemn 1 are iscAlitura cardinalului Mauri, a Cancelarului
ambasadei austriace pe langA Vatican, etc. CAminarul e numit mereu Escelenlie-sa".
0 altA procurA dA lui losif Maria Adami in 10 lunie 1827 1 acesta arendeazA moiile
unui I. Criste Ballasan, obligandu-1 intre allele sA grijeasca de biserici, preuti i dascAll.
Actul e intArit de Mitropolitul Veniamin Kostachi 22).
Inainte de a incheia spicuirea noastrA genealogica prin Vita" trebuie sl facem

o constatare, care de altfel se impune. Suntem convini cA tatAl lui D. Cantemir nu se
chema Costantin cu numele lui de botez, ci abia cu prilejul urcArii sale in scaun, in
1685, i-a luat numele acesta mai ortodox, urmand obiceiul monahal de a pAstra initiala
numelui. In nici un document, anterior Domniel lui, nu e numit, sau iscAlit cu numele
1) Originea familiei nu este panA acum lAmuritk D-I R. Rosetti (PdmntuI etc.
p. 238) crede cA se trage din Gheorghe ParcAlab de Hotin (socrul lui leremia MovilA V. V.).
2) Antonovici op. cit. III, 292.

3) Vita" 58.
4) Ibid. 62.
5) Tanoviceanu in Anal. Acad., XXVII, Spiia.
6) Com. de d-nul N. Docan.
7) Arh. geneal., I, 182. Celelalte date sunt in cea mai mare parte din Arh.
Stat. Iai.
8) Arh. Stat. Iai, Dos. cit.

9) Ibid. Tr. 83, op. III-o 92, Dos. 2, f. 71.
10) Doc. in proprietatea noastrA, tradusA din italianA, copie.
11) Arh. Stat, b. c. f. 63.

12) Ibid.
www.dacoromanica.ro
DESBATERI
212
l COMUNICARI
Constantin, ci numai Cantemir i cu boeria respectivA, dei, din contra, boerii omiteau
mai curAnd numele patronimic, cleat cel de botez. Si cronicarii notri par a confirma
constatarea aceasta.
Astfel N. Costin scrie : Cantemir Clucerul, ce-i zic Constantin Vodd") i (IA
capitolului care se ocupA de Domnia lui titlul : De Domnia lui Cantemir Bey, ce-i zic
Constantin VodA bAtrAnul"2). Neculce constatA cA la titulucul lui nu scriia Cantemir
Voevoda, ce numai Constantin Voevoda3)." Ce rost ar avea relevArile acestea, dacA nu
s'ar fi petrecut ceva anormal, ce privete titlul, cu prilejul inscAunArii. E firesc cA cu
un astfel de nume de botez tAtAresc nu putea sA se prezinte maselor, fArA a risca o
scindare a autoritatii sale suverane.
Ce va fi fAcut insA pe Teodor Silicteanul sA dea fiului sAu un astfel de nume de
botez ? Credem faima mdrzacului Cantemir, care-i avea atunci reedinta in Bugeac
(actuala Basarabie de sud) i avu un mare amestec in afacerile politice ale Moldovei.
El fu insArcinat in Noembrie 1611 sA ducA pre Stefan VodA (Toma) la scaun" i tot
el cla care. pre acea vreme erau multime de Nohai) apArA in 1612 pe (Toma), in btAlia dela Cornul WI Sas, in contra lui C MovilA i rudele sale polone 4). In acela an
insA, se nAscu fiul lui T. Silicteanu, cAruia, sau din admiratie pentru Cantemir, sau din
interes, ii dAdu acest nume, caz care nu este izolat in rAndul boierimei moldovenecti.
Astfel Gavril Hatman, fratele lui V. Lupu V. V. a dat unui fiu pe 1AngA numele Ne-
culai i cel de Abaza, in onoarea lui Abaza Pcw vcare era parA lui Moisei VodA
i mai mult cu nevointa aceluia i-au dat Sultan Murat Domnia lui Vasile Lupu 9). Insuci V. Lupu este un premergAtor al lui Cantemir in ce privete schimbarea numelui
din motive de autoritate ci prestigiu, neputAndu-se prezenta mamelor inculte cu un
nume de speriat copiii. Documentele nu'l cunosc cu numele Vasile 6), luat abia ca
Domn ci In care se reflectA grandomania sa de a Basileus, sau rege i patriarh al
Grecilor, ca ci in acvila bicefalA, sterna imperialA bizantinA ci a Patriarhiei, care se
poate vedea la intrarea de la biserica Golia i pe policandrul ei din pronaos.
Dupl Domnia lui Cantemir, cAruia ar trebui sA i se zicA bAtrAnul", adicA primul,
.dupA vechiul obiceiu moldovenesc, numele a inceput sA se incetAteneascA ci azi existA
mai multe familii Cantemir, cari n'au nici o legAtura cu cea domneasa, a cArei des-
cendenta este prea cunoscutl.

In urma acestei constatAri revenim asupra comunicArii fAcute colegului nostru de
Academie, PArintelui D. Dan, privitoare la posibilitatea inrudirei cunoscutului cancelar
al agentiei austriace din lai, V. Cantemir, (1809c. 1823) cu familia domnitoare
1) Let. II 34.
2) P. 35.
3) P. 230.
4) Let. I 261-2.
5) Ibid 301.Exact acela caz in fam. Coroi. Uu fiu al Comisului Ionaco Coroi
(t c. 1640) se chiema Istrati Abaza, probabil supt aceiai influenta a imprejurArilor,
(com. de d-1 Docan). Cum acesta a lAsat urmadi cu numele Abaza, se impune atentiune in cercetAri genealogice privitoare la fam Abaza spre a nu confundA.
6) Pentru adevAratul nume al lui Vasile Lupu, v. urm douA inscriptii (trad. din
slay.) Acest potir 1-a fAcut Lupul Coci Mare Vornic cu doamna lui Tudosia" (7139
(1630-31) lorga, stud. 0 doc. XVI, 420). cAceastA nebedernita a fAcut-o Dumnealul Lupul Hatman ci PArcAlab Sucevii, _flu/ lui Coci cu sotia lui Tudosiao 7138
(1629 1630). (Rev. Bis. ortodoxl Rom. 1928, 32). Parintii lui se chiemau Aga Neculai
1 Irina (lorga, Inscr. din [As. RomAniei, I, 113 i a, 1.)
www.dacoromanica.ro
213
bazatA pe o mArturie, evident de complezent, a Divanului din 18231). De altfel toate

sfortarile lui (1831- 6) de a fi recunoscut ca nobil, fiind trecut i In metricele parohiale ca mazil, au fost infructuoase, cu toatA interventia cancelariei imperiale, din cauza
lipsei de Incredere a colegiului nobililor Galitiei 1 Lodomeriei, de care atunci depindeau- de drept afacerile nobilimei bucovinene, fatA de certificatul Divanului, legalizat de
fnsuV Cantemir. In certificat pe 1AngA inrudirea cu familia domnitoare se certificA i
blazonul adessen Geschichte jedoch sich im grauen Alterthum verliert.11).
De originea Cantemiretilor tim cA s'a ocupat i Voltaire3) crezind-o greceascA
(qui runissoit (D. Cantemir) les talents des anciens Grecs, la science des lettres
et celle des armee) i bAtandu-i joc de pretinsa origine tAtAreascA.
Intr'o scrisoare insA cAtre Antioh D. Cantemir, atunci ambasador al Rusiei la
Paris, din 13 Martie 1739, Voltaire revine, de formA cel putin, scriindu-i : 4 Vous me
pardonnerez, s'il vous plait, d'auoir t tromp sur a-61re origine. La multiplicit des
talents de M. le prince, votre pere et des vOtres m'avait fait penser que vous deviez
descendre des anciens grecs, et de vous aurois soupconn de la race des Pericles
plus tot que de celle de Tatnerlan. Tot acolo revine i asupra aprecierilor defavorabile privitoare la politica lui D. Cantemir, In urma cetirei Istoriei Imperiului Otornan
a lui D. Cantemir 4).
Credem InsA cA va fi contribuit la schimbarea acestei atitudini i situatia oficialA
a lui Antioh Cantemir, aflAtor in cAutarea sprijinului Frantei pentru incheierea pAcii cu
Turcii, care a avut loc In 7 Septemvrie 5). Rectificarea anuntatA de Voltaire, care tre-
buia sA aib loc Inteo nou editie a istoriei lui Carol XII, n'a mai avut loc, ins In
Istoria lui Petru cel Mare a renuntat s mai discute originea tAtAreascA i a atenuat
aprecierile sale despre politica lui D. Cantemir ').
Evident 0 genealogia criticA nu poate sA ia In saml quasi-traditiuni de familie,
aflAtoare precum in cazul nostru, supt sugestia unui intAmplAtor nume exotic de botez,
care, intrucAt a fost i al unor bel tAtAreti, era menit sA mAreascA nimbul aristocratic
al familiei In Rusia. In paginile, care vor urma, ne vom convinge i mai mult despre
vechile legAturi de inrudire ale neamului Cantemiresc cu boierimea istoricA a Moldovei.
DAm deocamdatA urmAtoarea spill privitoare la Cantemir i copiii lui.
1) D. Dan, Un autor roman bucovinean din anul 1826-27.
2) Arh. delegatiunei Orli, CernAuti.
3) Histoire de Charles XII, ed. Saraga, 220.

4) I. CAmpineanu-Cantemir, foaie volan(A din Aprilie 1909, reprodusA in L'independance Routnaine din 1 lunie 1909, dupA L. N. MaIkov, Materiale pentru biografia
Principelui D. Cantemir, cu introducere i note de Prof. V. N. Alexandrenco, Petersburg 1903.
5) Revista Nouei, 1889, II, No. 1.
6) CAmpineanu, Ibid.
www.dacoromanica.ro
214
DESBATERI 51 COMUNICARI
CONSTANTINa CANTEMIR VOEVOD

th 8 Nov. 1612 to Siligteni. Domn al Moldovel lunie 10 1), sau 25 1) 1685, t 13 Martie 1693 8)
InmormAntat IntAl la Sf. Neculai Dotnnesc, Ia1, apol la M-rea Mires, jud. Putna'). Us. 1-o
cu nepoata 76 lul Gr. Ghica Voevod al 'Din RomAneti (1660-1664). C5s. 11-0 cu Ruxaoda
Gane, InaInte de 1665. CAs. 111-0 cu Ana BantAs, c. 1668, i c. 1677 inmormantatd probabil
la bis. din Tomeftl, jud. Tutova5).

Din cAsAtoria 1 a III-a
--....
Antloh Voevod
Dimitrie Voevod
Din c5s. 11-a
.011/
Ruxanda
n. C. 1665 log. C.
1679? cAsAtoritA
0. 1669 Dec. 4,
1683 cu Lupul
Bogdan Hatma a,
1693 cu Maria Gh. Duca
t 1762 1)
la Cpoi, log. Inainte de

V. V. I- c. 1695 8) cAs.
1696 cu Ecaterina f. lul
D. Claur, LogofAt. In-
t Inainte de 1707
Mai 25 8)
mormAntatA la C1ord9ti
(Tutova ? 8)
n. 1673 Dec. 26 C. V.
t 21 Aug. 1723 In Dimitrovca.
CAs. I. 1699 cu Ca-
sandra f. lui Serban
Cantacuz1no Voevod,
n.c. 1681
t i 1 Mal 171310)
Elisabeta (Safta)
n, c. 1677
log. c. 1691 cu PA-
trapuMironCostin 12)
CAsAtoritA cu M. RacovijA Voevod, Ina-
lute de 13 Mart
1693 1')
CAs. 11-0 cu Anastasia
Ivanovna P-s1 Trube1kol n. c. 1705, t 1775 11)
Notd.In Let.
cu Gh. Oh. Rosen!.
11, 317 este vorba 1 de
o nepoatd de yards, a lul D. Cantemir, as.
Sever Zotta
92. Proces-verbal No. 92.
eo:11nta de la 30 Mai 1929.
D-1 Preedinte aratA cl potrivit hotArArii luate in edinta de la 31 Dec. 1928, de
a se IntArzia cu punerea sub tipar a fasc. VIII din buletinul loan Neculce, s'a dat la
tipar in cursul lunei Mai i cA s'a pus supt tipar coala a 3-a din No. 8, cu studiile
cBapoteptii pi Pomdrla, de Gh. GhibAnescu, i satul Cristepti (CArligAtura) de M.
CostAchescu.
Pretul tiparului a rAmas acelai ca i in trecut, adicA o coalA de 8 pagini 2750

lei in 700 exemplare, in care intrA feltuitul, broatul i coperta.
Donaliunea Pavel Michiu. Pe langA condica de doc. druite din anul trecut
de d. Pavel Michiu, 1 care s'au trecut la opis supt No. 22 (plicul), d. preedinte prezintA colegilor din comitet 3 cArti vechi (Antologhion vol. II, Triod i Octoih (1700),
din cele ce au apartinut schitului Creisnila, de pe rnoia d-sale de la Vaslui.
Comitetul exprimA multumiri pentru frumoasa donatiune.
Se constitue comitetul pe anul 1929 In aceiai formatiune ea i pe 1928 i

1) Hurmuzaki, Docum. XIII, ed. rom. 16.
2) lorga, 1st. Rom. Tabla.
3) Vita" 76.
4) Let. II, 39.
5) Voevozii Cantemir (Antioh i Dimtrie) miluiesc din cauza aceasta biserica.
(Com. de d-nul Docan). Miluirile au fost confirmate de Dornnitorii cari au urmat, V.
1 Acad. Rom. Doc. din 1711, Ian. 30. (Id.)
6) Docan.
7) Gervescu, Dimitrie Cantemir, Buc. 1902, 24.
8) Let. II, 257.
9) Gervescu, 15, ,, Vita", 49; 1st. Imp. Otoman, II, 801.
10) Gervescu, ibid, 20, recAsAtoritA 1738 cu Ludovic Pr. de Hessen-Homburg
f 1745. (Ferd. Strobl von Ravelsberg, Metternich n. s. Zeit, II, 276.277.
11) Vita" 58 i Let. II, 231.
Vita" 771 Let. II, 243.
13) Sion, Arhondologia Moldovei 134.
12)
www.dacoromanica.ro
toESBATERI
I COMUNICARI
21g
anume : Gh. Ghibdnescu, preedinte i director buletinului, N. A. Bogdan vicepree-
dinte, Sever Zotla conservatorul Muzeului, A. D. Atanasiu secretar I M. CosMchescu

casier.
PrimAria dispusese prin adresa speciala ca toata arhiva sa pina la 1896 sa

fie depusa la Muzeul Municipal, alaturea cu acea veche de la 1832-1866; cum insA nu
s'a pus la dispozitie nici rafturile necesare, nici mijloacele de transport, s'a dispus a se
interveni din nou i a se activa transportarea acestei arhive, care acum zace in subsolul uzinei electrice de la Teatrul National.
In aceasta edintA se fac mai rnulte comunicari i anume :
a) Academia RomOnd si documentele ce vorbesc de 1a0 (plicurile 179-186)

(seria VI).
7093 Febr. 13 (1585) Iai. Petru Von *chiopul scutete pre preutii 1 diaconii
din fOrgul Ia0lor de toate angariile, de cal de olac 1 de podvoade (CLXXXI, 49).
7130 Aug. 12 (1622) la0. Moisi Moghill Voda scutete pe toll iereil i diaconii
din tdrgul la0lor, de toate angariile, de cai de olac i alte podvoade (CLXXXI, 50).
7137 April 28 (1629) MO. Miron Barnovschi Moghila Voda intarete staphire
manastirei din tOrgul 1a0lor la Teltdra0, preste satul Vornicenii ot Hotin I peste
alte sate daruite de Nicoara hatmanul 1 parcalabul Sucevii (Pecete 285).
7140 April 25 (1632) la0. Alex. Ilia Von scutete pre toll iereii i diaconii
din trgul Ia0lor de toate angariile, de cai de olac 1 de alte podvoade (CLXXXI, 51).
7141 Mai 21 (1633). Cristea fiul lul Dragu vornicul vinde lui Patraco diacul
de lasi, un loc de prisaca la Berendeeti, ot Vaslui (CLXXXV, 201).
7142 Julie 8 (1634) lasi. Vasile Voda iarta de orice bir i dari pre preutil, diaconii 1 tarcovnlcii de pe la toate bisericile din tdrgul la0lor (CLXXXI, 69).
7143 April 8 (1635) laV. Vasile Voda judeca pricina dintre man. Agapia 1 manstirea Golia din 14i pentru stapAnirea unui loc de moara din hotarul satului Pipereti (CLXXXVI, 94).
7150 Aug. 6 (1642) lapi. Cartea marilor boerl cum Nastasia Solomoneasa a vandut
lui Toderaco marele vornic al tarii de jos nite case gata, cu pivnite de piatra i cu
locul lor in tdrgul la0lor (CLXXXVI, 54).
7165 April 12 (1657) kW, Gh. Stefan Voda scutete pre toll iereil 1 diaconii
din kYrgul la0lor de toate angariile i de cal de olac (CLXXXI, 52).
7184 lull 23 (1676) Iasi. Gapar Cale frantuz ceasornicar vinde pr. Ursului, popa
domnesc o casa fri tdrgul la0lor pe ulifa mare (CLXXXVI, 55).
7185 lull 1 (1677) la0. Ana logofeteasa lui Solomon Barladeannl vel log. vinde
lui llie Sturza vel vornic nite case In tdrgul la0lor (CLXXXI, 67).
7191 Oct. 8 (1682). CrAstina lui State clucer, fata Gramei stolnicul, vinde doamnel
Nastasia a lui Gh. Duca Voda nite case in Iai (CLXXXVI, 41).
7191 Oct. 12 (1682) Iasi. Ana logofeteasa lui Sol. Barladeanul vel log. schimba
cu doamna Nastasia lui Gh. Duca Voda nite case in tdrgul lailor, ldngd biserica
Albd (CLXXXVI, 45).
7191 Oct. 29 (1682) Iai. Safta vorniceasa lui Ilie Sturza vornic cu neamurile
el vinde lui Gh. Duca Voda un loc de casa In Iai, cu pivnite de platra (CLXXXVI, 72).
7192 Oct. I (1683) la,i. Ursache biv visternic daruete sf. Mitropolii a asea
parte din casele de plata ale lora post. din fdrgul lapilor (CLXXXV1, 56).
7192 Oct. 1 (1683 Io0. Alexandra spatareasa a lui lordachie vel spatar, vinde
doamnei Nastasia a lui Gh. Duca Voda un loc de casa pe ulifa mare, in tdrgul Iailor
(CLXXXVI, 57).
www.dacoromanica.ro
D8SBATERI Si COMUNICARI
216
7198 lunie 26 (1690). Ana logofeteasa lui Solomon Barldeanul log. vinde ginerelui sAu Ilie Abaza i jupanesei sale Saftei nite case din Ia0 (CLXXXVI, 59).
7203 Noembre 25 (1694). Timotei ieromonah, egumenul sf. Vineri din la0 i
Leontie ieromonah se 1ndatoresc a lua asupra-le ingrijirea schitului din Codrii Gheanghei (mAn. Adam) inchinata la muntele Sinaia, de catra ctitorii ei Vasile Adam calugari
i fratii sai Dabija, Marita i Coste in aceiai zi (CLXXXVI, 10, 38).
7204 Sept. 9 (1695) lag C. Duca Von scutete pe toti iereii, diaconii 1 tarcovnicli de la toate bisericile din la?i de orice dajdie i angheril (CLXXXI, 55).
7205 Oct. 25 (1696) lasi. Sava Mitropolitul vinde lui Pascal 1 fratelui sat', din
lag nite case cu locul lor din targul Iailor (CLXXXVI, 87).
7206 Dec. 12 (1697) la0. Antioh Vocla Cantemir scutete preutii, diaconii 1
tarcovnicii de la toate bisericile din 1ai de dajdie, de podvezi i de toate angheriile
(CLXXXI, 64).
7209 Aug. 27 (1701) la0 C. Duca Voda carte de volnicie data lui tefati, bacalul din targul Iasilor, sa tina mola, via i pometii lui Lupacu Botezatul din BA leti
pentru o datorie de bani (CLXXXVI, 134).
7212 Dec. 2 (1703) Iag Mihai Voda Racovita scutete preucti, diaconii de pe la
toate bisericile din targul Iailor de orice dajdie, de podvezi i de alte angherii
(CLXX XI, 57).
7216 Dec. I (1707) Iasi. Mihai Voda Racovita scutete preutii, diaconii i tircovnicii, -earl sint la toate bisericile din tdrgul laPor de dajdie, de podvezi i de orice
angherii (CLXXXI, 63).
7217 Febr. 20 (1709) Iai. Nicolae Voda Alex. Mavrocordat scutete preutii, dia-
conii i tarcovnicil de pe la toate bisericile din Iasi de dajdie i de toate darile i

angheriile (CLXXXV, 65).
7233 Mai 26 (1725) la#. Mihai Voda Racovita carte la Gr. Cucoranul vornicul
de poarta i de la V. Popa uricarul sa aleaga selitele Letcanii i Busurmenii ot Harlau
pe Jijia, dela man. Treisletitele din la$i de V. Habaescul biv vel medelnicer
(CLXXIX, 17).
7236 Aug. 20 (1728) Iai. Panaite negutitorul de Iai daruete par. Hrisantie
patriarhul lerusalimului trei dughene cu locul lor din Iai, inaintea portilor man. Sf.
Sava, in schimbul a trei pall din Medeleni (CLXXX, 211).
7241 Sept. 1 (1732) lapi. Gr. Ghica Von daruete o math de moara sf. Mitropolii ci alta roata de moara beceriului domnesc din cele 2 roate de moara ce a facut
d-sa in Iai ldngd tdrg, tn apa Bahluiului (CLXXXVI, 11).
7241 April 6 (1733) lag Nectarie arhimandrit, egumenul man. Galata cum i
ceilalti egumeni de la manastirile inchinate sf. mormAnd, dau lui C. Nastasa trei dughene cu locul lor de pe ulita podului vechiu dinaintea portii man. sf. Sava, cu tocmall ca acesta sa faca alte 3 dughene In chervdsdrie cu toata cheltuiala sa i sa le
dea In schimb (CLXXX 212).
7241 Mai 20 (1737) lag Adam Costanda ci Maria negutitori din Wi vAnd lui
Costantin Anastasa, feciorul vornicului Nastasa, un loc de dughene pe ulita podului
vechiu in laci. (CLXXX, 213),
7243 Febr. 24 (1795) lag Cost. Nic. Mavrocordat Voda face MIA cu preutii de
la biserica domneasca din Curte cAte 10 lei de serbatoare mare la 15 zile mari de
peste an (CLXXXI, 62).
7250 lull 12 (1742) 1a$1. Sandul lui Toma Alevra cupet da mitropoliei din IW
o casa din tdrgul lapilor i trei pogoane vie la Grozecti, Putna, pe langa o pivnita de
plata In Ia0 data mai denainte schimb pentru Ceucani pe Milcov la Putna (CLXXXVI, 89).
www.dacoromanica.ro
DESBATERI -$1 COMUNICAR1
217
7258 Februar 1 (1750). Cost. Mih. Cehan Racovill Vvd scutete de dajdie i de
ori ce dare pe preutii din 1a$1. (CLXXX1, 56).
7263 lunie 22 (1755) la$1. MArturie hotarnid ce Stefan Popescul vornic de poartA
o face pentru locurile de casa i de dughene din ulila podului vechiu ale lui Vasile,
Gheorghe i Stefan feciorii lui C. NastasA biv vtori visternic (CLXXX, 214).
7264 April 30 (1756) lapi. C. VodA Mihai Gehan Racovita VodA volnicete pe
judele de tiganii sfintei Mitropolii din Ia1 a se apAra despre oamenii grajdului domnesc. (CLXXXVI, 37).
1766 Mai 20, la?i. MArturia hotarnicA a vornicilor de poartA Sim. ArAmAscul I
T. Lupul pentru nite dughene i locuri sterpe din ulifa podului vechiu Idngd locul
mon. SI. Sava, ale Atrarului C. Gandul i cumnatil sAi Veniamin monahul i tefan
NastasA postelnicul (CLXXX, 251).
1772 Sept. 15. Post. Stef. NAstasA dA cu bezmAn lui Gavril MIndAragiu, feciorul
lui Gheorghe Munteann 3 st. 2 palme loc din locul de pe podul vechiu dinaintea portii
man. sf. Sava din Ia0 (CLXXX 217).
1772 Sept. 25 .1(*. Grigore Conduragiu, nepot lui Andrei lancul, Gavril Minderegiu feciorul lui Gh. Munteanul i Isac zidar sin Cerbului jidovul iau cu bezmAn de la
post. *tefan NastasA 10 stnjeni din locul ce-1 are pe podul vechiu, denaintea portii
sf. Sava ca sA facl trei dughene. (CLXXX, 218).
1773 Mai 18 Ia0. Nicola Lungu uiiarul ia cu bezmAn de la med. Stef. AnastasA,
opt stAnjeni din locul ce-1 are la fata ulitei In podul vechiu, drept poarta man. sf. Sava
(CLXXX, 219).
1773 Mai 28 1a$1. $tefan Anastasie biv med. dA cu bezman lui N. Lungu uiiarul
8 stAnjeni din locul ce-1 are la MO
(CLXXX, 220).
pe podul vechiu drept poarta sf. Sava
1773 lunie 18, la?i. Ilie Toma vame I Rali Carpu sulger dau mArturie hotarnicA pentru nite locuri de dughene ale med. tefan AnastasA, pe podul vechiu drept
mAnAstirea sf. Sava, fiind pricinA pentru poarta ogrzil dascalului Teodosie (CLXXX,
221).
1777 Sept. 17 la$i. Gr. A. Ghica Von carte cAtrA Is. de Bac Au sl se cerceteze
unde snt viile lui Andrei Bosuioc din dealul nou, ca sA le dea lui Andrei Catichi din
lag pentru o datorie de bani (CLXXXVI, 39).
1784 Sept. 10 lag. Gh.. Moldovanu din Braov vinde lui chir T. Cornea din la$i
o dughiana de piatrA de pe podul vechiu dinaintea portii sf. Sava cu marfA cu tot, ce
se el Intransa. (CLXXX, 223).
1789 Oct. 28. Danul diacon vinde lui T. Oberman 3 pogoane vie la Copou, pe
mo$ia mOn. Trei Sletitele (CLXXIX, 200).
1794 Dec. 18. Danul diacon vinde post. Nic. Scraf 3 pogoane vie pe mola
man. Copoului (CLXXIX, 201)
1795 lanuar 24 kV. Cartea velitilon boeri in judecata ce a avut T. Gherman

babulucba din la?! pentru rAscumpArarea cu protimisis a unel vii de la Copou, cumpAratA de Neculai croitorul (CLXXIX, 202).
1797 Decembre 1 7. Toader Cornea Braovanul 1 sopa sa Casandra vand lui
Hagi Margos i Hagi Manuc frail Buicli o dugheanA de platrA, cumpAratA de la Oh.
Braovanul (CLXXX, 224).
1801 Mai 22. Adam Grecul 1 solia sa Maria vnd lui Simeon ferarul o casA la
podul de piatra in gura Maine! in mahalaua BiholAriel, pe locul man. sf, Ion Zlataust
(CLXXX, 227).
1804 Martie 25. Ion Neculce comis la cu chlrie de la Veniamin mitropolitul 60

Buletinul Muzeului Municipal (loan Neculcea Iai.
www.dacoromanica.ro
28
DESBATERI $1 COMUNICAR1
218
din locul sterp al Mitropoliei de pe moia Carligul, megleitA cu mola Copoul,

spre all face vie pe acel loc (CLXXXVI, 135).
1804 Octombre 10. Evanghelie boengiu .din 1asI vinde 7 pogoane vie la Copou,
pe =Oa man. Treisfetitelor sulgerului C. VArgolici. (CLXXIX, 203).
1804 Noembre 30. C. VArgolici biv vel sulger dA pitarului T. GAlucA via sa de
la Copou schimb pentru via acestuia de la Socola. (CLXXIX, 204).
1808 lunie 6. Ion a lui T. MAtAsariu din Munteni, cu sotia lui Floarea vnd lul
C. Leodari biv sulger o curAturA pe moia man. Treisfetitelor. (CLXXIX, 207).
1808 Noembre 22. Oh. MAlinescu din Munteni vinde lui C. Leondari biv vel
fAlci
sulger o curAturA de pe moia mAn. Trei sfetitelor. (CLXXIX, 209).
1809 Febr. 28 Iasi. Eustatie Allan blv vel med. vinde sulgerului C. Leondari o
bucatA de loc sterp de pe mofia Copou cu embatic la man. Trel etitele. (CLXXIX. 210).
1809 Noembre 25. Serafim arhimandrit i egumen Treisfetitelor face scrisoare de
aezare cu stolnicul T. GAlucA pentru plata bezmAnului viei sale de la Copou pe moia
mAn. Treisfetitelor. (CLXX1X, 211).
1810 Decembre 19. Anghelua mortului A gapie din satul Munteni, tin. Iailor vinde sulgerului C. Leondari o curAturA la ocolul Copoului pe mosia Treisletitelor. (CLXXIX, 212).
1811 Julie 6. Sandul RAgaci din Iai se invoete cu pretul ce a dat Iordachi Tomulet la mezat pentru 3 pogoane de pe mWa man. Socola (CLXXXI, 10).
1812 Dec. 1. HAtmAnia poruncl cAtrl BabulucbaA sA deerteze 2 case proaste
la marginea Iailor despre Aroneanu, unde este drumul lazareturilor. (CLXXXV, 222).
1813 Mart 27. HAtmAnia porund cAtrA babulucbaa sA nu lese pe negutitori sl
lasA cu galbeni din oraul Iai (CLXXXV, 229)
1815 Sept. 6. Dumitru Arghirie vinde lui Atanasie Coste o dugheanA cu case 1
cu pivnita de plata, In kW In mahalaoa Frumoasei. (CLXX1X, 164).
1816 Marl 27. David sin Leiba lipscan din targul de jos, oraful la$1 se obligA
a plAti el restul banilor ce mai are sA-i dea lui C. Bal biv vel log. (CLXXIX, 135).
1820 lunie 15. Sera fim arh. egumenul Treisfetitelor se invoete cu sulgerul C. Leondari asupra embaticului viei ce are la Copou pe mo0a man Treisf etitelor,(CLXXIX, 213).
.
1823 April 29 Ia#. loan Sandu Sturza VodA IntArete dania ce a fAcut log.
MAriuta Ghica cu o bucatA de loc din laV In mahalaoa Muntenimei de mijloc, cAtrA
oamenli for de casA Anastasia i barbatul ei Sotir Gheorghiu Rosat. (CLXXXV, 141).
1823 lunie 22 lap% SArdarul lanachi Gherghel i Smaranda se Invoesc cu pretul
ce a dat la mezat Hagi Agap Caraca pentru casele lor din Iasi, de piatrA In dreptul
man. Dancului. (CLXXXI, 11).
1825 Aug. 28 Iasi. loan Sandul Sturza poruncete vornicului de aprozi N.
Greceanu sA vinA sA strige la mezat via lui C. Leondari ban din podgoria Copoului.
(CLXXIX, 214).
1825 Noembre 5 Iasi. loan Sandul Sturza VodA IntArete anaforaoa boerilor de
divan prin care se aratA ca A. Asian comis a cumpArat la mezat IncA rAposat ban C.
Leondari, din podgoria Copoului. (CLXXIX, 215).
1827 lunie 8 Iasi. Hagi Mannuk Buicli l Hagi MAgArdici, clironomul rAposat.
Hag! Margos Buicliu, se fnvoesc cu Hagi Cricor Buiucliu sA stApftneascA o dugheanA
de piatrA la un loc cu altul (CLXX1X, 225).
1839 April 18 Ia?i. Zoita GAlucA stolniceasa I Oh. GAlucA vind fratilor Maxim
tit Lavrentie Cicor 7 pogoane vie din podgoria Copoulul pe mWa Muntenii a man.
Treisletitelor din Iasi. (CLXX1X, 216).
(Dupli Creterea Colectiunilor Buc. 1929, No. XXVIII-XXX pentru anii 1916-1919).
www.dacoromanica.ro
219
Proces-verbal No. 93. Sedinta de la 31 Octombre 1929.

Tiparirea Buletinului preocupa pe membril din comitet, 1 cum se ajunsese abia
la coala 11 ; pana la incheierea anului bugetar abia se vor mai putea tipari Oita la 18
coale ; aa ca va continua tipArirea No. 8 i in anul 1930 ; din aceasta va rezulta o economie la art. 6 din bugetul cheltuelilor.
D-1 Mihal Burghelea, cunoscutul istoriograf (autorul studiului despre lacob Eraclicle Despotul) claruete bibliotecei muzeului 2 carp, ce s'au inscris in opisul general
93.
al averei Muzeului.
Subventia primariei de 20000 lei s'a incasat integral ; lar pentru subventia de
10000 lei din partea judetulul s'a capatat ordonanta de plata.
Dupa propunerea d-lui N. A. Bogdan se numete o comisiune, care sa ia contact
cu Primarele Iailor ca BA Inchirieze pentru muzeu, saloanele de jos ale Muzeului de
Istorie Naturala din Iai ocupate de firma Bachtez. CAnd comisia s'a prezentat d-lui
primar, a vazut ca magazinele erau deja inchiriate unei firme de mobile, dar ca nici
Primaria n'ar fi fost dispusa sa inchirieze acaretul, din lipsa de fonduri.
*i in aceasta edinta se fac mai multe comunicari :
CX. 1821 Sept. 15 (27) Brasov. Pentru neamul Ghiculetilor, din Valahia curga
tor din banul D. Ghica.
Noi iscalitii boeri ai Valahiei, nazulti
Nous soussigna Boyards de Valachie
in Cronstatul Transilvaniei facem Vint 1
refugie a Cronstadt en Transylvanie, deincredintam ca familia Ghiculetilor boeri
clarons et certifions que la famille des
ai tarii
noastre coboara da dreptu din
Voevozi a acestui nume ce in multe randuri cu rAstimpuri au domnit in Valahia

i in Moldova pan la let 1774, dupa cum
dovedete i cu adevarat istoria acestor
printipaturi.
Incredintam Inca ca raposatul Intru fe-
ricire velicoi ban Dumitrie Ghica iau

dobAndit ol*escul respect 1 cinstea prin
cucernica vietuire 1 Intelepciune de care
au dat dovezile in cele mai marl drega-
toril ale patriei sale i care lau adusu la

trapta de bas boeriu, intre velitil boeri
de atunce, fiind i cel vechiu in cinuri
pan la leat 1808, and savarind un indelungat i cinstit cursu al vietii sale au
lasat patrii sale durere multa, buna pilda.
Adeverim catre aZeasta ca aducatoriul
acestei a noastre carte de marturie, dmlui
biv vel caminar Constantin Ghica fiul
mai tnar al acelui intru fericire raposat,
printra sa placuta petrecire cu care au
inceput a intra sa cunoasca ocarmuirea
drepturilor obteti s'au aratat vrednic de
lucrul tuturor celor de isprava i de neamul ski precum i de numele cel bun al
slavitului sAu White.
Ghikas boyards Valaques descend en

ligne droite de hospodars de ce nom,
qui ont alternativement, et a diffrentes

epoques regn en Valachie et en Moldavie, jusqu' l'an 1774 ; ainsi que cela est
d'ailleurs ateste par l'histoire authentique
de deux Provinces.
Nous certifions de plus que feu le Ban
Demetrius Ghika s'est concilie l'estime et
la Veneration publique par sa probit et
sa sagesse dout il fit preuve dans les

emplois les plus importans de son pays,
et qui l'ont porte A la prsidence de
l'assemble des BOyards, dont il etait le
Doyen jusqu'en 1808, en achevant une
carriere longue et honorable il laissa a sa
patrie des regrets et son bon exemple.

Nous attestons encore que monsieur le
grand caminar Constantin Ghika fils cadet
du defunt, porteur de notre present temoignaje, a par la conduite irreprochable,

avec laquelle il a debut dans la carriere
des affaires publiques merit l'approba-
tion de tous le gens de biens et s'est

montre digne de son origine et de la reputation de son illustre pere.
www.dacoromanica.ro
DESBATERI
220
Drept care socotim cuviinclos i cu

dreptate a sA da aceastA a noastrA mAr-
COMUNICARI
En id de quoi nous avons cru juste
et convenable de Itti dlivrer le present

revdtu de nos signatures et de nos scturie, intAritA cu iscAlitura i peceple
aux respectifs.
noastre.
a Cronstadt le 15/27 Septembre 1821.
Cronstat 15/27 Septembre 1821.
Signatures du clerg et du corp des Boyards apposes au document lit. A.
Dionisios, Metropolitain de la Valachie, Gerassimos, Evque de Bouso, Hillarion,
Evque d'Argish, Grgoire Brancovan, Grand Bano, Demetre Rakovitza, grand vornik,
Estratios Kretzoulesko grand dvornik, Grdgoire Bal liano dvornik, Grgoire Philippesko,
vestiar, Constantin Samourkach, dvornik, Georges Philippesko, dvornik, Alexandre
Ghika dvornik, Georges Golesko dvornik, Emmanuel Argiropoulo Logothte, Jean Vacaresko Logothete, Nicolas Vacaresco Dvornik, Constantin Golesco Logothete, Constantin Kampiniano Logothete, Constantin Rasti Logothete, Dmetre Hrysoskolo Logothte, Emanuel Balliano Logothete, Jean Falcoyano Logothete, Michel Korneko, Nicolas
Philippesko, Nicolas Ghika Grand Dvornik.
No. 25. Supt N-r 27 cancelaria consulatului rosienesc de Ial intArete actul in 14
Mai 1822. A. Pini.
Obs. Actul ni-a fost comunicat de d-na Ghica din Bucureti.
CXI. 1827 Septembre 2 IcJW. Divanul intArete lui *tefan Costandin locul de supt
vaml in 14, (acta Radu Manoliu Iai).
Divanul
Facem tire cu aZastA carte a divanului, cA negutitoriul tefan Costantin, prin

jaloba ce au dat MAriei sale lui VodA au arAtat, cA in anul trecut 1820 Mart 8 prin
zapis de la Epitropia bisericei sfAntului Lazor, cumpArand o casA a aceia bisArici pe
locul mAnAstirel BArnovschi cu bezmAn, i In vreme order!! orafului topindusd de
foe i binalele sale acele mai pre urmA vrAnd In locul acelora a face altile, prin tire
vorniciei de politie a vremii aciia, 1 cu porond rAnduindusA inadinsu vornici de
poartA, au mAsurat locul i iau dat i mArturie arAtAtoare pre largu, nu numai pentru
acele, ce i pentru o altA bucAticA de locu din medianul slobod alAture pe despre apus
cu locul casAlor sale, de mai inainte, ce iarA dupA alcAtuire i pentru unul i pentru
altut ce au avut cu cumpArAtoril de atunce a veniturilor a tot felul de acareturi monastiteti, Inchinate pe la alte locuri i a Grecilor pentru plata cuviinciosului bezmAn, mai
la urmA ar fi fAcut i binale de piatrA i de cArAmidA spre odihna sa ; i fAcand rugAminte cl asupra arAtatelor locuri in puterea mArturiilor hotarnice ce are incredintate de
vornicie politiei, i In putere aAzAmAntului ce are inscris pentrn plata bezmAnului sA i
sA Ie
carte divanului de IntAriturA; cu care jalobA rAnduindusA spre punerea la cale
la dmlor boeril comitetului mosiilor grece0, numitul jAluitor spre dovadA au arAtat
scrisorile aceste: tnMi zapis din 1820 Maiu 8 de la Filaret Sinaitul egumenul bisericii
sfAntului Lazar iscAlit de dmlui spatar Petrachi Roset epitropul bisAricii i de aiji patru
negutitori marturi incredintat, cu cuprindere cl acie bisAricA avand o cas5 data danie
de la o MAlina vAdanA, pe locul monastirii BArnova cu bezmAn dte doi pol lei pe tot
anul, 1 gAsindusA cu cale a sA vinde acea casA, o au i vanduto negutitorului jAluitor
Stefan Costandin in pretu de patru mii lei. Al doile mArturie vornicului portii Petrache
Bene din 1823 Mart 10 cl dupA pitacul vorniciei politiei din 8 a acia luni fiind rAnduit a hotAra locul casAlor pomenite pe sAmnile vechei stApAniri, incepAnd mAsura cu
stAnjenul de opt palme, despre drumul ce se pogoard pe Idngd vamd la iazu, dintro
cruce ci era fAcutA tot de acel vornic de poartA de mai inainte vreme in zidul unui
Hrisochefal alature cu drumul vmii i din dreptul crucii acie mAsurand spre apus
1
www.dacoromanica.ro
DESBATERI sl COMUNICARI
221
printre local mAnastirli Barnovii i printre local acelui Hrisochefal pan la nite scdri
de piatr au gasit asA stanjeni ; de acolo tot inainte patru stanjeni i doa palme alatare cu local ce lau avut pArintii unui gramaticu Alexandra de la Petrovici 'Ana in alt
loc median slobod, cei tot a monastirii Barnovii ; de acolo sau intinsu masura pe din
sus, pe despre miaza. noapte 1 drept la rAsarit, alAture cu local manastirii Barnovii 1
cu alt loc, unde au avut casa un NikY $cop (111Kwn) pAna iara in margine drumului
despre vatna, care sa pogoarA pe iazu, i au eit cinsprezaci stAnjeni cinci palme. $i
de acolo sau intorsu cu mAsura la vale parte despre rasaritu alature cu drumul pana
la semnul crucii din zidu 1 au gasit unsprezeci stanjeni 5 palme, de unde intaiu au
inceput masura, in care hotarnicA este mai gios adiverire vornicii politiei, ca va ave
voe numitul a face bina pe local arAtat, platind bezmanul dupa aazare ce va ave.
Al Irene altA marturie tot din anul acela (1823) Mart 20 1 tot de la acel vornic de
poartA Petrache Bene cu cuprindere a pe langa local mai sus pomenit, mai fiind i
alta bucatica de loc miedean slobod de la dial (arta acesta, cam despre apus i miazA
noapte, 1 din dosul dughenilor ce stau cu fata la ulita tdrgului de gios, alcatuindusa
i invoindusa cu boeriul cumpardtor veniturilor grece0i iau dat 1 ace particica de
loc de miedian ce au fost slobod, fiind tot a monastirii, adica doi stanjeni despre apus
i apte stanjeni despre miazAnoapte, pe !Ana drumul cei a dughenilor pe din dos
i het stanjAni despre rAsArit alature cu fundul locului lui Nita Schiopul bogasieriul,
lipind 1 bucAtica aEasta de loc in masurile ei, cum sa aratA tot langA local ce mai
denainte il ave la stapanire numitul negulitor. In dosul carii acestii marturii la 25 tot
acestii luni adreseazA vorniciei politiei cl invoindu-sa jaluitorul pentru plata bezmanuva ave voe a cuprinde intru a sa stapanire i local acesta ; i mai b>os la 15 Apriil
incredintaza dmlui spat. Costache Pomer, ca un cump6r6tor acelor venituri dintru
ace vreme cl alcAtuindusA cu numitul 5tefan Costantin sau aAzat sa plateasca bezman
pe tot anul pentru tot local ce sA cuprinde in hotarnice 1 in harta zece lei, pe giumatate la sfantul Gheorghie i pe giumatate la sfAntul Dimitrie, volnicindul ai face i
.binaoa ce va avea trebuinta cum mai pre largu arata amandoA mArturiile acele hotarnice. Din care incredintAndu-ne noi ca arAtatul loc i cu bucatica ace de langa dansul
sau dat jaluitorului prin tire cuviinEoasa, masurate dupA randuiala de vornic de poartA
i pentru care sau aazat a plati i cuviinEosul bezman cat sau socotit cu dreptul ; iata
dar 1 prin atasta carti a divanului dam i intArim atat numitului negutator Stefan Costandin cat si urmailor sai clironomi din niam in niam, ca urmand cu plata aratatului
bezman in fietecarele an, sA aibA a stapani atat binalele Mute de clansul cu a sa
cheltuialA cum i lucrurile aceste in buna pace i nesuparat de nimene, intArindu carte
aZeasta cu ale noastre iscalituri.
1827 Sept. 12.
T. Bal vel logofat, loan Paladi vel vornic, Stefen Catargi vel vornic, Vasile
Ruset vet vornic.
94, Proces-Verbal No. 94. 5edinta de la 27 Decembrie 1929. Se face bilantul

cheltuelilor cu tiparirea buletinului, i se vor pane in sama exercitiului bugetar 1929
numai costal a 18 coale, ceia ce reprezintA 49500 lei, fail cu prevederile de 70000 lei.
Bilantul anului bugetar 1929
DI. casier al tnuzeului, M. Costachescu, prezinta in mod sumar incaskile 1 cheltuelile pe sama exercitiulul 1929.
Incasdri
Cheltueli
Prevederl
,IncasAri
110000 lei
112000 c
Excedent 2125 .4
.
Prevederi
Cheltuiti
www.dacoromanica.ro
110000 lei
67061 g
42939 c
DESBATERI 5i COMUNICARI
222
Dar aceste cifre sunt provizorii, cad se vor mil acorda i bonificatii lucratorilor
tipografi cu prilejul anului nou. Unind plusul de Incasari i minimul de cheltueli rezulta ca excedentul bugetar ar fi de circa 45064 lei, cu mici variatiuni pana la Incheerea anului budgetar.
t Traian Ichim
Iat ce s'a scris in procesul verbal despre moartea lui Tralan Ichim:
Comitetul a luat cu adanca tristeta cunotinta de moartea lui Traian Ichim prin
strangulare, i unete prerile sale de rau pentru pierderea ce sufere atat Arhiva Statului din Iai, cat i Muzeul Municipal, Intru cat disparutul a pretat reale servicii i Muzeului, peutru care a primit din vreme In vreme mici i neInsemnate atentiuni. Ca atentiune i ajutor pentru cei 4 orfani, ramai pe urma sa, comitetul in unanimitate a
admis a se acorda suma de 2000 lei, rugand pe d-I casier s aduca la Indeplinire aceasta hotarares.
In timpul celor 25 de ani de functionar al Arhivelor, Tr. Ichim se identificase cu
dosarele Arhivei l ca un sirguitor succesor al lui Gh. Ionescu, eful arhivelor dupa N.
Rolu, el i-a insuit cele cuprinse in sutele de mii de dosare, ca-ti aducea cu ochii
legati dosarul din raftul unde zacea. Gratie acestor nesfrite note arhiviste el a scris
un frumos studiu despre A. Ruso, Ingropat la Barboi, apoi a contribuit in mod eficace
la buletinul cloan Neculce., unde ne-a dat diferite acte, ce privesc 141; iar la ziarele
Opinia i Lumea avea o bogata colaborare.
Dus de spiritul arhivist 0 genealogist, i-a intocmit i pentru neamul sau o spita,
atata cat a putut culege din gura batranului sau tata, care Inca traete, avand peste 80
de ani. Neamul Ichim e originar din satul Dumeti, tin. vechiu al Carligaturif:
Ichim tulpina neamuiui a trait pe la 1750 In Dumeti. El a avut de fecior pe
Gheorghe Ichim, mort batran pe la 1840.
Gh. Ichim a avut 3 MeV i o fata : Toader, Costantin, Neculai i Ruxanda maritata cu Die Cucuveica, fecior lui lonita Cucuveica, nepot lui tefan Cucuveica.
Neculai lchim s'a hisurat cu Ana Mihailescu 0 a avut 4 copii : Natalia, Grigore,
Tasia i pe lancu Ichim. Insurat cu Maria Tacu.
lancu Ichim a avut 10 copii, dintre care Traian Ichim vine al doilea : Gheorghe
Traian, Costantin, Sofia, Ion, Mina, Mircea, Lucretia, Vasile i Mihai.
Din casatoria lui Traian Ichim cu Gema Cirillo, au eit 4 copii, toti minori:
Margareta, Traian, Eremia, Radu
Comitetul opineaza ca prin adresa speciala sa .se ceara de la onor. Primarie
sa sporeasca subventia la 50000 lei.
Cadastrul Istoric al Iapilor. Tot in aceasta edinta comitetul admite ideia emisa
de d. preedinte de a se supune Consiliului comunal Inflintarea unui serviciu special
alipit pe langa biuroul technic al Primariei, care sa intocmeasca cadastrul istoric al
!War. Functionarea lui se va determina printr'un regulament special intocmit de comitetul muzeului 1 aprobat de consiliul municipal.
In aceasta edinta se fac mai muite comunicari :
A. Acte ce privesc mutarea albiei Siretului In apa Brladului fn dreptul satului .*bepti pi allele la Couurlui.
Prea Inaltate Doamne,
CXII. 1823 lunie 26.
In tinutul Covurluiului avem moiile Insemnate adica : Barbopii, TMrdii, Vidpineptii, endrenii, Dancenii i Braniptea, a caror capete trec peste apa Barladului
'Ana 'n hotaru Chetrosu ce desparte raiaua Ibrilei de /inutul Couurluiului.
51 dupa vreme de ndvlirea apei Siretului s'a mutat apa In matca Barladului,
care s'a pi statornicit Siretul prin matca Barladului. A carora capite ce trec pana la
www.dacoromanica.ro
223
anul 1819 a urmat stApftnire din partea noastrA. Dela anul insemnat Subw ce este la
Vddenl, au pus stApftnire i nu ne lasA a stApani drepte pArtile noastre. AlergAm la
bogata stApanire a inaltimei tale 1 ne rugAm ca prin chipul ce se cuvine sA ni se imputerniceascA stApftnirea ce din vechime am avut-o pe drepte partile noastre.
$i va rAtuane pomenire Inaltimei Tale.
A InAltimei Tale prea plecat rugAtor.
Macarie
Dichiul sf. Episcopii Romanului
Prea plecate slugi

Gheorghe Hermeziu Ban
Enache Cornea Ban
Costache Carda serdar
In dos :
Mergi la d-lui vel postelnic
Sturza spatar
No. 8614
CXIII. 1830 Mai 30.

No. 334 din 30 Mai 1830.
A101101
cTopork Avua3
lloninmpow6my HOHCIUMH.
AAl`EISH AHHAHORZ I<H6M6CTFIR MOAAttgiH H sanaxiii rocnommr
11,1
gamily
1823 lunl 26.
nonuostwitmomy np6Acto-
l'EHHNIAS AAItIOTAHTV H Kit
KHCHAERIr.
In tinutul Covurluiulut cnejia Moldaviel avem noi clironomie de la pgrintii notri

Orli de moie batinA amimi: Bdrboli, Tdtdrdii, VlapIne0ii, Lohdne0ii, .5'andrenii,
Brani0e, $drbeOil, BdItila i Vldenii, cari parti precum pArincii notri asAmine i
noi li-am stapAnit pftnA la o vremi, iar de la o vremi incoaci noi cu totul suntem isterisati de stApAnirea capitelor ce trec piste apa Sdretiului urmdtoriu i merg pdnd
la malul Sdretiului cel vechiu (fiindcA aceastA apA urma din vechiu pi acolo 1 din
nAvAlirea apilor, leisdndu-0 matca sa, s'au mutat fn matca Bdrladului care urmeazd
.i pad astdzi) pdnd In hotarul Chetroi a raelii IbrAilii ci disparti Moldavia fiindcA
Turcii in puteri au i luat supt a lor stpnire acesti capite, ci 0Asc pisti apa pominitA mai sus, fArA de nice o dreptate, ci numai prin cruda lor salnicie ne uitnduse
nici la vechea stApanire nici la documenturile ci avem asupra caria pricinA nu odatA
am rAdicat jalobA la paa celdlil dar nici un rAspuris intAritoriu nu ni s'au dat, rAmannd pominitile capite de moii tot supt a Turcilor stApAnire.
Drept aceia alergAm cAtrA ecselentia voastrA i ne Nam ca dupA dreptate sA ni
fad milostivA indestulare, a ni sA da iarAi in stApAnire pamntul rapit di dreptu pArtile noastre.
Costache Cerchez hatman,
Ruxanda Cornea Ban
Costache Caraca Serdar
CXIV. 1830 Sept 8.
Vitpresident divanului
Knejiei Moldaviei
No. 6912
8 Sept. 1830 Ell

Divanului giudecAtoresc a Knejiei Moldaviei
Dui:4 raportul divanului cAtrA mine supt No. 1054, eu pui Inainte a face cunoscut
episcopiei de Roman, vornicului Conachi, hat(manului) Cercez, bAnesei Cornea i sardar
Caraca ca el sA Infatoeze dovezile sale asupra moiilor ce li se cuvin din tinutul

www.dacoromanica.ro
224
DESBATERI
l COMUNICARI
Covurluiuiui care mai inainte s'au fost luat de cAtre ibrAilenii turci la comisie alcAtuitA intru aceasta la Bucureti.
IscAlit general Maior Kavaler Mircovici
CXV. 1830 Sept. 9.

SA alAtureazA DumneavoastrA copie depe predlojenie Dumisale de vit-prezident
din 8 ale acestei luni Septembrie supt No. 6912 din care veti lua pliroforii, pentru partea
de pAmnt care mai nainte s'au luat de cAtre ibrAilenii turci. Divanul dupg poruncA
face cunoscut DumvoastrA spre a vA trimite vechil cu scrisorile la comisie rnduitA intru
aceasta la Bucureti i de primirea acestei sA aibA divanul rAspunsul DumnevoastrA.
(ss) T. Ghika spatar

(ss) Paladi vornic
No. 2196
1830 Sept. 9.
(ss) Hermeziu aga
(adres):
Divanul cnejiei Moldavei partea giudecAtoreascA cAtrA cinstitA Dumneaei BAneasa

Roxanda Corne i Dumnealui SArdar Costache Caraca.
CXVI. 1835 Febr. 18.

Copie dipi otnoenia logofetiei din Valahia din anul 1835 Februarie 18 sub No.
2716, cAtrA logofetia principatului Moldovei.
In urmare otnoseniei di subt No. 1056 pe langl care s'au fost alAturat in copie
jaloba D-lui Sardar Costachi Caracas si Dimitrie Corne, tot de acolo data cAtrA Maria sa printul local, acestu departament n'au lipsit a grabi a lul poruncA cAtrA judecAtoria BrAilei cu cuprinderi cAtrA temeiul documenturilor ce vor avea reclamantii sl cercetati i de adevrul ce va descoperi sA raportati fArA zAbavA, spre a se putea face
cuviincioasa punire la cale spre despAgubire jaluitorilor di dreptu ci vor fi avnd, pentru
care cu cinste se dA aceastA incunotiintare acei cinstiti logofetii i cu poftire sA binevoiascA ca sA porunciascA numitilor boeri a se arAta la pomenita judecAtorie Balla
cu vrednicile documenturi ce vor fi avAnd, spre a se putea aduce i din parte-i in
urmare celor poruncite.
In lipsa iscAlit pentru dumnealui logofat
(ss) Alexandru Ghica
CXVII. 1835 Mart 14.

Logofetia mare a dreptAtii
cAtrA dumnialor Sardar Const. Caraca 1 ban Dimitrie Cornea
SA insoteti pe langA aceastA copie depe adresa logofetiei dreptAtii Valahiei sub
No. 2716 ci s'au primit in urmarea adresei ce s'au primit de aici cu No. 1056 prin
care i sat' alaturat i copie dipe jaloba cu cari a intrat catra prea inaltul domn din
care pe larg va yeti pliroforisi de cele poruncite judecAtorilor de BrAila, in urmarea cArei i logofetia face cunoscut i Domniilor voastre, ca sA urmati a vA infatoa
la judecAtoria BrAilei cu documenturile ci yeti fi avand in pricin.
Marili logofAt al dreptAtii 1 cavaler.
secretar divanului sectiei Beldiman

SActia al 2-lea
No. 1695
1835 Mart 14 zile
www.dacoromanica.ro
L. Bal biv vel logofat

director Pogor comis
CXVIII.
1836 Ghenar 8.
225
MArturie
Prin aceasta facem cunoscut CA la anul 1813 am avut luatA in posAsAe moia
$eindreni de la rAposatul banul Enache Corne cumnatul lui sdrdar Costache Caraca,
in curgere de trei ani de zile, in care vreme am stApanit tot trupul acestei moii impreunA cu cupola! ce trece peste Sdret si merge pdn6 In &Ireful vechiu unde sA zice
la Chetroi, care este i panA astAzi, luand dijmA din toate producturile ate au fost
pe acest capAt fArA sA fiu supArat intru cat de putin de cAtrA cineva, i pentrucl am
urmat stApanire cu necurmare In curgerea arAtatilor ani, dau aceastA mArturie lui s6rdar
Costache Caraca$ prin care mArturisescu in cugetul curat fArA cea mai micA pArtinire,
sub adevArata iscAlitura me, rugand i pe judecAtor de au Incredintat dupa formA spre
a ave tAria ei.
Kwerravalvo; A pctxmol vamp)
Judecatoria tan. Covurluiului

MArturia aceasta fAcutA sub adevArata iscAlitura dAtAtorului d-lui negustorul Cos-
tantin Dracachis, apoi dupl cererea ce prin jalbA cu iscAlitura lui au fAcut s'au incredintat cu iscAliturile cuviincioase i punerea pecetii judecAtoriel tan. Covurluiului.
1836 Ghenar 8
Scar lat stolnic
Buznea stolnic
I. p. giudecAt.
D. Ivaco sulger
1834
CXIX.
1836 Januar 5.
MArturie
Eu cel mai gios iscAlit, incredintez prin aceastA mArturie dupA adevAratA tiintA
ce am cA Epitropia casei trecutului din viata banul lanachi Cornea, precum sA se tie
cl mA gAsesc trAitoriu aici in G 1 tali pite Aptizeci de ani, I voiu lAsa tiintele din auzire
bAtranilor ce au fost mai vechl lAcuitori in partea aceasta, cA toate mofille ce vin de
la rdsdrit i merg la apus, dela troian In gios, fi p6r6 la vallea c6fuOi, tree piste
Siretul curg6toriu, 0 mdrg pond in chetroiu la Siretul vechiu, dar apoi pe Iangl
aceasta, inainte Zaverii Grecilor cu vro cativa ani am avut i eu luatA in posAsae moia
BArboii, a monastirei RacAi, ci este alAturea cu moia Sandrenii a rAposatului Banul
lanachi Cornea pe care am stpanit-o vr'o cativa ani de rand, i Impreun6 cu parte
de dincoace am st6pdnit fi capOtel de dincolo peind in Chetroiu la Siretul vechiu,

luand i dejmuind pe toti din toate producturile, fArA nici o oprire despre nimenea, 1
aseminea urmare sA pAzA 1 din parte posAsorilor cei ave casa pe aratata moie, pentru
care in temeiul tiintei ce am, dau aceastA mArturie sub adevAratA iscAlitura me, ca
sA slujeascA la cerere ce mi-a fAcut Epitropia 1
Constantin Vasiliu sArdar
1836 lanuar 5
JudecAtorla tinutulul Covurluiului
MArturia aceasta fiind sub adevAratA iscAlitura dAtAtorului ei Dumnealui sArdar 1
Constantin Vasiliu, apoi dupl cererea ce prin jalbA a fAcut, s'au Incredintat cu iscAliturile cuviincioase i punerea pecetii judecAtoriei tinutului Covurluiului.
836 Ianuar 8.
&Wotan/Mc,
I. p. judecAtoriel
1834
Buznea stolnic
dir. D. Lupacu sulger
protocalist GAnscA
Buletinul Muzeului Municipal 'loan Neculces lai.
www.dacoromanica.ro
29
226
DESBATERI
I COMUNICAR1
1836 April 17.

Judecatoria Jud. Braila
anul 836 luna Avril 17
CXX.
D-lui Sardarului Costache Caracau

In urma reclamatiei ce-ai dat catra acest trebunal la 17 ale trecutului Dechembrie.
Impotriva cantorului domeniului BrAilei pentru trei trupuri moie. Judicatoria sau inteles
atat cu contraccii domeniului i cu cinstita mare vornicie a trebilor din launtru cat 1 cu
No. 1271
cinstita mare logofetie a dreptatii prin raport supt No. 666 de unde sau primit raspuns supt numarul 7293 insotit i cu copie dupa otnoania acelei visterii supt numarul
1181 cuprinzatoare ca domeniul Brai lei fiind ocolit cu semne 1 impetrit de catra obteasca comisie din anul 831 1 intarit cu lucrarea acelei comisii nu poate sa intre in
cercetare drept aceaia spre tiinta dumitale cu cinste sa face cunoscut.
Prezident . . . paharnic; Matei comis
Gh. Papadopol
Adresa :
Prezidentul judecatorlei
Judetului Braila No. 1271
D-lui sardarului
Costache Caracau
CXXI.
1836 Maiu 12.
Marturie
Nol toti lacuitorii din sat endrenii tanut Galatii ocol Siretiului tineri i batrani,
prin aciasta marturie ci dam dumisale sardar Costachi Caraca proprietarul acestii moii, facem cunoscut pentru capatul ce treci piste Siretiu I merge pan in Siretiul vechi
(care capat iaste tot din trupul acestii moii) ca de cand niam trezit o sam din lacuitorii earl santem mai batrani, am apucat' stapanire tot de catra parintii d-sale sardariului, hranlndu-ne in toata vreme 1 cosand fan pe acest capat, pan la anul 1819; iar
din anul acesta rapindusa de catra Turcil Ibraileni, nu niam mai putut hrani, nici dmlui
au mai putut stapani, de cat atata tim ca Turcii acei cari ave cali pe acest capat,
plate dmsale aceia ce voia a le da; aciasta tim 1 marturisim in curati cugeti, pentru
cari de tiinta ci avem dam aciasta marturie in care scriindunisa numele, am pus degetele samnul crucii incredintandusa 1 cu pecete .satului, rugand i pe cinstita giudecatorie tinutala de au incredintat dupA forme.
1836 Maiu 12
Ieu Pascul Panhill, Ieu Isac Sandu, Ieu polcovnic Radu Valsan, leu Bogdan Didion, leu Gligori Oroan, leu Dumitru Vasilachi, leu Prohir Moldovanul, Ieu lonit
pAriog, Ieu Toader Rusul, leu Neculai Niagu, Ieu Ivan Barboan, leu lonita a Vadanii,
leu Radu Panhili, Ieu lordachi Deciian, leu Costandin Croitoriul, Ieu Samion Valsan,
Ieu Stan Negru, leu Sandu Negru, leu Radu Piciorgros, Ieu Costandin Piciorgros, leu
Toader Moldovanul, Ieu Petre Moldovanul, leu Mihai Moldovanul, Ieu Gligori Isac, Ieu
Nita Mocanul, leu Apostu Niagu, Ieu Tofan Moldovan, Ieu Stoian Panhili, leu Radu
Bogdan, Ieu Niagu Mihaila, leu Gheorghi Valsan, impreunA cu tot satul adiverim.
Giudecatoria tinutului Covurluiului
No, 259; pentru ca marturiia aZasta esti supt adivarata iscalitura datatorilor e4
catra dmlui sardar Costachi Caraca, dupA cerirea ce prin jaloba au fAcut sa incredin,
taza di catra giudecatoria cuviincioasa i punere pecelii.
1836 Noembre 29 zile
Buznea sardar
Cernat caminar
director Botezatu
1. p.
protocalist Costachi Foca
Printipatul Moldovii 1834
Giudecatoriia tinutului Covurluiul
www.dacoromanica.ro
DESBATER1
CXXII.
1836 lulie 15.
227
I COMUNICARI
Marturie
Nol toti lacuitorii din satul Barbo1, ttnutul Galati ocolul Siretului megiq cu =Oa
*Andrenei dam aceasta marturie la maim Dumnealui sardarul Costachl Caraca propitariul acestei moii precum sa fie tiut ca pintru capdtul di mosie ce trece piste Siret
fi merge pdnd fn Siretul vechiu undi se zice la Chietroiu care capat este tot din
trupul acestei moii mai fnainte de zaverd, am apucat i noi stapAnirea tot de Mil
neamul dumisale mai vartos 1 nol ne-am hranit pe acest capat fri vremea aceea
i am dat dijmuirile din partea aceasta a satului iarAi la D-lui fiindca moia noastra
ne este stramta pentru care de tiinta ce avem dam aceasta marturie in cugetu curat
fra nici un feliu de partinire i spre mai adevarata credinta netiind carte scriinduni-se numile am pus degitili puind i piciate Weasel rugAnd 1 pl cinstita judecatorie
1836 lulie 15.
a tinutului de s'au incredintat dupa forma.
Eu Mihul Neculai, Eu *erban Petrachi, Eu Neculai Mocanu, Eu Petre Zugravul,
Eu Dumitru Ivan, Eu Mitru san Stan Marcu, Eu Uncica Sabe, Eu Tudor Sabe, Eu
Malin Grecu, Eu Nita Zugravul.
1. pecetii
ll,ssiisTtin
KottepAsio
1834
CATSA liotpRbmiu
Judecatoria Tinutului Covurlui

Pentruca marturia aceasta este sub adevaratele iscalituri datatorilor el catra Dmlui
Sardarul Costacizi Caracas dupa cererea ce prin jaluba au fcut trecAndu-se in condica intriturilor la No. 258 sa incredintaza de dire judecatorie cu iscaliturile cuviincioase 1 punerea pecetii.
836
Noembre 29.
Buznea sardar
Cernat caminar
Director Botezatu
I. p. 1834
Protocalist Costaki jicnicer
1830 August 20.

Catra cinstit dumlui prezadentul de Ibraila,
sardarul Costachi Caraca rAport
Otnornia, cinstitului prezadinte, din 14, a trecutil luni, la zece a urmAtoarii, cu
No. 1271, cu toata cinste am primit, am intales cele cuprinsa, cA pentru protasul, ce
am, a trii trupuri patnant, a capitelor, ci trec, in hotarul Valahiel, di acum, cu giudecatoria sau curispondarisat, cu mari vornicie a trebilor, din launtru, i cu mare logofetiei, dreptatii, prin raportul cu No. 666, di unde, au triimis, raspunsu, ca domeniul
IbrAiiii, fiind ocolit, cu samne, 1 inpetrit, di opteasca, comisai, nu poate a intra In
cercetare, cu supunere, raspundu, cl di A ar fi intarlt, A inpetrit dmeniul Ibrai
CXXIII.
poate Ji domeniul, sd despdrfirisi, hotarului, acestor dot() prinfpaturi, tar, nu sd

dipartare a dreptalii proprietcYlii, parnantului, ca in, ochii optii, sau vazut, cu puternica, imparatie a Rosai, cu armile, sali, au sfarmat puterile Cetatilor, Hotinul, Ismailul,
i altili, i di sau, A marginit ei i hotara apa, Prutului, dar propriiataoa pamericilor,
nici de cum nau, dipartato, cari au fost di vacuri instrainata, A a Ibrailii, apoi A insu, pra inaltatul, domnu a tarii Romaneti, ari moiile Inaltimii sale i alti boeri, acel
tari, in Moldaviia, A Ii stapnesc cu toata statorniclia ; apoi pi noi cu ce cuvinte di
dreptati -ni diparteza,. Valahii di drepta parte di pamAntu, cari o neragulat di mai
inainte, stApanire in puterea ei, ni au fost rapita dela vreme, i inueti ei dreptati a o ave.
Pentru aasta aduc, cu supuniri, la tiinta cinstitului preadinte ca vom intinde

www.dacoromanica.ro
228
DESBATERI
1 COMUNICARI
jaloba la locuri mai inane, el de ar fi fostu hotarare, acelor, ce au, sfaramat putere
Ibrailii
a ni diparta, nar fi randult comisae, i nici am fi fost poruncili a merge la
acela comisie sa InfatoAm documenturile ft sa cheltuim far folos, ft dad marl logo-
fetii dreptatii :au tiut ca inpreuna cu Ibrai la sau dat Valahiei i proprietaoa, cum au
priimit jalba noastra 1 Inca ni sa porunceti a mergi in cercetare giudecatoriei cu
1836 August 20
documenturile ci avem, earl la vreme ne vom sluja.
Adresa: Catra cinstit dmlui preadintele de Ibrai la
dmlui sardar Costachi CArAca
95. Proces-Verbal No. 95. *edinta de la 31 Dec. 1929, facuta pentru incheierea
bilantului definitiv al gestiunei 1929, cum i pentru rezolvirea mai multor chestiuni.
Buletinul ,,Ion Neculce. ajunsese la coala 18, cu studiul asupra Persoanelor : A-
nastasie Bapotd pi lapii.

- Donaliunea Th. Giurcdneanu. D-1 Preedinte comunica ca varul ski primar T.
Giurcaneanu a binevoit a dona muzeului Municipal depozitul sat: de acte, ce privesc
familia sa i starea comertului din Hui Intre 1830-1860. Comitetul ia act cu multumire i d. Preedinte se insarcineaza cu facerea unui opis al acestor documente, dupa
care le va preda muzeului. Se va face o adresa de multamire donatorului.
- Colaborare. Pentru cele 18 coale tiparite pe exercitinl 1929 se dispune a se
trece la subventii pe anul 1930 partea cuvenita colaboratorilor pe 1929.
- Se acorda lucratorilor tipografi de la Viata Rotuaneasca, unde se tiparete buletinul, suma de una mie lei ca gratificaVe de anul not:.
Bilantul Casei pe 1929.
B. Cheltueli
incasari
prevederi
A. Venituri
prevederi
cheltueli
4688.70
4688.70
1)
1) Sold din 1928
Localul
200.1000.20000.- 20000.2) Cumparari
2) Primaria
6000.1000.3) Vanzarea bu3) Mobilier
1000.-
letinului
4) Dobanzi
30000.-
33566.-
2311.30
991.20
110.000.- 113446,90
Escedent la incasari 3446.90
Cancelarie
2000._
5) Epigrafie
1000.6) Buletinul
70000.7) Colaboratori 3000.8) Jetoane
3000.4)
9)
500.49500.-
500.2000.-
Transp. remize
15000.-
10) Extraordinare 8000.-
110000.Economii la cheltueli
10466.8500.72500.37500.-
Excedent la finele anului budgetar 1929 s'a constatat 40800.90 ; care se va trece
ca sold pe noul an bugetar 1930.
Comitetul roaga pe d. preedinte a interveni la autoritatile centrale spre a
putea capata i pe anul 1930 subventiile acordate pana acum, cu rugamintea de a se
apori aceste subventii, i anume la Primria Iai pentru 50000 lei, la ministerul de Instructle 20000 lei, la culte 30000 lei. Cu Were de rau constatam ca Oa astazi 1
Sept. 1930 nu s'a putut incasa nici un ban din vechile subventii, dovada de situatia
precara a banului public.
*i in aceasta edinta se fac mai multe comunicari :
www.dacoromanica.ro
CXXIV. 1839 lulie 12 Alexandria.
229
Act ce privevte tntemeerea oravului A-
lexandria (acta d-rele VIAdescu).

In puterea optescului Inscris ce sau dat la mAinile noastre, prin care niam InsArcinat cu Ingrijirea adunArii banilor I plAti datorlilor ce sau fAcut pentru cumpAratul moiei Bre.zoala sud DAmbovita de la mezat, care sau dat schimb sfintei mitropolii pentru
moiile BAclianca sud Teliorman 1 dupd slobozenia ce avem a da fievcruia cumpdrdlor de pdmeint, carele va voi se vie a sd avaza cu lelcuinla tnpreundne In nod
adunari de orav Alexandriia, ce s'au alcdtuit prin plan ingineresc a 56 face pe

alastd movie B6c6ianca, vindem dumisale chir Marincea Matel consfAtuitoriul pentru
cumpArAtoarea moii loc pentru casA din ulita Ceacar mahalaoa galbAnA dispArtirea a
cincia N... fata stAnjAni optsprezece iar lungu treizeci I cinci, carii fac Wrap ase
sute treizeci ; InsA nu va fi slobod sAl vAnzA altuia nici mostenitorii dumnealui fArA tire
epitropii, care epitropie dui:4 fntocmirea instructiilor opteti, ce i au fAcut cunoscut

1 au dat Inscris chiar In condicA cl le va pAzi va adeveri vnzarea, cAcl intralt chip
nu va ave nici un temeiu i nici nu va putea face vreo pretentie asupra epitropii, vAnzAtoriul sau cumpArAtorlul la o aa Impotrivitoare IntAmplare 1 are sA plAteascA de tin
stAnjAn patrat parale 20 1 pentru toti stAnjAnii au plAtit inainte de inginereasca mAsurAtoare lel trei sute cincisprezece No. 315, far pentru dobAnzi luate i date sA aratA fn
beleanpl ce I sau dat pe langA bileturi supt No. 45, drept aceia cA am vAndut 1 am
priimit toti banii de mai sus pentru suma stAnjenilor ce sau zis dupA cum i la condicA sau trecut au dat beleanf i acest al nostru Inscris adeverit cu ale noastre iscl(Hurl i IntArit cu opteasca pecete acestui oras, prin care se va cunoate dumnealul
1 neamul dumisale venic monean cu dreptu i privilegiu cel are la mAnA i fArA abatere din aratatele enstructii.
Anul 1839, luna lulil 12, Alexandriia No. 117.
Pecete: now opain8ASH cliwanuApha 1834
(cal, cornul i stindard)
Despu Pasaleu
M. Matei
1-16tHirk fireils
CXXV.
Trokyou
1856 Julie 9 Iasi. Manolachi Drdghici post. vinde cu 15 galbeni un loc
viran de la Copou de ldngd via sa lui P. Istrati vi Wi. Handra.

HArtie timbru de la 1 la 1000 lei 5 lei.
Zapisu de vAnzari
Anul 1856 luna lull In 9 zAli kos IscAlitul faci tiut cA local I din van NI viei
sali di la Copou din sus de vanIul dispre fdnldnd pa'nd cdtu kr1 I ne tntinderea lui
spre asfinfflul soarelui unde sd marginevti cu van ful vechiu I tntre amtindod drumurile, unul pe vali, altul ci sef scoboar la bisefrica de la I Copou pe dial cl pAnA
astAzA lam avutu tairiu slobod fArA nici o bina sau aca I retu pe dAnsul, de cAndu am
luatu vila de la mAnAstiri sfintAlor trei lerarhi I din E cu bezmAn, acum am trecut
dreptAtile meli de asupra acelui loc I lAcuitorilor din Copou i anume Petrachi !strati 1
Gheorghi HandrA InsA lui Pe I trachi partia din 7; osu i lui Gheorghi parte din sus
precum sA vor inpArtA ei prin mijloc fArA sA am eu vreo supArari Intru cAtu de putan
pentru nimicA asupra 0 I rora dreptAtA am priimit eu 15 galbeni adicA cinsprezAci galbeni i maintAi sAntu dato I ri a plAti bezmAnul mAnAstirii... licu precum sl vor pune
la cale, pentru a I Zasta liam fAcutu dol hArtii totu Intro cuprindere la man fiiticAruia,
ci de a I stAzi fnnainte rAmAn ei stApanitori pe locul acel de la antul vil mele In sus
www.dacoromanica.ro
230
Insa farA I sa aibA nit dreptall la apa nici Intru nimica pe locul %del meli 51 spre credinta 1 am iscalitu puindumi 51 peeetea spre Intocmai urmari.
M. Draghici postelnic (pecete).
Din biserica sj. Neculai, Hulboca Iasi.

1802 lulie Inscriplia bisericii fn pridvor.
lubindu podoaba casH tale din inimA cu umilintA 1 din Myna fiind aprinsii cu osArdie i driapta credit*. 1 din temelie cu osteneli am radicat atastA sfAnta. zidire 1 ca
CXXVI.
sa fie in veci pentru a prea sfantului tau nume slava i marire I precum dar ai primit
cei doi bani ai saracii I priimete, Imparate, datatoriule de pace 1 avndii mijlocitoriu
prea sfntul ierarh marele Nicolae I pentru fAcatoriul robbul tau vornicul Bal smeritul
Nicolae 1 1802 lulie.
Obs. Deasupra sterna Balasca, scare, luna, corona, 2 lei cu coada barligata ;
In launtrul scutului steaoa cu 8 colturi principale 51 8 secundare. In stanga sus deasupra
uei de la pridvor icoana sf Nicolae.
1778 Oct. 3. Pe un Antologhion, Bucure5ti 1777, 1 volum Sept.August.
wNeculai Bat pah. (m. p.) 51 acestu mineiu de noi sau dat la sfAnta biserica
noastra 1 de la Hulboca, curnparat cu 18 lei, iar cela ce va InstrAina 1 cu furtuag sa fie
blastamat, 1778 Oct. 7 1 Neculai Bal5 pah (rn. p ).
1778 Oct. 3. Pe un Penticostarion.

Neculai Bal5 pah. (m. p.) (Acestu Penticostarion de noi sau dat fa sfanta bisarica 1
noastra de la Hulboca, cumparat cu 10 lei far cela cel va instraina 1 cu furtuag sa fie
blasta mat 1778 Oct. 3. Neculai Bat paharnic (rn. p.)
1808 Ohenar 1. Pe Mineiul Buda, pe luna lanuarie panA la Decembre (12 marl
volume legate).
.Aceste 12 minee impreuna i altele sau afie rosit de noi la sfanta bisarica
noastra 1 de la satul nostru Hulboca i ori care 1 le sar ispiti a Instraina sa fie supt
blastmul sfintilor, ce prin mineele (acestea sa praznuesc) 1 1808 Ghenar 1. 1 Nicolae
1
Bal5 vel logofat. Bat vel logofat.

1811 Noemb. 24. Pe un Chiriacodromion-Neamt 1811.
ccAtasta sfanta carte sau afierosit de mine 1 smeritul la biserica sfantului lerarh
Nicolai 1 din satul Hulboca a dmsale 1 logofatul Nicolae Bat 1 1811 Nombre 24.
Veniamin pr. M. (proin Moldaviei).
7282 (1774). Pe un Octoih. Bucure5-ti 1774.
.Neculai Bal paharnic.
1815 lunie 10. Pe o cazanie Neamt, taltnacita de Gherontie 51 Grigorie. 1
MastA carte sau afierosit la bisarica de 1 la Hulboca 1815 Iunie 10 1 D. Ba15.
Alte carti: Psaltire, Buzeu 1767; Evanghelie, Buda 1812 (cumparata de Ion
Lupan In 1860 August 24); Psaltire, 1a5i 1835 (cu prefata lui Gh, Saulescu) Tipicon,
Leturghie Ia5i 1794 (a Mitropolitului Iacov Stamati); Cazanie veche
Ia5i 1816;
(rupta), Apostol vechiu (ruptposlanie)Molitjelnie vechiu (rupt), Psaltire, Neamt 1843 ;
Triod, Bucureti 1897 (cumpArat de clironomii lui V. Mititelu In 1898 Mart 30; scrie
preutul I. Manjescu.
1844 Septembre 19. Pe o piatra mormantala.
calm nitacTz 1
KrolniT I ,A,111 1.{16A11,Z
Asli I CZA ears.
I1IJT1
Ai
111611
Omixti I 61116 pooh% asi As I mile303 reirooi Map,A,01 an.

46T1 CZ 311:8
1844 cenT6mKp1 I .tal 19 31116 1111 41116 I
41
Obs. Cripta Balasca e in bisericg, dar nu stA nici o piatrA cu Inscrippi. Osemintele sunt aduse de la Cilibiu.
www.dacoromanica.ro
DESBATER1 $I COMUNICAR1
CXXVII.
(o. .182 1)
firi despre mifcarea Turcilor trz Oltenia la 1821,
231
(Acta
Natalia- Vlddoianu).
Eri au venit veste el 2000 Turci cu 6 tunuri au pornit din Calafat pe marginea
DunArii in .sus spre Cernet, unii zicu c sau tras la dealu ca sl inchidA drumul Srbilor ce SA aude cA sar fi ridicat pentru bnuiala ce au sA sA uniascA cu Muscalii.
Altii zicu cA ar fi mers ca sA facA ordine la Cernet.
AsarA au venit altA veste cA Turcii din MotAteni au cAlcat eri noapte despre ziol
streaja de Cazaci. din CiorAni, din cari ar fi omorat vreo 17, ceilalti au scApat cu fuga
i sau tras la Redovan, i rAmtind 1 urcii au dat focu la magaziile de fAn i de zaherele. Dar aceasta pAnA acum ori cA este tainA, sau cA nu este de tot adevArata, cA nu
se prea vorbete de falk
AstAzi veni tirea cA au eit iarA1 la ZAtroveni i la Vian in dreptul Reahovei,
i iarAi au inceput a sA intinde prin sate ate 15 i 20.
AstAzi plecA .Solomon cu cativa panduri in Jiiul de sus, unde sau ivit eri cativa
Turci cautand vitele. lui Solomon sd le iei.
AstA searA mutarA o parte din Calarai mai sus cam in dreptul Cotofenilor. Multe
vorbesc multi ; Dumnezeu tie de nu vor veni curand, nu santem bine, nu au cuvant
indestul cA aice nu au zaherele, cAci i la Bucureti fiind Vile nu stau nemAncate ceia
ce mAncau acolo pot sA gAsascA aice.
CXXVIII.
1792 Septembre I W. Cartea lui A. C. Muruz Vodd prin care se
trece In relnduiala nearnurilor pe Vasile sin Lupul Tdutul, strdnepot log. Ion Tdutul,
Iw Alexandru Costandin Muruz Vvoda, boj mist. gspdar zAmli Moldavscoi. Facem
tire cu aZastA carte a domnii meli tuturor cui sA cadi a 6, pentru Vasilie Taulul
felorul
Lupul Tdutul, carele dupA jaloba Zau dat cAtrA domnie mea cercetandusA 1
cereria lui 1 adeverindune cd spila neamului son trage din Ion Tdutul tau lost logoldt mare, i rudenie cu boeri marl, nu lam trecut cu videre rugAminte, ce socotindusA cA ca .un neam de boeri ce sA aflA i se cade a fi impArtAit cu milA, sau aezat
in rdnduiala niamurilor. Pentru aceia dar spre incredintare, iatA domnia mea iam dat
aZastA a noastrA domniascA carte ca sA s tiia cA iaste scos la rAnduiala niamurilor, 1
hotAram ea dupl cum altii ce santu scrii la niamuri, asemine 1 acesta sA aibA pace
i nici de cAtrA diregttorii tinutului sau de cAtrA altii sA nu fie supArat a se rAndui la
vreo slujbA, cAci and- a fi trebuinta, de a sA orAndui la vreo slujbA i se va da poruncl pria carti gospod. Aiklere 1 la slujbele rusumaturi, clesetind, addrdritul pi gorOind, pentru drepte bucatile lui ce va avea, sA nu fie supArat cu nici o cerire de platA
de cAtrA nimene din slujbai; cum 1 pentru doi liudi oameni streini ce va gAsi i
va .aduce dintraltA tarA de peste hotar, cari sA flU aibA nici un amestec de dare, cA
sant streini, i nau fost nici odatA birnici, intracest pArnant, sA fie ertati i scutiti de
tot birul visteriei, cum. i de alte dAri 1 angherie ce vor fi la alti lAcuitori intru nemicA
sA nu fie supArati, rAmAind ca sA fie numai pentru slujba casei sale. Deci dar poruncim atat Dv. boeri dregAtori ai tinutului cat i altor slujbali i zapcii, ca de cAtrA toll
asAmine i intocma sA sA urmeze, precum mai sus prin care aZasta sA hotArAti.
Iw Alexandru Costandin Muruz VodA
1792 Sept. 1
I. p. gospod
procit vel visteruic
AA. liCT. M3. au. 1792. Cap de bou
Obs. AceastA carte domneascA de ieit la neamuri o intArete M. C. Sutu Voevod

in. 1794 lunie 25 tot lui Vas, Tduful feciorul Lupului Tdutul ; iar in 1818 Ghenar 16,
o intArete Sc. Alex. Calimah VodA lui Ion Tdutul fiul lui Vasile Tdutul; iar in 1846
Ghenar 15, o samA de oameni dau o mdrturie la man lui Gr. Tiluful; in vrAstA de
www.dacoromanica.ro
232
12 ani numai, c e feclorul lui Ion Mutul, eit la niamuri, l incirA ca dovada toate
cartile domneti de iecit la niamuri ale tatAlui sAu Ion, ale bunicului sau Vasile, i ale
rAzbunului su Lupul.
CXXIX.
1802 Avgust 24. Illsor4tea locului lui Cole Branth din 16rgul Bdr-
ladului.
Targul BArladului
Din poronca cinstitil isprAvnicii Tutov. prin tadula fiind randuiti ca sa hotarAm
un rand de dugheni a lui Cole BrAnze ce le are pe ulija fn gos incepandusA de la
cocu din ulita ce merge spre lonit Robul despre meazA noapte 1 merge spre ameazAzi
pArA In locul lui Toader clicariul, in randul despre apus ci deci dupl porund mergAnd
la fata locului unde fiind fata ci aft! megiiaci ce sA rAzAcAscu, cu acestu locu, anume
Toader brat *licarful ce sA rAzacacti pe din gosu 1 pe din sus cu ulita ce mergi spre
apus far la fundu sA hotAracti cu locul preutului Mihal ot tocani, a cAruia locu cetinduisl intai zapisAle sau gasit al BArlAdenilor targoveti ce dau patru stAnjAni de loc
danie lui Cole BrAnzA.... ca sAc facA casA sau ce are vre... blrnic... thud d-mlui birnic
cl tragand la toate havalelile cu dancii, care zapis este din velet 1775 April 23 i tot
pe acestu locu mai are ci o danie din an 1784 Noemb. 13, data de Anuta femeia lui
Cole BrAnze, cerand cA dupa moarte bArbatului el Colli, viind 1 ea la slAbAciune de
boll, ici dA local sAu danie doi stanjani locu dintracel patru stAnjAni lul Gheorghie
Slivne, filndui nepot de sor ca sA o grijascA dupl moartea sa i acel Gheorghe Slivne
lau vAndut tot lui Mih. BrAnzA fiindui vAru primare ci mai ales cA acel locu au fostu
fratAscu, adicA doi stanjAni a lui Cole BrAnzA ci 2 stAnjAni a lui Manolachi BrAnzA,
fiind frati, dupA cum pre largu sA vede ci o carte de giudecatA de la d-lui spatar
Costandin Costachi 1 dmlui lonitA Negre fiind ispisoc in vreme aceaia din let 1795
Ghenar 13, ce sau giudecat feciorui numitului de sus sA le impartA acel loc dreptu in
doA, adicA dol stanjAni sAi stApaneascA Manole BrAndzA cu fratii sAi ci doi stAnjAni
Gheorghi Slivne cu fratii sAi i dupA acea impartalA cu sultan mezat au cumpArat Mile
i partea vArului sAu Gheorghe, far fratii sal Constandin ci Veliccu sau invoit cu Miie
i au rAmas acel loc tot a lor, adicA deplin 4 stAnjAni. Deosebit au mai cumpArat acum
un pol stAnjAn din trei stAnjAni ce au avut popa Mihai cumpArAturA de la o matuca a
lui Bdddrdoaea, bez unul pol stanjen ce sau cumpArat de Toader brat licariu Mud
rAzac pe din gios; cl acel locu adicA trei stAnjAni cumparAtura lui pop Mihai iau fmWO in dol fiind rAzac care sA yin in parte !Ill Mih. Branza bactina de la pArinti, ci
cu aceste 2 cumpArAturi . . . . ci jdcnd stdnj6n di opt palme om de mijloc am
mAsurat intAi . . . . cinci stAnjAni mai pagubire de pol stAnjan ca sA rAmae locu mai
largu pentru ulitA ci Inapol spre apus ate apte stAnjani pe de amAndoao marginile,
si la fundu iar cinci stAnjani. parA in locul preutului Mihaiu ci dupA mAsoricte ci hoWare ce am fAcut acestui locu ci pentru ca sA sA ctie in ce chipu ari sac stapaniascA
locul de astazi /nainte dam cl de la nol aZastA marturie hotarnicA.
142Mpoc A liIrrrio
Sandu Bou
96)
1802 Avgust 24
Vasile Armacu postelnic
Proces-Verbal No. 96. $edinta de la 7 August 1930.
D-I Precedinte comunicA cA s'a ajuns la coala 27 din buletin ; aca cl de la I lanuaria pAnA astAzi in 7 luni de zile s'au tipArit abia 9 coale tipar ; aceasta din cauza lipsei
de numerar ci a tipografiei Viata RomAneascA, care e in descompunere. S'a dispus cl
No. acesta sA cuprindA cel mit 35 coil tipar, fata de greutatile financlare ale anului
In curs.
www.dacoromanica.ro
DESBATERI $1 COMUNICAR1
233
Asupra cadastrului istoric al laOlor, s'a discutat aintocmirea 1 organizarea

acestui biurou al cadastrului in cuprinsul serviciului tehnic al Primariel lai, 1 pus supt
conducerea directa a comitetului muzeului Municipal. Organizarea biuroului, numarul de
functionari, adunarea materialului istoric, cum i plata se vor expune in mod amanuntit
inteun proect de regulament, ce-1 va intocmi d. preedinte Gh. Ghibanescu, va fi discutat in cea mai apropiata edinta, dupa care se va inainta d-lui primar al Municipiului
spre a-I supune consiliului comunal spre aprobare.4
&gelid muzeulul pe 1930.

A.
Veniturl
1) Sold la 1 lanuarie . .
2) Subventia Primariei lai
3) Din vanzarea Buletinului
4) Subventii
5) Procentele capitalului .
Lei
40.800.90
.
,
20.000,
15.000.
22 000.
2.199.10
100.000.
B. Cheltueli
I) Intretinerea localului .
2.000.
2) Cumparari de carti, documente i obiecte de

arta
3) Mobilier
4) *coala de Epigrafie . .
5) Tiparirea buletinului tIoan
Neculce
10 000.
1 000.
1.000.
50.000.
6) Plata colaboratorilor . . 4 000,

7) Jetoane de prezenta . . 3.000.
8) Cancelarie, transport, remize 14.000.
9) Extraordinare i impozite
15.000.
Total lei 100 000.
Bugetul muzeului Municipal pe exercitiul anulul bugetar 1930 cuprinde la venituri
i cheltuell suma de lei una mita mit.
i in aceasta edint se fac mai multe comunicari:
CXXX. 7125 Mai 21 (1617). 1a0. Vecini jugiti.
Talmacire de pe udcul vechiu de la domnul Radul Vvoda din let 7125 Maiu in
21, scris in E de Ma
Noi Radul Voevod cu mila lul Dumnezeu Domn tarii Moldaviei, am dat aEast
carte a domniei meli slugli noastre lui lonwo Bi Id! biv parcdtab, spre aEasta ca s
fie el tare i puternic ori pe unde va gsi in tam domniei meli din vecinii sal cenei
va fi apucat din numrul satului Roznov, orl in targ ori in satele domneti, oil intralte
sate calugareti, ori in slobozie, ori unde s vor afla, dar el sa alba a lua pe acei yedui cu toate vitele lor, ce vor avea, i sal duca inapoi la sat Roznov i sal tocmeasca
pe clanii s de cu totii pe toate vitele lor, fiete cine pe cat va avea, filnd ca iaste
aezare de la domnie mea 1 nimene scutelnic sa nu fie i and nu vor vol sa de atunce s alba a lua care ce iaste cu dreptul, 1 sal 'de la dabila, unde taste dajdie
imparateasca, i nimene s nu cuteze a tine i a sa impotrivi inainte acestei carti a
domnii meli, alasta sa titi i intralt chip s nu faceti.
Domnul au zis.
I. p. gospod
Ghenghe vel logofat au invatat i au iscalit
Sau talmcit di pi limba sarbeasca de... in Ia la 1806 lull 26.
CXXXI. 7125 Mai 30 (1616) 1api. Calul 33 galbeni ; ur$eniC, adamascd i
postai) turcescu de 1200 galbeni.
Noi Radul Voevoda Mihne din mila lui Dumnezeu domn. tarii Moldavii ; WI au
venit inainti noastra i inainti a notrilor boeri a nostru credincios boerin, dumnealui
Bernal yet postelnic 1 au aratat inainte noastra un zapis de la Stroici log. facut cu
Buletinul Muzeului Municipal (loan Neculce lai.
www.dacoromanica.ro
30
234
DESBATER1 $1 COMUNICARI
adevAratA insui a sa manA, precum au fost dator dmisale lui Bernat post. cu una mie
i doao sute galbeni ungureti, pentru ursdnic 1 adamascd i posfau furcescu, ce au
luat de la dansul Inca In zilele lui lancul Vodd, cdnd au Inzesfraf surorile de leau
tmbrdcat. Deci domniia mea cetind acel zapis de la Stroici logofAt i lau fost cunoscut
toll boerii notri pAmanteni, cA era scris cu a sa manA, domnia me am dat pentru acei
bani dumisale lui Bernat post. satul Drujeplii, cu haletee i cu locuri de moarA In
Sitna, i satul Tdisfrenii pe Miletin ce sant in tinutul HArlAului, i alte sate a logoMtului Stroici, ce au fost a lui drepte ocini i moii. CAtrA aceast venirl inaintea noastrA
i inainte a tot sfatul nostru, pArintili i rugAtorul nostru chir Anastasie Crimcovici arhiepiscop i Mitropolit SuEavschil i au arAtat inaintea noastrA privileghii de danie i
miluire de la fericitil intru rAposare de mai inainte vremea domnii, precum au dat 1
au miluit Stroici logofAt cu acele mai sus scrise sati Drujetii 1 TAistrenii pe sMnta
mAnAstire Dragomirna, unde este hramul Coboraril Duhului OW, nutnai acele privileghil au fost 1 stricat, cAci au fostu ascunsA intro tainA i iau agiuns... Drept aceia
vAzand domniia mea I acele privileghii de danie 1 miluire sfintei mAnAstiri nam volt
a lAsa pe al nostru boer Bernat post. ca sA fie pAguba de atita bani, nici a clinti dania la miluirea sfintei mAnAstiri, fArA am poruncit nArintelui Anastasie Mitropolit ca sA
s tocmascA cu dmlui Bernat post. cu aZasta sau i tocmit I au dat postelnicului Bernat
asA sute de galbeni ungureti, qi $asd cal preldluill ca la cloud sufe galbeni; 1 au
lasal el ca sA fie acele sate al sfintei mAnAstiri ; i acel ispisoc ce au fost la post.
Bernat de acea datorie de la Stroici logofAt incA lau rumpt denainte noastrA, i inainte
sfatului ; i iarAi au fost luat una sutA de galbeni ungureti PscAlina giupAniasa lui
Stroici logofat, cu feciorul ei lonaco Stroici de la mAnAstirea Putna i au fost pus
amanet pentru acei bani satul DrujAtii 1 au fost fAcut zapis de la sine, numai i acea
sutA de galbeni iau plAtit pArintele Anastisie mitropolit cAlugArilor putneni.
Deci noi and am vAzut ca sau tocmit de bunA vole cu Bernat post. I iau dat
lui sfintie sa Anastasie Mitropolit 600 galbeni ungureti i 6 cal drept 200 galbeni,
dupA aceia iarAi am dat i 100 galbeni cAlugArilor Putneni, iar acum sA asamAnA ca
cum ar fi cumpArAturA aceli sate de sfintie sa cl era prApAdite de la sfAnta mAnAstire,
pentru acele datorii, iar noi aijdere i de la noi am dat 1 am intArit parintelui i rugatorului nostru mai sus numitul Anastasie mitropolitul Sulavschii, i mAnAstaii sale, ce
sA chiamA Dragomirna, acele mai sus scrise doe sate Drujetii 1 cu heletee, 1 cu
locuri de moarA in Sitna ; i satul TAistrenii pe Miletin, ca a fie sfintei mAnAstiri i
de la noi drepte ocini cu tot venitul neclAtit nicl odinioarA in veci de veci; iar dupA
a noastrA vialA cine sA va ispiti a rAzvrAti a noastrA danie i intAriturg, acela ca s nu
fie ertat de la domnul Dumneteu i prea curata lui maicA i de toll sfintii amin 1 ca
sA fie blAstAmat i de trei ori blAstAmat i anaftima 1 ca sA alba a1 da sama i rAspuns inainte stranicului giudet a lui Hristos 1 altul sa nu sA amestece.
Insui Domnul au poruncit.
7125 Mai 30
pecete domneascA
Ghenghe logof At a invAtat
Nebojatc
Sau tAlmAcit de Andrei Dacovici in $tiubeeni let 1787 lulie 9.
7128 Decembre 4 (1619) kW. Oeolul f i finulul.

TalmAcire de pe uric vechiu sArbesc de la domnul Gapar Vvda din let 7128
Dekemvre 4 scris in Ei de Stratulat.
Nol Gapar Vvda, ou mila lui Dumnezeu domnul larii Moldaviei, scriem slugii
CXXXII.
noastre dregAtoriului din tArgu Pietrii oltuzilor i pArgarilor i tuturor slugilor noastre,
www.dacoromanica.ro
DESBATERI
235
I COMUNICARI
care veti umbla cu slujbile noastre, dintracela tArg, dAmuva stlre cl Iii sau jAluit giuOneasa BilAiasa si au xis inainte noastrA el are un sat anume Roznooul, i iaste efit
de la ocolul trgului Pietrii, Inca din zilele lui Petru Vodd, i umbld cu linutu; far
voi ii Inv Multi cu ocolul trgului la mori, i la fAinuri, i la alte lucruri, la toate i la
podvoade; pentru aceia dacA vett vide carte domniei meli iar voi ca sA aveti al !Asa
foarte in pace, intru nemicA sA nul invaluiti cu ocolul tArgului, la podvoade sau la mori
sau la sindile sau la fAnuri, sau fie la ce lucru sA nul invaluiti, acel sat, ce sA fie cu
tinutu, cum sau fost de la Petru Vodg, pAnA acum ; intralt chip sA nu fie, nici sA vie
mai multA jalob, intralt chip sA nu faceti.
Insui Domnul au poruncit.
I. p. gospod
Sau iscAlit domnul: Gaspar Voevoda.
cDe pe limba sArbascA sau tAlmAcit de... pitar in Iasi la 1806 lulie 26.
CXXXIII.
7128 lulie 25 (1620) kph Scutiri de clod.
lv Gawar Vvda. bojiia milostiiu gspodaru zemli Moldavscoi. scriem domniia mea
slugii noastre vornicului de PeatrA si comiilor si tuturor slugilor domnii meli care vor
imbla cu slujba de ocol la Piatra, dAmuvA tire dacA veti vedea cartea domniei meli
cu aprod ca sA aveti a !Asa foarte in pace, satul Negutetil, cOci cO acela sat au WI
de demult la ocol, i este cumpArAturA boiarului nostru lui Voruntar comis. Deci ca
sA aveti al lsa acest sat in pace, la nemicA sA nul trageti cu satele cele de ocol.
u Iai It 7128 lulie 25.

Insui domnul au poruncit (1. p. gospod).
liv Gaspar Voevoda.
CXXXIV.
7132 Decembre 16 (1623) la0. Ferdia.
lw Radul Voevoda, cu mila lui Dumnezeu domn Orli Moldaviii, iatA sau giudecat
de fata inainte noastrA i inainte boerilor notri Duca bit) u$er cu Solomia giupAneasa
lui Vorontar comis, i cu fii ei, pentru satul Negule0ii, ce iaste in tinutul Neamtului,
zicand Duca cum cA iar fi fost lui danie de la tefan Toma Voevod din domnia dintAiu, i de la insusi domniia mea i de intAriturA iarAi de la Gawar 'food din dom-
nia ceo dint& pentru cA boeriul ei Voruntar comis fntraceiapi vreme au lost In lora
LeascO, iar mai sus numita jupAneasa lui Voruntar comis, Solomia cu fii sei, au arAtat
inainte noastrA i privlleghie de danie si de cumpAraturA de la leremia Vvoda 1 iarAsi
ispisoc de giudecatA i de feriia de la Gawar Vvoda i de la Stefan Tomsa Vvoda,

din domnie ce de pe urmg, iarAi pentru giudecat i ferie. Drept aceia domniia me,
1 cu sfatul nostru vIzind a lor drepte dresuri de cumpArAturA i de giudecata i de
ferie, de la domnii cei de mai inainte, iam j),.udecat pe dansli dupA legea pAmantului
1 sau indreptat inainte noastrA si sau pus ei lor fierie 24 zloti in visterie domniei
mele, iar mai sus numitul Duca user sau dat rAmas din toatA lege noastrA i mai mult
de acum inainte sA nu aibA a sA mai pAr sau a sA mai acolisA Duca useriu, nici o
datA in veci inainte acestei carp a noastre.
Sau scris in Esi de Toma la let 7132 Dechembre 16.
Insusi Domnul au poruncit.
lw Radul Voevod.
p. gospod.
Din limba sArbascA sau tAlmAcit de... pitar, in Esi la 1806 Julie 26.
1.
www.dacoromanica.ro
236
I COMUNICARI
DESBATERI
CXXXV. 7133 Februarie 23 (1625) Suceava. Neamui lui Gh. Stefan Vodd.
Adica eu Singlitichia giupaneasa raposatului Bale vornic, fata lui Gavril logoft,
insumi pre mine marturisescu cu agasta scrisoare a mea cum de buna voia mea de nime
nevoita nici asuprita, socotinduma i luind aminte viiata i petrecere, ce am vietuit i
am petrecut In tasta lumea impreuna cu giupanul mieu i am avut 1 faori, ce dupa
cum au fost voe lui Dumnezeu ramasem singura la batranetele mele, nime din ruda me
sau a klupanului mieu uu sau gasit s ma socotiasa i sa ma grijasca, ce socotind i
luandurna aminte fn ce chip ma vol lane i cine va socoti la batranetele mele, aflatusau un nepot al mieu, din singele nostru, anume Dumitrafco IogoJluI cel mare,
fejorul lui Stefan logofdt de niau socotit pana am fostu vie pe lume in sanatati i
in boale, i Inca dui:4 ce voi eI din lume iar sau prins sa ma grijasca 1 sa ma comande cum trebuesc unui om mort, cum Ii lege In lume, iar eu cu tot ce am avut
mult putin, mam lasat dumisali i giupeinesei dmsale Zinic6i 1 fiilor dmlor sale i cu
un sat anume Roznovul, cei In tinutul Niamtului, ca sa le fie de la mine ocina i dar
1 cu tot venitul, care sat In multe chipuri sau ispitit i calugarii de la Bistrita ca sal
poata lua de la mana noastra, i Inca I diresi ce am avut idcute pre acel sat ni
liau ars alugrii, iar sfintia sa Dumnezeu tot au Ivit giudetul sfintiei sale cel drept 1
tot lam dobandit i din maim noastra nau eit (lipsA) am avut direse facute pre acel
sat de la maria sa Radul Vvod i (lipsA) toate liam dat in maim dmilorsali i Inca i
alt sat learn dat, care sat niau fost... In tinutul Tecuciului care... de galbeni... acesti sati
de mai sus... sa le fie dumilorsale 1 cuconilor dumilorsale driapte ocini i moie cu
tot venitul neclintita nici odinioara In veci. lar cine... nici din ruda mea sau a giupanului mieu a face vreun val dumilorsale, sau cuconilor 1 va vrea a sa amesteca acela
om sa aiba singur pe Hristos Ora la giudetu and va giudeca sfiintia sa toata lumea,
1 de catra mine de catra o pacatoasa sa fie neertat nici In Easta viiata nici In ceialalta ce iaste s hii de la giudetu Inainte... Atta scriu 1 marturisescu cu cest adevarat
zapis al mieu.
X Eu Singlitichiia am scris cu mnamea.
u Sueavva It 7133 Febr. 23
Eu Arsenie logft pisal
Asupra inrudirii neamului Bilai, cu neamul Stefan i cu Gavrila logofatul din secl.
XVI, diata noastra ne face sa rectifiam spita Gh. Stefan din T. Codrescu I, 45, astfel:
1.
Antaloasa 1490
1
2. Marga
= Ceaurul
Mogaldea 3.
vornic
Stefan aurul
x
Mogaldea
Bucium
Singlitichia
= Bucium vornicul
Axinia
= Borcea
Zinica = Dumitraco Stefan logofatul

Toader Boul, stranepot
1
Gh. Stefan Voda
I lui Drago Boul vornic

de supt Stefan cel Mare
Salta
Spusele Singlitichiei din dicta sunt adiverite de nepotul ski de frate pumitraco
Stefan logofatul In Catastivul ski (T. Codrescu I, 39).
www.dacoromanica.ro
DESBATERI 51 COMUNICAR1
CXXXVI.
237
7133 Mart 15 (1625) Hodoreni. Zapts plastograf.
AdicA eu Miron de GrAcina, scriu i mArturisAscu acest zapis al mieu cum de bunA
voia mea, de nimene nevoit nici asuprit, vAndutam a mea driaptA ocinA i moie, de
la sat de la ArmAiani, i am vandal pn la Reidiul lul rigan 0 R6ngoae vale tn

sus, vAndutuleam aceste moii dumisale Lungulul de 014eni drept 180 lel, bAtuti,
locul tot ales i stAlpit, i la aEastA tocmalA vAnzarea de bunA voia, tAmplatusau multi
oameni buni meglei anume rigan de Tibdne01 1 diaconul de CrAeti, i lurwo de

Hodordni, 1 Rango de Marcoceni, i Neniul de Soholetu, i Done de MArmoreni, i
pentru mai bunA credinta, eu Miron pusam pecete mea, degetul, i noi cap sintem scri1
in zapis acesta, care niam tAmplat la aEastA tocmalA 1 vAnzare de bunA voia, pusam
pecetile noastre, degetele, i eu popa Misailo de Soho lelu scrisam zapis acesta In casa
lui lura?co de HodorAni ca sA sA tie.
Eu Miron X
Eu Tigan ot Tit:411W X
7123 Mart 15
Diacon ot CrAeti X
Ranga ot MArmoreni X
Iuraco ot HodorAni X
Done de MArmoreni X
Neniul ot Soholetu X
Asupra acestui zapis, neobinuit in formg, boerii hotarnici din 7254 Aug. (Scrie
Kecu uricar, Ion Cucoranul i Nec. Banul vornic de poartA) aruncA indoiala ca ar fi
o plastografie curatA.
Obs. Documentele de la CXXXCXXXVI inclusiv sunt copiate din condica de

documente de la Stanca Roznovanului, Iai. Condica azi e nelegatA i cuprinde 70 caete
cu peste 700 documente, ce privesc toate moiile Roseteti, cu incepere de la lordachi
Ruset visternic de prin 1690, cnd a intrat stApftn in Posadnicl (azi Sculenii i Stanca
Roznovanului) prin cumparaturA de la vechii stApani ai locului.
Gh.
www.dacoromanica.ro
VIII. RE CENSIUNI
N. Iorga. Scrisori domnefli din arhivele de la Stocholm. Buc. 1929.
Urmand indicatiile date de d-1 C. Karadja, consulul tarii la Stockholm, d. lorga
ne dA In acest memoriu cAtrA Academie o serie de scrisori particulare, ce privesc : a)
pe Ion Bogdan pretendent domnesc in 1598 Oct.; b) pe lancu VodA cu chitanta sa
din 1610 Mai 10 ; c) pe Gheorghe Stefan VodA cu scrisoarea din 1656 April 7 cAtrA
procancelarul Suediei ; d) pe Ludovic de Biala Biellski din 1660 Febr. e) Scrisoarea din
1666 Iuni 5 Regelui Carol al III al Angliei ; f) Scrisoarea Ste fanei Mihailova data in
rusete cAtrA 1668 Febr. 85 g) 2 scrisori scrise din lai de Nec. VodA Mavrocordat
catra Carol XII la Tighina In 1710 Sept. 8, i 1711 9 Dec.
In Anexe ni se dau alte 4 scrisori ale lui Gh. Stefan VodA din 1662 April 16,
1662 lulie 21 i 1664 April 9.
*
**
N. Iorga. Injormalii spaniole despre rdzboiul pentru independenid. Buc. 1929,

In ziarul spaniol Imparcial marchizul del Valle de Toje publicA tiri de pe
campul de luptA i din Romania.
Vorbind de Iai scrie urmAtoarele : Casele i edificiile publice sunt In general de
un frumos aspect i stradele lui spatioase bine petruite cu trotuare de asfalt, fAcute acuma in urmA de o companie industrialA englezA, are felurite biserici i e foarte remarcabilA vechea piata a Arsenalului.a
Alt corespondent este Enrique Dupuy de Utile, care spune o sumA de relatii despre
tactica razboiului.
16 vederi intovarAAsc memoriul d-lui lorga.
*
**
N. Iorga. 0 acliune de opozilie pe vremea Fanariolilor. Buc 1928.

Se leagA faptele politice i luptele boerilor contra lui Ion VodA (Teodor) Calimah
din 1758. Lupta d-rlui Stavarachi contra boerilor inchii de hanul tAtArAsc la Bender,
Bal, Sturza, Costachi, RAcan, BuhAescu i lonitA Cuza. Intrigile Boereti se invArtiau in
jurul impratierii de tiri fale : o nouA navalA TAtArascA, i punerea la cale a arderei
Ia0or. Alt teren unde a prins intriga boerilor a fost cu decapitarea lui Gr. Ghica VodA.
Dupl. ms. Acad. 829 se dA textul grecesc al acestor pagini din cronicA.
*
**
N. lorga. Francmasoni i compilatori In secl. XVIII, Moldova. Buc. 1928.

Se ilustreazA rolul lui lordachie Darie Ddrin6nescul paharnic, autorul a 24
iaftale (jalobe) trimese la Bender contra domnului Gr. Ghica VodA. Pentru el se scrie
pe langA traducerea lui Telemah In 1772 i Taina Francmasonilor tAlmAcitA in 1787
de arhidiaconul Mitropoliei Gherasim Clipa, hate cu Sofronie Clipa, arhimandrit CetAtuei,
care InvAtase carte greceascA In orient i tia i Italiana $i Franceza.
***
www.dacoromanica.ro
RECENSIUNI
239
N. Iorga. loan Bogdan, pretendent domnesc In secl. XVI. Buc. 1928.

Ni se da in text latin i in facsimile o scrisoare a acestui domn pribeag, datata
din Paris in 1587 Aug. 14, in care ii povestete peripetiile vietii sale in Fran(a, apoi
la Constantinopol. A doua scrisoare este in englizete, i vorbete de staruinta lui
Saint-Bonnet la regina Angliei pentru printul Valahiel, aceasta din 1579 dupa 11 Oct.
cand a fost Mat marele vizir Mohamed Socoli, deci de la inceputul anului 1580.
***
N. Iorga. Intre domnii Moldovei i al farii romdneol. Buc. 1929.

In acest memoriu catra Academie ni se aduc urmatoarele: 1) Scrisoarea lui loan
Sandu Sturza Voda din 1827 Sept. 20 catra Gr. Ghica al Munteniei pentru un tamazlac
de vite (160 capete) a lui V. Andrie din Focani ; 2) Aezarea ponturilor de megielic
?litre Moldova i Muntenia pe apa Siretului din 7214 Mai 29 (1706); 3) Hrisovul lui
Gr. Ghica Voda din 7244 Ghenar 20 (1736) pentru alegerea hotaralor Vrancei despre
tara Ungureasca. Doua din aceste acte (1 i 3) le da i in facsimile.
In adaus aduce un izvod de reparatiunile picturale la biserica sf. Mihail din Braila,
dupa datele cuprinse in arhiva Primariel de Braila.
***
N. Iorga. Note asupra editarii operei poetice a lui M. Eminescu. 1929.

Vorbind de diferitele editil ale operei literare a lui Eminescu, se oprete asupra
lucrarii lui Gh. Teodorescu Chlrileanu, care a scos in evidenta pe Eminescu i ca revizor colar. Editie integrala a operel literare a lui Eminescu e de ateptat i d. lorga
indeamna pe Academie sa se ocupe de aceasta i sa ni-o dea.
*
**
N. Iorga. Oeuvres indites de N. Milescu, Buc. 1929.

Dupa lucrarea d-lui P. P. Panaitescu despre N. Milescu spatar, d. N. lorga ni da
textul unei noui lucrari in grecelte a spatariului Era avEY.BoTa (pg. 19-126) precedand
cu o mica introducere publicarea textului. Un rezumat in frantuzete recta cuprinsul celor 105 paragrafe din lucrarea citata, despre Mahomet.
Curioasa e interpretarea ce face versetubi ultim din cap. 13 din apocalipsul sf.
loan care zice ca semnul intelepciunei este 666,m i gasete ca aceasta cifra iese din
citirea numerica a literilor din numele Moametis, Latinos, (Frances) Ntalailamos (o

goe de Magoi.
Moametis=200 (s), 300 (t), 10 (i), 5 (e), 40 (m), 1 (a), 70 (o), 40 (m). 666,
Latinos= 200 (s), 300 (t), 70 (o), 50 (n), 10 (i), 5 (e) 1 (a), 30 (I) = 666
Ntalailamos =200 ,$), 300 (t), 1 (a, 40 (m), 1 (a), 1 (a), 30 (I), 10 (I), 1 (a),
1 (a), 50 (n) =666.
Cartile poporane scrise cuprind 1 alte nume, ce cauta sa explice intelesul lul 666,
cu nume de imparati .romani, iar editiile critice ale Evangheliilor cuprind in note istoricul acestor interpretari, toate greite, cad ele se refera la vechile cunotinti babiloniene, cari aveau in mare cinste numerele compuse cu 6 (in impartirea timpului).
In apendice ne da 2 lucrari : una adresata I dedicata lui C. Voda Basarab Brancovanu despre China supusa ; alta cuprinde descrierea Moldovei (Bogdania).
Manuscriptul e a copie din 1788 la Venetia de catra Nicolae.
***
N. Iorga. Origina Moldoveneasc a lui lenchig Vocarescu. Bucureti 1929.

Din faptul ca In 1777 lanuar 18 Gr. Ghica Von, decapitatul, intarete fostului
www.dacoromanica.ro
240
RECENSIUN1
mare visternic lanachi VAcArescu mosia Tiplicestii de pe Nistru, scoate c aceastA mosie si Nistorestii le trage lanachi VkArescu de pe moasa dmsale Sanda visteriasa, sora
rAposatului Ion Neculce biv vel agg.
Din cuprinderea stirilor iese cA vist. Neculce, tatAl vornicului loan Neculce cronicarul, avea Tiplicestii pe RAut si Nistorestii de pe stol. lordachi Cantacuzino (PAscanul)
ce le cumpArase de la C. Ramandi visternic.
a) Chirita Draco
I
Dumitrasco Chirita
Paleologul post
= Maria
sorA
= Ramandi
I
Cost. Ramandi vel visternic

vinde mosiile gramaticului Neculce
b) gramaticul Neculcea lanachi
= Catrina lordachi Cantacuzino
Sanda Os. 1707

= Done vist.
loan Neculce
hatman
Maria
= Stefan Luca
3 vist.
capAtA zestre
Tiplicestil
'roma Luca
1
Alexandru Neculce
vornic
Ecaterina,
Dinu,
= 5tef. VAcArescu
vist. 9
satrar
=x
I
lanache VAcArescu
lenachi Done, Maria

spatar
vist., ban
Neculai pah.
Deci lanachi VAcArescu vine strAnepot de soil marelui cronicar loan Neculce.
* **
N. Iorga. Exist o scrisoare de tradare a lui Mihoi Viteazul? Buc. 1929.

Ca complectare traducerii gresite a scrisorii adusA in Hurmuzachi IV, 178, autorul
dA in facsimile textul original in slavonA a acestei scrisori, dupA comunicarea d-lui
Alekso Ivii, profesor din Serbia. Originalul are toate aparentele caligrafice ale vechimei ;
textul insA e fAurit pentru a pune in evidenta grija, ce avea Voevodul Valah de a-si
asigura sotia si copiii. Cel ce a scris in grabl a strecurat romAnisme neertate in textul
plavon: dar, Ardeleni, cdpitani 1 rdspunsu ; uitA sA punA data, 'jar iscAlitura e plAzmuitA si pentru a dovedi, d-1 lorga aduce vre-o 22 autografe de ale lui Mihaiu VodA
in faximile, din care 6 numai iscAlituri.
**
* *
Diaconul Coressi. Lucrul Apostolesc. Editia facsimilatA a Academiei RomAne,

Ingrijitl de d. I. Bianu.
Un volum mare de 632 pagini, toate in clisee. Pentru a se evita discutiile filologilor si a se da cetitorului copie fidelA a textelor de limba romAneascA din secl. XVI,
Academia RomAnA a luat lAudabila initiativa de a tipAri in tlisee, lucru care s'a fAcut
1) Frati cu Cost. Vdccirescu 1 Barbu Vdcdrescu.

www.dacoromanica.ro
RECENSIUNI
241
de mult cu psallirea zisd Scheiand. In aceasta noua serie ni s'a dat in facsimile :
Intrebarea crestineasca din 1560, (fragment de 22 pagini), Pravila sf. Apostoli 1570 (fragment 24 pagini), manuscriptul de la leud din Maramure (fragment 48 pagini).
Originalul a fost druit Academiei in 1924 de catra d-1 C. Caradja, cunoscutul
nostru bibliofil si colaborator al revistei noastre.
**
Pr. C. Bobulescu. Neamul Ho1beine0i1or. Buc. 1929.

In noua sa lucrare genealogica asupra neamului Holbanetilor ni se aduce toate
datele asupra inceputului acestei familii i membrilor mai Insemnati al acestei familii,
despre care ne-am ocupat i noi In vol. X din Surele si hvoade". Holbanestii sant
urmasii lui Damian vornicul din Rusanovschl.
Rusanovschi Lupul
Dumitrasco
Rusanovschi
Axana
= Damian vornicul despre Doamna
Toader Damian armas

poreclit Holban
= Paraschiva Ion Stroescul jitnicer

Costantin,
= Maria
Neculai,
1699
= Anastasia =Dracea =Mitescu
=Ilinca C. Volcinschi
I
Braila
n. 1744
Anita I.
fata lui
Mitescu
I
Neculai
=
CD
ro
0cn
02:
a- cr z o I g o
23
co
p
C
(-3
OrD
.`,i'
C... O. CD
0D,Er
=
r),-;
<
r)
KA
0. = = F 2 .
I Pancu (a) 1755

Casandra (b)
Vasile Holban
Ion
Gligorcea
loana
Maria,
Ille,
113
+ (.7 s
-1
s-A
00
t...) =.
00
il, co g13 6.) Cr
Elenco
2:
la)
,C), K
(7
w
"1
<
11)
-a
110
ott )15'
-t
CI)
c.,
I-
t=1
It
C .4
CD
?....
<
A3
.-
23
113
"."
CD
I IX cix ,-t
oo :-.
co
,n
3--:
1).
.- co cn
- '
0 .....
LT
*-3
+ 0a,
i'Li.
0..
as,
lorgu, Grigore
Am dat aceasta spita dupa studiul celor 49 documente, date in anexa, cum i dupA
spita membrilor familiei Holban-Damian.
Monografia se mai ocupa de 2 chipuri bisericesti : neamul lui Clipa Barbovschi
si Gherasim Episcopul de Husi (1803-1826), frate cu Sofronie Barbovschi, marele predicator al Mitropoliei lasilor.
**
I. C. Filitti. Condica Poenarilor Almdjeni (extras din arhivele Olteniei 43-44)

Craiova 1929.
In 142 de regeste se cuprinde toata condica Poenarilor Almajeni, stramoi al deBuletinul Muzeului Municipal clean Neculce, la41
www.dacoromanica.ro
31
242
RECENSIUNI
cedatulul de curand Miu SAulescu, i scrisa In 1819 de Dionisie eclesiarhul, cunoscutul

dascal slovenesc.
Legand spusele documentelor aduse de la Inceputul sec!. XVII-a, reiesA aceasta
IncrangAturA de Poenari :
Barbul Poenariul clucer 1625

ot Poiana
I
Dragota, Stoichita, Vasile Poenariul vist.

= Maria 1680
1
Dumitrachi Cost. Bralloiu

Ranita
Stanca
Costandin Poenariul sluger

= Safta 1720
Condorata
Radu BrAiloiu
1
(b) Catrina =
Barbu Poenariu sluger 1750

= Ancuta StAnescu (a)
1
Smaranda, Ilinca, Constandin Poenariu

din AlmAgeni 1819
Condica Poenarilor Almajeni samAnA cu atatea alte izvoade sau catastihuri de

moii ale boerilor din Moldova : Catastihul de moii ale lui Dumitraco *tefan vel log.
(v. T. Codrescu 1), a lui Gh. Ursachi vist., a lui lordachi Ruset vornicul etc.
***
I. C. Filiti. lin proect de constitu lie inedit a lui Cuza Vodd. de la 1863 Buc.
1929, 8A, 48 pg.
Micarea ideilor oficiale intru alcAtuirea i organizarea statului modern roman sant
Inca de cunoscut. Arhivele contemporane sint de cercetat i cum arhiva actelor domniei lui Cuza VodA a fost sechestrata pang eri din ratiuni escepponale de stat i oamenli politici, nici micarea oficialt a ideilor, puse In luptA in scurta i plinA de frAmAntri politice a lui Cuza Voda n'a fost cunoscutA de cat prin prizma politica i pAtimaa a partidelor politice. D. I. C. Filitti e un adanc cunoscAtor al istoriei contemporane ; dui:4 ce a studiat domniile reglementare, ne da in acest studiu o paginA din
istoria politica a lui Cuza VodA, dupA actele depuse la Academie.
Nazuintele singuratice a grupe de boeri de a studia i injgheba planuri de constitutie se Incepe cu 1822, In proectul studiat de A. D. Xenopol. Regulamentul organic
a avut aprobarea Curtii protectoare ruseti i a flintat liana la 1849, and s'a modificat
prin conventia de la Balta Liman, 1 apoi prin conventia din 1859 Aug. 8.
Inainte de a se aplica statutul din 2 Mai 1864, VodA Cuza supunea discutiei
curtii suzerane un proect de Constitutie cu Camera i Senat, care I nsA n'a avut vreme
de aprobat, cAci framAntArile politice interne restrinse la un numAr mic de alegAtori
fAcea imposibill orice reforma internA, ca improprietArirea.
Proectul de constitutie cuprinde 67 articole, din care art. 1-7 privesc oarmuirea
domnului ; art. 8-24 Senatul ; art, 25-53 Camera ; art. 54-65 consiliul de stat 0
Curfea de coturi; art. 66 privete prelungirea conventiei de Paris pAna la promulgarea
nouei Constitutiuni; In art. 67 dispozitiuni transitorii.
In anexl se dA un proect de Inflintarea unui comitet provizor de legislatie (10

articule).
**
www.dacoromanica.ro
243
RECENSIUN1
I. C. Filitti. Catagrafia oficiald de toll boerii Idrii Romanesti la 1829. Bucureti 1929.
In fiecare an d. I. C. Filitti imbogatete literatura istorica cu monografii care

complecteaza mult cunotintele de structura veche a statului roman. In aceast monografie publica textul dosarului afltor In arhivele statului din Bucureti. No. 34/220 ce
cuprinde 212 foi Dild pentru catagrafia boerilor caftanldi let 1829 Sept. 11.'
Lucrarea ceruta de cancelaria romaneasca, autorul o intregete cu addugirile de
la 1830131 i la urma o pune in paralele cu catagrafia boerilor din 1858, anul and
s'au desfiintat titlurile de boerie.
lel sumarul ce-I face. Erau la 1829-32 in Muntenia 766 familii de boeri, din
care 566 boeri i 200 boerenasi; iar ca numar erau un total de 1311, din care 70
boeri mad, 576 boeri, 380 boerinai i 283 feciori de boeri.
Pe ranguri de boerii reiese acest calcul: 70 boeri mari de clasa I (bancamara) i anume 6 bani, 22 vornici, 15 logofeti, 1 vistiar, 1 spatar, 3 postelnici, 11 hatmani 9 agi, 2 camarai ; 576 boeri de clasa II (clucer-comis) i clasa III (sardar-clucer
za arie) i anume: 19 cluceri, 39 caminari, 39 paharnici, 50 stolnici, 15 comii, 108
sardari, 96 medelniceri, 88 sulgeri, 56 pitari, 26 etrari, 42 cluceri za arie.
In 1858 boerimea valah era de 3167, fata cu 1311 din 1829, i anume bani 5,
vornici 10, logofeti 41; agi 62, cluceri 40, paharnici 302, serdari 573, pitari i contipiti 2134.
Ca intregire la cele ce spune d-1 I. C. Filitti, dam lista sumara pe judete, spre a
se vedea uncle era mai mita boerime :
total
boeri adausi
1. Bucureti i Ilfov
2. Valcea
3. Romanati
4. Mehedinct
5. Gorj
6. Craiova, Dolj
7. Arge
8. Braila
9. Buzeu
10. Dambovita
11. Ialomita
12. Muscel
13. Olt
14. Prahova
15. Saac
16. Slam-Rmnic
17. Teleorman
18. Vlava
38
32
233
21
13
19
24
26
54
26
6
24
24
23
23
20
55
68
7
18
29
28
22
28
15
279
54
32
44
36
48
21
14
9
/ sau 26.5/0
81
122
13
26
45
sau 21.50/0
39
6
60
72
23
44
36
46
48
73
29
9
530/0
1000/0
**
*
I. Nistor. Cehoslovacii si Romani!. Cernauti 1930. (Extr. din Codrii Cozminului VI).
In acest studiu avem desvoltat materialul istoric, expus ca conferinta publica la

10 Martie 1929, In Cernauti, cu prilejul a 10 ani de intemeerea republicei Cehoslovace.
Expunerea are aceste parti : vecinatatea teritoriala i induririle religioase (cretinarea, I Hus); expansiunea elementulul romnesc asupra teritoriului Cehoslovac (Moravia
Valaha); Regatul Premyslizilor i micarea husita (influenta Husita asupra inceputului
www.dacoromanica.ro
244
RECENSIUNI
carpi romneti) ; Razboiul de 30 ani (I. A. Comenius); cultura intelectuall i morala
etimologia cuv. taler=lei. valea sf. loachim bogata in mine de argint, incepute a fi
exploatate Inca din secl. XVI-a ; 1 cum tal= vale, denumia valea sf. loachim cea cu
mine de argint, s'a zis loachimstaler = vulgo leones, sive taleri leones = lei, supt Despot
Von); aice se mai aduc tiri despre Jirecek, Urban larnik, batele Zavoral, T. Mazaryk (la Iai).
In anexe iii se dau 8 acte: 1) actul de danie prin care imparatul Rudolf cla lui
Mihal Viteazul moia Konigsberg din Silesia in 1599 Aug. 31 (latinesc) ; 2) scrisoarea
lui Mihai Vocla cu autograf, prin care randuete pe Carolus Magnus administrator general al moiei sale druita. 3) Cinci scrisori domneti, din care una a lui Gr. Ghica
Vocla 1 patru ale lui Oh. Stefan Voda din 1662 (latineti): i amintiri de pe drum
ale lui Urban larnik, and a fost sa fie numit profesor de I. neolatine la Cernauti in 1875
**
P. P. Panaitescu. Miron Costin, Istorie in versuri polone despre Moldova

0 tam rom6neasa. Buc. 1929. (Acad. Rom.).
D-1 Panaitescu ne da regulat studii despre vechea literatura istorica in legatura cu
izvoarele Polone. In acest memoriu catra Academie, ni da in introducere un studiu despre
vechea literatura istorica, in legatura cu izvoarele Polone. In acest memoriu clitra Academie, ne da in introducere un studiu despre editille Poemei Polone a lui Miron Costin
scrisa in 1684, Julie la Dapv, in casa de vnaloare. Manuscriptele a caror texte le

publica d. Panaitescu sant aflatoare : unul la Universitatea de Varovia IV, 26: ccHistorya polskimi rytmami o Woloskiey ziemi i Moltanskiej 1 altul la biblioteca Czartoysk
din Cracovia No. 1348 C opisanle ziemi Moldawskiey i Multanskiey przez Mirona
Kostyna 1684.
In primele 60 pagini (25-84) se publica textul polon a celor 2 manuscripte, tar

in pag. de la 85-125 se da traducerea in romanete, corectand i intregind traducerea
lui B. P. Hajdeu, data la tel de M. Kogalniceanu 1 V. A. Ureche.
Un indice alfabetic de nume proprii i comune inchee memoriul.
**
I. Lupa. Chronicon Dubnicense despre tefan cel Mare. Buc. 1929. (Acad. Rom.).
Muzeul National din Buda pastreaza Inca din- 1838 un ms. al cronicei Dubniene.
(corn. Dubnic, comitat Frencsan, in Ceho-Slovacia), fosta proprietatea familiei Draglye0ilor scoboritori din Drag din Maramure, celebri in secl. XIV-a In Ungaria.
Cronica Budensis scrie in 1473 in Sambata Rozaliilor (5 lunie) ca Matei Vocla
a Mut pe Stefan Von la Baia ; cronica de la Dubnic, dupa ce copie textul cronicii
din Buda, schimba caracterul povestirii i scrie despre navala Turcilor la Oradia Mare
in 7 Febr. 1474 ; apoi vorbete de planul lui Matei de casatorie cu fiica lui Beatrix de
Aragonia la 1478, iar de lupta lui Stefan Voda cu Turcii zice : iar Stefan Voevodul
Moldovenesc cu Secuii notri, i cu Valahii i Rutenii, s'au impotrivit Turcilor In mijlocul tarii sale ca un bun protector patriei 1 natiunii sale, fiind gata sa moara pentru
ai sal, 1 dupa o ciocnire de trei zile i trei nopti, a dat pe Turci peirii.
Cronica din Dubnic este scrisa de un logofat de la curtea lui Bartolomei Dragfy
voevod ardelean, urma meiterului Draghy, voevod maramurean, care in 1391 s'a dus
la Tarigrad sa inchine manastirea stramoasca din Peri, ca stavropighie patriarhului
de Constantinopol Antonie.
www.dacoromanica.ro
245
RECENSIUNI
Dr. I. Lupa. Profesorul C. Romanul Vivu, un precursor al Unil fil nafionale.

Buc, 1929. Discurs de receptle la Academie in 29 Mai 1929.
C. Romanul a condus in 1848/49 prefectura XII. Nascut in Pintic (Cojocna) era
rudA cu bunica Patriarhului fost regent Miron Cristea. Urma seminarul la Blaj 'Ana
in 1843, cand fu eliminat pentru un act de revolta contra episcopului Lemenyi. A trait
in Bucureti la pensionul evit 1 apoi a luat parte activA la luptele din Ardeal ; 1 fu
impucat de SAcui.
**
Gh. I. BrAtianu. Contributions a rhistoire de Cetatea Alba' aux XIII-XIV-e

sicles. Buc. 1927.
Pe langa. materialul publicat mai inainte asupra vietii comerciale la gurile Dunarii.
1 la Cetatea Alba, d. G. I. BrAtianu ne dA un nou doc. inedit din 1290 Mai 8 in
latinete, prin care Giacomo di Frisole recunnate ca a primit 800 aspri asperos octongentos barichatos bonos, de Caffa ca sa-i aduca la Malvo Castro (Akkerman) 1
apoi la Constantinopol (ad partes Malvocastri et deinde in Constantinopolim), retinindu-i pentru sine o treime (ad terciam partem lucri michl inde habendam)..
**
G. Cantacuzino. Colonizarea orientald In Illyricum. Buc. 1928.

Tanarul autor, ce poartA un nume istoric, este o chizaie de seriozitatea cercetrilor cu caracter de eruditie istorica, avand el prin motenire intuitia istorica. Colonizarea militara a vechiului Illyricum, este o paginA din via ta romana insadita pe tot Intinsul Imperului Roman in Balcani i Carpati, prin veteranii improprietariti in vicus i
cannabae, in apropierea castrelor militare.
Toti aceti coloniti f oti militari i-au pastrat sufletul lor religios, i toate
epigramele scrise pe morminte arata pastrarea pana tarziu a diferitelor credinte religioase, cultul diferitilor zei, originari tarilor de unde apartineau veteranii, caci Romanii
erau toleranti in ceia ce privete practicile de cult. Din acest amestec de credinte in
Dacia i Illyricum a eit acel spirit popular plin de secte i eresuri, peste care s'a
suprapus forma cultului cretin.
De la acei vechi veterani legaft de pamant ca urmare a serviciului lor militar ni

s'a pastrat la noi numele generic de bdtrdn-cu aa bogata -intrebuintare juridicd, iar la
pamant primele trupuri de moii venite din prima impartala a feciorilor primului ttapanitor, au devenit bdtrdnii de pamant.
In acest caz bdtrdn este sinonim cu trro, 1 erau mopi marl i mo0 mici, cum
erau bdtrdni din generatiunea a 2-a de stapanl i btrdni din alte generatiuni ulterioare.
***
Alex. Vitenco. Documente Itio1dovene0 din Bucovina. CernAuti 1929, re

pg. 129.
In prefata autorul aratA provenienta documentelor, in numar de 105, ca apartinand
d-lui loan Baloescul din Comdre0i; documentele privesc epoca de la 7175-1849 ; de
fapt insa doc. 2 dat de supt 7267 anul traducerii, lui Evloghii dascalul slovenesc, este
din 7024 (1516), de la Bogdan Vocla, dupa boerul Gavril Totruanul visternicul, ajuns
mai apoi vel logofat.
Volumul nu e urmat de un indice alfabetic, ci numai de o tabela cronologicA a
documentelor. Lectura prezintA ici pe colea nesiguranftY 1 chiar unele grefeli. Din
uricul din 7024 scoatem aceasta incrangatura a celor ce \rand moia stramoascA Be0
rindee0ii visterniculul Gavril Totraan, Intru cat apartin familiei Albului spatarului,
lui On4or vist. 1 lui Buzdag, traitori supt Ilia 1 Stefan Voda in 1443.
www.dacoromanica.ro
246
RECENSIUNI
I.
Albul
(1390)
fat
Onior
Albul
spatar
fata
Bzdag
(1443)
Marica
(1716)
3.
Sacina, Iurie
Pr, lvancea, Filimon
Anuca, Oancea, Marina
>
loan, Nastea
.0c
Andreica,
Varva,
Marta,
Vlain
l a,
aci
cP3
nsw
5.
Magda,
t7)
Do Ica
In al doile loc zapisul de mArturie al rAzeilor din Ivancauti, dat in 1798 lune 27
vorbete de suitorii lui Stef. Eraniuc, care sunt acetia
1.
2.
Ion,
Vlad
Maria,
Cotoman
6. Sandul,
Dochita,
5.
(Evdoxina) Procopie
Drawn
Gafia preuteasa (Grecica)
3.
Dochita
4.
Nastasia
Parvan
Gheorghe,
sterp
Anita,
Sandul
sterp
4 fete
dascal
7.
Alexandra
Enachi Tautul,
(IstrAtuca), fiul lul Zaharia, nepot lui Ionaco, strAnepot lui Darie Tautul
8.
Axinia, Elena,
Maria =M.
Costra Cocea
Gheorghe,
Maria
Paraschiva
I V. Grecul (b)
(a) Vasile
9. Dumitru, Maria
Bdlosescul
Hahol
Alexandra
10.
Safta.
**
M. Costchescu. Satul si trgul Te1inefi. Iai 1930.

Bine a venit alegerea celor insArcinati de a conduce fundatia Regele Ferdinand I,
ca a insArcinat pe colegul nostru M. Costachescu sA scrie o monografie istorica asupra
unui sat din Basarabia, din vechiul tinut al Codrului, el povesfitorul aa de complect
asupra satelor din Crligtura.
Povestea satului Telineti este instructivA prin tnceputurile sale mai vechi ca
1598, de cand avem primul document, ce vorbete de preutul MaciucA din Telineti i
Vericiac tot de acolo. Ca sA fie preut intr'un sat prim 1598 trebuia sA fie poporAni,
www.dacoromanica.ro
RECENSIUNI
241
un sat intemeiat, cad nu biserica de mir a motivat urzirea satului, ca in atatea locuri
in Ardeal ci odata satul intemeiat i legat a necesitat biserica de mir.
Numele Telea se gasete pomenit Inca din secl. XV-a, Telea fiul Muei, nepot
lui Tofan ; aceasta in 1497 Mart 5. Dar acest Telea apare in valea Racovei, la Vaslui.
Sigur ca i pe apa Ciulucului mijlociu a trecut un Telea, cu mult inainte de 1598, ca
ill I nepocii sai sa dea natere satului Teline0i, care avea i popa in 1598.
Telea nu ne poate duce la latinul tela panza ; tela ca i texo care a dat tes, ar
fi dat Pala. Telea e porecla slavona, cad in slava gasim toata familia lui tel: tel-et
(vacA), tel-niia (vacA), fel-eaga (car), tel-eajca (carucioarA), te/-eatina (vitel). Sinonimul
eray, corm), de uncle Corovand (vaca) a intrat posterior lui Telea. Sufixul in e tot slay
i arata nu atat diminutivul, cat singularul: boiarin-boiarina, plural boiare, de unde

al nostru boer. Aa i
Urzirea dar a satului Telineti pe Ciuluc
s'a Mut in plin secl. XV i s'a desavarit satul In secl. XVI-a catra sfarit cu biserica
i popa de mir.
Mersul populafei a curs linitit, aa ca in gura urmailor de la finele secl. XVII-a,
se tia ca satul imbla pe 2 giumatati; i ca fie care jumatate umbla pe trei &Main!,
moO; dar nu toti cei 6 batrani ai satului erau contemporani unul cu altul, 1 ca dar
faceau parte din aceiai generacie: yen primari de pilda. Urmaii din 1680, nu tiu
bine de inaintaii lor din a 2-a i a 3-a generatiune de Teleti. De pita unul din batrani e Jurie, care e dat ca tatal Nastasiei Irimioaea, care vinde in 1667 jumatate din
batran lui Pohrib. Ar urma dar ca batranul Jurie a trait cel mult pe la 1600.
Tot aa Vlasie, feciorul Tireului, nepot lui Grozav, acesta fecior Dingei, unul
din batrani vinde in 1680 partea sa ; ceia ce arata ca Dinga a trait ceva mai sus cu
o generatie, clod, de cat Jurie.
Cel ce unete aproape trei patrimi din tot satul e Toderaco lordachi Cantacuzino
visternicul, care cumpara nu mai putin de 27 hlize din toti cei 6 batrani, In socotelile
facute nu reiese cum intra cumparator T. lordachi vist. ; cad aici M. Costachescu luandu-se dupa metoda lui I. Bogdan de a socoti anii vechi toti de la 1 lanuarie deci
scazand 5508 chiar pentru lunile Sept Dec., greete ordinea cumparaturilor. Boerui
Toderaco lordachi Cantacuzino vist. nu era nici rucla, nici raze cu razeii din Telineti. Cum a intrat dar el cumparator ? Prin danie ; deci zapisul de danie trebue sa fie
anterior tuturor zapiselor de cumparaturi. In adevar in 15 Oct. 7189 Costachescu
transpune anii 1681
T. lordachi capata danie a .asa parte din tot satul, de la Maria
i Aftinie, feciorii Savii, nepoti lui Calistrat. Pentru ce motive nu ne spune zapisul, dar
el capata un botrosn tntreg a asa parte din tot satul.
Odata stapan pe un batran el cumpara in cursul anului 7189 cele mai multe urine de la razei : i sunt foarte interesante pentru cursul proprietatii, cum se arata portiunea de razeie, dupa spite.
lata cateva specimene: (din jumatate de sat, ce imbla In trei moi, din a treia
mo ce imbla in zece frati, din jumatate de mo a cincia parte*.
cDin giumatate de giumatate de sat a patra parte.*
cDin giumatate de sat din moul Pinagai, din a treia parte de mo a patra parte.
cDin giumatate de mo a cincia parte,*
gCare moie este din giumatate de giumatate de sat den a esa parte a opta
parte') etc.
In socoteala ce am facut tuturor acestor urine am luat ca baza suma de 200

stanjeni pe un batran, ceia ce ar face 1200 stanjeni curmeziul moiei. Ori aceasta este
foarte aproape de hotarele moiei masurate in stAnjani din 1783. Hotarnica din 1783
a lui I. Rale vornic de poarta ne da aceste dimensiuni: lungul moiei latura de vest
www.dacoromanica.ro
248
RECENSIUN1
4703 stnjeni = 10487 m.; lungul mosiei latura de rasarit 4241 stAnjani = 9457 m.; iar
curmeslzul de nord 1380 st.= 3078 m ; iar latura de sud 1400 st. = 3122 m.; sau ca
suprafata 3091 Ha.
Socotind toate cele 27 de cumparaturi si danii, partea lui Toderasco lordachi vist.
ar atinge 1000 stAnjeni, ramanAnd razesilor restul de 200 st. cad ii valid mai pe urma ;
deci numal acestia isi au viata razasasca. Ceia ce s'a petrecut la Telinesti cu inturlucarea inteun oare care trup de moii cu Cantacuzinestii, s'a petrecut pretutindeni aiurea
cu mc4ile razesesti, ca Roietii cu Costachetii.
Telinestii au stat in familia Cantacuzinesti1or 2 generatiuni : Toderaco lordachi
Cantacuzlno visternicul intre 1680-1686 ; raman apoi mostenire in partea lui Ilie Cantacuzino comisul pana in 1698, cAnd o vinde eftin de tot rudei sale, visternicului Iordachi Ruset, cu 300 lei. Numai cumparaturile lui T. lordachi in 1680 intreceau suma
de 300 lei) afara de daniile capatate.
De la lordachi Ruset, mosia trece prin zestrea fetei sale Ecaterina, la Cost. Nec.
Voda Mavrocordat, sotul Ecaterinei. De la Ecaterina mosia trece la fiul sail Alex. C.
Mavrocordat Voda In 1785 ; Acesta o lasa fiului sail Costantin A. Mavrocordat beizade,
care i mare in 1784; iar apoi trece la domnita Ralita Mavrocordat. In 1796 Dec. 20
Ralita capata hrisov pentru infiintarea targului Telinesti. Toate documentele de la 1530
80 vorbesc de tArgul Telineti. In 1803 targul Telinesti are 58 liuzi si 78 targoveti. In
1813 Dec. pitariul Teodosiu, feciorul lui Gh. Chisatischi cumpara tArgul cu mosia lui, cu
90000 lei. Pitarul Teodosie avu 4 fete (Marioara, Nastasica, Smarandita si Ilenuta) si
un Mat lordachi Teodosie. Apoi trece la fiul sail M. Teodosiu, si prin zestre il ia Paul
Gore, acum decedat. Daca lucrarea ar fi fost urmata de un indice de nume 1 de tabla
documentelor, ar fi fost mai usor de consuldt.
***
Econ. V. Ursicescu. Sarbalorirea P. S. lacov Antonovici. Episcop al Hupilor.

Hui 1929.
La implinirea a 70 ani de vrasta cercul de admiratori ai P. S. S Episcopului

lacov cum si toll clericii din cele 3 judete ale Eparhiei Husilor, au sarbatorit pe harnicul
arhipastor, un neobosit cercetator al trecutului nostru istoric in partile Tutovene.
Par. Ursacescu, proprietarul muzeului de antichitati din Curteni, si actualmente
referent al sectiei administrative a strans in volum articolele de ziare i reviste, serviciul liturghic, banchetul, toastele ridicate la masa. La cele ce par. Episcop a scris despre
Mill, suntem multamiti a astazi au scris si altil despre P. S. S.
Ca fost coleg de coala cu P. S. S. Episcopul am dat si eu contributia mea la
.
aceasta serbatorire. Ni se da aici si o spita genealogica a inaintacilor P. S. S.
Papal Darie (loana) Stefan Darie (Ilinca) Caranfil Antonovici (Maria)
loan (Iacov) Antonovici (Ana) cu copii.
* **
V. Urscescu. Istoria fostului schit Vovidenia. Husi 1929.

Sal-He adunate de harnicul arheolog al Falciului, despre disparutul schit de supt dealul
Cotoi, m'au luminat mult pe mine, care am apucat acest schit, am petrecut ani de-arindul
de hramul lui, Sjdnta Treinie, cu apa rece si zahar, cu plimbarile zgomotoase ale tineretului printre drumurile intre lilieci si porumbisti, cu acele incAntari sufletesti ale
bletanului, in care mijeste viata. Trei cucernici si evlaviosi calugari: Epifanie arhimandrit, Isihie ierodiacon si Vasile fratele sat], apoi cizmarul Valcu si sotia lui Maria au
zidit din pajiste schitul intre 1835-1839. Datele aduse sunt destul de bogate si interesante
pentru schitul care a disparut ca si schitul de la Zgura, intemeiat in 1837 de alti calugari evlavioci si cu stare, din neamul Ghibanilor, par. Sava Ghiban 1 varul au Hagi
Arhip, bunul mieu de pe tea.
*
**
www.dacoromanica.ro
RECENSIUNI
Aurel V. Sava.
Documente Putnene. Vol. I. Focani 1929, 87, pg.
249
223.
lata un nou istoriograf pe arena cercetarilor istorice. Tinarul magistrat din Focani,
dus de dorul de a patrunde juridicete particularitatea obtiei VrAncenilor, a vazut ca
in lipsa codului, trebue sa recurga la istorie, cad i Dreptul ca i Istoria se leaga reciproc i se talmacesc. Fara a ti evolutia proprietatii in Vrancea, care a fost o unitate
intru inceputul ei, i i-a pastrat Unitatea sa de stapanire i dupa ce s'au inmultit satele : doua, apoi trei, patru, ase, zece, patrusprezece, etc. Caci pamantul i-a luat denumirea aicea nu dupa un om, ci dupa alte motive. Regluni singuratice i infundaturi
de ape i opcine de munti, hotar de tari politice inca de supt Cumani i Unguri, s'a
zis regiunei acestei Vrancea, dupa specia corbilor, vulturilor i a oimilor, ce erau pe
aici, avandu-i siguranta cuiburilor i a vietii lor departe de ochii vanatorilor. Si s'a denumit
regiunea aceasta, nu de slavii nordici, ce-i aveau polnoglasia in vorbire : uopoux, corb,
oim, ci de cei de sud, ce n'au polnoglasie. In vorba two = negru, ater. xpann = cornix, spatmq =mons Hercegovinae, tcpame = equulus ater, caci de la vran= negru, avem
Vranoca=nomen ovi indi soliticus, vranota bos ater.
Ca prefata ne da un istoric asupra mersului proprietatii in Vrancea, cad inainte
de a fi locuita, Vrancea a avut inteles de regiune : lin Vrancea" era denumirea generata a satelor din Vrancea. Odata proprietatea insadita i s'a insadit odata cu alte
aazari romaneti dar de peste munte cu influenta vadita Sacuiasca ea a mers impArtindu-se pe batrani, cari au cuprins in sinul lor doua sau mai multe sate, cari nu 1-au
divizat proprietatea pe sate, cad aice fiind munti i pastoritul ca ocupatiune, n'a putut
osebi proprietatea dupa Orilla i ape, ci dupa cum a curs din vechi. De aici a urmat
contiinta omogenitatii lor ca stapanire, o devalmAie, ce trece pragul satului, i cuprinde in ea pe cea a regiunii.
Autorul ne da 226 documente, din care foarte multe regeste ; din primele 100 doe.
avem 23 tcxt deplin, 79 regeste ; din a doua suta avem 62 regeste i 38 documente
intregite. Cetirea documentelor e corecta i prezinta toata siguranta 1 in date i in denumiri proprii. Note bogate intovaraesc unele documente; discutii asupra neautentici-
tatii vestitului uric slavon de la Stefan Voda din 1445 Ag. 8 cu pan Uand Ureacle.
Nu fara interes este spita inaintailor decedatului regent Gh. Buzdugan, ai cdrui
suitori ar fi acetia : Andrie Lepadatul (1507), Ursache Lepadatul, Maria lonita Lipan,
Neculai Lipan, lordachl Lipan, Catinca C. Buzdugan, Vasile Buzdugan, Gh. Buzdugan.
Cum posed multe alte doc. Vrancene, din arhivele Sturza i Roznovanu, sunt mai multe
de spus asupra proprietatil din Vrancea ; posesiunea muntilor, daniile domneti facute
vist. lordachi Roset Roznovanul ; cat despre anaforaoa marilor boeri din 1814 1 apoi
hrisovul lui Calimah Voda din 1817 asupra Vrancei am discutat pe larg de mult in o
serie de articule in coloanele Opiniei.
Un indice de nume proprii, de lucruri i cuvinte c)mplecteaza publicatia. Ateptam
cu nerabdare i celelalte volume fagaduite, caci Vrancea i Putna prezinta tot interesul
istoric.
**
Pictorul Barabas .pi Romdnii. Buc. 1930. (Acad. Rom.).

Pictorul Baraba a fost un sacui, nAscut la 22 Febr. 1810 in tinutul ,yTrel scaune. in
Dr. Andrei Veress.
Marco. El veni in Bucureti la 1831, pornind din Sibiu la 8 Noembre 1831 cu caruta
librarului Thierres, la spiterul Raimondi din Bucureti. El statu in Bucureti un an I
jumatate i aici pieta o suma de lume din protipendada Bucureteana.
De la el a Minas un memorial cu impresii asupra lumei Bucuretene. Retras in
Buda a trait pana la 1898, and moare in vrasta de 88 ani. Ni se da in anexe cateva
clive reprezentand : Bucuretii in 1831, generalul P. Kisseleff, aga Nicu Filipescu, NiBuletinul Muzeului Municipal 'loan Neculces lai.
www.dacoromanica.ro
32
250
RECENSIUNI
colae Rosetti, Oltul la Caineni, Floare (o tiara Wand cu tin co de flori pe cap), un
paznic de vie, o Ardeleanca, Roman vanator de ursi, Selisteni mergand la balciu.
***
loachim Crficiun. Inscriplii de la mdn. Neamlului. Buc. 1928.

In micul extras din Anuarul institutului national de Istorie Nationala Cluj Lase. IV,
d. Craciun ne aduce 13 inscriptii pe clopotele de la Neamt, de la trapeza, de la bolnIta veche sl noua. Clopotul banuit de la Stefan cel Mare s'a fost topit in focul mare
din 1863.
**
loachim CrAciun. Istoriograjia romdnd fn 1925 i 1926. Buc. 1928.

Pentru cercetatorli nostri in ogorul istoriografiei Wit lucrarea de sintezA bibliografica a d-lui CrAciun e foarte interesantA. Si noi cei de la buletinul loan Neculce"
avem locul nostru In acest repertor.
***
Arhlvele Basarabiei. (an. I, No. 3). Chisinau 1929.

Harnicii directori ai revistei d-nii Bulat si Tomescu, profesori universitari, ne dau
in acest n-r (lulle-Sept.) un prea bogat material documentar istoric. De si numArul 3
n'are sumar, aratam ca par. Eplscop Visarion Puiu ne da Tocmealile vietii monachiceti randuite de Miron Vocla Barnovschie in 7135 Sept. 20 (1626), aflat la Sucevita de rAp. V. A. Ureche si publicat si in facsimile intr'un memoriu la Academie
in 1886.
Pagini trdite din istoria Olteniei de T. G. Bulat intre 1806 1812, cand era ocupatia
ruseasca, In care ni se aduc 15 documente din acea vreme, dintre care multe in limba
franceza, limba cancelariel rosienesti. Actele Int iinfdrei eparhiei ChiOndului V Hoti-
nului in 1813 in numar de 5 ni le aduce d. C Tomescu, Hotarele Basarabiei de I.

C. Bacila, aratA variatiunile acestor hotare din vechi de la 1484 'Ana in 1812 si 1856.
Hotarul raelei Brdilei din 1808 de Bulat. Tot d-sa aduce 5 acte ce vorbesc de cneazul
D. Cantemir si legaturile sale cu tara RomAneasca. Documente slavone din sect. XVII
publica d. Boga, profesor si seful arhivelor Statului din Chisinau, un manunchiu de 16
acte slavone, aflatoare in Arhiva si din care unele am publicat si eu in ultimele volume
din Surete ci lzvoadev.
***
C. N. Tomescu, Catagrafia Basarabiei de la 1820. Chisinau 1929.

Cercetatorli treeutului Basarabiei isi inmultesc lucrarile, si d C. Tomescu ne da de
asta data catagrafia Orhelului, p.1, dupA ce ne-a dat anul trecut Catagrajia Holinu lui
i Sorocdi. Statistica cuprinde stirile geografice si politice pe anul 1820; originalul e
o condicA in follio cu 445 file. Pe can i Hotinul si Soroca cuprindeau 361 sate cu
targuri, singur Orheiul cuprindea in 1820, 356 sate, saliste, adicA, targusoare si targuri
in ale sale 14 ocoale. Partea II vezi mai jos.
Catagrafia veche publicata in ruseste de Halipa in Trudi, e complectatA prin
aceste noi date.
*
**
Del Chiaro. Reuoluliile Valahiei, traducere de S. Cristian. Buc. 1929, cu o prefata de N. lorga.
DI. N. lorga a editat in 1914 interesanta lucrare a lui Anton Maria del Chiaro
Fiorentino (Venezia 1718), in text Italian. Traducerea in romaneste chiar asa in fuga
i cu multe neologisme neiertate, serveste publicului mare de a cunoaste lucrarea lui
Del Chiaro, un emul a lui D. Cantemir, cu Descriptio Moldauiae.
www.dacoromanica.ro
RECENSIUNI
251
Daca Academia Romana sau Ministerul de Instructie ar fi publicat in serie toate

lucrarile aparute in latinete, nemtete, Ungurete, ale marilor istorici, cari au scris
despre Romani ar fi Mut o opera mare, inlesnind cercetarile istorice in editil romaneti, cad aceste vechi scrieri : Sommer, Topeltin, Bonfinius, Dlugosz, Sulzer, Engel,
Rosier, etc. slot epuizate 1 nici marile blblioteci nu le au in corp, necum sa le- capete
particularii.
*
**
Dinou C. Arlon. Le v6p.o; ,atopitxk (leges rusticae). Paris 1929. 8/0 pg. 210.
In aceasta lucrare in I. franceza autorul precede publicarea celor 2 texte ale Legilor
agrare, unul a lui Harmenopul i altul a lui Spanos (in neo-greaca) cu un studiu introductiv asupra reacliunel elenice in dreptul bizantin, opera speciala a lui Leon Isaurul
(717-741), i infiintarea colonafului (cap. 1), legislatia lui Leon Isaurul i a lui Cos-
tantin Copronimul (cap. II) i anume eclogele sale juridice, ce privesc codul agrar
(v6p.cr; -rsupyricbc) i codul naval (v6p.oc ,aulty.bc); face analiza codicelui lui nomos georgicos (cap. ill), ca nu e o parafrasare a codicelui lustinian, ci o redactare proprie,
cum afirma i marele editor Zahariae von Lingenthal ; arata multele editii ale lui vdp.oc
impytAk in numeroasele ms. ce se afla in marele biblioteci apusene (cap. IV), studiaza
clasele rurale de la noi dupa vechiul obicelu al pamantului pang la Pravilele lui V. Lupu
i Matei Basarab (cap. V); de altfel acest capitol cuprinde un expozeu complect asupra
satului valah, boer, vecini, razei, cneji etc., de i nu utilizeaza toate izvoarele. N'a utilizat
nici de cum ale mele Surete i Izvoade (XXIII vol.) cum 0 Ispisoace $i Zapise
(X vol ), unde este un foarte bogat material istoric, cum a Mut d. Std. Longinescu.
Expune situatia juridica a tarilor romanelti in secl. XVII i scurta privire asupra legilor
lui Matei Voda i Vasile Voda. (cap. VI); In cap. VII se ocupa de dispozitiunile din
v6p.o; yE piocb; : civile, penale i economice (pg. 58-108); in cap. VIII da textul grecesc
a lui v6p.oc dupa Harmenopol 1 Spanos (pg. 108-160); in cap. IX face o comparatie
intre legiuirile romaneti i v6p.ws, care a fost cunoscut, utilizat, de i traducerea s'a
facut dupa Farinacius. In secl. XVIII domnii greci au cunoscut vly.o; 1 l'au utilizat in
marile chestiuni puse inainte-le ; in cap. X studiaza sfaritul colonatului ; emanciparea
vecinilor, introducerea clacii i a boerescului cu soroc; iar in cap. XI da textul grecesc
al manualului nomiconului voimx6v rpdy,,Etpov a lui S. M. Racovita Voevod din 1765.
Ca incheiere, studiul lui Dinu Anion deschide un camp larg cercetatorilor in materie de dreptul vechiu romanesc in legatura cu dreptul bizantin, mama tuturor codicelor de legi din Europa.
***
D. Caracostea. Izvoarele tui Gh Asachi. Bucureti 1928.

La cele multe scrise despre Asachi, de contemporani i de urmai, studiul d-lui
D Caracoste aduce tiri noua despre izvoarele literare ale poeziilor lui Gh. Asache 0-1
gasete ca e un clasic, ce se inspira de la Ovidiu, Horatiu, cum i din poetii lirici italiani. Criticii scotocesc bibliotecile, ce au slujit poetilor in motivele literare ale multor com-
puneri poetice. Si poetul, ca 0 prozatorul se inspira din cetite, cad literatura e in. foarte
mare parte opera de imitatie.
* **
Clipe de amintire, rachinate lui Samson Bodnarescu la 25 ani de la moartea lui,

de catra asociatia fotilor elevi ai Liceului Anastasie Baota din Pomarla. lai 1927.
Bodnarescu a ocupat un loc destul de insemnat in cercul Junimei, 0 activitatea sa

literara nu s'a publicat toata, ci mai sint lucrari ratline in manuscript. Samson Bodnarescu a fost insa un mare profesor. Doi ani profesor i director al coalei normale
www.dacoromanica.ro
252
RECENSIUNI
Vasile Lupul" (1874-1876), el a condus ca director institutul BasotA de la infiintare

(1879) pAnA la 1902, data mortii sale (Febr. 18).
Cum anul acesta se va serba jubileul de 50 aril al fiintArii Institutului Barth, fapt
cArula am consacrat studiul mieu aBasotestii 1 Pomarlal> ne-am oprit asupra acestor
clipe de amintire, intru cat avem si o poezie ineditA a lui M. Eminescu, dedicatA lui
Samson BodnArescu, cu prilejul onomasticei sale (27 Iunie).
N'am stiut cum cA in ziva
DouSzeci si sapte lunie
Isi serbeaz' aniversarea
Toti voinicii si Samsonii;
afland de-asa minune
Eu scriseiu aceste sire
Si
Dorind multA sAnAtate

i sporire.
ViatA lungA
**
Par. C. MAtas. CdMuza jud. Neami. Bucuresti 1929.

Judetul Neamt atrage vara foarte multi cAltori, ce tin sA viziteze mAnAstirile, bile
si sl facA escursiuni la muntele CeahlAu. Era si timpul sa se publice un conducAtor geografic si istoric al acestui judet; iatA ce face pr. MatasA. Fiecare localitate si sant
sistematic oranduite are un mic istoric; legende, inscriptii, cronicari, totul e citat; de
si se gAsesc incA greseli de date, ca la Hangul si aiurea. De altfel Neamlul a avut parte
si de alti povestitori ai sli, printre care Calistrat Hogas ocupA locul de frunte. Apoi
ziarele cuprind multe stiri despre Neamt cu prilejul cronicilor de varA.
0 samA de clisee ilustreazA lucrarea.
**
Gh. N. Munteanu-Brlad. Galafii. Galati 1927.

DupA monografia bogatA a lui Moise Pacu in 2 volume ; dupA materialul istoric
strain de d. Velichi, lucrarea d-lui Munteanu complecteazA lista. Cetitorul gAseste o expunere istoricA ale asezArilor in acest colt al DunArii din vechi. AratA ce cuprinde Galatii ca miscare comercialA, industria16, culturalI, etc , asa cA isprAvind de cetit cartea
iti rAmane impresia de bogata miscare economicA a Galatilor, 44 vederi si un plan al
Galatilor ilustreazA lucrarea. La comunicArl am dat un mAnunchiu de documente, ce privesc mutarea albiei Siretului in apele BArladului; aceasta dupA 1810.
*
**
Generalul Radu R. Rosetti. (cCand s'a adoptat steagul tricolor la noi2.. Buc. 1930,
Are o micA introducere asupra armamentului la Romani. a) Vorbeste de luau/ serpentinal (Falkon) 1544 turnat din ordinul lui Nicolae Vlahul Rnuss Nic-Vlai, dei I
gra. arhiepus I Stri. prim. Ung. I leg. natus 7c I Fieri. me fecit. anno 1. I. 1554. b) Sabla
dAruitA de orasul Bucuresti lui Mihaloradovici.
Trece apoi la cateva terminologii militare, ca: arc de rand (arbaleta), incujbat, arc
cu vartej, balimez, (t bal yemez top) = tun mare, fArcus (teaca sabiei), pistrealA (bataia
armei), pistrelnic (tunuri pistrealnice).
Data tricolorului la drapel o fixeazA in 1834 Oct. 14, potrivit poruncii impArAtesti
trimeasA lui Alex. Ghica, domnul Muntenlei, si publicatA in Buletinul oficial No. 34 din
14 Oct. (egira 1250 Inceputul lui Rebinval).
du la cele ostAsesti alt steag cu fata rosie, albastrA si galben, precum de cAtrA
noi s'a gAsit cu calm
* **
www.dacoromanica.ro
RECENSIUNI
253
D-r Andrei Verress. Nun lii apostolici in Ardeal (1592-1600). Buc. 1928.
Supt papalitatea lui Clemente al VIII-a scaunul papal s'a interesat in special de
tulburArile din Ardeal, intru cat politica curiei papale supt Clement VIII a fost foarte
rodnica in legate. Trei nunti apostolici trec prin Ardeal 1 dau tiri la vatican ; e Antonio Possevino, duhovnicul Carriello i Episcopul Alfonz Visconti ; 12 acte diplomatice
intovArAAsc memoriul prezentat Academiei.
*
**
Gh. Bals. Biserica din Lujeni. Buc. 1930.

DupA planul in sectiune, autorul zice cA biserica din Lujeni samAnA cu bisericile
din VolovAt (a lui Stefan VodA) din BAlineti (a TAutului log.) i din Dolhetii mari (a
lui Sendrea hatmanul); toate derivA din planul bisericii din RAdAuti. Ea pare a fi ziditA cAtrA 1452 de pan Vitolt, boer cunoscut in diplomatica secl. XV-a a3t. nau Ofw,amix 3otomti RitToirra. luta:. KS. 1123
1-1
riplacT'ku uro maTof II KTHTOOK rrxtS KoaMS cimS"
Moviletii cumpArA mosia Lujeni in 1582.
Vorbind de pridvorul alAturat la bisericile vechi este curenta pArere cA el s'ar fi

introdus din vremea lui Petre Rare (Probota i Homor). La biserica din Neamt (1497)
i sf. Gheorghe din Suceava (1514) s'ar pArea cA pridvoarele sint adaose, mai ales cA
la sf. Gheorghe din Suceava este i inscriptia Mitropolitului Te of an din 7087 acest
pridvor l'a fAcut Teofan Mitropolitul din man. RAca in cinstea sfantului marelui mucenic Ion cel Nou in zilele blagocestivului nostru domn I v Petru Voevod in anul 7087
(1579)." Autorul crede cA aceastA piatrA ziditA in pAretele despre miazAzi, a fost mutatA
de la alt pridvor, cAci zidirea i pictura pridvorului aratA aceiai vechime, dar un adaos.
Lucrarea intovArAitA de 8 schite de planuri i 6 clive.
*
**
Inginer Oh. T. Marinescu. Documente privitoare la Brdila. BrAila 1929.

Ca omagiu adus celor 100 ani impliniti de la eliberarea BrAilei de supt Turci, autorul consacrA aceastA lucrare oraului BrAilei i primarului din loc, care a inteles sA
adune cu acest prilej acte vechi, ce vorbesc despre BrAila. DupA o prefatA a d-lui N.
lorga, care a scris i el despre BrAila, urmeazA o micA prefatA explicativA a autorului ;
cA multe doc. au mai fost publicate in Hurmuzachi, Bogdan i lorga. In cuprins ni se
aduce lista celor 48 acte publicate, cu incepere de la 1358 (privilegiul lui Ludovic rege
pentru Braoveni sA meargA la DunAre spre BrAila) 1857; aici ni se aduc 8 scrisori
ale lui Eliade RAdulescu, in exilul sAu prin care laudA ravna prietinilor sAi din BrAiIa
(Nenovici, Minovici, Cozma Miescu preut), cari cu riscuri mari ii inlesneau desfacerea
publicatiilor sale.
Rand pe rand oraele noastre se imbogAtesc cu publicatiuni istorice, ce desgroapA
trecutul lor istoric ; e singura laturA positivA a muncii noastre de dupA rAzboiu!
*
**
Marin Popescu-Spineni. Contribuliuni\la istoria tnvdleimantului superior. (Facultatea de litere i filosofie din Bucureti). Buc. 1928.
DupA ce face istoricul organizArii invAtAmantului superior din Valahia, incepand
cu Trebonius Laurian, primul decan al facultAtii de litere, i fricheind cu Ion Bianu, dA
in anexe literatura 1 bibliografia fiecArui profesor, aa cA aceastA parte e o bogatA
contributie la istoria literarA a UniversitAtii.
Interesante sunt pentru micarea populatiunel Universitare diagramele ce aratA
comparativ micarea celor 2 facultAti de litere. La 1864 se Incep cursurile cu 22 studenti
ca sA scadA la 7 in 1867, la 3 in 1877, i sA se sue la 81 in 1889.

www.dacoromanica.ro
254
RECENSIUNI
In perioada de la 1903 1928 avem oscilatii de la 270 (1901), la 127 (1916) spre
a se sui la 6224 (in 1928) cu 416 licentiati.
Ultimele tabele sant edificAtoare pentru anul 1927-28 :
Teologie
.
Drept . .
Filosofia
. . .
*fillip
Medicina . .
Farmacie . . .
Medicin veterinarn
1206
9309
6422
1754
1619
797
300
21409
Douazeci i unul mii patru sute noun studenti numai in Bucureti!!!

***
Trei Anuare de f coli Normale. In gandul cel bun s'au unit 3 coli normale:
una de la Nthud, supt conducerea d-lui Sandu Manoliu ; alta de la Boto$ani supt
conducerea d-Iul Tiberiu Crudu 1 a treia de la Ini, bntrana noastra coalA normala Vasile
Lupu..
Sandu Manoliu publia anuarul coalei Normale din loc supt poeticul titlu : .1coana
unei coli dintr'un coll de ford romdnesc (Nsaud 1930), un vol. frumos tiparit cu
f. multe vederi, avand 616 pagini. Anuarul Nsudean are 2 parti : isforic i culturala
In partea istorica avem studii iscalite de Sandu Manoliu: Nasudul, Vasile Petre, Sol.
I-lalita; Ceilalti colaboratori : V. Bichigean-Scridon, V. Sotropa complecteaza cadrul
studillor. Cetirea kr prezint interes capital, Ca ne face cunoscuta micarea cultural a
coltului fericit de tarn, care ne-a dat pe Cobuc.
In partea a 2-a culturala avem 15 studii didactice, literare i o biografie cornplectat a lui Gh. Cobuc cu spitele sale de nearn din satul Hordou. Inaintaii sni au
fost preoti, singura energie culturall i nationala a neamului nostru de pretutindeni, i
mai ales In Ardeal: Nelivaico preut (1725), Casian preut (1740) Larion preut (1770),
Anton preut (1790), Sebastian preut (1900), Gheorghe CWue poetul t 1918 Mai 9.
Tiberiu Crudu ne da un Anuar model supt numele: *epte ani din viata unei
coale normale (1919-1926). Botoani 1929 (1 vol. 626 pg.). Eleganta tiparului, clipele
multe, arata ca directorul c. Normale din Botoani, un talentat i apreciat scriitor, s'a
identificat cu coala sa. Evolutia invatamantului pedagogic de la razboi Incoace gasete
in studiile d-lui Crudu o bogata i quasi oficiala poveste. Cetire f. instructiva. Apoi
an de an 11 vezi pe director in functiune de coala : la masa, la fine de an, la deschidere de cursuri, Inteo incontinua activitate, el i numai el, cAci el a indurat peregrinatiunile coalei sale. Dintre studiile publicate 1 semnate de colaboratori semnalam :
Intluenta franceza asupra spiritului german (T. Crudu); Imperialism roman in trecutul
nostru i Istoria in colile normale de Invatatori (T. Crudu), Gh. Lazar (N. N. Rautu).
Eminescu pedagog (pr. Toma Chiricuta). Cetirea acestor 2 anuare mi-a fost o placutA i instructiva zabava.
Anuarul coalei Normale V. Lupu. pe 1928/29, vol. 4. Ian. 1 vol. 80/0 pg. 138.
Mi-e greu de a vorbi de munca noastra i alor notri; dar ceia ce facem noi cu
Anuarul c. Normale este o opera culturala, care va sluji urmailor de pilduire. In istoricul c. Normale Vasiliene, cetim sfortarile noastre romaneti pentru intregirea, organizarea i perfectionarea invatamantului pedagogic din Romania. Colegul V. Petrovanu
continua cu istoricul coalei parin la 1874, directoratul lui M. lanculescu. Remarcam !tun
w Un episod directorial, IscAlit de C. Meissner, care arata pagini reale din viata coalei
www.dacoromanica.ro
RECENSIUNI
Norma le,
255
i arunca o lumina placuta asupra celor 2 minitri al Instructiunii: D. A.
Sturza 1 Spiru* Haretu. Nu uithm a pomeni ca toata lauda se cuvine d-lui Radu Manoliu,
care s'a identificat cu Anuarul pentru aranjarea materialului 1 ilustrarea publicatiel cu
vederi, portrete i tablouri.
* **
Emil Diaconescu. Imperialism f i state Balcano-Duneirene. lai 1930. 1 vol.

890, p. 123.
Autorul atinge in acest studiu pagini de istorie diplomatica a Austriei, Rusiei i
Turciei, mai ales dupa despresurarea Vienei (1683), pacea de Carlovitz (1699), CuciukCainardgi (1774) i variatiunile de hotare cu reducerea Imperiului Otoman pe tot intinsul
tarilor Romane.
Tarile Romane au fost pururi in functiune de marii vecini, cari au dispus de noi
dui:4 vrointa. Cetirea e interesant, placuta i neobositoare, caci deteapta un viu interes la cetitorul roman prin lmportanta chestiunilor atinse. Lucrarea se termina cu
Congresul de Berlin, pe care nu-I analizeaza.

*
**
Arh. Gr. Leu BotoNneanu. Confesiuni 0 secte. Buc. 1 vol. 8% pg. 238.
In acest studiu istorico-misionar, autorul P. S. S. Arhiereul Grigorie Leu, face un
excurs istoric asupra framantarilor religloase din trecut, cari au atins i neamul romanese. Catolicismul (secl. XIII), Bogomilii (secl. IX), Husitii (secl XV-a), Luteranii (secl.
XVI-a), Calvinii (secl. XVII), Unirea cu biserica Papala (secl. XVIII la inceput). Apoi
un excurs istoric asupra bisericei noastre in secl. XVIIIXIX. Dupa razboi apar sectele : Teodori0ii (T. Popescu preut la Cuibul cu barza 1929), Inochenti0ii (Inochentie din
Cosauti, Soroca, 1913), Baptismul (Anglia 1606, Transilvania 1890 prin Kornyai Mihaly) Adventismul (America 1812, Wil. Miller), Evangheli0ii, etc.
La urma da. un proect de reforma al invatamantului teologic in seminarii; dupa
ce aratase mijloacele de combatere ale sectelor i sectantilor.
Pentru nevoile actuate ale luptelor pe terenul bisericesc, cartea P. S. S. Gr. Leu
e un vade-meceum i pentru informatiuni istorice i ca mijloace de combatere.
*
**
Conte de S-t Aulaire. Cuvinte Franco-Romdne. Buc. 1930 1 vol. 80/0 pg. 124.
Cu prilejul vizitei acestul mare roman i a serbatorirei a 10 ani de la Unirea cea
mare admiratorii lui St. Aulaire au strans in volum mai multe articule semnate de Reprezentantul Frantii in vremea razboiului, dintre care articolul elogios asupra Reginei
Maria i Regelui Ferdinand al Romania Pentru istoria diplomatica a marelui rasboiu
pentru intregirea neamului lectura celor scrise i gandite de St. Aulaire constitue o
placuta i instructiva znava.
*
**
Jaques Maritain. Reflexiuni asupra inteligeniii. Traducere de pr. Val. lorachescu. Chiinau 1929. 1 vol. 8% pg. 380.
Teologul francez, d. J. Maritain este un reinviitor al doctrinei medievale a lui
Tome de Aquino (1224-1274), cunoscuta in lumea teologilor filosofi de Tomism.

Supt ilutia ca filosofia tiintifica, bazata pe observatiuni i pe experienta de laboratorii ar fi In plin faliment, teologia a reluat firul de a filosofa asupra doctrinelor
in abstract teologice i gratie acestor frumoase incercari de reintinerire a cugetarii teologice, avem data i In romanete lucrarea eruditului teolog francez d. Maritain, de par.
Valeriu lordachescu, un iscusit i abil apologist al teologiei cretine. Lectura e greoae,
www.dacoromanica.ro
256
RECENSIUNI
nu atat prin greutatea traducer!! cat prin abstractiunea stilului, care stoarce ca dintr'o
alArnae sacA gandirea rece i abstractA. In dragul traducAtorului am mistuit lectura, cu
foarte marl sfortAri. Nu toll cetitorii au 1 cap teologic i metafizician in stare de a
prinde esenta cugetArii abstracte teologice.
**
Ilie Brbulescu. Isforia literaturii i gramatica I. bulgare vechi. Iai 1930, 1

vol. 8/c, pg. 187.
Publicatia d-lui Bgrbulescu umple un pi in lit. didacti:A universitarl. De 30 ani

1 mai bine avem catedre universitare de I. paleoslovenice i pAnA acum gramaticA i
slovar slavo roman n'avem publicate; cAci lucrarea lui Gr. Cretu (Lexiconul lui Macarie
1698) 1 a mea (Gramatica I. paleoslovenice dupA Colosof 1900) sant lucrAri in afarl
de cadrul Universitar.
Gramatica I. bulgAreti veche e precedatA de un excurs asupra vechii literaturi
slavone incepand din secl. IX. Trebuiau sA fie 2 lucrAri : a) Literatura cu pagini alese
din textile vechi, plane de vechi manuscripte 1 cu tin escurs rezumativ de toate popoarele slave, bulgari, serbi, Cehi, Poloni i Rui; b) o gramaticA cu texte, din cari 0
reiasA regulele, i mai ales cu un apendice de texte strAvechi pentru aplicAri gramaticale.
*
**
Jean Boutire. La vie et ?oeuvre de Ion Creanga. Paris 1930,
vol. 8%,
pg. 254. Pret 220 lei.

Un studiu despre Ion CreangA in frantuzete... iatA o incercare care face cinste
d-lui Boutiere, dar i consacrA definitiv valoarea literarA a marelui nostru prozator. In
prefatA aratA geneza lucrArii i ne facem o plAcere a aminti CA i Tr. Ichim a contribuit la procurarea materialului informativ: vet T. Ichim, secrtaire palographe des
Archives de l'Etat a Jassy, auquel je dois la comunication de plusieurs documents
inditsz.
In partea I studiazA viata autorului (1837-1890); in partea II lucrArile sale didactice cu mai multe subdiviziuni : vederi generale, povetile, anecdotele 1 amintirile,
limba i stilul. RegretAm cA MI putem reproduce Conclusion, unde face un rezumat
asupra valorii de literat a lui Ion Creana Lucrarea se incheie cu un glosar, foarte
instructiv prin chipul cum traduce in frantuzete pe intraductibilul Creana
*
**
Gh. Sofronie. Principiul nalionalitlilor in dreptul international privaf. Buc.

1929, 1 vol. 8 Ii,. Acad. Rom.
Lucrarea are 8 capitole: principiul nationalitAtilor i pacea ; pr. NationalitAtilor i

natiunea, elementele natiunii, teoria nationalitAtii erudite i a nationalitAtii elective ; evolutia pr. nationalitAtilor ; pr. nationalitAtilor i tratatele de pace 1918 ; pr. nat. i protectiunea internationala a minoritAtilor; schImbArile de nationalitate dupA tratatele de pace
din 1919/20. Memoriul d-lui Gh. Sofronie este o f. instructivA lecturA cu atat mai atrAgAtoare cu cat elucideazA o sumA de principii, urmare fatalA a tratatelor de pace din
1918/20.
**
Cl. Isopescul. Notizie intorno ai Romani nella letteratura geografica italiana

del cinquecento. Buc. 1929. Acad. Buc. (Bul. de la section historique XVI-a).
Din literatura geograficA a secl. XVI-a autorul ne da rezumate din urmAtorii scriitori: Enea Silvio Piccolomini (Cosmographia 1501); Matteo de Murano, medicul lui
Stefan cel Mare; Raffaello Volteranno (Commentaria Urbani 1506); Stagio Dati e
www.dacoromanica.ro
RECENSIUNI
257
Tolosani (poema Sjera, vorbegte de Dacia 1514). Francesco della Valle e Tranquillo Andronico (Moldavia, Valachia e Transilvania 1531). Antonio Bonjinio (Rerum
Ungaricarum Decades 1484); este prea cunoscut. Domenico Mario Negri (Geografia
1557) cu multe citate i precizAri topografice ; G. Battista Ramusio (Navigationi et
Viaggi 1559).
Ne oprim la acegtia din cei 23 de scriitori italieni i istorici geografi, cari au scris
de Wile RomAnegti. In conclusie aratA cA in acest secol s'a dat etimologia cuv. Valah
(Flacus) primitA gi de cronicarii romni ; apoi se apasA asupra latinitatii I. romAnegti.
**
D-r Eufr. Simionescu. Un molitjelnic romelno-slav din secl, XVII. Iagi (cRev.
Criticb) 1929. Autoarea face o destul de minutioasa analizA a manuscriptului gi potrivit
locului relativ redus nu face analiza limbii trecutului ca sA iasA o comparatie cu alte
texte cum gi cu traducerea lui Antim Ivireanul. Din acest ms. variat am reprodus in
Neculce" o saml de opt Evanghelii la rubrica Manuscripte".
**
Sextil Puscariu. Studii Istro-Romne vol. III. Buc. 1929 (Acad. RomanA). Cu
acest volum se incheie studiile lui Pugcariu asupra dialectului Istrian. Se aduce o bogatA
literaturA a tot ce s'a scris despre romnii din Istria, cu texte de limbl gi cu glosare
bogate: Irenco 1698, Feretici 1819, Algarotti 1825 ; Lwenthal 1840, Corap 1846,
Asachi 1847, L'Istria 1851, Sajorek 1856, Biondello 1856, Paropat 1861, Ascoli 1861,
Miklosich 1862, Rakovec 1862, I. Maiorescu 1874, Ureche V. A. 1878, Miletici, Hajdeu
1880, Gartner, Marotti 1887, Burada 1896, Byhan 1899, Bartolli 1900, Gh. Popovici,
1903, Glavina 1904, I. Gramadd 1909 etc,

**
C. Sdndulescu-Verna. Biserica Radu Vodd din Bucure0i. Buc. 1930, 8/o pg. 32.
Despre biserica Radu VodA a scris mult lonescu Gion in Istoria Bucuretilor, unde
dui:4 bogata arhivA de documente a mAnAstirii ne-a scris despre Ddmbovila Bucureteand. lntemeiatA de Alexandru VodA cAtrA 1568. Se aduce aici literatura in chestie gi
un bogat material de notite de pe carp gi dif. inscriptii pe obiectele bisericeti. Lucrarea e intovArAgitA de o serie de vederi vechi ale bisericei gi diferite odoare vechi gi
modele de arhitecturA,
**
A. Boldur. Autonomia Basarabiei supt sfdpidnirea rusascei (1812 1828). Chigingu 1929 1 vol. 8/o pg. 108.
In cap I se vorbegte de administratia Basarabiei intre 1806-1812, and cu rAzboaiele cu Turcii gi era o singurA administratie rusascA peste Valahia gi Moldova intreagg, a generalului Cugnicov. Din acel timp avem bogata arhivA zisA a Senatorilor
de la ChiginAu cu peste 5000 dosare. In cap. II se ocupA cu legiuirea rusascA din 1812,
intocmitA de contele Capodistria din ordinul admiralului Ciciagov. (Obrazovanie vremennago pravlenica vA Bessarabscoi oblasti). Basarabia avea atunci 9 judete: Orhei,
Hotin, Soroca, laA Bender, Hotdrniceni, Codru, Greceni gi Tomarova. In cap. III se
descrie lupta dintre generalul Harting gi boerimea moldoveneascA. Harting cerea introducerea integralA a legilor rusegti, boerimea prin mitr. Gavril BAnulescu Bodoni
un ardelean cerea respectarea pronomiilor.
*
**
V. Merutiu. Judelele din Ardeal. Cluj 1829. 1 vol. 8/d pg. 240 cu 17 pimp vechi.
DupA un escurs istoric asupra vechei organizapi administrative a Transilvaniei
Buletinul Muzeului Municipal cIoan Neculce, lai
www.dacoromanica.ro
33
258
RECENSIUNI
supt regatul Ungariei cu o bogata literaturA bibliografick autorul face istoricul fiedrui
judet in parte, incepand cu Maramureul 1 sfArind cu Timi-Torontal. La fie care
judet aduce intAi contributii istorice i geografice, apoi aduce lucrArile comisiei din
1925, propuneri, realizAri, imbunatAtiri de adus. Nomenclatura geograficA are nevoe de
rectificAri. Un rezumat in frantuzete face lucrarea accesibilA strAinilor.
*
**
N. Bolocan. Istoria Banatului Timi$an (dupA Fr. Griselini din 1780). Abate le
italian Francisc Griselini (1717-1783), trAind in Banat intre 1770-1777 s'a interesat
de aceastA provincie i supt formA de scrisori, scrise cAtre contele Ion de Soro, comandantul Timioarei o serie de 9 scrisori (partea I) i 12 scrisori (partea II) adresate
egumenului Lazor Spalanzini, membru academiei din Berlin i Londra tiri despre trecutul politic al Banatului 1 despre Istoria naturall a Banatului.
In Partea I vorbete in primele 5 scrisori de istoria Banatului de la Romani pAnA
la 1456-1513-1691-1716-1766 ; In celelalte scrisori vorbete de populatia Banatului: 319739 locuitori, din cari Valachi 183,450, iar SArbi 78780 locuitori (scrisoarea 6).
Despre Valahi i limba lor vorbete in scrisoarea VII 1 VIII-a. Ne dA un vocabular de
peste 600 cuvinte valahe, puse in fata cu corespondentul lor italian. In scrisoarea IX
vorbete de antichitatile Romane din Banat i ne aduce 27 inscriptii aflate mai ales la
Mehadia.
In Partea II este o expunere complectA asupra Banatului economic : constitutia

fizicA, natura solului, izvoarele i ape, WV, munti, pAduri, peteri, mineralele, plantele,
apele minerale; geologia Banatului, "fosile animate i vegetate ; regiunea Oreavitii, etc.
8 platne complecteazA lucrarea se dau in plane statui vechi, tabula Augusta i

TraianA, monete vechi, harta Banatului din 1776.
*
**
N. Brinescu. Acte venefiene privitoare la urrnaii lui P. .chiopul. Buc. 1929,

vol. 8/. pg. 68 cu planse (Acad. Romana),
Din 117 acte noui i notite scoase din arhivele vechi (latineste i italiene) se vorbete de urmaii lui Petru Schiopul i procesele iscate intre urmaii sAi i diferite le1
gate lAsate bisericilor greceti din Atos 1 din Venetia.
Persoana lui Petre Schiopul a dat de lucru i cronicarilor vechi i istoricilor mai
noui. Abia acum in urmA s'a aflat ascendenta sa (Stoica Nicolaescu). P. Schiopul in exil
l'a scris aproape complect d. N. lorga. Lucrarea d-lui BAnescu ne dA date nouA despre
urmaii sAi, prin Zotu Tigara, cAsAtorit cu domnita Maria, care in a doua a sa cAsAtorie
ia pe Polo Minio (1600 Noemb. 28). Maria avu 4 fete cu Zotu i un Mat cu Minio.
Petre Schiopul mai are urmai prin sora sa Alexandra, mAritatA cu Ghenghea
cAmArau1; ei au un copil pe Asian camara.
*
**
C. Indulescu-Codin. Literature'', tradilii f i obiceiuri din Corbii-Muscelului.

Buc. 1929. 1 vol. 8% pg. 128 cu 10 clive. (Acad. RomanA).
Face un istoric al Corbilor, pomenit in diploma lui Vladislav VodA din 6963 April
15 (1455) cand apartine lui Mogo?. In s, XV i XVI, Corbii apartineau tinutului Pcidurefilor, azi dispArut. Aici a stApAnit Voicu tatAl lui loan Corvin de Huniade.
Ni dA 79 cntece, 82 chiuituri, 6 legende, obiceiuri de anul nou ; 170 de ouA incondeiate (clipe). Un mic indice de cuvinte regionale; 17 melodii scrise pe note.
*
**
www.dacoromanica.ro
RECENSIUNI
259
D-r Andrei Veress. Vechi istorici Unguri despre Istoria Romdnilor (1760
1787), Buc. 1929. 1 vol. 8*/. pg. 72 (Acad Roma*.
Harnicul istoriograf pragmatic ne dA in acest memoriu cAtrA Academia RomanA
notite din diferite scrisori literare (66 la numAr) despre evenimentele i oameni intre
1760-1787; cum i 5 docum. latinesti dintre 1447-1476, intre care si scrisorile papei
Sixt IV cAtrA Stefan VodA al Moldovei.
Aceste notite se retell la contemporanii istorici ai lui Gh. sincai (Engel, Sulzer
Cornides) etc.
*
**
Revista Aromaneasc. No. 1 anul I de Tache Papahagi i Victor Papacostea

Bucuresti 1929.
In cuvntul introductiv, redactorii aratA scopul revistei cdorinta de a servi tot ce

privete fiinta etnicA aromAneascAD.
Scrie in acest prim numAr articule d-nii Gh. Murnu (Romani medievali in Epir
dupA D. Chometianos arhiepiscop Ohridei secl. XIII); P. P. Panaitescu (Les relations
Bulgaro-Roumains au moyen-age, ca rAspuns carpi d-lui P. Moutaftchier: BAlgari i
Romani v istorijata na Dnnavskit zemi Sofia 1927); un defaimator a d-lui N. lorga ;
Take Papahagi (balada Mihu i Judie, (de Gh. Murnu); despre arhimandritul Averchie scrie Victor Papacostea,. dupA memoriile lui I. Somu Tomescu. Valeriu Papahagi
scrie despre origina geograficA a Aromanilor, note bibliografice.
**
N. Iorga. Originea lui Stejan Rzvan pi Pelrecerea lui V. Lupu in exil la

Constanlinopol. Buc. 1930. (Acad. RomanA).
Stefan ROzvan log. pe care M. Costin ii pune cA domnete in Moldova e Stefan
Rzvan hatmanul, omul uneltA a lui Sigismud Batori; acesta ca domn si-a dat descendenta domneascA, ca fiu al unui Voevod muntean Radii; era insA fiu de tigancA din Tara
RomaneascA ; boer la Curtea lui Mihai VodO, to trimes de acesta la Constantinopol.
Cat pentru petrecerea lui V. Lupu la Constantinopol, se dau 4 scrisori: a) 1654
lun. 20, b) publicatA de Boga, undeva (I) c) publicatA de Sava in doc. Putnene; d) Oh.
T. Kirileanu in Rev. istoria II, 29).

*
**
P. P. Panaitescu. Caldtori Poloni in
Virile romdne. Buc. 1930,
1 vol. 8/0
279 pg.
In aceastA notiA lucrare, autorul aduce relatiile de cAlAtorie netraduse in romAnete
si necunoscute [Ana acum istoricilor nostri. Incepem cu cAlAtoria lui Oluvinowski (1557).
La 19 lulie solul e in Iai, noaptea. Alexandru VodA primete solul, dupa ce a asteptat
multA vreme in fata Curtii; domnul nu l'a poftit sA azA ; VodA le trimete un bou, dar
le-a cerut pielea inapoi. La 23 lulie plecA din lai. La intors iau calea Prutului i la
LOpuna a fost nAcAjit de fratele domnului, care era vame la LApuna.
In 1601-1603 cAlAtorete Piaseczynski de trei ori. La 27 lunie e in Iasi i stA

pAnA la 8 lulie ; la intoarcere trece prin Iai la 12 Oct.
In 1622 avem pe Sam. Twardowski, poet polon care intovrAeste pe ducele de

Zboraz; domn era St. Tomsa ; banchet la Corte. In 1636 este solia lui Krasinski care
In zi de Pati e in Iasi (gOzduit rAu). Face o descriere a Iailor, pe care o vom reda
in vol. IX. In 1639 este raportul lui Rameszkietvicz, arman din Lemberg (16 Oct.
pleacA din Iasi). In 1640 este solia lui Mia0kouvski, din partea regelui Vladislav IV.
Descrie Iaii (sArAcie, primire rea ; descrie Trei Ierarhii). In 1643 avem cAlAtoria lui
www.dacoromanica.ro
260
RECENSIUNI
Oswiecin (receptie la Curte). In 1654 solia lui N. Bieganowski (22 Febr. este in Iai,
domn era Gh. Stefan VodA). In 1667 solia lui Radziejowski (gAzduit la lai la 8 Mai).
In 1677 solia lui I. Gninski palatin de Ku 1m (26 lunie e in Iai, receptie i paradA) ;
descrie 141, domn era Antonie VodA Ruset. In 1700 sotia lui Leszczynski, descrie Iaii
i alaiul 25 Februarie. Ultima cAlAtorie e a lui Kraszewski in 1843.
La urmA ni se dA un indice de nume de persoane i lucruri f. instructiv.
**
D-r Carlo Tagliavini. Lexicon Marsilianum. Buc. 1930 1 vol 8% pg. 282.
In edinta de la 10 Mai 1929, d. C. Tagliavini semnaleazA Academiei cA in biblioteca UniversitAtil din Bologna se pAstreazA incA din 1712 un ms. No. 116 de 85 foi
fost in stApanirea generalului Luigi Ferninando Marsigli. Ca in ceput dA un mic studiu
asupra valoril tlintifice a ms. i preparA textul. (Acad. Rom. III, IV, 7). In volumul
apArut in 1930 d-I C. Tagliavini ne dA textul cu un bogat studiu introductiv (in italianA) asupra vechilor dictionnare incepand cu Pamvo BerAnda, Mardarie de la Cozia.
Apoi ne dA o prea bogatA bibliografie ; raporturile lui Marsigli cu Ardealul ; biblioteca
sa. Dictionarul cuprinde 2396 cuvinte; date latineste, romdnete i 1Ingure0e. Obser.vArile fonetice, morfologice i lexicale complecteazA studiul. Textul ni-1 dA la pg. 187
255. Un indice al cuvintelor studiate dup6 origina (alban.ezA, grecete, italianA, lating,
slavA, nemtete, turcete i ungurete),
In cliee ne dA o paginA din ms. i filigramele hArtiei.
0 hartA geograficA a
cuvIntelor i fonetIca !or inchee lucrarea ; aa distinge regiunile : griu (nu grdu), ktni
(nu cult') skaun (nu skamn), piatrd (nu kiatrA), tseia (nu teiu).
**
I. Minea. Cercetdri istorice. Anul IV 2, Iai 1928. Ne-am deprins a avea in fiecare
an cate un volum din revista istoricA condusd de I. Minea, i care apare sub Milli
Cercetdri istorice, atat a d-sale cat i a elevilor sAi studioi, unii" din ei astAzi profesori. E destul a inira cateva nume de colaboratori ca sA ne facem ideia de sporul
cercetArilor istorice in jurul persoanei d-lui I. Minea: G. Zane (visteria Moldovei supt
I. Sturza VodA), N. Sendrea (Aron VodA), F. Horovitz (PArAsirea Daciei) Corneliu Lavronski (ideiile politice in cronica lui M. Costin), Anton Mesrobeanu (Catolicismul in
Moldova i Mihai Viteazul i Venezia), V. Lungu (Tinuturile Moldovei inainte de 1711);
T. Holban (Doc. din 1610). Intre studiile d-lui I. Minea (Uciderea lui StefAnitA VodA,
lupta de la Teleajen, Uric de la Aron VodA, regeste de doc. moldoveneti aflAtoare la
ChiinAu) ne oprim asupra cdespre rAzeii) cu prilejul unui document de la Petru VodA
Schiopul din 7096 Febr. 21, in care crede cA se gAsete pentru intAia oarA pomenit
cuvantul rdze in textul slavon : rgpHtiii r46T H px3miuom ere'. DI. I. Minea
crede cA in expresia i rAzeilor sAi" se poate intelege rudele; i afirmA : rudele lui
Andreica vatah cu care acesta stApania moia erau rezii lui" ; iar rAzeii mai erau
stApanitorii in comun ai satelor".
De fapt lucrul stA altfel: uncle incetau rudele, incepeau rdzeVi, care aveau comun
intre ei dreptul la pAmant dupA bAtrani i spitA, dar nu mai erau neamuri. Neamurile
mergeau pAnA la spila VII-a: Tata 1 copilul (spita I); fratii intre ei (spita II); nepotii
de frate i sorA (spita III), verii primari (spita IV), nepotii de veri primari (spita V),
veri al doilea (spita VI), nepoti de veri al doilea (spita VII). De la veri al treilea (spita
VIII) incepeau rAzeii: Ori textele slavone ziceau lamurit in formula: emv, H AtTem
ero, (II) H SuStiarom 6r0 (M), H npaSii8441OM ar0 (V), H npatii5p-kiom aro (VII) ii nxcemt;
poAS (i. C. reize0i WO.
* **
www.dacoromanica.ro
261
RECENSIUNI
Victor Motogna. Relajiunile dintre Moldova 0 Ardeal in sec. XVI-a. Dej

1928, 1 vol. 8 0 pg. 216.
Nici odatA n'a fost impletitura mai stransa intre Moldova i Ardeal ca in secl.
XVI-a, cand evenimentele se leaga aa de straits, ca mai ales astazi, cand suntem Romania mare, cunoaterea lor e foarte necesarA. Lucrarea d-lui Motogna complecteaza
tirile, cad pe langa expozeul istoric al raporturilor politice 1 de arme, de supt Voevozii Moldovei: Petre Rare 1 fii sAi, LApuneanu i Despot Voda, ca i urmaii, ne
da un lant de 66 documente, ce privesc faptele politice. Foarte interesante sunt tirile
despre uciderea lui Despot VodA, marturiile oamenilor sAi de serviciu. Un indice alfabetic inlesnete cetirea.
**
Analele Academiei Romane (tom. XLIX), pe anul 1928/29. Buc.
vol. 8 0
pg. 304.
Partea administrativA a Academiei pe anul 1928/29, o cetim in desbaterile celor
35 edinte ordinare (8 lunie 928-11 Mai 1929), in care cetim micarea produsa in
sinul Academiel, diferitele cuvantari ocazionale.; noi achizitiuni de bunuri, memoriile
prezentate i cetite in sinul Academiei, vizitele diferitelor notabilitati Europene la Academie. In edinta solemnA de la 11 Mai, Academia a fost onoratA cu vizita A. S. R.
Principele Nicolae, regentul. Cu acest prilej a fost salutat de d. Al. Brtescu-Voine0i
in numele vechiului Regat, St. Ciobanu in numele Basarabiei, I. Nistor in numele Bucovinei, Sextil Pwariu In numele Ardealului.
In edintele generale s'au pus in discutie un nou proect de reorganizare a Academiei (proectul Emil Racovita); cum i un nou proect de ortografie (Sextil Pucariu)
Acordarea premiilor t rapoartele formeazA obiectul multor edinte.
**
General Radu Rosetti. Evolulia mijloacelor de rdzboiu de la 1504-1611.

Buc. 1930 1 vol. 80/0 pg. 35 (Acad. Romana).
Istoricul armamentului armatelor romane formeazA fondul acestui nou tnemoriu, ca
complectare altuia anterior, cu privire la armatele pe vremea lui Stefan cel Mare. Incheerea studiului aratA cA armata romana a limas in urma fata cu armamentul opirilor
apusene in tot intervalul de la 1504 1633, adeca de 129 ani ; iar dacA unii Voevozi au
avut arme multe i notiA, armata nu lea putut utiliza. ObservAm cA la chestia arcului
cu sageti pe langA fntrebuintarea arierata in luptele vechi, era intrebuintat ca mijloc
practic de facut vatra satelor, vatra iazurilor, zidirea manastirilor, deci intinderea moiilor,
**
Andr Otetea. Contribution a la question d'Orient. Buc. 1930, 1 vol. 8'0 pg. 366.
Autorul ne spune in avant-propos a fiindu-i inlesnitA ederea in Neapole mai
multA vreme a putut transcrie din arhiva oraplui 344 documente, foaste ale familiei
Ludolf i date la cSocietei napolitana di storia piatra). Actele privesc anii 1780 1825
i anume 5 doc. privesc depesile lui Giuseppe Finichiette (1740-1741), 5 doc. privesc depeile lui Nicolai de Maio (1743-1749) 185 doc. privesc depeile lui Guillaume
Ludolf intre (1747-1789); 94 doc. privesc depeile lui C. Ludolf intre 1780-1817
27 doc. privesc depeile lui loseph C. Ludolf intre 1817-1820; 26 doc. privesc depeile lui Jean-Baptiste Novoni intre 1820 1825. De i legatiunea Napolitana la Constantinopol nu era de prima !liana, reprezentantii sAi diplomatici n'au scapat din videre
nici un eveniment, aa ca perindarea acestor depee diplomatice lamuresc multe din
faptele secl. XVIII.
www.dacoromanica.ro
262
RECENSIUNI
Pe baza lor d. Otetea face un escurs al chestiunii Orientului, definindu-i obiectul,

aratandu-i complexitatea evenimentelor, puterile ce au luat parte, rolul covaritor al
Rusiei dupa distrugerea Poloniei ; colisiunile de interese Europene, 1 urmarile acestor
fapte diplomatice i militare asupra tarilor romane, teatrul luptelor dintre Rui i Tiara
Alte aprecieri asupra acestor evenimente nu le face autorul, de cat pe acele politice i
acele f. interesante. Lectura e sustinuta prin legatura faptelor.
Dad in aprecierea acestor fapte militare i diplomatice este o deosebire fundamentala din punctul de vedere in care te pui, un istoric roman cata sa aiba criteriul
romanesc in aprecierea lor i la aceasta d. Oteta este cam sgarcit i nu le da amploarea cuvenit.
* **
Iu les Michelet. Doamna Rose M. Traducere de D. Munteanu-Ramnic. Ploeti

1930, 1 vol. 8/o pg. 43.
La Ploeti apare o bibliotecd a coalei secundare, din care au aparut pana acum 10
volume, supt directiunea d-lui D. Munteanu-Ramnic. fall primele 10 volume: 1 (Spre
centrul pamantului); 2 (Trei convorbiri cu Napoleon III); 3 (Ovdiu 5icana); 4 (Doamna
Rosetti) ; 5 (Drapelul); 6 (Inventatorii i intemeietorii de industrii); 7 (Pentru Basarabia) ; 8 (Fiul pierdut piesa de N. lorga); 9 (Cetirea elevilor in Mara de coala); 10
(Snoave culese de D. M. Ramura). Nu se gasesc pagini mai inaltatoare ca acele pe
care marele literat francez Jules Michelet le consacra sotiei marelui roman, C. A. Rosetti. Alegerea cartilor ce vor intra in aceasta biblioteca scolara va atarna de simtul
iterar i pedagogic al autorului bibliotecei.
**
Ateneul Cultural. Back 1929. An. IV n. 1 i 2.

Semnalam din acest numar studiul d-lui Gr. Tabacariu pedagog, despre oraul
Back in secl. XV-a. Nu ma impac cu teoria emisa de autor ca oraele i-au luat numele de la tinut, i ca deci intai a fost tinutul Bacaului i apoi targul Bacau! Intaiia
denumire a tinuturilor din Moldova i Muntenia stau dovada intru aceasta. Nici pome-
nire ca Bacaul a fost o suta de ani capitala Moldovei. Fiind ora de vama nu se incadra cu o reedinta; i apoi documente date din Baal sant relativ rare. De ce? Paginatorul putea pune clieul inscriptiei slavone de la 6999 (nu 7099) Ghenar 1, drept
nu rsturnat. 0 neglijenta I
Parerea a Stefan cel Mare s'ar fi nascut in Borzeti, luandu-se unii critici si
literati (N. Gane Stejarul din Borzeti"), dupa textul inscriptiei bisericei din 7001 fuliu,
ca se inchina spre pomenire sfant raposatilor stramo$ilor i parintilor sai", e de pus

in legatura cu insriptia bis. sf. Neculai domnesc din Iai, care o inchinase cu 2 ani mai
inainte acelorai stramoi, parinti i fratelui sau raposat".
Lista de vechi nume de localitati, cu notite istorice asupra lor fac lectura i mai
Interesant, de i ar fi foarte mult de adaus. In orice caz arat multamirea mea pentru
aceasta munca cultural, ce se face la Bacau i nu ma tern ca mi-a gasi Bacaul-,

*
Pr. Atanasie Vasilescu. Monografia mandstirei i comunei Dolje0i. Roman

1930, 1 vol. 8/, pg. 216,
Manastirea Doljeti, Roman, in forma sa actuala e zidit de hatm. V. Roset 1 Dionisle Hudici in 1764. Pare insa ca aezarea de schit sa fi fost mai veche, Inca din
secl. XVII, dar ca biserica ar fi zidita de Stefan cel Mare, nici d. lorga, care intai a
aparat, nu mai sustine parerea.
Autorul nu cunoate pomelnicui cel mare al schitului Doljeti aflator la biblioteca
www.dacoromanica.ro
263
RECENSIUNI
Universitatii din Iai. Expunerea istorica nu e temeinica ; i numai in parte multumitoare. Mult mai interesanta este expunerea comunei Doljeti. lata ce chestiuni atinge:
istoricul, nationalitati, religiunea, starea economic& locuintele, agricultura, zarzavat, tutun, pomi, vii, canepa, in, stupi, gandaci de matas, animali, industrii, negot, crame,
instructii publice, cultul (ortodox, catolic), obiceiuri, credinte, nateri, botez, nunta,
etc., etc.
Comuna Doljeti traete in monografia par. Vasilescu. Epilogul arata modestia
scriitorului i tinem sama de dansa.
**
D-r Sim. Reli. Ceremonii obiceiuri religioase In trecut. Cernauti 1930 (extras
din Candela XLI). Din punct de vedere bisericesc trecutul se prezinta superior prezentului, caci toat societatea veche romaneasca era imbibata de acel adanc sentiment
religios, care circuia in toate straturile societatii. Lectura acestui studiu ne aduce a-
minte de Gheorgachi logofatul, care a scris obiceiurile curtii domneti.

* **
T. RAcoce. Crestomaticul romanesc din 1820. Cernauti 1930. vol. 8/,3.

DI. T. Balan a retiparit crestomaticul lui T. Racoce din 1820, un inceput de biblioteca populara cu articule traduse din limbi straine. lata cateva articule Zuma sau
1
descoperirea Chinei ; Sofronim, Socrates IVIainomenos, Elian, Leotius, Plutarh, Aftencu,

Stoben, etc. etc. Cunoaterea activitatii lui T. Racocea a format subiectul unui alt studiu
a d-lui T. Balan (Codrii Cozminului II, 349).

E o pilda frumoasa literara, ce ne ofera Bucovina la pragul secl. XIX-a,
*
**
Th. Chindea. Istoria Romeinilor din Giurgeul-Ciucului. Gheorgheni, 1930. 1 vol.
8/, mic pg. 146 cu o 'luta i 16 ilustratii.

Interesanta e lectura acestei mici monografii, cad ni se intregesc cunotintele noastre
i asupra regiunilor instrainate ale neamului nostru. Intai se face o descriere geogra-
fica a locurilor, de un pitoresc demn de a fi vazute; apoi ne cla populatia regiunii i

pentru a dovedi romanitatea satelor maghiarizate astazi ne da un pomelnic de nume
de familii, in care se gasesc multe nume romaneti.
Bari!, Ciobotar, Coste, Huniadi, Hosu, Campeau, Olah ; 32 de nume in Suseni:
28 nume Iii Ciumani; 81 nume in Joseni, centrul vechiu al vietii romaneti din Ciuc ;
46 nume in Gheorgheni, 41 nume in Valea Stramba, 27 nume in Chileni ; 36 nume in
Lazarea ; 47 nume in Ditrau; 31 nume in Remetea ; in total 370 de nume romaneti ;
aa ca autorul scoate afirmarea ca aceasta regiune curat sacuiasca a fost din vechime
curat romaneasca.
In al 3-a capitol ne arata vechile legaturi ale Giurgeului cu Moldova, i deci cu

elementul romanesc. Se ocupa de elementul armenesc din Gheorgheni, veniti din Moldova, 1 au intretinut relatiuni comerciale cu Moldova.
In capitolul final, autorul se ocupa de tendintele de maghiarizare ale romanilor din
Giurgeni, azi romano-catolici, ascultatori de Alba-Iulia, afara de cei din Vo0oveni.
Arata cu durere ca i azi romanii sant tarati spre Catolicism ; i autoritatile noastre
n'au un plan de lucrat in privinta romanizarii regiunii coli, biserici, banci ; functionari
destoinici, burse tineretului spre a urma la colile din regatul vechiu.
* **
Album, cu note despre arta armana. Buc. 1930 i Catalogul expozitiunei de

arta armana. Bucureti 1930.
Am vizitat 1 eu expozitia armeneasca de la *osea, colonade, i am ramas mai
www.dacoromanica.ro
264
RECENSIUNI
mult cleat placut impresionat asupra importantel acestei expozitiuni. Sala de Covoare,
draperii, broderii i costume. Sala de vederi de vechi morminte, arhitectura, faiante,
monede, sail de manuscripte, presa, biblioteci, muzica, pictura modern A ; toate te atrageau prin noutatea pentru publicul roman. Cele 2 brosuri dau cetitorului lAmuriri despre
vechimea poporului i artei armeneti. and vezi ruinele bisericei din Ecimiadzin (483
d. Hr.) din Tecar (500), Ani (622); apoi tipAriturile armeneti din Venetia (1512); toate
iti dau acea impresie cat de nouA apare micarea literara i artistica in tarile romane
**
t Iacov al Huilor. Documentele schiturilor Orgoe0i, Bogdanifa, Pdrve0i,
Cdrliba$ 1 Mdnzafi. Hui 1929. 1 vol. 8% pg. 137.

Activitatea istorica a P. S. S. Episcop al Huilor e prea cunoscutA. Sunt peste 45
ani de cand a adunat si publicat in serie de volume tiri despre Barlad 1 Tutova, cum
i fruntaii vietei culturale a BArladului (Ion Popescu). In aceastA bropra ne ell tiri
documentare de cele 5 schtturi, din cari unele disparute.
1) Orgoe#ii infiintat 1797 de spAtAreasa Safta Bogdan pe moia sa Negomireti,
pe HorAiata,
2) Bogddnila, pe apa Bogdanii, infiintat 1748 de fratii Teodor lonitA Bolea, raze.
3) Peirvetii, pe valea Albia, infiintat secl. XVII de Apostol Talpe vornic de poartA,
4) Crfibai infiintat de pr. St. Bostan i preuteasa Anastasia. A fost rezidita in

1833 de Gh. Oprian biv vel paharnic i cu sotia sa Ruxanda, flica lui Mih. Cerchez
vel spatar.
5) Manzafii zidit de Ion Paladi in 7269 Mai 20 (1761).
Mai mult de 27 doc. complecteaza aratArile din text.
**
N. Iorga. Ohtoihul diacului Lorinf. Buc. 1930 (Acad. Rom.).

In Ora Oltului s'a gasit un exemplar dintr'un Osmoglasnic slavon tipArit la Braov
de un anonim; pe care d. lorga II bAnuete a fi cunoscutul Lorint ieromonahul Lavrentii, care a tiparit in 7075 (lanuarie 20lunie 20) la Braov un Evangheliar. Lorint
era un tipograf in vadita concurenta cu diaconul Coressi. Din tiparnita lui Lorint, d.
lorga crede ca a eit Psaltirea studiiatA de pr. V. UrsAcescu, cum i Slujebnicul,
care nu e a lui Coresi. Ni se dau in anexe 3 cliee.
**
Andrei Rddulescu. Juristul Andronachi Donici. Buc. 1935 (Acad. Rom.).

Intru pomenirea celor o sutA de ani de la moartea lui Andronachi Donici (t 1829
Noemb. 4). Academia a proslavit amintirea lui Andr. Donici prin studiul cetit asupra
vechiului pravilist. Naterea i-o pune pe la 1760/65 Tata i-a fost C. Donici ; iar bun
Apostol Donici. Ni se dau multe date din viala privata a lui A. Donici ; cum i o analizA a pravilei sale din 1814.
**
Buletinul comisiei istorice a Romaniei, vol. IX. Buc. 1930, 1 vol. 8% pg. 198.
Din cel 5 membri ai comisiei istorice nu se vede figurand numele nici unuia, afara de
al d-lui N. lorga. De ce nu mai scriu studii d-nli D. Ruso, I. Nistor, Sextil Pucariu 1
A. Lepadatu ? In acest al 9-a volum avem un minutios studiu asupra boerilor din
Marginent (Gh. D. Florescu). Mid corectari aduse studiului, un arbure genealogic rectificat i o bibliografie bogata inchee lucrarea ; documente muscelene i de pe Valea
Teleajenului publicA N. lorga 1 I. Rautescu ; tot d. lorga publica inscriptii de la bis,
sf. Arhangheli din Braila. Marin E. Holban publicA raportul consulului Lagen despre
www.dacoromanica.ro
RECENSIUNI
265
Moldova din 1828. WA cAteva date : birnici (54393), scutelnici (29203), bres1a1 (13003),
cramari jidovi (1142). Total 98280. Venitul birului 1047988 lei, Privelegiati erau : mazili (2059), Ruptai (4039), rupte (1294), negustori hrisovoliti (646), jidovi negustori
(3729), bejenari (3001); total 14768, cari platesc 152012 lei. Scutili de doll: boeri
(888), postelnici (1905), slujbai (5474), sudeli (2017), slujitori (21607) ; total 31891,
suflete (579956); cei necuprini in liste: Vgani (42000), jidovi (3000), calugari (3500),
maice (1500), jupanese vaduve (300), slugi boereti (1500); total 78800. Fele biserice#1: popi (3664), diaconi (2170), cantareti (2824), 'clisieri (399), totat 8657.
Iaii ocupa un loc special in raportul lui Lagen. Amintete de padurile din Iasi,
de Bahlui, de glodul ulitelor. El zice ca Yassy n'est pas ni vile, ni bourg, ni village.
Cateva case mari boereti ; 8000 de case (?1?), 40 biserici, 3 piete, locuitori 35000
suflete.
Partea interesanta e notita rezumativa, ce d. N. lorga o face asupra unei cronici

germane scrisa in 1502 i vorbete de Stefan cel Mare. Cronica a fost scrisa pentru
Hartman Schedel, i a fost gasita de d. Olgierd Grka, profesor polon, care amintete
de ea in revista Kwartalnik historyczny, 1 prepara un studiu intreg.
Originalul pare a fi fost scris in romanete i apoi s'a tradus in nemtete, dupa
expresiile: zygan (tigan), Fladygken (vladici) etc.
* **
T. Balan. Cetatea Hmielov. Cernaut 1927, 1 bro. pg. 24.

Cu o bibliografie bogata, autorul atinge chestia fdrii Sepenicului, ale caruia hotare erau spre apus apa Colacinului i Serafinetul spre Nistru (1400). Sepenicul a fost
zice-se un voevodat, supt familia Muat. Stefan Muat a murit catra 1319 ; fii sal
Petre i Stefan ; dupa lupte Petru ramane singur stapan, i a fost barbatul Muatei. In
1436 Ilie Von cedeaza Poloniei Hotinul (xomuk), Tetine (Repoolik) i Hmielov (xmenon)
cu toate tinuturile, oraele i satele (1t0A0Cti1M11, Mtrrld I-1 cemti). Sepenicul nu mai era
o unitate politica aparte in 1436. Aici autorul arata ca Hmilov 1 Sepenic au fost acela
lucru. Stefan cel Mare reia toate aceste locuri. Era trig un drum al Hmielovului in 6985,
ce mergea intre 0eh1ib i Cotmani 1 taia satul Ivancautilor. In anexa ne ell 4 doc.:
7029 lunie 5 (slavon), 7099 Mart 16 (suret), 7173 lanuar 28 (suret), 7175 lunie 10 (suret).
**
Taki Papahagi. Originea MoloviVenilor i Oopesenilor. Buc. 1930, 1 vol. 8/0

pg. 64.
Dupa o schita de harta a drumului stravechiu via Egnatia, cele 2 sate yin in
vecinatatea Ohridei i a lacului cu acelai nume (pg. 5). Apoi ne da 47 texte de poezii
populare din locurile acestea, carora le face o anallza fonetica, gramaticalA 1 lexicala.
Scoate incheerea ca in secl. XVII a fost aici o emigrare de megleno-romni ; apoi dupa
1760 un strat venit din Moscopole, apoi un strat de populatie bulgareasca.
*
Vicentiu Bugarin. COldtoria lui Anatole Demidoll prin Banat. Timioara 1930
(extras din analele Banatului III, 4). Lucrarea d-lui Bugarin corn plecteaza pe V. Ghibaldan, care ne-a tradus calatoria lui Demidoff in 1837 prin tarile romne. Dupa o
notita asupra autorului (n. 1812, casatorit cu Matilda fiica lui leretnia Bonaparte). DA
in traducere partea ref eritoare la calatoria prin Banat, Semendria, Palanca Notta, Bobakari,
Golumbat, Drencova, Orsova. Raffet a luat schite, din care ne da 4, in ape. (Posturi
militare in Banat, un pastor, copii eind de la coala).
*
**
Buletinul Muzeului Municipal eloan Neculce, lai.
www.dacoromanica.ro
34
266
RECENSIUNI
Silviu Dragomir. Vechile biserici din Zarand 1 ctitorii din secl. XIV 1 XV-a.
Cluj 1930, pg. 90.
StArue asupra picturilor strAvechi de la bisericile din Criscior i Ribifa i ne dA
3 clive, vederi din biserici, cu inscriptia slavA : pun E5K H KTHT I Oph ;Wind:moor
alta: paga
603C H'k
:Icor nain-m,a
I um j
alta: pau sOlt1-1 I1h4
tor gm* low mum: I
Apoi ne d un excurs asupra familiel Voevodului Bela, magherizat din Bdlea. Urmaii
sAi au fost Stefan, Ladislau 1 Ciucd (lova); iar fete a avut p Sora i Filca. Balea
a fost ficior lui Boariu in 1415 BAlea de Krestior ; a fost executat i averea confiscatA.
Pentru biserica din Ribifa ne dA 7 clive cu vederi osebite. SpAlAndusA pictura

noul s'a dat de portretele vechilor ctituri: Vladislau 1 Micldus: KTHTOPG HIGyniSHOV
RAAAHCM J Hoy I alta: pan n)la Movnanoy Uiitiuw. Inscriptia ne spune aceasta : Cu
vrearea tatAlui i cu ajutorul Fiiulul i cu sAdrirea (sfAntului Duh). JupAnul Vladislav
1 cu jupanita lui Stana i cu fiul lor i cu fratili sAu jupanul Micldus 1 cu jupAnita
lui Sora... s'a zidit i s'a zugrAvit biserica sf. Neculai. in Miele lui Jicmond popa
Dragosin in anul 6925 Julie 15...*
**
Leca Morariu. De. ale Cirebirilor, texte din Susnevita. Cernauti 1930, (extras
din Codril Cozminului VI).
hi anii 1927-928, d-1 Leca Morariu a petrecut mai multe lunl in localitatile Ucicarii
supt Monte Magiore, in Cicii din Jeilu ; i in alte 7 sate de supt Monte Magiore, ci a
adunat texte istriene, publicate in revistele: Junimea literard (XVI, XVII, XVIII), Fdt
Frumos, Graiul Romdnesc, 1 Floarea Soarelui. Textelor aduse le face i traducerea :
Trientinu (al treisprezecelea), stela de oro (steaua daruita) ; Bucvichiu (Hgetelul), Ferent, Gumnaciu, fratele cela segav (istet). Ca studiu lexical i de limn ne dA 523 de
note variate asupra textelor aduse.
**
Dr. Simeon Reli. Bucovinenl celebri fn ierarhia Moldouei (1777-1850). CernAuti 1930, extras din Candela XL). E conferinta inauguralA a cursului de istorie bisericei romAne (28 Noembre 1929) la Cernauti. Vorbecte de arhimandritul Meletie Ghica
cu testamentul lui din 1 Dec. 1787, fugar din Bucovina ; apoi de Meletie Episcop Romanului (1787-1796) de loc din Radauti, zis Episcopul Antonie; apoi Gherasim Clipa
Barbouschie, episcop Huilor (1796-1803), de loc din Bececti (CernAuti) i fratele salt
Archim. Sofronie, predicatorul Mitropoliei. I se dA I portretul dupA Cr. Romanului,
unde a pAstorit de la 1808-1816; apoi Meletie Lefler (Brandaburul), hirotonisit Episcop de Huci (1806 1826), apoi Episcop de Roman (1826 1844); i Mitropolit al
Moldovei (1844-1849); el e mitropolitul cu cei 3 de m la cupeana MitropolitanA:
M(eletie) M(itropolit) M(oldaviei), care contemporanii 11 tAlmAciau: 40000+40000+40000
galbeni.
**
Sim. Reli. Crucea Moldeuenilor din Viena. CernAuti 1930 (extras din Codrul
Cozminului VI). E vorba de Crucea Moldovenilor lasatA Vienezilor de Serban VodA al
Muntenlei in 27 Oct. 1683, cu text latin, care o dA In schitA. Crucea a fost luatA ca
trofeu de la Turd I spre lamurire cla textul raportului din 1683. qCurise Denkwitrdigkeiten, = memorii curioase. Crucea e de lemn i s'a rAdicat in lagArul crectin de
Serban VodA.
**
Al. Iordan. C. Berariu-CernAuti 1930 (extras din Junimea literarA XIX).

Profesorul de drept constitutional la facultatea juridicA din Cernguti, stans in ziva
www.dacoromanica.ro
RECENSIUNI
267
de 29 Noemb. 1929 in vrastA de 59 ani a fost o figurA prea cunoscutA pe arena literelor romane din Bucovina Austriad.
Neamul Berariu e Banatan, mutat in Bucovina supt general Enzenberg.
leremia Berariu avu 2 f : Nicolae I Alexandru zis leremievici. In 1868 Artemie
leremievici ceru sAil zicA iarAi Berariu. CAsAtorit in 1861 cu Iuliana fiica pr. Sam.
Murariu, el fu paroh in Ceahov.
C. Berariu a fost poet, 1 in iraoa poetilor Blicovineni va ocupa un loc de cinste.
El incepe a scrie cu poezia In pustiu" 1 incheie cu Bacanal track. La urmA ni se
dA bibliografia tuturor publicatiilor sale ; poezii, articole, traduceri, lucrki i critics literarA despre C. Berariu.
**
Octav Botez, A. D. Xenopol ca jilosol al Istoriel. Buc. 1928. 1 vol. 8/0

pg. 222.
De i am cartea pe birou mai mult de un an, n'am apucat a ceti din ea de cat primul
capitol i am lAsat'o, nu pentru lipsa de interes la cetire, dar preocupat de altele, cAci
m'am deprins a nu lAsa nulla dies sine linea, din manA de cetit o carte panA n'o
isprAvesc. Dar cum coloanele buletinului loan Neculce erau departe de recensiuni, m'am
lAsat mai la urmA. Si eu am fost unul din primii elevi ai lui A. D. Xenopol, la Universitatea din Iai intre 1882-85 ; cu noi a fAurit el Teoria lui Roesler ; cu noi a pus bazele
Cursului sAu de Istoria Romanilor, L'am vAzut dar ca bucAtarul, croind i impletind faptele 1 epocele Istoriei Nationale. Apoi la revista Arhiva am stat pururea alAturi de
maestru 1 de dragostea lui de lucru casa lui deschisA i biblioteca lui era la dispozitia studentilor sirguincioi. Poate din tot ceia ce am lucrat eu are i Xenopol o mare
parte de via, cAci m'a Indrumat ca adevArat dascal ; l prima conferinta tinuta la coala
NormalA despre retorul Priscus" sec!. V-a a pus temeiurile dragostei mele de istorie.
Xenopol prin firea lui era gdnditor. Ori teoria lui Rosier nu este oare mai mult
o pledoarie istoria, fatA cu migAloasa lucrare a d-lui Filipide vOriginile Romdnilor.?
Abstractul, generalul filosofic se vAd la fiecare pas in felul cum a ImpArcit in capitole din
Istoria Romdnilor, dupA inrfuririle culturale ale epocelor, de 1 multe fapte politice n'au
nexul lor cultural, ca obarie I
A. D. Xenopol a evoluat spre filosofia istoriei pe o cale panicA 1 inceatA, i
dug la 50 de ani scrie Principiile Fundamentale ale istoriei, dupA exact 30 de ani
nu e o mirare ; filosoful era In germene din primele lui lucrAri
(1869). Dar Xenopol era i artist, poet, muzicant ; disciplinile Iui artistice, fiind inclinAri fireti, idealismul i abstractul l'au mAnat i la cercetArile istorice.
Lucrarea d-lui Botez este o amplA expunere a teoriilor filosofice, prilejite din cercetArile lui Xenopol. Numai la urmA (cap. VIII) vezi ceva rezumativ de A. D. Xenopol
gdnditor. In celelalte 7 capitole sint excursii generale asupra problemelor in sine de
filosofia istoriei, in care apare i Xenopol cu vederile lui in noianul sintetizantilor in
Istorie (in bibliografie ne dA nu mai putin de 77 de scriitori ; Intre care notAm dintre
romani : RAdulescu-Motru, I. Petrescu, Oh. Panu, D. Gustl, D. I. Floru, Tiberiu Constantinescu, Dan BAdArAu). Aice se discutA : japtele de repetilie i de succesiune; teoria
cunoa0erii; cauzalitatea, Factorii istorici, legile istorice, serille istorice, toria valorilor In istorie, metoda In istorie, etc.
DacA autorul ar fi fost un istoric nu critic i filosof ar fi intregit lucrarea cu
faptul cA A. D. Xenopol in ultimele sale lucrAri: Istoria partidelor politice i mai ales in
Domnia lui Cuza Vodd a aplicat singur principille sale filosofice : cauzalitatea, seriile
istorice, faptele de succesiune, etc.
de cercetAri istorice
www.dacoromanica.ro
268
RECENSIUNI
Stilul filosofic cere i o sfortare de gandire 1 o disciplina a mintli in abstract,
dar i o cultura generala absolut temeinica. De aceia Xenopol ca filosof n'a prea fost
cetit 1 utilizat in tall de publicul nostru, i d-1 0. Botez face o placuta esceptie, ceia
ce-I marete i porete valoarea lucrarii.
**
C. Tomescu. Catagrajia Basarabiei din 1820 (132 sate din Orheiu) Chisinau
'
1930, 141 8A, pg. 60.
E un studiu in continuare la cel inceput in 1929, cand s'au dat 99 sate cuprinse
in 4 ocoale; aici dA lista satelor (132) pe alte 5 ocoale. Va mai da inca 127 sate. Deci
Orheiul numara in 1820 un total de 358 sate ; un centru de viata romaneasca straveche
Sinteza etnograficA va fi data la urma.
**
General Radu Rosetti. Cateva sail de ale lui C. Brancovanu Voda. Buc.
1929. (Acad. Rom.).
DI. C. Marinescu a fost descris una din aceste sabii, pastrate la Torino Armeria
reale"
4:4056t
siii .4yEp.6ve
m(
7CLaTiil
ecuaivtri xwvcrccoravy,).
A doua sabie e in posesia d-lui Manukian, cumpArata la Paris .in 1924 de la un

anticar :
cvntSIG
P paw,: sop4ast
y.ccut .r6v Itoxsp.itov
r1 iyeplvt
v.at npoTii)
aT50.Evrq moarco-civY
Zolsep ndu Tiil pacaet p.syciAci) movascativy.x.
A treia sabie e la Luvru, cu aceiai inscrippe ca a doua.

cZi Pacraiii eckrtriceX6ye &oil Nand.r4).
Doul cliee ne da icoana sabiilor.

**
Ilie Popescu-Spineni. Metoda Studiului dr. roman (lectie inaugurala). Piteti

1927, 1 vol. 8/0 pg. 26.
Profesorul de dr. Roman la facultatea de drept din lai a publicat lectia sa inaugurala de la fac. de drept din Cernauti. Dupa ce aduce un omagiu general Bucovinei,
prin tezaurele, ce le pastreaza in sinul sau, intrA in tratarea subiectului. AratA utilitatea
studiului dr. Roman emitand teoria ca. Justinian a fost un vlah de pe Vardar, el care
a intocmit corpus juris civilis. Arata mersul evolutiv al dr. roman in evul mediu ; atinge intreaga literatura juridica romaneasca (Zasius, Cujas, Favre, Savigny.
Dr. Roman a creiat limbajul juridic, este i azi o gimnastica a inteligentii ; el e
temelia dreptului istoric ; el a desvoltat acea critica juridica, baza oricarui studiu istoric,
La urma incheie cu o interpretare noua, ce a dat pasajului cu referinta la Nexum.
constand din interpretarile tuturor Romanitilor, chestie care formeaza subiectul unui
studiu aparte asupra dr. Roman.
***
M. Costchescu. Neamul lui Oand vornic de Suceava, Iasi 1929 (extras din
Cercetari istorice).
Din monografiile publicate pana acum de colegul nostru d. M. Costachescu se

desprinde o sistema in felul sau de a lucra, izvorita din acea metocla critica, documentandu-se la cel mai minutios discernamant.
.
Scotocete toate documentele, ce vorbesc de persoana sigma studiului ; da prea
bogate note bibliografice. Texte slavone-romaneti pe cari se baseaza studiul i o IAmurire in nota pentru identificarea satelor, ce au apartinut candva boerului Oana.
Aceasta l'a impus cercurilor chemate a i se incredinta marea publicatie de doc. slavowww.dacoromanica.ro
269
RECENSIUNI
romane de la 1372-1457, ca intregire marei opere de diplomaticA internA 1 externA

a lui I. Bogdan, care a publicat Documentele lui Stefan cel Mare.
lat o incrAngAturA a neamului lui Oana dvornicul, aa cum reies1 din documentele publicate.
Dana dvornic de Suceava (1400-1426)
=x
I
Lazor ot Tulova,
Stanciul postelnic,
gsil
pl
=..
A)
..-1
=
7i.
r.
E
-(/) ()
cFci
o
0.
z3
CL
o. o
"
A)
er
.01
al
A)
Z
6-- 0
,(
A)
.-I.
0=
113
En
'F;
A)
Ai)
al
iro.
-I
CD
A3
ax
raT
Coste
I
P
0
3
DJ'
.0
A.
A)
c,
:41;
tra, m'
A)
Du
.--t
111
el
FD.
En
0-t
n
.67
11)
CA3
C.)
..,
'El
na)
o.-I
cit7 .--3
= Ax
rs)
- .....
Cn
ax
.a
0..,
.-1,
oclr
na)
.75
pa
CI1
a)
0Al
.-t
roc
g') rli
(I)
n0
DJ
.6 co
cr)
13)
.lo
0
A)
171)
Z z 5 > =.-IFo tir> cn

:74
.
C/1
0
11
rm
('-):-.
nx 0
n' CI. CD
'--
,"
.-t
-i
120
F.)
00
r-3 56
5:0
n (1
1:19
2)
ax 0
-.
n ..-2.
=
5:).
Kfa
tal A)
a)
**
Aurelian Sacerdotanu. r, Tot satul cu tot hotarul" (o chestie in diplomaticA romaneascA), Craiova 1930 (extras din Arhivele" Olteniei a IX, 47-48).
Autorul scrie studiul fiind la Paris in Mai 1929, de aceia se scuzA Ca n'are toate
publicatiunile istorice din tail, 1 in special de la Iai (I. Neculce, Ispisoace I Zapise, etc) :
Expresii azc cmo H czc liSCOA1 KOTalpOM = tOt satul i cu tot hotarul, nu reproduce
totdeauna adevArul. In acest scop face un escurs asupra diplomaticei interne cu referinte
la satele Costeti, Crasna, Resipeni, VIAdeti, Tismana ; iar din Moldova satul Bogdanetii (dupA Suretele mele).
In general autorul n'a adAncit chestia, mai este mult incl pAnA la definitiva rezolvire. Nu cunoate toatA literatura istoricA in referinta ; apoi traduce greit din slavong, cAci
WIWIk nu e Ins, ci usebi, sau ajar de... (196). Funiile de moii mergeau pe lungimea
satului nu pe largutlor, adicA pe coama dealului in spre fundul vAii, i o funie cuprindea
tot felul de teren din lungul moiei : deal cu paduri, coaste cu livezi 1 vii, fan*, imauri, loc de. arAturA, priseci, iaz cu mori, vatrA de sat sau seliti ; acestea toate erau pe
lungul moiei, 1 aa se impartia moia pe moA pe bdtrni, care la mAsurAtoare se socoteau in funii, In odgoane, in stnjini, sau prin Basarabia in ceasuri (HotArnicenii), modA
orientalA turanicA.
Falsurile in documente apar lesne de tAlmAcit and legi documentele ; am dat de multe
faluri la Strahotin, la Cad/ea, la Bdce0i, etc. CAnd mAnAstirile sau particularii aveau interese de acaparare. Divanul le tAia in 2-3 parci uricul fal (Bereasa din Vaslui).
Boerii se introduceau in moiile rAzeseti prin danie (o vAnzare deghizatA) 1 nu
mai aa avea dreptul la protimisis.
Studiul d-lui Sacerdotanu e intovarait de 117 notiti bibliografice, necomplecte. A
www.dacoromanica.ro
270
RECENSIUNI
spune cA chestia vecinAtAtii studiatA de Radu Roseti i Oh. Panu (in contradictor) e
perimatA ; CA boerii lui C. Giurescu, cari trebuesc compleciati, nu vor putea fi modificati de cat dad documente nod vor fi gAsite ; e lesne de inteles !
Studiul d-lui Sacerdolanu are meritul cA va ptovoca discutii de complectare. De
pita cum se va tAlmAci expresia strAveche din secol. XV-a : am dat loc din pustiu cat
sA poate trAl in destul un sat... cloud sate fret sate I Care era mijlocul pe teren de
a alege intinderea unei moii ca sA poatA trAi 1-2 sau 3 sate?Era arcul cu pistreala
s5getii, nu alte norme de directivA I
***
P. Constentinescu-Ini. Arheologiea preisloricd. Iai 1930 (extras din Revista

CriticA Iai).
In acest articol studiu Dr. P. Constantinescu-14, un harnic cercetAtor al trecutulul artistic, ne dA starea de azi a tiintei arheologiei in Europa. InceputA in secol
al XVI-lea cu M. Mercotin, se oprete asupra ultimelor lucrAri ale lui I. Dchelette, mort
in rAzboi ca un erou, 1 G. Goury 1 Grenier. Amintete de cercetAtorii notri arheologi
incepand cu Cezar Boliac, A. Odobescu, N. Beldiceanu, Gr. Butureanu, Gr. Tocilescu,
Sabba StefAnescu, Teohari Antonescu, V. Parvan, I. Andrieescu, Marcu Roca. De ce uitA
pe Gh. SAulescu ?
In studierea epocelor preistorice la fiecare epocA aduce 1 incadreazA in cercetAri
statiunile preistorice din Romania, cu tot materialul arheologic, ce s'a gAsit acolo.
**
D. Costescu. Fazele ministeriale tn Romeinia de la 1862 1930. Buc. 1930
vol. 8/0 pg. 188.

In lista divanurilor domnetivechile ministere ale tArei,epoca de la 1862 1930
gAsete in lucrarea d-lui Costescu o intregire. Autorul nu face nici o sinted.
S'o facem noi.
A. I. Cuza VodA a avut in intervalul de la 23 lanuarie 1862-11 Febr. 1866 34
de minitri, in cele 25 de remaniari ministeriale ; deci o foarte agitatA domnie in ceia
ce privete stabilitatea guvernelor.
Carol I a avut in cei 48 de ani de domnie 158 de minitri i 37 de remanieri
ministeriale.
**
Gh. Carda. CalrYtori apuseni la Romani! din peninsula Balcanicd. Buc. 1930
(extras din Rev. Macedoniei II).
Aduce pasagii interesante din E. M. Cousinery, consul francez ; scrie in 1831 o
descriere arheologicA a Macedoniei, intre cAlAtorii cari viziteazA pe Aromani de la
William de Rubruquis (Rary Storck) din 1254 WA la Thompson din 1913, reproduce
din cAlAtorul Thomas Swart Hyghes 1820, in care vorbete pe larg despre politica plinA
de cruzimi a lui Ali Paa 1 distrugerea Moscopolei.
**
*
C. A. Spulber. Cea mai veche prauild romdneascli.
CernAuti 1930,
1 vol,
8/0 pg. 88.

In 1921 rAposatul Andrei BArsan descoperi la Sighetul Marmatiei sbornicul oferit de pr. Artemie Ardenco din lend, In care a gAsit 12 foi tipArite din o veche pravilA romAneascl. Textul se gAsete scris de manA in Codex Negoianus. (Col. Tr.
1883, p. 32.
Autorul retipArete textul celor 12 file din Pravila de la Jeud, cu 0 transcricre tn-
www.dacoromanica.ro
R8CENS11JNI
271
terpretare" schimband ordinea 1 lexicul. In al doilea loc (pag. 34-69) publica in facsimile textul Pravilei din codex Negoianus, cu transcrierea in litere latine.
Facsimile le slut terse, i cetirea prezinta greutati la cetire. Ca an de tiparire
pune 1563 i face un mic escurs asupra asemanarilor tipografice Coresiane i al Pravilei. Repune chestiunea din Coresi drept aceia am scris de am tiparit Tetravanghelul
i Pra...) ca e vorba de Pravda nu de Praxiu (Lucrul apostolec).
Ca izvoare scoate di s'a avut in vedere textul Pravilei, intocmit de fostul Patriarh
al Constantinopolului de la 580-619, loan Ne0iutu1 (Pustnicul), utilizat i de Varlaam
in Cele 7 taine" Iai 1645, Ex TO xavomoi5 Toil ktou hocovu NEVElnoll.
*
**
Dan M. Iliescu. Cetatea de Fliwi. Buc. 1930,
vol,
8/0 pg. 44 (extras din
Buletinul asociatiel licentiatilor).
In partea I pomenete numele, ce a purtat aceasta cetate la gura lalomitei: Flossis (Vaillant), Olaci (pe la 1084), Floci (1431), oraul Floci sau de Floci (secl. XVII),
Cetatea de .1 Iota (sa fie de villa d-1 Filipide, in acel sentiment de jena in rostirea cuv.
h/oci?); apoi face etimologia cuv. Floci ; Ifloci = romani, Vlahi, civitas Velanorum; deci
nest lant de etimologii : AlaniValaniVlahiIflociFloci = Romani.

Aezarea oraului i a schimbat vatra, din cauza cursului Ialomitei. Vechimea e
pre Romana ; e pomenit ca ora Dunrean, dupa alte orne ca Campulung, Ruck,
Targovite, Arge, Floci (1431). In 4 se ocupa de istoricul oraului, cu care ocazie
face un escurs asupra comertului Munteniei spre Dunare i linia Braovului. In dovedire reproduce mai multe documente : 6975 lunie 15 (Radu Vocia), 7013 Ghen. 11 (Radu
Von) 7095 Mai 5 (oltuzul de Floci), 7155 April_10 (Matei Vocia), 1779, and e daruit
Marcutei de A. I. Ipsilant Vocla. In 1780 oraul Floci nu mai exista i se ridica in
locu-i Piva Petrel, unde se mutase tot comertul din vechime al orgului Floci, care
ramasese departe de apa lalomitei, Piva Petrei exista ca inceput de targ din 1595, in
una villa detta Piatra".
*
**
Petre Suciu. Clasele noastre sociale (Probleme ardelene). Turda 1930 (extras
din Monografia jubilara asupra Ardealului).
Nu e lipsit de interes pentru cetitorul din Regat sa afle startle sociale din Ardeal inainte de unire. Cifra vorbete prin sine. In vechime Ardealul a trecut supt un
regim de privilegii favorabile celor .3 natiuni : Hungari, Saxon! et Siculi. Romanii lipsiti de boerime au ajuns a fi numai sate 0 preoll. Cu 1848 se schimba raportul prin
desfiintarea privilegiilor.
Clasa taranimei de atunci incepe rostul sau: proprietate pulverizata, cultura extensiva, lips de capital i credit ; camta mare-.
Proprietatea mare era 840/0 in man Ungurilor (un milion Unguri aveau 2803
moii cu 1,891,936 jugare. Din 3 milioane romani erau zileri 720216 locuitori, i 674566
aveau moii. Battelle (Albina 1872) au inlesnit cumparare de moii. In 10 ani s'au cumparat 166394 jugre de la Unguri cu 60 mil. coroane.
Clasa de mijloc sta i mai prost. Oraele filnd acaparate de Unguri, i Sai, numai dup./ desfiintarea legei vechi a breslelor (1872) Romanii au inceput a mica spre
meserii. De unde in 1910 Romanii aveau 6.89% meseriai (26376), in 1928 aveau 40/0
romani (40000 maetri). In industrii abia avem man de lucru; totul e strain.
Clasa intelectuala a creiat-o Blajul cu colile sale i e cea mai nou creatiune in
Ardeal. In 1910 studentii Romani la Universitatile maghiare erau numai 415 (3/a) ; iar
Ungurii aveau 55000 elevi secundari i studenti.
www.dacoromanica.ro
RECENS1UNI
272
Functionari romani supt Unguri erau numai 10000 (6.9%), din totalul de 144249.
Intelectuali romani erau in 1910 numai 11538 ; azi avem 280711 elevi secundari romni ;
iar functionaril administrativi erau 913 romani in '1910 i 1388 in 1928 ; pe dud neromani au scazut de la 2000 (1910) la 992 (1928).
Concluzille ce le trage autorul reiese din cifre. 0 criticg amara a nouel indrumgri
colare. Strigatul unui ardelean pentru Ardeal, strigatul oricarui roman de pretutindeni
indrumgm rau tineretul ; statul cla dovada de lips de previziune.
*
**
Revista societalii istorico-arheologice biserice0 din Ch4indu vol XX, Chiingu

1930,
vol. 8/ pg. 276.
Ateptat de mult acest volum, ii vedem ca cuprinde urmatoarele studii: pr. C. Bobulescu (Fete bisericeti In rgzboae etc.), studiu ce ocupa 115 pagini. Cetire interesanta, pune in evidenta pe f. multi reprezentanti ai bisericei In capul micarilor militare i politice din tail 1 din lumea Intreagg. Mai multg ordine in materii ar fi dat o
mai mare claritate subiectului. D-1 C. Georgescu-Vrancea publica un rezumativ studiu
asupra pravilistului Andronachi Donici, cu prilejul a 100 ani de la moartea lui (-1- Noembre 1829). Acesta e o complectare a studiului d-lui Andrei Radulescu de la Academie, asupra aceluiai subiect. Documente basarabene publicg d-1 L. T. Boga, In numar de 39 fntre 7162-7185 cu un slavon ; Th. Inculet unul din 1838 ; T. Bute
publica : biserica din Braila trece supt jurisdictia Ep. de Buzeu din 1809. Banul Toma
Cozma de mine, De studiul d-lui C. Tomescu am amintit in alta parte (132 sate din
1
Orhei).
*
Codrul Cozminului. (I. Nistor i V. Grecu) vol. VI, Cernauti 1930.

Dintre studiile i articulele cuprinse in vol. VI am staruit asupra unora dupg extrasele facute (Cehoslovacia i Romania; de ale Ciribirilor, Crucea Moldovenilor de la
Viena). Pe rang acestea mai publica d. T. Balan (Bucovina fn timpul razboiului). Ca
toate studiile ce privesc politica razboiului, cei ce scriu au avut interesul sa prezinte
prin o anumita prizing. D-I 1. Nistor spune piezi lucrurile ; dr. Cazacu i Inculet ca i
I. Nistor despre Basarabia cam tot aa. lstoricul impartial al politicei provinciilor alipite va veni ; nu cei de astgzi cari au avut pasiunea evenimentelor, resentimentul persoanelor ; ei nu pot sa spung tot adevgrul i fntreg adevgrul.
Dl. A. Bocdnel face istoricul oraplui Cernauti, lucrare metodicg, cu bibliografie
i indice i f. bogate note. Lucrarea o fmparte in 4 Orli; cap. I trateaza faptele istorice in legaturg cu Cernautii. Aici expune fnceputurile Moldaviel i frictiunile politice cu
Polonia pentru Pocutia i Sipenit. In cap. II, face istoricul organizgrii Cernautilor, cu
lista starotilor de Cernauti i a vameilor de margine.
Namesnicii ocoalelor nu sant bine i complect tratati. In cap. III avem vederi asupra oraplui Cernauti; infinderea, (Wile i populatia. Interesanta e lista Pitzeli pentru
proprietarii din Cernauti anul 1787; ei erau in numar de 414 case, din care 232 erau
ale romanilor, 34 edificii de stat; evreii cu cahalul lor numgrau 76 de case; iar 74
erau ale altor neamuri. In alaturare cla i planul Pitzeli al oraplui Cernauti.
DI. N. Gramadd studiaza din drumul scriiturli (I), Wand istoricul originii alfabetului.
*
14ez4mntul cultural I. C. Bratianu. In timpul din urmg literatura istorica s'a

imbogatit cu strgngerea materialului istoric informativ, datorit la trei aiiezaminte culturale : M. S. Regele Ferdinand I ; I. C. I3ratianu (tatal), i I. I. C, BrAtianu (fiul).
www.dacoromanica.ro
RECENSIUNI
273
Mai veche in data e fondatia culturaln Ion C. BrAtianu, care numArA pana acum
12 vol, de material istoric, cuprins in suta de ani de la epoca renaterii (1821-1919).
Scopul e indoit: o adunare de material istoric (documente i studii) cu referinta la
Istoria contemporann, care e mai complexA prin multimea factorilor contribuitori la desfnurarea evenimentelor politice ; in al doilea loc prilejul fericit de a se arata partea
familiei BrAtianu, tatAl, fiul, 1 urmAtorii in desfAurarea evenimentelor de la 1821 in coace.
Si de i Moldova n'a intrat in orbita BrAtienistA decit abia dupd 1881 i Moldova ii
va avea partea ei in aceastA frumoasA i mare colectie.
In vol. I (52 pg.) d. 1. C. B6cilo ne aduce o bibliografie (cam necomplectn a
rAzbniului de neatarnare (1877-78). Ne aduce un total de 242 de publicatii, cea din

urmn este marul: arme, arme, arme, armonizat de Gavril Muzicescu.
In vol. 11 (62 pg.) d. P. P. Panaitescu publicA 4 studii istorice ale lui Nec. 131lcescu, inedite pang acum: 1) Mersul revolutlei in Istoria Romani lor, 2) Miron Costin
istoricul, 3) [Mafia de la Cosova, 4) Starea sociala a plugarului roman. 0 mica notita
biografica, prea cunoscuta, i un indice bibliografic complect, a scrierilor tipArite, lucrAri in ms. i scrieri despre N. BAlcescu,
In vol. III (pg. 30) d. Livia Marian ne cid o schita biograficA i bibliograficA despre B. P. Hajdeu. Cat despre bibliografie e departe de a fi complectn, cum singur autorul
spune, cnci ar trebui rnsfoitd toatA publicistica I-on-1MA de la 1856 incoace pentru a ti
complect opera istoricA, filologicA, poeticA 1 politicA a lui B. P. Hajdeu.
In vol. IV (pg. 68), d. M. Popescu publicA doc. inedite din preajma Unirii principatelor, dupa rapOrtul lui Alfons von Wimpffan, Stokera, i Simon. In Muntenia candidati
erau: Al. Ghica VocIA, Gh. Bibescu Vodn, Barbu Stirbei Bibescu VodA ; apoi boerii
mari: C. Cantacuzino fost caimacam, beizedea C. Gr. Ghica, beizadea C. Sutu i Ion
Ghica. Nu uitA a pomeni cA dintre capaciatile tarii ar fi fost candidat emerit i I. Eliade
RAdulescu.
Stokera vorbind de Moldova arata intre candidati : M. Sturza Vodn; beizade D.

Sturza, beizade Gr. Sturza, Gr. Ghica Vodn, Lascar Cantacuzino Pacanu, T. Bal, vist.
N. Roset Roznovanu, log. Stef. Catargi, vornic C. Negri, etc.
In vol. V (pg. 104), d. Emil Ildrtosu ne clA tiri despre Ion Eliade RAdulescu ;
i anume: 17 doc. ce vorbesc de tipografia lui Eliade !rare 1820-1863. In al doile loc
ne dA despre Enhirid (manelnic) al pravoslavnicului hristian, tradus de Eufr. Poteea dupA
Alex. D. Sturza Foarte instructive sint cele 34 scrisori, corespondentA i cu Gh. Barit
intre 1838-1869. Cu tiri despre Biblicele din 1858 se inchee lucrarea.
Pentru intelesul textelor autorul le dA in transcriere cu ortografia noun 1 in pg. 2
dA modelul de transcriere.
In vol. VI (pg. 130) ni se dau 4 conferinte tinute la Universitatea liber din
Bucureti de d-nii I. Andrieuscu (arheologia Dobrogei), C. C. Giurescu (Istoria noun
a Dobrogei); I. Simionescu PAmantul Dobrogei), i A. Popovici Bnznoanu (Fauna i Flora
Dobrogei), Centrul cercetArilor arheologice stA in jurul lui Gr. Tocilescu i mai ales a
lui V. PArvan. De la Iai au fAcut cercetAri d-nii 0. Tafrali i Nicorescu.

In vol. VII (pg. (XXIV+348), d. Mihai Popescu ne dA doc. Inedite din arhiva
de stat a ministerului de interne i de justitie din Viena, intre 1848-1859 ; cu durere
insA aflAm ca cea mai mare parte din arhiva min. de justilie a fost arsn de comuniti
in 1927, and era procesul comunist din Burghenland.
Se publica numai in text german 85 acte i scrisori chiar impArAteti, din care
ultimele 2 sant ale lui Andrei baron de Saguna. In 2 facsimile ni se dau iscAliturile a
7 fruntai deputati romani, meri la Viena ; cum i stema Ardealului cu cele 7 turnuri
Buletinul Muzeului Municipal 'Loan Neculce, Iai.
www.dacoromanica.ro
35
274
RECENS1UNI
de cetati, o lista de nume pe Ungurete i Nemtete date cu echivalentul lor romanesc,

o bibliografie a publicactunilor, ce privesc aceasta epoca, etc.
In vol. VIII (pg. 148) dl, T. Bolan publica refugiatii Moldoveni in Bucovina din
1821 1 1848. Face o interesanta 1 succlnta povestire a rostului Bucovinei ; fuga din
1821 din cauza framntarilor Eteriei; apoi la 48 o suma de fruntai moldoveni gasesc
adapost la fratii lor Bucovineni. Dintre cei mai de vaza ne da pe T. Musteata i fratii
Hristodulo 1 Apostol Petrina, imbii Macedoneni. Pagini speciale consacra lui C. Hurmuzachi, fiul cel mai mare a lui Eudoxiu Hurmuzachi. 73 documente ilustreaza lucrarea.
In vol. IX (pg. XX-I--368) d. general Radu R. Rosetti publica jurnalul de operatiuni al diviziei de infanterie de rezerva intre 23 lulie 1877-29 lulie 1878. Jurnalul se
pastreaza la dl. inginer N. Cerchez, fiul generalului M. Cerchez, scris de capitan Balan,
un excelent militar, elev al colilor franceze i belgiene. Pentru cetitorul specialist desvoltarea tehnica a razboiului de neatirnare din 1877 este un frumos prilej de perfectionare militara.
In vol. X (pg. 136) dl. p. P. Panaitescu publica tiri nouA despre Emigratil poloni 1 revolutia romana de la 1848. Pe baza a 34 documente, rapoarte, scrisori, autorul face un exposeu al principalilor agenti poloni, cari lucrau in tarile romaneti 1 la
Constantinopol in chestia provocArii revolutiei: Butkievicz, Zabliki, Czajkowski, contele
Ilinski (Skender Paa), i pe deasupra tuturor principele Czartoryski, eful mislunei
Polone. Ei cautau reinvierea Poloniei, cari nu s'a isbutit nici dupA Crimeia (1853); voiau o impacare intre Unguri i Romani (N. BAlcescu). In inchiere arata ca Tarile Romaneti i-au cules roadele din aceste framantari ale anuiui 1848, nu insa i Polonia,
care a continuat a suferi jugul moscovit.
In vol. XI (pg. XII+402) d. C. C. Giurescu publica o noua lucrare: Acte i cuvantAri ale lui I. C. BrAtianu. Este al 3-a volum de discursuri parlamentare ale lui I. C.
BrAtianu, dar celelalte 2 apArute mai inainte i in alta editura. In Introducere d. C.
C. Giurescu face un expozeu asupra intentiunilor fondatiunilor culturale Bratianu in
scopul de a strange materialul necesar cunoaterei Ist contemporane. Acest plan trebuia
pus la vol. I, nu la al X-a ; dar fiind ca vorbete de activitatea parlamentarA a lui I.
C. Bratianu rn Introducere face apologia lui I. C. Bratianu fara a crede insa cA prin
aceastA scurta apologie s'a spus ultimul cuvant in chestia Basarabiei la 1876/78. Ca
anexe aduce 166 acte: scrisori, discursuri, legi, adrese, circulari, in care se vede activitatea ca parlamentar 1 ministru a lui I. C. Bratianu.
Literatura politica i activitatea parlamentara a fruntailor vietei noastre politice se
intogatete cu acest al 3-a volum al dlscursurilor lui I. C. Batianu, pe linga cele ale lui N.
Blaramberg, C. Boerescu, General Gh. Manu, Nicu Filipescu, P. Carp, Take lonescu, Barbu
Catargiu, care trebue sa figureze in orice biblioteca politica. Dar catalogul trebue complectat.
In vol. XII (pg 212) dl. general Radu Rosetti publicA al 2-a studiu despre corespondenta generalului lancu Ghica asupra evenimentelor de la 2 April 1877-8 April
1878. Ion Ghica beizadea a fost fiul lui Gr. Ghica Voda i al Elenei, filca lui lancu
Sturza Voda. A tinut in casatorie pe Alexandrina Blaramberg, nepoata ultimilor 2 Ghiculeti. Era frate cu Costache i Alexandru Ghica. Studiile i le-a facut in Elvetia la
Fribourg, I fu elevul lui Ore Girard. A fost i ministru supt Cuza Voda i Carol I
i avu insarcinari militare-politice pe langa Curtea rusasca, mai ales and Tarul Alexandru II era la Kiinau, in preajma rAsboiului (2 April). In Introducere, autorul schitaza atitudinea hotarita a lui I. C. Bratianu pentru razboiu, pe and Kogalniceanu
Data, cum se vede din telegramele sale (?).
Corespondenta generalului lancu Ghica e datatA din Kiinau intre 2 April-17
Mal ; apoi de la Plevna intre 17 Iulie-25 Noembre; cand din cauza mersului razboiuwww.dacoromanica.ro
RECENSIUNI
275
lui de impresurare a Plevnei spre a capitula prin foam; el a scris catra sotia sa, d-na
Alexandrina Ghica (i se da portretul); iar de la 13 lanuar 8 April 1878 e datata din
Petersburg. Totalul corespondentei cuprinde 138 acte.
Toate volumele au in complectare un indice alfabetic pentru consultare i o tabla
de materii pe capitole sau pe documente.
Tot In colectia fondatiei I. C. BrAtianu, se da broura in frantuzete (pg. 52) a
d-lui Gh. 1. I. C. Bratianu .Le problme des frontires Russo-Roumaines pendant la guerre
de 1877-1878 au congrs de Berlin. Tonul este apologetic.
*
**
MezAmntul Ion I. C. BrAtianu ne da pang acum 2 volume i anume :

1) Unirea Bucovinei (28 Noembre 1918), de I. Nistor, 1 vol. 8/c, pg. 214.
In legatura cu cele 33 acte aduse in anexa, dl. I. Nistor trateaza in Introducere
un studiu asupra urmatoarelor puncte: 1) Bucovina supt jug strain. 2) Bucovina in
timpul razboiului mondial. 3) actiunea refugiatilor Bucovinei in timpul razboiului. 4)
Constituanta Bucovinei, 5) Intrarea armatei romAne in Bucovina, 6) Activitatea consiliului National, 7) actul Unirei.
Asupra fondului celor afirmate este sa se Mel multe rezerve i critica de acte
oficiale ignorate cu tendinte; Se tie ca tratatul Romaniei cu aliatii abia au cuprins

Cernautii cu multa truda ; iar nordul Bucovinei din Prut la Nistru era lasat Rusiei. *i
cu toate acestea l'am capatat la Versailles. De ce? Mi-aduc aminte ca la banchetul dat
de partidul democrat a lui Take Ionescu, in Bucureti in salonul Hotelului Bulevard, am
fost intrebat aceasta in Mai de eful meu : Ce zici, tu Ghibane, istoricule, merita
sa ne sfadim cu RuOi pentru CerrllYuli? Nu numai sfada, efule, sa facem 1 razboiu.
Un colt din Bucovina nu trebue pierdut ; e locul unde doarme somnul de veci Stefan
cel Mare, care a stapanit Pocutia, i tara *epenitului. Ei, voi istoricii, sinteti totdea-
una pretentioi. Era tocmai in toiul discutiei diplomatice asupra hotarului de nord al
Bucovinei, cu sau Mai Cernauti. *i l'am capatat cu tot teritoriul Nordic. i Doamne, ce
regiune frumoasa i de vechl amintiri 1
2) Unirea Basarabiei de Stefan Ciobanu (pg. LXXXVII + 314). Dupa explicarea
ce o da d. C. C. Giurescu in prefata s'a cautat a se aduna materialul istoric informativ din ziare, reviste, foi volante i corespondente 1 ni se dau nu mai putin de 197
de asemenea acte. Pe baza lor d. Ciobanu face un studiu obiectiv, polemizand i cu
Nistor, i cu Ghibu, i cu Cazacu 1 cu toti cei cari au scris tendentios 1 cu idei

preconcepute. Deci vol. II contrazice vol. I in spunerea adevarului. E interesanta i
instructiva lectura studiului Introductiv al d-lui St. Ciobanu asupra fenomenului Unirei
Basarabiei, pe cari Romanii nu l'a putut impune Rusiei la 4 Aug. 1916, fiind tovarai
in lupt ; dar ea a izvorit din plamada sufleteasca a moldovanului Basarabean, care
simtia ca face parte din cele 80 milioane de nerug din Rusia Tarista, in numar de
103 natiuni i ca focul revolutiei a aprins scAnteia, ce a iscat focul framantarilor de
Unire.
***
N. Iorga. Aportul Bucovinei In cultura romaneasc6. Cernauti 1925, 0 conferinta

tinuta la Liga culturala in Cernauti. la 9 Noembre 1929. 0 lectura dupa 6 ani o face
mai interesanta de cat in momentul tinerii sale, caci vremea coloreaza altfel izbucnirile
pasionale ale marelui nostru istoric i autor. Ori aceasta conferinta e un lant din irul atator conferinte despre aportul Ardealului, aportul Banatulul, aportul Basarabiei,
aportul Moldovei la cultura neamului. i eu am fost un vinovat intru acestea.
**
www.dacoromanica.ro
RECENSIUNI
276
D-r C. Pavel. Miron Pompiliu, Beius, 1930, 1 vol. 8/0 pg. 176.
lata o contributie fericita a profesorului din Beius, care la indemnul raposatului I.
Paul coleg, prieten si colaborator cu Miron Pompiliu la Cartea de Cetire, Iasi 1898
3 volume, s'a pus, a adunat note biografice, despre cel ce s'a nascut in steiu, langa
Beius, profesorul emerit, care a fost Miron Pompiliu.
Un profesor e ca si un actor. Cat e pe scena e cunoscut de lumea scoalei, dispare de pe catedra, se uita. Pompiliu a fost un suflet ales, un profesor emerit i un
literat din cereul junimei. DI. Pavel stringe in volum cateva din lucrArile literare ale
lui Pompiliu: Ileana Cosinzeana i Codreana Sinziana, Prietem cu M. Eminescu,
autorul starue asupra acestui raport de prietenie (cap. H, Eminescu si M. Pompiliu).
Pompiliu a slujit ca prof. la Sc. Norma la de fete si apoi la Liceul Internat in 1894.
Se tie anecdota cu trecerea lui M. Pompiliu la Liceul Internat. Cercurile profesorale
din Iasi semnalase lui Take lonescu, ministrul de atunci, ca de Romana nu poate fi
profesor mai bun ca Pompiliu. Fu chemat la Bucuresti si in cabinetul tanArului ministru
fu intrebat ce titluri academice are. Miron Pompiliu se scarpina in ceafa i rAspunse
ministrului ca nu prea are titluri academice ;... pardon D-le ministru, am unul; e un avertisment primit de la ministrul Chitu. Ministrul rise i Pompiliu... fu o glorie a Liceului Internat.
Pompiliu suferia de nervi ; era un client al dr. Kneipp. Intre timp se casatori, cu
d-na M. Gheorghiu, cu care n'avu parte sa trAiasca mult, cad insomnia a hotari sa
se impuste. Regretam si protestam energic cunoastem exact faptul cA autorul si-a
permis sa insinueze rautati, auzite din departare : iar la 1895 se casatoreste cu d-na
Ghiorghiu, proprietara unui pension de fete din Ploesti. In aceasta casatorie pe semne
nu gasi ceia ce cautase: pacea si linistea zilelor. Din cauza aceasta nemai putand su-
porta atacurile boalei de nervi, pricinuite de o absoluta insomnie, cel mai chinuise o
data prin 1881: pe la sfarsitul lui Noembre 1897 se stinge in chip subit", adica s'a
impuscat.
***
V. I. Istrati inginer, Valea Muresului. 1 vol. 8/0 pg. 260, cu o harta a vAii Muresului
si afluenplor sai.
In partea finala o lomurire", autorul vorbeste de sine. E Romascan, a facut 4
clase secundare la Brasov, apoi la Liceul National Iasi. De aici prilejul de a fi cunoscut
Ardealul, Valea Oltului si apoi Valea Muresului ; si iata literatul. Autorul e inginer, si
in stilul ingineresc se zice de top: vole! Muresului, cOlei ferate, un genetiv exotic! D1,
V. I. Istrati face o descriere geografica a cursului Muresului si incepand de la izvor
muntele Sipor
ia pe sectoare, ca la fie care confluenta de noi ape, ce se varsa in
Mures, ia valea secundara iarasi de la obarsie si ap merge pana la gura Muresului, arAtnd hidrografia, apoi asezarile de sate, notite istorice si arheologice, apoi desvoltarea
economica, fabrici, etc.
lata sectiunile: a) de le izvoare la Toplita (aici e regiunea sAcuiasca in care s'au

inglobat peste 20000 de roman! Ghergheni, Gurghiul, Voslobeni, etc.). 2) De la Toplita la Bistra. 3) De la Bistra le Reghin ; aici e man. Dedo cu clopot din 1151. 4).
De la Reghin la Targul Muresului (centru de MI si de miscare economicA), 5) De la
T. Mure la Ludo si Aiud (aici e MirislAu, Cetatea de balta) cu statiuni preistorice;
Belgradul (Alba Iulia); face un bogat excurs istoric, bisericesc si cultural. 6) De la Aiud
la Alba lulia ; 7) De la Alba la OrAstie. 8) De la Orastie la Deva ; aici e tam Hategului cu cele mai bogate resturi de viata Romana. 9) De la Deva la Zam. 10) De la
Zam la Arad. 11) De la Arad la frontiera. Inchee cu muntii apuseni si ne lace istoricul faptelor petrecute aice cu motii lui Avram lancul.
www.dacoromanica.ro
RECENSIUNI
277
Inchee aprecierile sale cu un frumos apolog a lui Robert de Flers : sa se pue

un mare imposit pe cei ce pleaca in strainatate, and ei nu-i cunosc tara, care e un
cap de opera de grape pitoreasca i de varietti".
E cea mai frumoas contributie ce a putut da vechiul elev al Liceului Saguna din
Braov, tarii sale marite, schitand Oltul i Mureul cu toate frumusetile i bogatiile, ce
cuprind.
***
Mlanges de l'cole roumaine en France. Paris, Gamber, 1929. Ne oprim

asupra a trei studii p. P. Panaitescu Nicolas Spathar Milescu (1633-1708), N.
Corivan Le journal de Alex. Ghica, le fits de Gr. Ghica Voevod, i C. 1. Andriescu"
La France et la politique orientate de Catherine 11.
Dl. Panaitescu nu ne spune multe de inceputurile familiei Milescu :
Gavril Milescu.
Neculai
A postol
1672
Irina, Stefan, Milescu post.

Viata spatarului este aa de variata i interesanta, ca formeaza o raritate biografica
in secl. XV1I-a. Autorul 11 urmarete pas cu pas in rolurile sale i lainurete bine rostul
voiajului in China. La urma ni da bibliografia a tot ce s'a scris de spatarul Milescu i
a ceia ce s'a scris despre spatar. In o notita de la No. 52 se ocupa de Psaltirea pi

Evanghelia copiata de Apostol Tecuci diac de divan i uricar, in care d. Pascu vede
pe Apostol, fratele spatarului, i zice ca latinismele din text i o confruntare cu textul
traducerii Bibliei de spatar ar rezolvi chestia, daca e Varlam sau spatarul Milescu. 0
vom face noi.
Dl. N. Corivan, scrie despre corespondenla urmatd in 1784 Mart 14-29 lulie,
acela an intre Chaloussiere i Andronic Ghica, ataati pe lang ducele de Luxenbourg.
Zi cu zi urmeaza corespondenta, care se inchee Cu eecul misiunei sale pe lang lnalta
poarta i se retrage la Marsilia, bolnav. Comentarul e urmat de tot dosarul scrisorilor
(un dosar de 30 foi volante inserate in vol. XXX. Mem. et doc. Turquie, pg. 10-40.
Scrisoarea e urata, greoae i cu multe greeli de limba.
DI, C. I. Andriescu In La France et la politique orientate de Catherine II d'apres
les raports des ambassadeurs francaic a St. Ptersbourg (1775-1792). Acest studiu
are multe laturi, ce privesc Tarile romane, cad intre 1775-1792 Wile romane au inceput a simti urmrile amestecului Rusiei in hospodariatul roman, i domnii romani irebuiau sa joace acum pe 2 carti, daca nu pe 3 calf, tinand sama i de Austria, care
ne rapise Bucovina, iar armatele Austriace ocupase dupa 1788 jumatate din Moldova.
Franta pe atunci n'avea nici o politica fixata pentru tarile romane ; asta o va aduce
sect. XIX, dupa 1853 (Sevastopole).
Informatiunile ce iii le aduce d-ra Virginia Vasiliu sur la seigneurie de Tedoro
en Critneh, ne arata tiri noud despre parintii aceleia ce a fost Maria de Mangup
sotia lui Stefan cel Mare, din neamul Alexis. Stefan Voda ajuta in razboiu pe cumnatul sau Alexandru de Mangup in 1475.
**
Analele Dobrogei, anul X Cernauti 1929, 1 vol. 84 pg. 324.

DI. C. Bratescu continua a imbogati literatura geografica 1 estetica cu Anatele sale Dobrogene. Ca poezii nu intra in cadrul buletinului nostru a ne ocupa. Ca
www.dacoromanica.ro
278
RECENSIUN1
parte geografica i istorica gAsim studii iscalite de dl. A. P. Arbure (Coloniile bulgared din Basarabia sudica i Dobrogia pg. 1-105, in sect. XVIII i XIX), N. Bonjug
$1 C. BrAtescu. (Grecii din satul Regele Ferdinand 1). T. Carpdn (legende asupra insulei lui Ovidiu), I. Georgescu (Ardelenii in Dobrogea), Julian Sassu (istoricul com.
Inancisur).
**
t Aldo Albertoni. Per una esposizione del diritto Bizantino con rigardo all'
Italia. Imola, 1927, I vol. 8/ pg. 224.
Autorul avu buna vointa a-mi trimete un exemplar din lucrarea d-sale cu aceasta
dedicatie: Illustrissimo et reverendissimo domino Gh. GhibAnescu gratias plurimas agit
et observantiae pignus offert Aldo Albertini,
Primisem cu o lima inainte o scrisoare elogioasA din partea d-lui Albertoni, prin
care imi cerea o coald ce-i lipsia din vol. IX al Suretelor mele, scrisoare scrisA inteo
romaneasca corecta, cu invitarea de a colabora la revista italiana, care se ocupa cu

studiile romaneti.
Dad Italia a stat supt puterea dreptului bizantin, cu atat mai mult tarile din Balcani i Dacia, cari au avut administratie direct bizantina, in 1. latina WA la 602 supt
Focas, i apoi in I. greaca panA la caderea Imperiului bizantin.
Popoarele slave cretinizate au primit i ele inriurirea dreptului bizantin, mai ales
ca in primele sale aplicari s'a cufundat cu canoanele bisericeti. De la slavi am avut i
noi pravile slavone, cari tradau un fond bizantin.
Eruditia lucrArii, bibliografia universala intrebuintata trece puterea noastra de aprehensiune. Juristui roman i mai ales pravilitii istoriografi vor gAsi in lucrarea d-lui
.
Albertoni noi orizonturi in iscodirea multelor i variatelor izvoare 1 de istorie i de drept.
In introduzione atinge 4 chestiuni : 1) premesse et avvertenze ; 2) Oggetto, limiti, partizione della storia giuridica bizantina; 3) 11 diritto bizantino nei suoi rapporti
con altro diritto; 4) Intorno all' ordine del presenti lavoro. Ne da apoi i bibliografia
generala (20 pagini).
In libro I studlaza le fonti (6 capitole: il diritto imperiale ; il diritto della chiessa
e i suoi raporti col diritto imperiale, le consuetudini, le scuole di diritto e la giurisprudenza, gli atti e i docmenti ; le fonti non giuridiche); fiecare capitol are o bogata
bibliografie mondiala.
Libro II il diritto pubblico (7 capitoie: L'imperatore e la code imperiale; il patriarca e la corte patriarcale ; il governo e l'amministrazione centrale, L'amministratione
provinciale e locale, l'ordinamento giudiziario ; la disciplina-finanziarie, le religioni internazionali ed altri rapporti analoghil, iarai cu o bibliografie bogata.
Libro III, il diritto penale (cu 2 capitole: I reati; le pene).
Libro IV, il diritto processuali (cu 2 capitole: II processo penale; il processo
civile) cu bibliografie speciala.
Libro V oil diritto privato (cu 5 capitole: le persone giuridiche ; le persone e la
farbiglia, i diritti reali, le obbligazioni, le successioni), iarai cu bibliografie bogata.
Libro VI, diritto bizantino in occidenti, diritto latino-germanico nell' Oriente
greco) iarai cu bibliografie bogata.
***
Oh. Bileanu. 1) Fondarea Epitropiei sf. Spiridon .Fi crearea persoanelor

juridice In vechiul drept privat; 2) Evolutia juridico a epitropiei sf. Spiridon dela
1757-1800. 1a$1, 1929.
Am cetit cu toata atentia cuvenitA de mult lucrarile d-Iui Baileanu i sAnt foarte mul-
www.dacoromanica.ro
IRECENSIUNI
279
temit cA tinArul fost director al Epitropiei, jurist i bun administrator, a adus orAnduialk
moderniznd arhiva Ospitalului, scotind-o din mucegaiul bAtii, unde zAcea clae gramada.
In al 2-a loc dus de gAndul de a limpezi caracterul juridic al Epitropiei cA e sau

nu e de domeniul public sau privat, ne-a dat in cele 2 bropri i o expunere istoricA
pe IngA cea juridicA, publicAnd o sumA de zapise i hrisoave pentru bunul mers al
Epitropiei.
Si eu am contribuit la publicarea fondului istoric al proprietAtilor casei, in cele
10 volume de Ispisoace V zapise, gratie atentiei binevoitoare a fotilor Epitropi, de
toate nuantele politice. Am publicat peste 1200 documente, cu incepere de la 1399
(luga VodA). Pachetele insA cu hrisoavele donative nu le-am atins. Au incercat altii sA
facA istoricul casei ; asta e treaba viitorului. Ceia ce face d. BAileanu, este o incercare
numai, 1 dorinta sa e i a noastrA a tuturora. Casa ospitalelor sf. Spiridon nu-i are
incA f Acut istoricul ei. Lista donatorilor, datA de C. B. Penescu, e un crmpeiu.
Pe d. BAileanu II preocupA natura juridic?" ci tot escursul sAu istoric stA in a
arAta cA statul a falcificat caracterul privat al Epitropiei, curat vorba ariciului, care a
dat afarA pe cArtitA, and a fost primit in gazdk

In vechiul drept al obiceiului pamAntului, boerul -- stApAnul satului avea tndatorirea, nu plAcerea, de a zidi biserick de a ingriji de ea, a tocmi preut i personalul
bisericei, pentru educarea religioasA a maselor. Intocmai ca boerii, i domnii, stApAni
ai targurilor locuri gospode erau obligati dui:4 vechiul obiceiu, de a zidi biserici
prin tArguri, pentru crecterea religioasA a tArgovetilor. Exponentul acestor vechi indatoriri a fost Stefan cel Mare, care a zidit biserici in Dorohoi, Botocani (Popauti), HArlAu,
lai, Vaslui, Huci, (BArlad), BacAu, ScAnteia, pe lAngA celelalte de devotiune religioasa
familiare sau altele.
Aa a inceput si bis. sf. Spiridon. Stefan Bosie i Anastasie Lipceanul, un boerina i un bresla, se asociazA, cumpAra locuri libere, fac schimburi, plAtesc plusul
de pret, zidesc biserica de zid, pe locul unei vechi bisericuti de lemn, i deschid bolnite langA fAcAtorul de minuni sf. Spiridon. La fapta lor izvoritA din 3clnc sentiment
religios, dar i din o veche i indatinatA indatorire de stApAni, se asociazA i VodA C.
M. Racovita VocIA, tot fire blagocink bun crectin, lovit in sufletul sAu prin dureri familiare i sporeste bunul celor 2 ctitori, and alte ajutoare personale ca WOW i publice ca VocIA, ci organizeazA functionarea legalA a Epitropiei, fArA sA surpe primele
ctitorii, ci le sporeste. Deci VoclA, adicA statul, se asociazA la opera particulark imbogAtindu-i 1 lArgindu-i domeniul veniturilor cu din ale sale proprii mociile moctenite
tomai de la Toma Cantacuzino vornicul lui Vasile VodA Lupul cum ci din ale statului,
cesionnd anumite venituri ale tArii in folosul Epitropiei; dar aceste racluiri din veniturile tarii erau temporare, i supuse bunei vointi ale urmacilor Voevozi. LegAmntul cu
blAstAmul cel mare era o formA juridick care nu lega in definitiv pe urmacul la carma
Orli, decAt tot benevol.
Pe deasupra tuturor fluctuatiunilor politice i sociale, un adevAr reiese din chipul
intemeerei sf. Spiridon ca spital: Boerimea veche ca i domnii au inteles sA punA in
slujba tArii i a norodului o parte din bunurile tor pentru a face operA de civilizatie in
societatea, in care trAiau clancii.
Boerimea tArilor romne a indeplinit mai multe functiuni: etnicd a romAnizat
masele de strAini hrisovoliti aduci pe moii ci zlobozii; deci a sporit romAnitate in masele adnci tarAnecti de nouA provenientA; religios, a intemeiat biserici, a sporit
clerul, cu a sa brumA de culturA in tArile romAnecti; economic, toatA averea tArii
din pAtnnt, balti, paduri, boerimea a exploatat-o si fructificat-o; politic, ea a dus carol
statului cu tot riscul averilor lor, capetelor lor, suferind surgun, decapitAri i sArAwww.dacoromanica.ro
280
RECENSIUNI
;
cia; artistic 0 cultural, cad ea a dat in trecut putinele personalitati literare
caritatea
publica in ea a gasit exponentul vremei.
In acest cadru trebuesc socotiti i primii ctitori: Stefan Bosie jicnicerul, Anastasie
Lipcanul i toti Voevozii, ce au binevoit a spori bunurile morale i materiale ale Epitropiei Casei Ospitalelor sf. Spiridon.
*
**
M. Costchescu. Documente moldovenepti (1374-1457). Ini 1931.
Nu fac o indiscretie, ci din contra am o placere de a face cunoscut marelui puacum am pe birou
primele 26 coale tiparite i in care colegul i prietenul M. Costachescu va aduce an cu
blic monumentala lucrare", care va aparea in cursul anului 1931
din toata diplomatica interna i externa slavo-romna

de la Intemeiarea Moldovei Oa la Stefan cel Mare. Va fi Carlea de aur a izvoarelor
istorice ale Moldovei.
Planul lucrarii e acel al raposatului Ion Bogdan, in Documentele lui Stefan cel
Mare, doua volume ; dar nu 1 greelile. Costchescu ne da traducerile corecte, precise,
an tot ce se tie
publicat sau nu
ca slavist eminent ce este iar sumarele, vechi regeste la Ion Bogdan, spun exact ce
cuprinde actul, nu cum adeca se intampla in Bogdan, textul slavon spune una i regestul-sumar spune altal Ion Bogdan polemizeaza i cu mortii i cu vii ! Ce deosebire
de fond moral la Costachescu! Convins antic de trudnica munca cultural, chiar acolo
unde vede deosebiri, le semnaleaza fart insa .porniri personale. Din ticnita i rodnica
sa activitate cultural, dus de o escesiva modestie, M. Costachescu va inzestra literatura
noastra istorica cu o lucrare, ce va fi trebuitoare oricarui istoric i om dornic de a
cuno4e tirile adevarate din trecutul Moldovei.
De o cam data publica numai doc, interne ; apoi vor urma cele externe : misive,
tratate comerciale, ambasade, Scrisori de acreditare etc. Un indice bogat de nume de
persoane i lucruri, sate, ape i localitati, va ispravi lucrarea. Nimic din ceia ce s'a
publicat nu-i seal:4, Putem Intitula lucrarea sa Monumenta. Din aceasta lucrare cetitorul va vedea i partea mea de contributie la diplomatica slavona a secl. XV-a pang
la Stefan cel Mare, cu ale mete Surete (XXIV volume) i Ispisoace (X volume), cu
cele publicate in Uricar (vol. XVIII, XXIII), Arhiva din Iai, T. Codrescu (anul I) i
altele.
*
**
nocumente din Basarabia. Chiinau 1928, 1 vol. 8% pg. 272.

Patru harnici scotocitori ai trecutului Basarabean : P. S. S. Visarion Puiu, St.
Ciobanu, Stefan Berechet i C. Tomescu, ne dau in acest prim volum o suma de 114
doc. din diferite izvoare.
P. S. S. Visarion Puiu ne publica din condica de documente a man. Dobrua,
ctitoria banulul Toma Cozma, un manunchiu de 35 doc. intre 1786-1846. In aceste acte
gasim multe tiri de neamul lui Toma Cozma, utilizate de noi in studiul consacrat
Banului Toma Cozma din Revista istorica bisericeasca din Chiinau pe 1930.
DI. St. Berechet un adnc cunoscator al limbilor slave moderne i al paleoslovenicei, ca elev al Academiei din Kiev, i un bun cunoscator al izvoarelor dreptului vechiu
Romnesc, ne publica din colectia sa 17 doc. slavo-romane cu 1ncepere de la 6999

1783 cu regeste, traduceri i note, toate cu subiect variat,
DI. C. Tomescu publica din colectia sa 26 documente intre anii 7241-1911 privind in mare parte pe Doniceti i pe Andronachi Donici in special.
DI. Std. Ciobanu publica un manunchiu de 37 doc. Intre 7131-1820 cu sublect variat.
www.dacoromanica.ro
RECENSIUN1
281
Cetirea documentelor, sigura; traducerile din slavona, corecte. Pe langa table cronologica pe culectiuni i in ordine anuala ni se da i un indice alfabetic de nume i
lucruri. Nu ma impac cu sistemul. Imitand pe I. Bogdan care in mare parte a pus in

rimul loc'numele de botez, cu trimitire alfabetica, dar da i numele de familie in ordine cu trimitere la numele de botez aceasta din cauza ca in foarte multe documente
se da numai numele de botez, de pilda Drago vornicul, i in rari cazuri i se da i numele
de familie Drago Boul ; aici insA autorli au preferat sa pue in ordine alfabetica numai
dupA numele de botez.. Pe Donici II cauti i-1 gAseti la afflea nume de botez; de aceia cautarea e nepracticA i anevoioasA.
***
Dr. Andrei Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei
$1
grit Romo'ne0i. Vol. I (acte i scrisori intre 1527-1572) pg. XXXI+370 ; Vol. II (acte
i scrisori intre 1573-1584) pg. XVI+354 Bueureti 1929/30, 87..
Aceasta mare publicatiune istorica apare supt auspiciile Fundatiei Universitare
aRegele Ferdinanth, ca i Documentele Moldoveneti dintre 1372-1457 ale d-lui Mih.
Costachescu.
Un nou Hurmuzachi mai dragut, mai ordonat i mai erudit publicat. Si toata
marea colectie de peste 20 volume e munca unui om fenomenal, care Ungur fiind, e
i roman ; 1 materialul adunat pentru a imbogati publicistica maghiara istorica, servete
de minune 1 publicisticei istorice romaneti ; materialul adunat privind numai pe Romani, indiferent de starea actuala politica a Romanismului.
Istoria pragmatica a secl, XVI gasete in aceste prime 2 volume un material informally fail pareche. Autorul din modestie apas pe cateva documete importantisime ;
de fapt tot materialul publicat privete micarea diplomatica in raporturile voevozilor
titulari, pretendentilor de domnie, Voevozii maziliti, in perigrinatiunile lor prin toata
Europa. Istoria oficiala acea data de cronicari va suferi multe schimbari i'n date, fapte
i oamen1, largind cadrul istoriografiei vremei Inteo masura, care va spori sinteza politica a
secl. XVI-a. Imixtiunea faptelor, oamenilor vremei, evenimentelor se pun inteo noul lumina.
De la domnia lui Petru Rare, dupa ingenunchiarea Ungarlei (1526), pana la 1584,
a treia domnie a lui Petru Schiopul in Moldova ; 1 de la domnia lui Radu Von de
la Afumati la Mihai Turcitul; autorul ne aduce o suma de fapte mug, ce lumineaza
cadrul vietii politice a secl. XVI-a.
lar autorul spune despre sine in Introducere, ca a invatat liceul la Bucureti (1891)
a facut Universitatea la Cluj i ca acolo a vazut intaiu 1 intliu documente vechi, i
deci a muncit i a adunat de la 18)1 acte vechi in limba latina, italiana, germana,
franceza i ungurete (care le i traduce).
ni se da 395 documente, iar in vol. II, 285 documente ; total 680 documente. In fiecare volum ne da : a) seria cronologica a documentelor cu un mic reIn vol.
gest; b) lista scriitorilor i destinatarilor, c) lista localitatilor, d) lista izvoarelor (Alba

lulia, Braov, Bistrita, Budapesta, Cluj, Corice, Firenze, Gdausek, Gy6r, Liov, Mantova,
Milano; Modena, Moscova, Roma, Sebeul Sasesc, Sibiu, Simanca, Ungaria (colectiuni
particulare),- Venetia, Viena = 21 localitati 1 arhive, e) Indice general (oameni 1 lucruri) f) nota abreviatiunilor (p. vol. I), g) opere istorice citite (p. vol. II).
Nol uram eminentului publicist sa dud la bun capat opera inceputa, de la care
istoriografia romana va culege toate roadele.
Supt raportul tehnicei tipografice, publicatiunea se prezinta ireproabil, mai ales
acum and cerintele tiparului au cam diminuat.
*
**
Buletinul Muzeului Municipal gIoan Necuicei Iai.
www.dacoromanica.ro
36
282
RECENSIUN1
Gh. Zane. Economia de schimb In Principatele Romdne. Buc. 1930,

80/0, pg. 460.
vol.
Dl. Zane a publicat pang acum uncle fragmente din lucrarea sa, in Viata Roma.
neasca. si in Ion Neculce, In acest volum ne da cursul sau complect de la Universitate, cu toata eruditia necesara. Cand citesti &carte, care te instrueste, la fie care paginA
esti atras de noutatea si interesul.fondului, mai ales ca cunoscand fragmentar chestiunile
al prilejul a le vedea sinteza lor si incadrarea in mersul evolutiv al monetei de schimb.
Lucrarea e impartita in 9 capitole: 1) originea si desvoltarea economiel monetare.
b). Sisteme monetare si monete principale (perpera, zlotul, asprul, ughiul, galbenul, talerul, leul). C) Doua sisteme monetare ale leului (metalic si de socoteala), 9) Doctrina
juridica-economica a circulatiei (bunurile, valoarea st pretul), e). Criza economica in
secl. XIX-a (variatille de curs si urmArile lor periculoase). f) reglementarea comertului
de bani (zarafi si cumpana), g) asignatele rusesti in Principate (1828-1834). h) Originea economica de credit. i) Cea dintai BancA Nationala (Moldova 1854).
Ni se da un indice bibliografic, de nume propril si de lucruri.

In multe din chestiile atinse, autorul utilizeazA publicatiunile mete de documente, mai
mult la valori si preturi si la monetele vechi, la schimburi in natura (trocul). Autorul pe

cat e economist jurist, pe atat e si istoric ; dovada ne-o clA citatele si bibliografia lucrarii.
Lucrarea a aparut in editura Casei Scoalelor, nu din fondurile de publicatiuni
Universitare. Cred ca n'ar fi incaput acolo.
***
N. lorga. Anciens documents de droit Roumain. Vol. I. Buc., Paris 1930, 8%

mare, pg. 280.
Autorul
isi incepe lucrarea cu un breve histoire du droit coutumier roumain"
obiceiuri, oameni- buni

care ocupa 54 pagini ; aici se ocupa de inceputurile dreptului
si batrani ; curAturi, stabilirea proprietatli, mostenirile ; mosiile donative ; domeniul
situatia juridicA a femeii ; stArile sociale, inegalitatile civile ; robii, vecinii,
gospod ;
dreptul penal : omorul, ferae gloaba ;
testamentele; judecatile, recnejii, juzli ;
gimul militar, armata in dobanda ; organele administrative; statul si biserica.
Dupl sirul chestiunilor tratate orandueste lista documentelor, un total de 505 documente, din care in vol. 1 a dat 225. Documentele le cla in traducere franceza pe coloana din stanga si in romaneste pe coloana din dreapta. In vol. II vor apArea doc. de
la n. 225-505.
Nu vorbim de detalii ; flecare chestlune atinsa de autor in studiul prefata, comporta o desvoltare proprie ; iar documentele aduse ca dovada, se pot inmulti si in timp
si in cantitate. Lucrarea d-lui N. lorga arata cl se simte necesitatea imperioasa a unui

mare Corpus juris Romaniae, unde istoricii sa se intalneasca in colaborare fericita cu
juristii, pentru a inzestra literatura veche juridicA cu ceia ce nu numai doctrina in jure
a putut aduce in Wile romane, ci ceia ce mai ales de facto, vechile divanuri, boerii si
pricinile aduse la divan, au hotarat dupa practicile seculare ale lui jus valachicum,
atat de cunoscut si pomenit si in vechile diplome ale regilor Ungariei si in vechile
diplome ale regilor Poloniei.
Aceasta cade in sarcina ministrului de Justitie ca land colaborarea Universitarilor
nostri profesori de vechiul drept romanesc, cum si a istoricilor nostri sA intocmeasca

cat mai curand acest corpus furls.
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
I.
Pagina
STUDII:
1-22
Gh. GhiMnesou. Schita istoricA asupra Pomarlei
.
.
.
.
M. CosOchescu. Satul Cristegti cu trupurile sale Popigcani, Coggti gi BAibegti din jud. Iagi .
.
..
23-60
.
II. DOCUMENTE: a) Locuri .
.
.
62-119
.
.
.
.
.
.
.
120-140
b) Lucruri .
c) Persoane: Gh. Ghibanescu, Bagotegtii gi lagii . 101-152
7037 Mart 24 (1529). Petru Vvod Pag.
7133 Febr. 23 (1626) Suceava, SinMoldovli EntAregte lui Lupge gi
clitichia lui BilAe vornic dA danie
sotiei sale Dobruga satul Chilianii,

de deasupra Prutului
.
. 137
lui Dumitragco Stefan log. satul
7091 (1583) Mai 7. MArica jupftneasa lui Pata dvornic, vinde o

casA in Iagi, drept 1500 aspri, lui
Irimie dvorcnic
.
.
.
7125 Mai 21 (1617). Radu VodA dA
carte lui Ionagco Billi parcalab
sA-gi aducA vecinii fugiti din Roznov
61
233
Dragomirna de Stroici log.

. 233
7128 Decembre 4 (1619). Gagpar
VodA carte la dregAtoril de Piatra
pentru satul Roznov, ce este egit
.
234
7128 Julie 25. Gagpar VodA carte

la vornicul de piatra sA lese in
tar comis
Iagi.
236
7133 Mart 15. Zapis de vanzare

cum Miron vinde cu 180 lei Lungulul (Carp) de OlAgei pArtile
sale din ArmAgeni (Vsslui)
. 237
7133 lulie 15 (1625) Julie 15. Iolui, drept 6 galbeni gi 6 potronici,
.
.
138
partea sa din IvAnegti
7135 Ghenar 1 (1627) lagi. Nebodenii pentru hitlenie
.
.
120
7137 April 30 (1629). Soborul de la
MAn. Solca vinde lui Dumitragco
Buhug' nigte case, drept 40 matce
.
stupi
.
.
.
.
61
sile VodA Lupul intAregte lui Lu:
pul Coroteanul 14 salage de tigani
ce-i avea de la Petru VodA Schiopul
pace satul Negritegtii cA a egit din

ocolul tArgului fiind a lui Vorun-
7132 Dec. 16 (1623)
7146 WA lung 6 (1638)- Iagi. Va-
de la Ocolul Piatra gi dat cu ti.
jatco logofAt igi pierde mogia VIA-
jAgti gi TAistreni, date danie mAn.
nagco din IvAnegti vinde Cogescu-
7125 Mai 30 (1617). Radu Mihnea

VodA pentru datoriile lui Bernat
post, gi amanetarea mogillor Dru-
nutul
Roznovul
235
Radul
VodA giudecA pricina dintre Duca
ugiar gl Salomia lui Vorontar comis p. Negritegti, gi dA rAmas pe

Duca. Se pune fierAe
.
. 235
7147 Dec. 2 (1638). Stefan Boul biv

clucer vinde casele sale din lagi lui
Dimitragco Buhug, drept 40 galbeni buni
.
.
.
.
7159 (1649) April 7. Irina fata lui
NecoarA vinde un loc de cask in
Iagi,
patie
121
62
drept 15 ughi dascalului I.
www.dacoromanica.ro
62
TABLA DE MATERII
284
Pag.
Pag.
7164 Februarie 5 (1656) Iai. 0 maie a lui Cacaciala pentru 4 vaci

cu vitai
.
122
.
7168 Ghenar 29 (1660)'regeste, Vecinii de pe Cobala ot liar lau . 122
Fara an c. 7168 (1660). Spita Braevicilor
127
7169 lanuar 2 (1660), oltuzul i

pargarii mari de Trotu .
.
127
7.
Ilie
63
pentru nite dugheni, pe ulita ru.
63
7178 Dec. 22 (1669). Marturia Angiupaneasa lui Lupaco

Bucium, pentru un loc de dugheni,
din targul Iai, pe ulita Rusasca
temiei,
64
7181 Mart 3 (1673). Stefan Petra

Voevod hotarate in Ora dintre
Andronic Bacalul i Sanda, fata
lui Curt, pentru un loc de casa

din targul Iai
.
.
.
7181 Mart 4 (1673). Marturia boenic Bacalul i Sanda, fata lui Curt
pentru un loc de cas din targul

.
66
7186 Oct. 31 (1677). Tofana Andro-
niciasa vinde nite case din Ini

ginerelui sat! Andrei
67
7188 Mal 9 (1680) Iai, Zapis de

zalogul unei case din Braharie a
lui Bejan abageriul pentru 24 lei
,
Mt Mihalcea abageriul .
83
127
127
115
7217 (1709) Sept. 25, Mitai Racovita Vvod, pentru Ora dintre Matei Sturza, fost camara mare 1
Mihulet, fost capitan
.
.
67
7217 Mai 2 (1709). Luare de grumazi 128
7218 Mart 15 (1710) 1a1. N. Alex.
Mavrocordat Voevod scutete trei
preuti i trei diaconi ce sant la
cele 2 biserici armeneti de ori

ce dare, angarii i havalele
.
7219 Noembre 13 (1711). Nepotii
lui Bucium stolnic daruesc un loc
71
de casa, in Ini, in ulita Feredeilor, lui Ilie diacul de vist. ,

. 68
7221 Sept. 3 (1712) Iaii, Enachi
negutitor cumpara cu 50 de lei
casele lui Toderacu i a Calitei
65
rilor mari in Ora dintre AndroIai
101
7204 Martie 12 (1669) Iai. Enachi

aparul cumpara cu 5 lei o casa
Iftinca
stolnic mare i Andronachi Bacalul

.
Satul
de-asupra haznalei de la Ion I
7178 Dec. 22 (1669). Antemia jupaneasa lui Lupaco Bucium fost
lailor .
.
7200 Noembre 24 (1691).
fanat
62
in la1, lui Andronea fost Oralab, drept 200 lei batuti .

.
7193 Mart 25 (1685). Dumitraco

Cantacuzino Voda intarete postelnicului Costantin Ciobanu un
loc de odae din hotarul targului
7203 Aug. 3 (1695). 0 groapa de
Sturza i altii dau mrturie ca Andronache feciorul lui Gheorghe

fost uiar vInde un loc de casa,
sasca, in Ia0
daruete lui Costptin post. un

loc de odae in hotarul targului
Iailor .
.
.
100
Ocna.
7172 April 21 (1664). Tanase i lonita feciorli lui Enachie vist. valid
lui Enachie vist. nite locuri de
casa cu pivnita de piatra, in Iai
7177 April 7 (1669) April
7188 Aug. 8 (1680) lai. Duca Voda
pe ulita majilor (Brhriei)

.
83
7223 April 26 (1715). Un cal 20 lei 128
7223 lune 20 (1715). Anita Agioae
da ginerelui sau case i pivnita

7226 Dec. 23 (1717). Dumitrachi
Ciobanu arma vinde cu 500 lei
69
nepotului sail lord. Cantacuzino

comis odailePartei, druite de Duca
VodA tatalui salt Costantin Ciobanul post.

.
.
.
.. 102
7235 Dec. 24 (1726). Mihalache
Sturza vinde fratelui sat.' Sandului
Sturza casele din lai, din ulita
Feredellor
.
.
.
.
69
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATER!!
285
Pag.
1777 Febr. 21. Un blAnar (C. Pa-
7236 Mai 12 (1728). Paisie egume-
pazoglu) falit la Vaslui

.
.
124
1778 Mart 25. Ursachi 1 Gheorghe
nul dela RAchitoasa vinde lui Sandu
Sturza nite case ale mAnAstirii,

in lai, pe Ulita Feredeilor
.
7238 Oct. 20 (1729). Diata Casan-
69
drei, fata Mitrei vornicul, prin care

lasA averile sale verilor sai Ne.
.
164
grea i Nicolai
.
138
124
7261 Mai 20 (1753). lordachi Cantacuzino log. dA danie sf. Mitro-
polii de
Iai odAile Grozii, din

hotarul tArgului lailor
.
.
102
7268 Dec. 30 (1759) regeste. Neculai CAllraul i femeia lui Maria socrii Saftii vind cu 23 lei
Mariei Apostoae o casA pe iaz .
71
139
in rnduiala neamurilor pe Vasile

sin Lupul TAutul, strAnepot log.
Ion TAutul
231
1794 Mart 24. Safta se jAluete con-
tta jidovului Isac ca-i incalcA locul de casA de supt Curtea gospod ; 1 judecata dA rAmas pe jidov, el nu l'a stApAnit 20 de ani
i nu-1 avea danie, fiind locul
domnesc
,
.
.
.
1794 lunie 7 Iai. M. C. Sutu VodA
73
stolnicesei Maria Costandachi un loc domnesc la Vaslui despre malul BArladului in la84
turi de cate 120 stnjeni .
1795 Sept. 12 Iai. Ion vatav de aprozi cumpArA cu 10 lei un loc
de casa din deal de budAiu de la
S. Buzdugan i Anita
.
.
116
1795 Sept. 15 Iai. Tudosca lui Vasile Salahorul vinde cu 490 lei lui
$Arban Perietanu casele sale din
.
Pa lade vorc. dA lui Dumitru GrA-
dinar un loc de casA

.
.
70
7270 Mai 15 (1762). 0 vacA pentru
10 lei i masa de cununie
.
124
7272 Mart 25 (1764) lei. Vinetia
cu ginerele ei I. Matasariu se oblig ca de CrAciun sA dea lui
Lupaco staroste de ciocli hArti72
Muntenimea de sus despre PAcurari

1796 Avg. 17 Iai. Sim. ClocArlan
74
apar cumpArA cu 6 lei o casA in

vatra Bahluiului de la T. Bordeiu
vel spatar schimbl cu hatmanul

Dumitraco Sturza un loc in lai
7262 lunie 18 (1754). Matei Ghica
Costache, pentru averea ce i s'a

venit, osebit de fratii sAi .
.
1792 Sept. 1 lai. Cartea lui A. C.
Muruz VodA prin care se trece
73
dAruete
7268 (Febr. 22 (1770). Dumitracu
ile locului vAndut lui

.
,
1775 Aug. 14. loan Cantacuzino biv
72
N. Roset vel log. rAnduete pe S.

leagA hotarele easel Tudoscli din
Muntenimea de sus .
.
.
1791 April 23. Monahul Chesarie
7248 April 3 (1740). Costin logofat de sulgerie face danie o casA

a sa din Focant preutului Sava
dela biserica sfntului Arhanghel 139
7256 lunie 23 (1748). Spita curgatorilor din PAtraco Botez
.
123
7260 (1752), Foaea de zestre a Mariei
vand Cu 50 lei o vie de la Socola pr. Manolachi de la biserica

din Curtea gspd despre Doamna
1787 April 29 lai. Carte prin care
Ciogole vornic de poartA sA a-
7245 tulle 12 (1737). Nectarie egumenul de la Galata, vinde Mitropolitului Antonie jumAtate de sat
de TurbAteti, din CArligAtura,
drept .150 lei, pentru ca sA fad
zidul GalAtii
Pag.
70
1 Zoita
.
.
.
.
1796 Dec. 1 lai. MArturia hotarnicA
VodA intArete Mitropoliei de lai

dania lui lordachi Cantacuzino:vel
logofAt in odAile Grozii din hotarul targului Iailor .
.
. 103
a lui Oh. TAutul vornic de poartA

intru alegerea i hotArnicia locului cumpArat de post. *Arban Perietanu in Muntenimea de sus .
www.dacoromanica.ro
116
75
TABLA DE MATERII
286
Pag.
Pag.
1798 Mai 21 lai. V. Dima armapl
1802 Octombre 10. N. Roset log. se

frnpacA cu Mitropolia de Iai In
vinde cu 600 lei pita rului Scuba n Pe-
rietanu locul din Muntenime de sus
78
1798 Mai 21 lai. Alex. I. C-alimah

Voda carte catra hatmanie. (Sandul Sturza) sA fnsarcineze un vor-
ingadue sa se aduca i apele de

la Copou pentru indestularea targovetilor din lai, partea Copou-
nic de poarta sa strige la mezat

vAnzare caselor cumparate de $arban Perietanu pitar, aflatoare In
.
Muntenime de sus .
.
1798 Dec. 10 lai. Hatmanul lor-
79
lor lui $arban Perietanu pitar din

Muntenimea de sus, cumparate cu
600 lei de la V. Dima armapl
1798 Sept. 20. Alegerea hotarului
rnoiilor Penipara, Od Aile Gro-
112
1798 Sept. 20. Hotarnica moiei Pe-.
nipara pe Cacaina, din hotarul

targului lailor, radicata de Lupul
Bal spatar i M. Luca spatar .
104
1798 Dec, 10 lai. Cartea hatmaniei
(Sandu Sturza) catrA Gheorghe te-
lal bap sa strige la mezat 6 luni

de zile vanzarea caselor pitarului
Sarban Perietanu, din Muntenimea
.
79
1798 Dec. 29 lai. Cartea divanului

de stapAnire data pitarului SArban
Perietanu pentru casele, ce le-a

cumparat cu 600 lei de la V. Dima
a rma pl
79
1802 lunie I. C. Bal log. cumpArA
cu 13000 lei pe an veniturile podurilor din lai. Se dau ponturile

acestor venituri
1800 Mart 29. Marturia hotarnica

radicatA de Oh. Tautul vornic de
poarta a locului pitarului arban
Perietanu, din Muntenimea de sus
despre vecini .
.
.
.
1802 August 24. Masoritea locului
lui Cole Branza din tArgul BArladului
Isvod de boe rii
129
ras M. Razul capata voe de a
zei, Rufeni 1 Pitcani de MO la1,
de sus
lui
1805 April. Iai.
cari au primit mAsuri de apA din

apele de la Copou .
.
130
1805 Noembre 6. C. Bals vornic,
epitropul casei raposatului cama-
dachi Romano randuete sa se

fad publicatie de mezat a case-
fAcute de C. Bal vornic i Gavril Conachi spatar .

.
,
pricina clinului de loc (odaile MArzii), vecin pe din gios cu Posadnicii dmsale .
.
.
.
104
1804 Noembre 2. A. C. Muruz Voda
164
vinde la mezat o casa a clironomilor, din Muntenimea de mijlog, pentru plata datoriilor easel
i o cumpara el cu 4000 lei
.
1806 April 17. Jalba lui Costandin
la Von contra lui Sava Rezmerita epitrop, care nu-i cid socotelite epitropiei sale, cere sa-i rascumpere dughenile din irgul Bo.
ilor
1806 Noemb. 25. Focpni. A. C.
Muruz Vocla judeca cu divan pricina dintre Hristodol vornicul de
Vrancea i intre Wenn din 14
85
86
sate sa se reguleze in 10 ponturi

toate pricinile
.
. 166
.
Fara an (c. 1808). Planul caselor i
a cram& sulgerului Zaharia i a
sulgerului Costin (azi casale d-nei
Eug. Vargolici str. sf. Atanasie) , 86
1808 April 30. Scrisoare de apzare
intre Zaharia Panaite sulger i Gh.
Costin sulger pentru crAma .ce o
are, (land 500 lei despagubire . 87
1808 April 30. Marturia . lui V. Bu-
cur vornic de poarta in pricina

caselor lui Zaharia Panaite i sul.
.
.
ger Gh. Costin
80
88
1808 April 30. Jalba sulg. Zaharia

Panaite contra sulg. Oh. Costin
cA-I oprete a-i zidi octane pe li-
232
nia de hotar
www.dacoromanica.ro
88
TABLA DE MATERII
287
Pag.
Pag.
1809 Mai 12 regeste, Pentru satele

din raiaoa Hotinului
.
123
.
lulie 12 Ini. Dr. Evstratie
Rola jalbA cAtrA domn pentru nite
ceveanu casele sale cu locul lor
1811
locuri de cask vecine cu casele

sale din Ini .
.
.
.
in Muntenimea de mijloc
117
1811 Octomvrie 30 Ini, Incuviintapentru a cAuta izvoare de apA in

.
133
1812 Mart 15. Veniamin Mitropolitul Moldovii i sora sa Elisaveta

monahia fac danie averea lor fra.
140
telui lor *erban Costache
1813 lunie 9. MArturia hotarnicA a
lui Vasile Bucur, vornicul de poartA,
pentru mAsoritea in stnjeni a

locului cu casA pe el a Mariei lui
Gh. BlAnarul de la vale In drepJul gradinei gospod
.
.
1814 Aug. 6. MArturia hotarnicA a
90
91
1815 lulie, regeste. Mdsoritea MAldAretilor la Tecuci .

.
195
.
1820.
118
Perilipsis de pe toate scri-
sorile locului casAlor dumisale medelnicer Costandin Suceveanul, ce

sunt in oraul Eii in mahalaoa
Muntenimii de mijloc
.
.
D. Florea caminar, in Muntenl.

.
mea de mijloc
.
1820 Maiu 18. Jaloba lui C. Suceveanul med. pentru locul cumpA96
1820 lunie 10. Cartea lui M. Gr.

Sulu VodA cAtrA hAtmAnie pentru
vanzarea la mezat a caselor lui
C. Suceveanul medelnicer
.
V.
Bucur
vornic
1820 Dec. 4 lai.
de poartA mAsurA locul lui C. Suceveanul, din mahalaua Munte-
97
nimea de mijloc spre Copou
98
FArA an (c. 1821). *Uri despre micarea Turcilor in Oltenia la 1821 231
1821 Sept. 15 (27) Braov. Pentru
neamul Ghiculetilor, din Valahia
curgAtori din banul D. Ghica
. 219
VodA pentru mutarea apei Siretiului 1 procesele iscate cu moiile

crora le-a rAmas parte de pAmint
peste albia Siretului in Valahia . 222
pArA cu 1200 lei un loc dela Matei, vecinul sAu

.
.
.
119
1826 Mart 26. 0 festA a agAi Ilie
CogAlniceanu
126
1827 Febr. 8 Iai. Mitropolitul Ve91
niamin desfiintazA egumenatul cAlugAresc de la biserica Toma Coz-
ma, lAsand-o bisericA de mir
1820 Ghenar 12. MArturie hotarnicA
a lui N. Corbul vornic de poartA,

asupra caselor lui C. Nicolau med.
din Muntenimea de mijloc
.
1820 Ghenar 19. Vornicia de aprozi
rAnduete pe Costantin telal baa
sA strige la mezat casele lui C.
Nicolau medelnicer la cererea lui
95
1825 April 31, D-r Evstratie cum-
1819 Mai 6. 0 mArturie a mahalagiilor pentru un drum IngA Dinu

blAnar
1823 lunie 26. Macarie dichiul Episcopiei de Roman, jalobA la
lui Neculai Corbu vornic de poartA
pentru alegerea locului Nastasiei

lui M. Orbul, in mahalaua Muntenimei .
.
.
.
.
rat la mezat in Muntenime de

mijloc de la C. Nicolau medelnicer
.
.
.
rea egumenului mAnAstirei Copou

datA Hatmanului Sandulake Sturza
via mAnAstirei
1820 Mart 20. C. Neculau medelni.cer vinde cu 8105 lei lui C. Su-
93
169
1827 Martie 11 lai. I. Sturza VodA

scutete bisericei Toma Cozma 6
liuzi de toate dArile i havalelile
ce sunt pe tall
169
1827 Septembre 2 lai. Divanul intArete lui tefan Costandin lo-
cul de supt vaml in Ia1
220
1827 Dec, 27. Pentru un cal de co94
lac
www.dacoromanica.ro
170
TAI3LA DE MATERII
288
Pag.
1829 Janvier 28. Memoire remis A

son Excellence Mr. le Marechal
par le vistiar George Rossetti adaus Roznovano) le 28 Janvier
1829
170
1830 Mai 30. Jaloba lui C. Cerchez

hatman pentru moiile carora le-au
Minas parti peste Siret, in Valahia 223
pentru partite de moii ramase
peste Siret in raiaoa Ibrailei

. 224
1831 Mai 20. Hotarnica unui loc de
cas in Muntenimea de sus a Zoitei Iano, radicata de V. Padure
.
82
.
vornic de poarta
.
1831 Sept. 20. Vornicul Costantin
Sturza daruete doua masuri de

apa comisului Vasile Pogor
.
133
1833 lune 10. C. Suceveanul medelnicer vinde cu 2400 lei postelnicesei Marioara Jora casele sale
din Muntenimea de mijloe
99
.
1835 Febr. 18. Otnoienia logofe-
din Valahia catr sardar C.
Caraca pentru moiile ramase

peste Siret in raiaoa Ibrailei
. 224
1835 Mart 14. Logofetia dreptatii adresa catra sardar C. Caraca Ca
s'a pus termen sa se giudece la

Braila
vechiu
dului
223
1830 Sept. 9. Predlojenia divanului
tiei
tul nou pang in matca Siretiului

,
226
1836 lulie 15. Marturia locuitorilor

din Barboi pentru mutarea albiei
Siretiului vechi in matca BArla-
1830 Sept. 8. Adresa general Mircovici in privinta jalobei Episcopiei de Roman pentru parple de
moii de peste Siret, ramase in
Valahia
1836 April 17. Adresa judecatoriei

de Braila catra C. Caraca serdar
in privinta hotarniciei domeniu.
226
lui Brilei .
.
.
.
1836 Maiu 12. Marturia stenilor din
*endreni (Galati) pentru trecerea
hotarului moiei dincolo de Sire-
227
1836 Aug. 20. Raportul serd. C. Caraca catra judecatoria de Braila

pentru pricinile iscate cu mutarea
albiei Siretului in apele BArladului
1839 lulie 12. Alexandria, Alegerea

locului cumparat de Marincea Matei pentru clAdire de casa in noul
ora al Alexandriei (Muntenia) .
1845 Ghenar 17. Un vecsal a slugerului C. Stavrat
.
.
.
1849 tulle 10, Iai. Un zapis pentru
impArteala masurilor de apa .
1849 tulle 10, Iai. Contract de tovaraie pentru refacerea apeducelor
de apa infiintate in 1805 .
.
227
229
126
135
134
1856 tulle 9, lai. Manolachi Drghici vinde cu 15 galbeni un loc

viran dela Copou de Maga via sa 229
1856 tulle 9, Iai. Man. Draghici
post, vinde cu 15 galbeni un loc
viran dela Copou de lnga via *sa.
224
1836 Ghenar 8. Marturie lui C. Dracachi pentru mutare albiei Siretului in matca BArladului in drep.
.
225
tul satului endreni .
lui P. Istrati i Gh. Handra

Fara data. Pentru o cuma .
Fara an. Spita neamului Durac
Fara an. Un prost scriitor .
84
122
126
128
.
.
111. MANUSCRIPTE. Gh. Ghibdnescu: Dintr'un sbornic ardelenesc din
secolul al XVII-lea : 8 evanghelii 1 CuvAnt

.
.
.
. 113 119
la Naterea Domnului
IV. 1NSCRIPTII I NOTITE DE PE CARTI. La bisericele din Berzunt,
Casa regala, Bucureti, biserica din Igeti
(Tutova), sculptorul Scutari lai, (Generalul
Panaiodory) Curteni (Falciu, muzeul pr. V. Ur-
sacescu), Cotnar (14), Sf. Neculai cel sarac

(lai, pe mormAntul spat, Vas. Coroi)
. 160-163
www.dacoromanica.ro
289
TABL A DE MATERII
Pag.
V. VARIA. Documente 7238-1829

,
174-172
VI. lASh TN CRONICARI I CALATORII STRAIN!. Gh. Gliibanescu:
Iaii supt Mihai Von Racovita in cea de a

treia a lui domnie (173-186); Cornelia
Magni despre Moldova 1 lai 1678
. 187-203
VII. PARTEA ADMINISTRATIVA. Desbateri i comunicari (seria VIII);
Sever Zotta, despre neamul Cantemiretilor
(214)
Academia Roman i doc. ce vorbesc de lai
(215)
Acte ce privesc mutarea albiei Siretiului in matca
Brladului k228); act de fundatia Alexan-
driei (229); loc de casa la Copou (229).

Inscriptii i notite pe carti la bis. din Holboca lai (230).. Acte ce privesc practica juridica
. (233-237)
VIII. RECENSIUNI. N. forgo. Scrisori domneti din arhivele de la Stocholm.

Informatii spaniole despre razboiul pentru Independenta; 0 acpune de opozitie pe
vremea Fanariotilor ; Francmasoni i compilatori in secl. XVIII, Moldova ; loan Bogdan, pretendent domnesc in secl. XVI ; Intre domnii Moldovei i ai tad! romaneti ;
Note asupra editarii operei poetice a lui M. Eminescu ; Oeuvres indites de N. Milescu ; Origina Moldoveneasca a lui lenachita Vacarescu ; Exista o scrisoare de tradare a lui Mihai Viteazul? (pg.238-240); Ohtoihul diacului Lorint (pg. 264); Aportul
Bucovinei in culture Romaneasca (pg. 275); Anciens documents de droit Roumain
(pg. '282); Diaconal Coressi Lucrul Apostolesc (pg. 240) ; Pr, C. Bobulescu Neamul Holbanetilor (pg. 241) ; I. C. Filitti. Condica Poenarilor Almajeni (extras din
arhivele Olteniei 43-44); Un pact de constitutie inedit a lui Cuza Voda de la 1863 ;
Catagrafia oficial de toti boerii tarii Romaneti la 1829, pg. 241-243 ; 1. Nistor
Cehoslovacii i Romftnii ; P. P. Panaitescu Miron Costin, Istorie in versuri polone
despre Moldova i tara romaneasca pg. 244; I. Lupa$ Chronicon Dubnicense despre
5tefan cel Mare ; Profesorul C. Romanul Vivu, un percusor al Unitatii nationale pg.
244-245 ; Gh. 1. Bratianu. Contribution A l'histoire de .Cetatea Alba aux XIIIXIV-e
siecles ; G. Cantacuzino. Colonizarea orientala in Illyricum pg. 245 ; Alex. Vitenco.
Documente Moldoveneti din Bucovina pg. 245 ; M. Costachescu. Satul i tArgul Tellneti pg. 246 ; Econ. V. Ursacescu Istoria fostului schit Vovidenia pg. 248 ; Aurel
V. Sava. Documente Putnene pg. 249 ; Dr. Andrei Veress Pictorul Barabas i RpmAnii pg. 249 ; Ioachim Craciun Inscriptii de la man. Neamtului ; Istoriografia romana
in 1925 i 1926 pg. 250 ; Arhivele Basarabiei (an. I, No. 3) pg. 250 ; C. N. Tomescu Catagrafia Basarabiei de la 1820 pg. 250; Del Chiaro Revolutiile Valahiei pg.
250; Dinou C. Arion Le v61,0; ,Tuorrty.b; (leges rusticae) pg. 251; D. Caracostea
lzvoarele lui Gh. Asachi pg. 251 ; Clipe de amintire ,inchinate lui Samson Bodnarescu
la 25 ani de la moartea lui, de catra asociatia fotilor elevi ai Liceului Anas-
tasie Baota din Pomarla pag. 251; Par. C. Matasa Calauza jud. Neamt pg. 252 ;
Oh. 1V. Munteanu-Barlad. Galatii pg. 253; General Radu R. Rosetti. Cand s'a adoptat steagul tricolor la noi" pg. 252 ; D-r Andrei Verress. Nuntii apostolici In Ardeal (1592-1600) pg. 253 ; Gh. Ba4. Biserica din Lujeni pg. 253 ; Inginer Gh. T.
Marinescu. Documente privitoare la Braila pg. 253 ; Marin Popescu-Spineni. Contributiuni la isforia fnualamantului superior pg. 253 ; Trei Anuare de coli Normale pg. 254 ; Emil Diaconescu. Imperialism i state Balcano-Dunarene pg. 255 ; Arh.
Gr. Leu Boto0neanu. Confesiuni i secte; Conte de S-t Aulaire. Cuvinte Francowww.dacoromanica.ro
290
TABLA DE MATERII
Rornane pg. 255; Jaques Maritain. Reflexiuni asupra inteligentii, traducere de pr. Val'
lordachescu pg. 255 ; Ilie Brbulescu. Istoria literaturil i gramatica I. bulgare vechi
pg. 256; Jean Bautire. La vie et l'oeuvre de Ion Creanga pg. 256; Oh. Solronie.
Principiul nationalitatilor in dreptul international privat pg. 256; Cl. Isopescul. Notizie
intorno ai Romani nella letteratura geografica italiana del cinquecento pg. 256; D-r
E'uJr. Simionescu. Un molitfelnic romano-slav din secl. XVII pg. 257 ; Sex!!! Puxariu.
Studil Istro-Romane vol. III pg. 257; C. Sandulescu Verna. Biserica Radu-Voda din
Bucurestk pg. 257 ; A. Boldur. Autonomia Basarabiei supt stapanirea rusasca pg. 257 ;
V. Meruliu. Judetele din Ardeal pg, 257 ; N. Bolocan. Istoria Banatului Timisan (dupa
Fr. Griselini din 1780) pg. 258 ; N. Bnescu. Acte venetiene privitoare la urmasii lui
P. chiopul pg. 258 ; C. Rdulescu-Codin. Literatura, traditii si obiceiuri din CorbiiMuscelului pg. 258 ; D-r Andrei Veress. Vechi istorici Unguri despre Istoria Romanilor (1760-1787) pg. 259 ; Revista Aromdneascd No. 1 an. I de Tache Papahagi si
Victor Papacostea pg. 259; N. Iorga. Originea lui Stefan Razvan i Petrecerea lui V.
Lupu In exil la Constantinopol pg. 259 ; P. P. Panaifescu. Calatori Poloni in ladle
romane pg, 259 ; Carlo Tagliavini. Lexicon Marsilianum pg. 260 ; 1. Minea. Cercetari
istorice an. IV, No. 2 ; Victor Motogna. Relatiunile dintre Moldova si Ardeal In sec.
XVI-a pg. 261 ; Analele Academiel Romane (tom. XLIX), pg. 261 ; General Radu Ro.setti. Evolutia mijloacelor de razboiu de la 1504-1611 pg. 261 ; Andr Oletea. Contribution A la question d'Orient pag. 261 ; Jules Michelet. Doamna Rosetti. Traducere
de D. Munteanu-Ramnic pg. 262; Ateneul Cultural Bacau pg. 262 ; Pr. Atanasie Vasilescu. Monografia manastirei si comunei Doljesti pg. 262 ; D-r Sim. Reli. Ceremonii i obiceiuri religioase in trecut pg. 263 ; T. Reicoce. Crestomaticul romnesc- din
1820 pg. 263; Th. Chindea. Istoria Romanilor din Giurgenii-Ciucului pg. 263 ; Album
cu note despre arta armeneasca pg. 263 ; J Iacov al Hu$ilor. Documentele schiturilor
Orgoesti, Bogdanita, Parvesti, Cartibas i Mnzati pg. 264 ; Andrei Rddulescu. Juristul
Andronachi Donici pg. 264 ; Buletinul comisiei istorice a Romdniei vol. IX pg. 264 ;
T. Balan. Cetatea Hrnielov pg. 265; Taki Papahagi. Origina Molovistenilor i Gopesenilor pg. 265 ; Vicenliu Bugarin. Calatorla lui Anatole Demidoff prin Banat pg. 265 ;
Silviu Dragomir. Vechile biserici din Zarand i ctitorii din secl. XIV si XV-a pg. 266 ;
Leca Morariu. De ale Cirebirilor, texte din Susnevita pg. 256; Dr. Simion Reli. Bucovineni celebri in ierarhia Moldovei (1777-1850) pg. 266; Crucea Moldovenilor din
Viena pag, 266 ; Al. Jordan. C. Berariu-Cernauti (extras din Junimea literara XIX pg. 266) ;
Octal) Botez. A. D. Xenopol ca filosof al Istoriei pg. 267; C. Tomescu. Catagrafia

Basarabiei pg. 268 ; General Rada Rosetti. Cateva sabii ale lui C. Brancovanu Voda
pg. 2685 llie Popescu-Spineni. Metoda studiului dr. roman pg. 268 ; M. Costchescu
Neamul lui Gana vornic de Suceava pg. 268 ; Aurelian Sacerdofanu. Tot satul cu tot
hotarul" ; P. Costantinescu-la0. Arheologiea preistorica pg. 270 ; D. Costescu. Fazele ministeriale in Romania pg, 270 ; Gh. Carda?. Calatori apuseni la Romanii din
peninsula Balcanica pg. 270; C. A. Spulber. cea mai veche pravila romaneasca pg. 270 ;
Dan M. Iliescu. Cetatea de Floci pg. 271; Pefre Suciu. Clasele noastre sociale (Probleme ardelene) pg. 271 ; Codrul Cozminului. (I. Nistor i V. Grecu) pg. 272 ; itlezdmeintul cultural I. C. Brtianu. pg. 272-275; D-r C. Pavel. Miron Pompiliu
pg. 276 ; V. I. Isfrati. Valea Muresului pg.'276; Mlanges de !Wale roumaine en
France pg. 277 ; Analele Dobrogei anul X, pg. 277; Aldo Albertoni. Per una esposizione del diritto Bizantino con rigardo all' Italia pg. 278; Gh. Bdileanu. Fondarea
Epitropiei sf. Spiridon i crearea persoanelor juridice in vechiul drept privat pg. 278 ;
M. CosMchescu. Documente moldovenesti pg. 280; Documente din Basarabia. pg.
280 ; D-r Andrei Verres. Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei i tArii
Romanesti pg. 281 ; Gh. Zane. Economia de schimb in Principatele Rornane pg, 282.
Tabla materiilor i indicele cronologic a documentelor (263-290).
www.dacoromanica.ro
Din 'Malik Pslui

a)
Gh. Ohlbhescu
0-
ISTORICE
1). Originile Husilor, (extras din Bdrladul") Beirlad 1888.

2). Epilogul izvodului lui Clandu, (extras din Uricar X VII) Iasi 1893.
3). Uricar vol. XVIII, XXIII, XXIV (coleclia T. Codrescu) doc. slavo-romdne,
Iasi 1892-1894.
4). Documental studiu istoric si arheologic, (prefald la vol. XXIII din Uricar)
Iasi 1894.
5). Originile Iasilor, studiu istoric (extras din Arhiva") Iasi 1904.
6). Stefan cel Mare, stadia si doe. slavo-romdne (extras din Arhiva") Iasi 1904.
7). Personalitatea religioasd a lui Stefan cel Mare (extras din Viitorul") IV 1904.
8). Centenarul Socolei (extras din Evenimentul") Iasi, 1904.
9). Schi(d despre agent, dupd M. Cogeilniceanu (extras din Viitorul"), Iasi 1900.
10). Opt urice slavone de la Stefan cel Mare, Iasi 1904.
11). Din trecutul bisericii romdne (Bisericile din Iasi) Iasi 1904.
12). Istoria unei mosii (Plotunesti) In Arhiva" I, 385.
13). Vlad Topes, studiu de criticd istoricd, in Arhiva" VIII, 373.
14). 0 sold palme domnesti, in Arhiva" XIII, 134.

15). Tdrgu Ocna, stadia istoric, in Arhiva" II, 593.
16). Vlad Vodd Cellugdrul in Arhiva" VII 121.
17). Surete si Izvoade, vol. I (1440-1572) Iasi 1906 Vol. II (1433-1634) Iasi
1907.- Vol. III (1634-1653) Iasi 1907.- Vol. IV (1488-1672) Iasi 1907.vol. V (1423 1691) Iasi 1908,-vol. VI 1472-1715 (doeum. Muntenesti)
Iasi 1909, vol. VII (Cuzestii) Iasi 1912.-Vol. VIII (Racovilestii) Iasi 1914 Vol. IX (Doc. Basarabene-Catargiesti) Iasi 1914.- Vol. X (doc. Rdscdnesti) Iasi 1915 ; Vol. XI (doc. basarabene)- Iasi 1922; Vol. XII Dorohoiul) Iasi 1923 ; Vol. XIII (doc. Romdnestilor, Iasi) Husi 1923.- Vol. XIV
(documentele Sendricenilor, Dorohoi). Husi 1925. Vol. V. Documentele
Vasluiului, Iasi 1926. Vol. XVI (Documetnele Ferestilor, Vaslui) Iasi 1926.
Vol. XVII (Documentele Dreicenilor, Fdlciu) Husi 1927. Vol. XVIII
(1400-1546) doc. slavo-romdne Iasi 1927. Vol. XIX (1546-1600) doc. slavo-
romdne Iasi 1927, vol. XX (idem) 1587-1618), Iasi 1928, Vol. XXI (doc.
slavo-romdne (6937-7120) Iasi 1928; Vol. XXII, (idem) Iasi 1929 ; vol. XXIII
(Basotestii si Pornarla), Iasi 1929; vol. XXIV (doe. 6934-7153) Iasi 1930;
vol. XXV (supt presd).
1.
18). Arhiva Muzeului Municip. lasi, doc. slavo-romdne (1400-1653) _lase. I, Iasi 1928.
fasc. II Doc. romdnesti (1653-1722) lasi 1929, fasc. III (1722-1753). Iasi
1930; fasc IV (supt pres6).
19). Ispisoace si Zapise vol. I p. I 1400-1600) Iasi 1906.- vol. I p. II (16001631). Iasi 1907; vol. II p. I (1631-1641) Iasi 1908. Vol. II p. II (16411651) Iasi, 1909,-vol. III p, I (1651-1663) Iasi 1910 ; vol. III p. II (16631675) Iasi 1914 ; vol. IV p. I (1675-1692) Iasi 1914 ; vol. IV p II (16921694) Iasi 1694
seq), Iasi 1915.- vol V p. I 1921. vol. V p. II (1696seq) Iasi 1922 Husi 1924.- vol. VI p. I, (1695-seq) (documente Basa-
rabene) supt presd.

20). Ponturile vdmilor Munteniei 1827, (extras din Surete VI) Iasi 1909.
21). Ideia Unirei conferin16 (extras din Opinia" Iasi 1909.
22). Breasla Armenilor din Roman (extras din Arhiva") Iasi 1910.
23) Istoria unui sat din Basarabia
Surete $ Izvoade) Iasi 1914.

24) Istoria Docolinei, (extras din vol. V, p. I al Ispisoacelor )si zapiselor).
25). Catastihul vdmilor Moldovei din 1765 (extras din ..lon Neculce") Iasi 1922.
26). Catastihul !option din 1755 extras din loan Neculce" Iasi 1922.
27). Th. Codrescu, revistei istoric6 anal I, Octomb. 1915-1916 No. 1 .si 2 an. 11.
28). Rosiestii si apa Idriciului, stadia istoric (prefald In vol. V p. II Ispisoace
si zapise) Husi 1924.
29). Breasla miseilor si mahalaua calicilor din Iasi (extras din loan Neculce)
Iasi 1924.
lume marl.
,.
30). Uricile satelor Bereasa, Grumezoaia, Grajduri, Drdnceni, Fdlciu si Husi si

pomelnicul Cantemirestilor (in fo( volante).
31) &Mile visteriei Moldovei din 1763 (extras din Ion Neculce) VI Iasi 1926.
32). Spite neamului Marlin (extras din Ion Neculce). VI Iasi 1926.
33). Doc. caselor Basof6 Iasi (extras din I. Neculce) VI. Iasi 1927
34). Arburele genealogic al inainfasilor familiei doamnei Castano Iasi 1926.
35). Surete si lzvoade, coleclie manuscriptd
de documente slavo-romdne in 64 vowww.dacoromanica.ro
.
-r!
Cobalele pe Nistru (Prefald la vol. IX din
peste 100,000 documente. (intregi si regeste = perilipsis).
.
,
b) LITERARE, DIDACTICE, PEDAGOGICE

1). ,coala privitei prin prisma sociald (extras din Gh. Lazdr), Beirlad 1887.
2). Invdtelmntul primar in Bulgaria (extras din Evenimentul") Iasi 1904.
3). Traditia literard la Romdni, conjerintel Buc. 1890.
4). Oheorghe Lazdr, revistel de pedagogie si literature', in colaborare) Bdr lad
1887, 1888, 1889.
"
5). Gramatica I. romdne p. cursul primar urban si rural, 3 edifii. Iasi Tip. Dacia 1894-1904.
6). Gramatica I. romdne pentru clasa III i IV urband pentru divizia III rurald,
.V3ucuresti, Editura Steinberg, 1914.
7). Grt...-natica I. romdne p. cursul secondar, 2 vol. Morjologia si Sintaxa, Iasi 1894.
8). Studio critic anteproectului legei instructiunei, prezentat d. Spiru Haret Iasi, 1898.
9). Tinerea clasului, dupd A. Vessiot, Piatra-Neamf, 1899.
10), Baba Vodoaia si Dascellul Dumitrachi nuvele, Iasi 1892.

11). $coli normale din initiative's particulard Iasi 1906.
;
12). Bdrladul, ziar politic literar, Bdrlad 1888.
13). Gramatica limbei slavone, traducere din ruseste dupd Colosoll Iasi, Tipo-
grajia Dacia, 1900.
14). Glosarul psaltirei Scheiane, (extras din Viitorul") lasi 1901.

15). Glosar Slavo Roman, (extras din Ispisoace si Zapise)
2) Iasi, 1914.
16). Din traista cu vorbe. 1904. Ed/11a II in 2 volume Iasi 1925.
17), Grafica Chirilicd la Romdni, Barlad, 1888.
l,7
18). Leastvita de Varlam Mitropolitul (extras din Arhiva) Iasi. 1914.
19). Articole politica si studii literare-istorice in urmdtoarele ziare: Vocea Tu-
Bdrladul", Bdrlad, Romdnul" Buc., Lupta" Iasi-Boa.,

Evenimentul" Iasi, Sara" Iasi, Opinia" Iasi, Patria. Buc., Ordinea"
Buc , Presa" Iasi, Gloria" 1a$i, Ziva de ratline" Iasi, jurnalul" lasi,
Poporul" Husi, Epoca" Buc.
Re v is t e: Gheorghe Lazar Beirlad, Arhiva" Iasi, Arhiva Genealogicd" Iasi,
Indrurnarea" Iasi, Analele Literare" Buc., Viitorul" lasi, Tara Noud"
Buc , Scoala Noud" Bucuresti, coala Normala" Jai, Joan Neculce"
Iasi, t Viata Crestincr la$i, Revista Arhivelor" Bucuresti, Constiinta
Natiorrald" Bucuresti Convorbiri literare" Bucuresti. Buletinul Eparhiei
tovei," Bdrlad,
ri
Husitor", Husi, Solia Moldovei (Iasi), Zorile (Iasi). Anuarul scoalei normale
V. Lupu" (Iasi) VremeaScoalei" Iasi. Revista istorico-arheologicd"Chisindu,
....;1/4.1-0
EXTRASELE DIN BULETIN
.1;
.;,.; ;
Ac
No. 1) Gh. Ghibanescu, Catastihul lasilor din 1755.

i
.,
Catastihul Vdmilor Moldovei din 1763.
No. 2,
Breasla miseilor si local calicilor din Iasi.
.
0
No. 5) ,,
P
.
Sdmile visteriei Moldovei din 1763.
No. 4) ..
.
Hrisoavele tdrgului Feliciu.
,, .. ..'
No. 5) ,,
.t,_
.,
.
Hrisoavele tdrgului Husi.
No. 6)
..
Spita Neamului Bddrclu.
,
No. 7) ,,
r
Documentele caselor An. Basotd Iasi.
No. 8) ,7
t si Tr. Ichim, 0 pagind din ist. Thud/. particular (1839).
...
No. 9) ,,,
Familia Re4canu cu arboreta genealogic.
... ,,
No. 10)
,
I.
or
....
,,
Divanurile Domnesti din Moldova si Muntenia in sect. XVI.

Bugetul Moldovei pe 1853-1855 in paraleld cu sama vis.,
teriei Moldovei din 1821.
. -....,'-, Permanenfa limbei slavone in Wile romdne ca ratiune juNo. 13) ,
ridicd de slat.
i) .
.,`, Familia Pavel Michiu (cu suitorii si colateralii sdi).
No. 14)
Actele Caselor C. Dumtirescu-Iasi.
.
No. 15) ..
.
Le commerce exterieur de la Moldavia en 1826.
No 16)
Stoma Roznovanului (jud. Iasi).
No. 17) ,
Pomdrla (Dorohol).
7.
'V&A 4, .
No. 18) ., .,..'1 P
Centenarul Presei romdne.
If
No. 19) ,, ,
l
Basotestii si la.sii.
Ail"
No. 20) ., . ,..-.; ,, . .
,....,,,
Banul Toma Cozma.
I --- .
- ,, r .
No 21) . .
" .1 ,
, . -,
.
:
www.dacoromanica.ro
I. .:
- pai't. Gkq
No. 11)
.,
No 12) ,
,'
,
7,
_.
tl
_ ..
00
..

Ioan Neculce - Buletinul Muzeului Municipal Din Iaşi. Fascicula 8, 1930 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ioan Neculce - Buletinul Muzeului Municipal Din Iaşi. Fascicula 8, 1930 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Faiscicolot 8.

I. S TUDII : Gh. Ghibanescu. Schitd istoricd asupra Pomdrlei (p. 1-22) ;

' detul Iai (p. 23-60).

DOCUMENTE : A. Locuri. M. CostAchescu 18 documente intre 7091 (1581)-1778.

(Pg. 61-70). Gh. Ghibanescu, 50 Documente intre 1710-1856 (pg. 73-1.19).

VII. PARTEA ADMINISTRATIVA, DESBATERI SI COMUNICARL Activitatea

aceasta (pg. 207-237).

INSTITUT DE ARTE GRAFICE .VIATA ROMiNEASCA, S. A.

Preful 250 lei

Pretul Fascicolei I, apdrutei in 1921 e de 60 lei

Fascicola VIII pe anul 1929-30

Toate la un ioc se expediazd recomandat contra

Mandatele postale set se trimeatd pe adresa D-lui

Corespondenla ce privesfe ledactia sd se adreseze

u1eilnu1ui, sfr_ Pafail

Persoanele, carl vor binevoi a dona orice obieci

penfru Muzeul Municipal, se vor adresa D-lui 6ET)E1=

care va cuprinde acfe de propriefafe, sau de inferes public, care

IL DOCUMENTE : A. Locuri. M. Costachescu 18 documente intre 7091 (1581)-1778.

(pg. 61-70). Gh. Ghibanescu, 50 Documente intre 1710-1856 (pg. 73-119).

INSTITUT DE ARTE GRAFICE wVIATA ROMINEASCAz S. A,

FascIcola VIII-a (1929)

Schita istorica asupra Pomarlei

vite marl 8.54, adicA la 12 locultori un cal.

vite mici 794 adicA la 3 locuitori 2 oi.

SCHITA ISTORICA ASUPRA POMARLEI

Nota. In insemnrile economice se arat : a) cad pe moie dumsale spatar

In legatura cu aceasta sta i denumirea de Pomdrla, data aezarilor pe cursul

asemenea aezari pe locuri ml4tinoase i intunecoase, pe unde trebuia sa se MO

Iat i schita celor 4 generatiuni de la 1900-1560:

Ivanco, Mua Anuca, Crastea

Sima, Drago, Toader, Fedorina

Dump, Codreanu, Nastasia, Safta 5

iau o jumatate din cincime

1). Pomarla e slavul Homoimin, tronqud ;

SCHITA ISTOR1CA ASUPRA POMARLE1

2) pentru adevAratele slugile noastre Nastasia i sora ei Elisabeta, nepoate lui

Aug. 17 (1483), ca fecior Marucai, fata lui ManAila

SCH1TA ISTORICA ASUPRA POMARLEI

cluse. Numele Nacul Neculai

Nacul levintul in 7175-7177 (Surete IV, 196, 230);

IVacul DAsoveanul cu fiul sAu Vasile in 7129 (Surete 11, 160);

ms. 11, 342).

Pe cAnd D. Nacul vist. cumpArA pArti in PomArla, urmavii CAzAcevtilor li cer de

Nacul Eremia din Rovieci in 7194. (Ispisoace V, 2, 199) ;

Nacul diregAtor de Tomevti in 7141. (Surete XIV, 15); Nacul de Protopopevti

SCHrrA ISTORICA ASUPRA POMARLEI

Andronic, Stefan, i Mariuta pe de o parte i Coste 1 Ionaco CazAceti pe

c) Stalpul Prdjescul jumtate ii iau Coste i I. Cazacul plus o

cYsime din partea

pe partea lui Andronic (Surete ms. II, 341).

b) StAlpul Boldur a treia parte.

Gh, Carp Gr. Ceau

Buletinul Muzeului Municipal aIoan NeculceJ lai

d) Stalpul Prdjescul intreg Ord 0 esime.

latA care ar fi in scheml pe bAtrni distribuirea proprietActi in Pomarla :

Deci cele 3 grupe de stApAni stApaneau astfel :

Boldur, Grozav, Cornea i

SCHITA ISTORICA ASUPRA POMARLEI

partite. I se pune vadea la 6 lanuarie 7181; iar in caz de nu va dezbate partile sa i

III, 274; lorga Doc. VI, 37 ; Antonovici III, 182).

I neavand coconi, moia care o aveau zestre de la parinti, o au fost dat-o

i tamplandu-se de a fost i foamete mare in toata tara, cazand in grea datorie la